Semnificatia simbolurilor
Traductor liniar ABS0LUTE
Aceasta este o scald de misurare electronicd ce oferb o citire directd a poziliei liniare absolute atunci c6nd este porniti, f6r6 a fi necesar si fie
AB5 LIJTT'
resetati sau adusd la valoarea zero Instrumentele de misurare lVitutoyo care incorporeaza aceste scale oferi avantajui semnificativ de a fi
mereu gata de misurare fbrb a fi nevoie de setiri preliminare dupE pornire, Metodele electrostatice, electromagnetice gi o combinalie de metode
electrostatice gi optice sunt utilizate in implementarea acenei capabilitili, dar caracteristica cheie este tehnologfa brevetatd de Mitutoyo de a crea
informa,tii pozilionale absolute in scala de misurare astfel inc6t sd poata fi cititi la pornire. AceSti traductori liniari sunt utilizali pe siara larga in
instrumentele de misurare Mitutoyo ca standard de lungime incorporata, iar utilizarea lor contribuie in mare mdsurd la generarea unor date de
mdsurare extrem de fiabile in industrie, in special in medii dure in care contaminarea prin utilizarea lichidelor de taiere, di ricire
5i a prafulur nu
trebuie sd afecteze oerformanta
Avantaje:
ABSOIUIE este o marc6 comercial;
a Ny'itutoyo Cofporation
1. Nu apare nicio eroare de contorizare, chiar dac6 deplasati extrem de rapid cursorul sau 5urubul micrometric
2 Nu trebuie si resetali sistemul la zero c6nd porniJi sistemul dupa ce l-aJi oprit'].
3 Deoarece acest tip de traductor poate fun(iona cu mai pulind putere decet traductorul incremental, durata de viaJd a bateriei este prelungitd
la aproximativ 3,5 ani (fun(ionare continua de 20 000 de ore)', in condilii normale de utilizare
t1. CL excepl a catu ur i1 care bateri
coase
'2: in cazul Sublerului ABSoLUTE DIG
(mode de caDacitanta
e ectrostatlca)
foduri lP
Acestea sunt coduri ce indici gradul de proteclie furnizat (de o carcasd) pentru functia electrici a unui produs impotriva pdtrunderii corpurilor
strbine, a prafului si a apei, a5a cum este definitin standardele IEC (lEC 60529: 2001) s Jl5 C 0920: 2003
IlEC: Comisia Electrotehnicb Internalionali]
Pr mu num;r
Grade de proteclie impotriva obtectelor sV;ine so ide
A doua cifra
cafactenstrc
cardcteristrca
)cufta oescrere
0
ara protecle
0
5cuft; descnere
F;ra protedie
Cu proteclie impotriva
lJn palpator cu 5g 50 mm nu
Cu proteclieimpotr
patrunderii obiectelof str;ine
trebuie sE p;trund; complet in
picSturilor vedicale de ap,
daufatoare
solide de 5e 50 mm ii mai
carcasa*
mare
z
Grade de prote(ie impotr va p;trunder i apel
Cu proteclie impotriva
patrunderi obiectelor straine
trebuie sa p;trunda completin
solide de 50 12,5 mm ti mai
carcai'
Un palpatof cu So 12,5 mm nu
va
Pcaturile de ape care cad vedical nu trebule si aibi efecte
Cu protecle impotiva
pic6tur lor verticale de ap;
Pic;turi e de ap; care cad vertical nu vor avea efecte
intr-un unqhi de inclinare
de 15 grade
de D6n; la 1 5" De ori(are oarte a verticale
d;unatoare atunci cAnd carcasa este inclinate la un unghi
male
Cu proteclie impotriva
Un palpator cu 50 2,5 mm nu
Cu proteclie impotriva
Apa pulverizat; la un unghi de pan; la 60" pe oricare parte
pitrund€rii obiectelor nriine
trebuie si p6trund: complet in
apei pulveizate
a verticalei nu trebuie s; aibE efecte d;un;toare
soljde de 50 2,5 mm Ii mai
carcasA*
Cu proteclie impotriva
Stropirea carcasei cu ap; din orlce direc,tre nu treb!ie
4
mare
4
Cu proteclie impotriva
LJn palpator cu 50 1,0 mm nu
Ftrunderii obiectelor str;ine
trebuie s Ftrund; complet in
solide de 56 1,0 mm ti mai
carcas,t
$ aiba
eiecte d;un;toare
5
Cu proteclie impotriva
jeturilor de apE
Apa pror€date in jetun pe carcag din orice dtreclie nu va
6
Cu proteclie impotriva
ietur lor de api puternice
Apa proiectata in jeturi puternice pe carcag din orice
Cu proteclie impotriva
P,trundefea apei in cantltal care produc efecte d;un;tGre
pitrunderii apei
nu tlebuie sA poat; avea loc atunci c;rd carcasa este
scufundata temporarin api in condi'lii standardizate de
avea efecte d6undtoare
mare
Cu proteclje impotriva
prafului
P;trunderea prafului nu este
total impiedicata, dar praful
direclie nu trebuie $ aib; efecte daunatoare
care Ftrunde nu trebuie si
interfereze cu f unctionarea
Ftisfac,toare a aparatului
iu
1
$ alecteze siguranJa
6
Etant la praf
presrune it t mp
Nu este permi5; p,tr!nderea
prafulul
8
Pentru detali privind condiliile de testare utllizate pentru evaluarea fiec;rui
grad de protec,t e, v; rugam $ conrultali standardul or gina
Cu proteclie impotrva
Patrunderea
efectelor scufund6rii
nu trebuie
continue in apa
scufundat; continuu in ap; in condilii care vor fi convenite
intre producetor ti uti izator, dar care sunt mai stricte dec;l
apei in cantit,ti care prod!c efecte d;un,toare
!i fie pos bili atuncl cand carcasa este
cele pentru clasa |PXT
espre rn*rcajele de certificare tUV nheinland
Toate produsele cu marcajele afi5ate in stanga au trecut testul lP realizat de organizalia germand de certificare, TUV Rheinland
c0&ivr TIt r.iTtLtzATe lru nceasrs BRosuRA
Urm6toarele simboluri sunt utilizate in aceast; brotura pentru a aluta operatorul s; oblin; date de mdsurare fiabile, prin funclionarea corecti
a instrumentului
Conformitatea cu marcajul CE, Directiva RoHS, Directiva DEEE gi Regulamentul REACH
Conformitatea cu marcajul
CE
-.
Pentru a imbunatafi siguranla, fiecare utilaj are programe pentru a
respecta directivele cu privire la utilaje, directivele CME 5idirectivele cu
privire la tensiunea joasd. Este respectata conformitatea cu marcajul
;i
CE. CE reprezintd ,,Conformit6 Europ6enne" (Conformitate la nivel
European). Marcajul CE indica faptul cd un produs respecta cerinfele
esenJiale ale legislaliei europene relevante in materie de sanatate,
siguran!5 gi proteclie a mediuiur.
Directiva RoHS.1 restriclioneazd utilizarea substanfelor chimice in
Eurooa.
Anumite echipamente electronice care confin oricare din cele 6
substanle menlionate (plumb, cadmiu, mercur, crom hexavalent,
bifenili polibromurali (PBB) sau difenil eter polibromurat (PBDE)) pe$e
cantitafile stabilite in directivd au fost interzrse vdnzirii in Europa,
incepdnd cu 1 iulie 2006 .
Dtrectiva RoHS a fost revizuiti la 1 iulie 2011. Vom continua sd
contribuim la protecfia mediului la nivel global gi si muncim astfelinc6t
toate produsele noastre sa fie conforme cu Directiva RoHS.
*'l D
5: Directiva 2011/65NE a Consiliului 5i Parlamentului European cu privire
la
rea utilizErii anumitor substanJe periculoase in echipamentele electrice 5i
el
Rdspunsul la Directiva DEEE
Directiva DEEE'2 este o directivi care impune colectarea gi reciclarea
corespunzdtoare a degeurilor de echipamente electrice gi electronice.
Scopul acestei directive este de a spori reutilizarea ;i reciclarea acestor
produse, urmirind proiectarea ecologicd a produselor.
ce diferenfa intre
mbolul cu co5ul de
de
gu
5i de;eurile
pe produs.
v: dpcinnrrl oinl,
,--,Jgrc p
*2 Directiva DEEE: Directiva 2012196/CE a Consiliului
5i Parlamentului European
cu privire
la de5eurile de echipamente electrice 5i electronice
Evaluarea conformitS]ii pentru marcajul CE (directivele CME)
Rdspunsul la Regulamentul REACH
Directivele majore ale UE referitoare la
produsele Mitutoyo
t
Regulamentul REACH'3 este un regulament care reglementeazd
inregistrarea, evaluarea, autorizarea Si restrictionarea utilizarii
substanlelor chimice in Europa gi sunt reglementate toate produsele,
Drrectiva cu privire la utilaje
pulin I parte dintr-un utilaj care poate provoca
cum ar fi substanlele, amestecurile 5i produsele turnate (inclusiv
marea corpului uman dacd se misci din cauza
accesorii 5i materiale de ambalare).
de acJionare, cum ar fi un motor
produs care poate produce unde electromagnet ce
care este nfluentat oe unde e'ectrornagnet ce
exterior
Substanlele chimrce dovedite ;tiinfific a fi substanle periculoase pentru
senetatea umani 5i mediul global (o substanta care prezinta motive de
ingrijorare deosebiti (SVHC) sunt interzise pentru vdnzare in Europa,
sau informaJiile referitoare la acestea trebuie dezvSluite.
(dispozitiv) care utilizeazi CA de
- 1 000V sau CC de 75 - 1 500V
in
informafii despre produsele noastre gi vom
inlocuito coperim ca produsele noastre confin oricare
substanle te.
Vom dezvalui
furniza
dintre
*3 Regulamentul REACH: Regulamentul (CE)
nr 190712006 al Consiliului si Parlamentului
European cu privire la inregistrarea, evaluarea, autorizarea ;i re(ri(ionarea utilizirii
substan{elor chimice
Controlul calitdtii
Un sistem de produclie economici a produselor sau a serviciilor de o calitate care sE satisfac5
cerintele clientilor
0 diagramd care imparte intervalul dintre valorile maxime $i minime m6surate in mai multe
diviziuni 5i arati numdrul de valori (frecvenfa aparifiei) din fiecare diviziune sub forma unui
grafic de bare Acest lucru faciliteaz6 inJelegerea mediei brute sau a dimensiunii aproximative
a dispersiei Distribulia simetricd in formd de clopot se numeite distribulie normald 5i
este mult folositd in exemplele teoretice datoriti caracteristicilor sale uSor de calculat Cu
Controlul calitSlii proceselor
Activitdli de reducere a varialiei producliei produsului printr-un proces 5i menlinerea acestei
varialii scdzute. [mbun5td]irea procesului 5i standardizarea, precum 5i acumularea de
toate acestea, trebuie pdstratE atenlia, deoarece multe procese reale nu sunt conforme cu
distributia norma16, iar erorile vor rezulta dacS se presuoune cI sunt
tehnologri sunt promovate prin aceste activifill
Controlul procesului statistic (SPC)
Performanla specifici procesului demonstrat5 atunci clnd procesul este suficient de
standardizat, orice cauze ale defecliunilor sunt eliminate 5i procesul este intr-o stare de
control statistic. Randamentul procesului este reprezentat de media 13o sau 6o c6nd
caracteristica de calitate emisi de proces prezintd o distribulie normald. o (sigma) indicd
I
Controlul calitdlii procesului prin metode statistice.
abaterea standard.
Indicele randamentului procesului (PCl sau Cp)
Un grup al tuturor elementelor care au caracteristici ce trebuie luate in considerare pentru
imbundtdlirea gi controlul proceselor gi calitdlii produsului Un grup care este tratat pe baza
probelor este de obicei populaJia reprezentatS de e'antioane.
0 m6su16 a modului in care procesul poate funcJiona in limitele de toleranld ale earacteristicii
Iint; Ar trebui s; fie intotdeauna semnifrcativ mai mare dec6t unu. Valoarea nominalS se
calculeazd prin impirlirea toleranlei unei caracteristici linta la randamentul procesului (6o)
Valoarea calculat6 prin impdrlirea diferenJei dintre medie (X) 5i valoarea standard la 3o
poate fi utilizati pentru a reprezenta acest indice in cazurile de toleranfd unilaterald. Indicele
randamentului procesului presupune cd o caracteristic6 urmeazd distribuJia normalS
Colectarea de produse fabricate in acelea5i condifii
Observafii: Daci o caracteristicd urmeazd distribulia normald, datele de 99,74% se afld in
intervalul r3o de la medie
Esantion
Un articol sau produs (sau articole) scos(scoase) din populalie pentru investigarea
Toleran|,i bilateralS
caracteristicilor oroorii.
LP -
Dimensiune e;antion
U5L: limiti s,.lpe; roari pentru spe( trcail
LSL | firrl; in'err0ara Denlr; \0ecirr'ar,l
ToleranJd unilaterald Daci se stipuleaze numai limita superioard
Numdrul de articole din esantion
cp=
Eroare datoratS tendentialitdtii
Valoarea calculatd prin scaderea valorii reale din media valorilor misurate c6nd se efectueazd
ToleranJt unilaterald Daci se stipuleazi numai limita inferioari
mai multe misur;tori
fa-
Variatia valorilor unei caracteristici tint; in raDort cu valoarea medie Abaterea standard este
de obicei folositi pentru a reprezenta dispersia valorilor in jurul valorii mediei,
"
6
=
'o
.E
Neconformare
ToleranlS (USL - LSL)
Exemple specifice ale unui indice de randament al procesului (Cp) (toleranli
bilateralS)
Cum se citegte diagrama de control L
Tendinlele tipice ale poziliei punctelor succesive din diagrama de control care sunt considerate
Randamentul procesului este
L0=
abia realizat deoarece limitele
procesului de 6 sigma coincid
t
cu limitele de toleranJd
nedolite sunt prezentate mai jos Aceste tendinle inseamnd cd o ,,cauzd specialS" afecteazd
produclia procesului 5i cd este necesar; 0 acliune a operatorului procesului pentru a remedia
situalia Aceste reguli de determinare oferd doar o indrumare LuaJi in considerare variaJia
specificd procesului atunci cand faceJi de fapt reguli de determinare, Presupundnd cd limitele
de control superioare 5i inferioare sunt la 3o distan]6 de linia de centru, impd(i!i diagrama
de control in 5ase regiuni la intervale de 1o pentru a dplica urmdloarele reguli. Aceste reguli
suntaplicabileindiagramadecontrol X5iindiagramadecontrol X Relineti cdaceste,,reguli
de tendint; pentru acliune" au fost formulate presupundnd o distribuJie normald Regulile
pot fi formulate pentru a se potrivi oricdrei alte distribulii
Randamentul procesului este
valoarea minimi care poate fi
acceptat; in general, deoarece
fn-11?
nu este mai mici de 1 sigma
fa]5 de limitele de toleranJi
-- X*3o
X+3o
X+20
UCL
X+20
X+1o
X+ 1o
X
X-lo
+X-lo
X-2o
X-2o
X-3o tCL
Randamentul procesului este
suficient deoarece nu este mai
cp = tfrt
(1) Exista un punct dincolo de oricare
(2) Noua puncte consecutive sunt
dintre liniile limit; de control (t3o)
mic de 2 sigma fa!5 de limitele
X*3o
X*2o
X*1o
de toleranl6
de o parte a liniei centrale
X*3o
UCL
X+2o
X+1o
T
ReJineli c6 Cp reprezintd doar relalia dintre limitele de toleranlb 5i dispersia procesului 5i nu ia
X-l o
X-lo
X-2o
X-2o
X-3o
X-3o LCt
in considerare pozilia mediei procesului
(3) fase puncte cresc sau scad
(4) 14 puncte cresc 5i scad alternativ
consecutiv
Observalii: Un indice de randament al procesului care ia ?n considerare diferenJa dintre
media procesului din procesul linti se numeSte in general Cpk, adici toleranJa
superioarS (USL minus media) impdrJiti la 3o (jumitate din randamentul
procesului) sau toleranla inferioar5 (valoarea medie minus LSL) impi4iti la 3q
X+3o
X+20
X*1o
oricare dintre acestea este mai micd,
X
LLL
Oirgrrm A.,ontrol
X-1 o
X-lo
X-2o
X-3o
X-2o
- A-:
X-3o
Folosiu pentru a controla procesul prin separarea varialiei procesului datoritd cauzelor
int6mplStoare 5i, respectiv, datorit6 unei defecliuni Diagrama de control consta dintr-o
linie de centru (CL) li liniile limiti de control determinate raJional deasupra 5i dedesubtul
acesteia (UCL ii LCL). Se poate spune c5 procesul se afli intr-o stare de control statistic
ctele se aflS intre liniile
i
rol fdrd tendinte
sunt reprezentate
orile
care reprezinii
inferio
ca
t util pe
(6) Patru din cinci puncte consecutive
depisesc r2o de la linia de centru
de pe oricare parte
- '--------- X+30
X+2o
X+1o
iX+1o
X
lul procesului de
X-lo
X-1o
X-2o
produclie gi, prin urmare, al calitilii.
X-3o
Limita superioar; de control (UCL)
depAiesc r1o de la linia de centru de pe
oricare parte
--- X*3o
X+20
UCL
-------
LCL
(5) Dou; din trei puncte consecutive
I
grafi
ui. Diagrama de control
X+30
X+20
X+1o
UCL
(7) Exista 15 puncte consecutive in
Iimitele a +1o de la linia de centru
X-2o
X-3o
LCL
(8) Exista opt puncte consecutive peste
tlo de la linia de centru
Linja centra16 (CL)
Observalie: Aceastd parte a ,,Ghidului rapid cu privire la instrumentele de misurare a
preciziei" (paginile 6 9i 7) a fost redactatd de Mitutoyo pe baza interpretirii
+)D
proprii a Manualului de control al calitdlii JlS, publicat de Asocialia japonezd
npnlflr <trndardp
Numirul subgrupului
Cauze intdmplStoare
Referinle
Acestecauzedevarialieauoimportanl6relativscdzuti Cauzeleint6mplitoaresuntimposibil
- Manual JIS pentru Controlul CalitSfii (Asocialia Japonezi pentru Standaroel
de eliminat din punct de vedere tehnologic sau economic, chiar daci pot fi identificate
Z
Diagrami de
0 diagramE de control utilizati pentru controlul procesului care oferd cele mai multe
fforma]ii despre proces. Diag
fiectr
procesului
control
X care utilizeazi media
anormali a mediei
utilizeazi intervalul de
diaqrame sunt utilizate imoreunE
8101: 1981
Z 8101-1: 1999
control
dilectia
R care
amoete
78101-2: 1999
79020: 1999
29021: 1998
Micrometre
Micrometru de exterior analog standard
Piulila de reglare
Clichet de a(ionare
Scard tambur
Scara mansonului
Linie de reper
Placd de izolare
termicd
Clema 5urub micrometric
Micrometru de exterior Digimatic
Clichet de
Fele de masurare
Linie de reper
a(ionare
Clichet in actionare raoida
j"t'l
Scari tambur
Scara mangonului
Conector de ie;ire (nu este prezent in modelul digital simplu)
Afigare butonul de citire HOLD
Butonul de setare ZERO (mod incremental)/
ABS (mod absolut)
Placa de izolare termici
Buton de origine_
Aplica!ii speciale micrometrice
[amE micrometru
Micrometru de interior, tip gubler
Micrometru cu gurub micrometric
Pentru m6surarea de diametre de caneluri inquste
Pentru mdsurarea de diametre interne mici si
Pentru mdsurarea barei canelate a diametrului
pentru mdsurarea ldtimii canelurii
Micrometru pentru misurare
Micrometru tubular
in puncte
Micrometru pentru filete
Pentru mesurarea grosimii conductei
Pentru misurarea diametrului r6d6cinii
Pentru m6surarea efectivi a diametrului firului
Micrometru de exterior tip disc
dinlilor bilelor
Micrometru cu nicovali in V
Pentru misurarea tangenti a danturii la rotile dinlate
Mdsurarea diametrului axului angrenajului
Pentru mdsurarea cutitelor cu 3 sau 5 addncituri
Micrometru pentru grosimea
cilindrice 5i la rolile dinlate cu dinli inclinali
Micrometre
Dispozitiv de limitare a forlei de mdsurare
Micrometru cu scalS standard (gradalie:0,01 mm)
(1) Citire scali manpon
Z0 mm
(2) Citire scali clichet de acfionare + 0,37 mm
7.37 mm
Citire micrometru
Observalie) 0,37 mm (2) se citepte la pozilia in care linia de
reper a mangonului se aliniald la gradaliile clichetului.
Scala tamburului poate fi cititd direct la 0,01 mm, a$a cum se aratd mai sus, dar poate fi, de
asemenea, estimate h 0,001 mm atunci cSnd liniile aproape coincid, deoarece grosimea liniei
este de 1/5 din spaliul dintre ele
AProximativ
+1pm
/
fr
linia de index Scala
,Aoroximativ+zlm
tamburului Linia de index Scala tamburului
Micrometru cu scald vernier (gradafie: 0,001 mm)
permite efectuarea de citiri
Scala vernier furnizatd deasupra liniei de indexare a man5onului
directe de pand b 0,001 mm.
(1)
Citire scald man5on
6,0 mm
(2) Citire scal6 clichet de
acfionare 0,21 mm
(3) Citirea de pe marcajul scalei vernier gi linia
gradaliei clichetului de aclionare + 0,003 mm
Mdsurarea detaliilor fetei
6,213 mm
Citire micrometru
Observafie) 0,21 mm (2) se citegte la poziJia in care linia de index se afli intre doud
gradalii (21 9i 22 in acest caz). 0,003 mm (3) se cite$te la pozilia ln care una
dintre grada{iile vernierului se aliniazd cu una dintre grada}iile clichetului.
Micrometru cu afigai mecanic digital (pas digital: 0,001 mm)
A treia zecimald pe scala vernierului (unitdli de 0,001 mm)
9o
'Eo
Aceste desene de mai sus sunt doar pentru ilustrare 5i nu pentru misurare
Citire vernier 0,004 mm (2)
Linie de reper
_
_
Prima zecimal5 _
Milimetri
A treia zecimali
0,004 mm
A doua zecimald
0,09 mm
.t
(2i
0,9 mm
2,0 mm
l(1)
+ Zecidemm_00,00mm I *lndcdpatrucfre
Citire
contor
2.994 mm
0bservalie)0,004 mm (2) se cite;te la pozilia in care o linie de gradafie a vernierului
corespunde uneia dintre liniile de gradalie ale clichetului.
Extinderea micrometrului datorati
!inerii cadrului cu rnina goalS
Schimbarea metodei de sprijin 5i/sau a orientdrii unui micrometru dupi setarea zero afecteazi
rezultatele misurbtorilor ulterioare. Tabelele de mai los eviden!iazd erorile de misurare care
pot fi aSteptate in alte trei cazuri dupe ce micrometre e sunt setate la zero in cazul ,,Sprijinit la
baz6 ii centru". Aceste rezultate reale aratd cd este mai bine si setali ii se mesurali utilizand
14
13
12
l1
aceea5i metodd de orientare 5i sprijin
10
dl
4
3
2
l
0
246810
15
20
30
Timp (minute)
Graficul de mai sus arati expansiunea cadrului micrometrului datoriti transferului de cdlduri
de la mSni Ia cadru atunci c6nd cadrul este linut cu m6na
ld, ceea ce, dupd cum se poate
g
vedea, poate duce la o eroare semnificativd de misurare atoratb expansiunii induse de
temperatur;. Dacd micrometrul trebuie s5 fie
m6na in timpul misurdrii, incercafi sE
minimalizali tirnpul de contact. Un izolator termic va duce considerabil acest efect dac; este
montat, sau pot fi purtate manuSi (RelineJi cd graficul de mai sus prezintb efecte tipice
nu
]inut
5i
este garantat)
Extinderea suportului de lungime cu schimbarea
temperatuf ii (Pentru bara de 200 mm inilial la 20"C)
5
012345
Principiul luiAbbe
lnterval de timp (minute)
Principiul lui Abbe afirmd ci ,,acuratelea maximd este
Grafi
extin
oblinutd atunci c6nd scala de m;surare 5i axele de
cum
m6surare sunt comune".
este
efect
izolatoarele sale termice
C6nd efectualr o m5suretoare, relineli cE este nevoie de timp p6ni c6nd suportul extins al
micrometrului revine la lungimea iniliald
(Re1ine1i cd valorile graficului
nu suntvalori garantate, ci valori experimentale )
Diferenla de expansiune termici intre
micrometru ;i standardul de lungime
.
Acest lucru se datoreaze faptului c6 orice variatie a
unghiului relativ (0) al filcii de mesurare in miscare pe
un instrument, cum ar fi un micrometru cu fdlci de
;ubler, determin6 deplasarea care nu este mdsuratd pe
scala instrumentului ;i aceasta este o eroare Abbe (e = 2 - L in diagrami). Eroarea
de indreptare a ;urubului micrometric, deplasarea in ghidajul ;urubului sau
variafia forlei de misurare toate pot face ca (0) sa varieze ii eroarea cre5te cu R.
Legea lui Hooke
^+?
Legea lui Hooke precizeazi cd alungirea unui material elastic este proporlionala
cJL
cu forla care o provoacd, atdta timp cit alungirea rdm6ne in limita elastic6 a
materialului resoectiv.
E
c'F
tl
Formulele lui Hertz i
c-J
-o
125
225 325
425
Lungimea nominala (mm)
52s
Presupunend ce materialul este olel 5i unitS,lile sunt dupa cum
urmeaza:
d Modul deelasticitate: E=205 GPa
I Cantitatea de deformare: 6 (in pm)
d Diametrul(ereisau cilind ui: D (mm)
z Lungimea cilindrului: (m
L
Forfa de mtsurare: P (N)
valori experimentale )
(a)
(b)
Sfera dintre dou; C ndru intre dou;
A) Reducerea aparenti a diametrului sferei
61=0,82'rF7D
B) Reducerea aparenta a diametrului cilindrului
Micrometre
Lungimea tangentei riddcinii i
Mdsurarea diametrului nasului surubului
O Metoda cu trei fire
Diametrul pasului gurubului poate fi masurat prin metoda cu trei fire, a5a cum
se arata in figura
5e calculeazi diametrul pasului (E) cu ecualiile (1) ;i (2)
Filet metric sau Surub unificat (60")
E = M-3d +
d (x3)
0,866025P (l)
Filetul whitworth (55")
E = M-3,16568d + 0,960491P ..... (2)
D = Diametrul
s6rmei
Formula pentru calculul lungimii tangentei 16dacinii (Sm):
turub
Sm = m cos 5m = m cos oo
E = Diametrul pasului;urubului
{n (Zm - 0,5) + Z inv oto} + 2Xm sln cr
M = Citire micrometru care include trei fire
Formula pentru calculul numirului de dinli din lungimea tangentei ridacinii (Zm):
P = Pasul 5urubului
Zn'=7.K (f) + 0,5 (Zm este intregul cel mai apropiat de Zm'.)
(Convertili inci in milimetri pentru ;uruburile unificate.)
unde, K (f)
=7
{sec ar{(l+2f)'?-cos2
or-invq! -2f tan or}
X
1"'-Z
m: Modulul
inv20"=0,014904
invl4,5"+0,0055448
Erorile major€ de mSsurare ale metodei cu treifire
oo: Unghi de presiune
Z: Numdrul de dinJi
X: Coeficient suplimentar de modificare
posb;
Cauza erorii
Sm: Lungimea tangentei rid6cinii
Eroarc care nu
poate fi eliminata
Zm: Numirul de dinli din lungimea tangentei rdd6cinii
chrarir cu
precautil
Eroare pas (piesa
de prelucrat)
I Loredalr eroarea de pas (Op = dt)
i rdpm
2 Mdsurali mai multe puncte fi adoptali
presupun;nd ca
media lor
eroarea de pas
rl !m
r0,3 um
i0,3 pm
? Rpdttrati prnrilp rl rrn <innrrr n:<
I Utilizali diametrul sarmei optlme
de unghi
2 Nu este necesara nicio coreclie
Misurarea actuatoarelor
I uurzdtr urdr Euur xilr Er uPUil c
Datorit; diferenlei
de nicovalE
Eroars diametrului
sArmel
2 Utilizali sarma care are un diametru
apropiat de medie pe partea latera16 a
i8 !m
11 !m
uu zdu rur fd ue Itd5uldte pteueteiln lldtd
ade0ata pentru pas
I Ut lzali lalimea predeterminat; a marginii
lpm
-'l prn
in cel mai riu caz
Lano este
m;surat cu
+20 pm
-35 um
13 pm
Metoda oeste-oini
de mAsurare
I I hi iTeti n f.d; da m;<r,r:rp cr:hili
Eroare cumulativ;
O Metoda cu un singur fir
Diametrul pasului filetului cu caneluri neregulate poate fi mdsurat utiliz6nd
micrometrul cu nicovala in V cu metoda cu o singure s6rma Ob{ineli valoarea
mesura$ (Mr)5i calculali M cu ecuafia (3)sau (4).
Mr = Citire micrometru in timpul misuririi cu un singur fir
dm = dp
.. (3)
Filet cu cinci caneluri : M = 2,2360Mr-1,23606D ........ (4)
caneluri : M = 3Mr-2D
)-
r u9 ' Z.m.C05 do
om=op+t.ris=op+-Pentru un angrenaj cu un numdr impar de dinli:
D = Diametrul filetului cu caneluri neregulate
Filet cu trei
Pentru un angrenaj cu un numdr par de dinfi:
..
*.13, .o'(ry")= oo *. .^3P
.' (+")
Cu toate acestea,
.
lnvo =
Apoi, atribuili calculul M la ecuafia (1)sau (2) pentru a calcula diametrul
0D X
dg
-
? =
00
ln
o, - \i
.,
- Invoo/\ + Ztanoo
zA
pasului (E).
-r-ros
0blineli o (invo) din tabelul funcfiilor evolvente Z: NumJrul de dinli
cl: Dinli din unghi de presiune
iurub
m: Modul
mrcromet(c
X: Coeficient suplimentar de modificare
Testarea paralelismului felelor de misurare ale
micrometrului
itergeli felele de misurare atat pentru nicovald c6t 5i pentru gurubul micrometric,
hdrtie fdra scame, ii setali punctul de pornire (zero) inainte de misurare,
Direclia optic6 de citire paralel; pe partea
Paralela optica
Franjuri pe partea
5urubului micrometric
Paralelismulpoatefiestimatfolosindosticlaoptic5tinut,iintrefete
Maiint6i,rotilistidalafata
de misurare nicovalS ApoiinchideJi 5urubul micrometric pe sticla utiliz6nd o forJi de mEsurare
normali 5i numerali numdru de franjuri de interferenle ro;ii vdzute pe fa]a de m6surare a
Surubului micrometric in lumind alba Fiecare dintre franjuri reprezintd o diferen|5 de jumitate
de lungime de undi in inbllime (0,32 pm pentru franjurile ro'ii).
ln figura de mai sus se obJine un paralelism de aproximativ 1 pm de la 0,32 pm x 3 = 0,96 Um
Testarea planeitSlii felelor de misurare ale
ftergeli orice praf, a5chii 5i alte resturi de pe circumferinfi 5i fala de misurare a Surubului
micrometric, ca parte a intrelinerii zilnice. ln plus, Stergeli suficient petele 9i amprentele de
pe fiecare piesd cu o cerpa uscati
Utilizali corect dispozitivul de fo116 constant; astfel inc6t misurdtorile sd fie efectuate cu
forla de mbsurare corecti
Atunci c6nd ataiali micrometrul pe un stativ pentru micrometru, stativul trebuie sa fixeze
centrul cadrului micrometrului Nu str6ngeli excesiv cdnd prindeJi rama micrometrului
micrometrului
PlaneitateapoatefiestimatdfolosindofaletaopticS(sauparaleld)Jinutdpesteofa|d
Numdrali
numarul de franjuri de interferenla rolii observate pe faJa de misurare cu lumind albi. Fiecare
margine reprezint; o diferen]d de jumitate de lungime de undi in indllime (0,32 pm pentru
marginile roSii),
Direclia decitire a
marginli de interferenl;
Fala de m;surare este curbau cu aproximativ
Fala de misurare este concavd (sau convexb) de ad6ncime
1,3 pm (0,32 pm x 4 franjuri roSii pereche )
de aproximativ 0,6 pm (0,32 pm x 2 franjuri continue)
Observatii generale cu privire la utilizarea
micrometrului
1 Veriticali cu atenlie tipul, intervalul de misurare, acuratelea 5i alte specificalii pentru a
selecta modelul corespunzetor pentru aplicalia dvs
2 L6sali micrometrul 5r piesa de prelucrat la temperatura camerei suficient de lung timp
pentru ca temperaturile lor sa se egalizeze inainte de a efectua o m;surare
3. Privili direct la linia de reper atunci cand efectuali o citire cu gradaliile clichetului
Daci liniile gradaliei sunt vbzute din unghi, pozifia corectS de aliniere a liniilor nu poate fi
citit; din cauza erorii de paralaxd
8 Aveli grijb sd nu scipali sau si lovili micrometrul de ceva Nu rotili clichetul micrometrului
folosind forfa excesivd Dacd credeli ce un micrometru ar fi putut fi deteriorat din cauza
unei manipuldri gre5ite accidentale, asigura!i-vd ci este inspectate acuratelea acestuia
inainte de a-l utiliza din nou
9 Dup6 o perioadi lungi de depozitare sau atunci cand nu exista vizibil#o pelicu16
protectoare de ulei, aplicali uSor ulei de proteclie impotriva coroziunii pe micrometru
gtergindu-l cu o carpd inmuiat; in acest ulei,
10 Observalii cu privire la depozitare:
Evitati de0ozitarea micrometrului in lumina directa a soarelui
Deoozitati micrometrul intr-un loc aerisit cu umiditate scezuta
Depozitali micrometrul intr-un loc cu pulin praf
Depozitali micrometrul intr-o carcasa sau alt recipient, care nu trebuie pistrat pe podea.
C6nd depozitali micrometrul, lSsali intotdeauna un spaliu de 0,1 pan; la 1 mm intrefelele
(a) De deasupra liniei de index
de misurare
Nu deoozitati micrometrul intr-o stare fixatd
(b) Privind direct la linia index
Capete micrometrice
Factori cheie in selectie
Dispozitiv cu forti constantd
Factorii cheie pentru selectarea unui cap micrometric sunt intervalul de misurare, fala
Surubului micrometric, tija, gradaliile, diametrul clichetului etc
O Un cap mrcrometric echipat cu un dispozitiv cu fortd constantd (cu clichet sau tambur cu
friclrune) este recomandat pentru aplicatiile de mEsurare
O DacE utilizali un cap micrometric ca oprire sau in cazurile c6nd economisirea spafiului
---t
Tiji
reprezinti o prioritate, un cap fdr; clichet este probabil cea mai bun6 alegere
I
Tiji simplS
Model cu piulild de blocare pe tijd
M
o-ai
t Tija folositi pentru a monta un cap micrometric este clasificatd drept tip ,,simpli, fdrd
gradalii" sau tip ,,cu piuli]5 de str6ngere" ata cum este ilustrat mai sus. Diametrul tijei
este realizat la o dimensiune nominald metrice sau imperiald cu o toleran|d h6
piul
simpl; are
axialS la in
O Tija cu
ra
unei aplicdri mai largi 5i a
nali, degi necesiti un aran
ngere permite prinderea
a capului micrometric. Tija
e a pozilionirii in direcJia
ndere impirlitd sau fixare
adezivi
Cap micrometric cu dispozitiv
Cap micrometric fErd dispozitiv cu
cu fo4; constanta
fortd constantd (firi clichet)
Blocare surub micrometric
,
O Dace se utilizeazd un cap micrometric ca opritor, este de dorit sd utilizali un cap dotat cu
un dispozitiv de blocare a purubului micrometric, astfel inc6t setarea si nu se modifice nici
chiar la incircarea reoetatd a socurilor
O Piesele de fixare cu utiliz;ri generale sunt disponibile ca accesorii oplionale
Fafi plani
Falii sferica
Dispozitiv anti-rotalie
Interval de misurare (cursi)
O O fald de misurare planS este adesea specificatd in cazul in care un cap micrometric este
utiiizat in aolicatiile de mesurare
O Atunci cdnd un cap micrometric este utilizat ca dispozitiv de alimentare, o fali sfericd
poate minimaliza erorile datorate nealinierii (Figura A) Alternativ, o faJi plani pe
Surubul
micrometric se poate sprijini de o sferd, cum ar fi o bilS de carburi (Figura B)
O Un cap micrometric de tip 5urub nerotativ sau unul echipat cu un dispozitiv anti+otaJie pe
5urubul micrometric (Figura C) poate fi utilizat daca trebuie evitati o acliune de rdsucire a
piesei de prelucrat.
O Atunci c6nd alegeli un interval de mdsurare pentru un cap micrometric, permiteji o ma4;
adecvati lu6nd in considerare cursa atteptatd de misurare. Intervale de gase curse, de la
5 p6ni la 50 mm, sunt disponibile
pentru capetele micrometrice standard
O Chiar dacb o curs; aiteptatd este mica, cum ar fi intre 2 mm 5i 3 mm, va fi rentabil s6
alege!i un model cu cursd 25 mm, at6ta timp cetexist; suficientspatiu pentru instalare
a Dace este necesard o cursd lungd de peste 50 mm, utilizarea concomitentd a unui bloc de
cale poate extinde intervalul de mdsurare efectiv (Figura D)
O Dac6 un cap micrometric este folosit ca opritor, atunci o faJi plani at6t pe gurubul
micrometric , c6t 5i pe fala pe care o atinge oferi durabilitate
Figura D
Bloc de cale
Figura C
ln acest ghid, intervalul (sau capitul cursei) clichetului de aclionare este indicat printr-o
linie punctati Pentru capetele cursei, luali in considerare faptul ci clichetul de acJionare
se deplaseazS
S.
in pozilia indicati de linie atunci c6nd proiectali jig-ul
*rU ri,rometric nerotativ
O Un cap de tip ax nerotativ nu exerciti o acliune de risucire asupra unei piese de prelucrat,
ceea ce poate fi un factor important in unele aplicalii,
Aplicalii alimentare ultra-f ini
O Sunt disponibile capete micrometrice dedicate pentru aplicalii de manipulator etc, care
necesitd alimentare ultraJin6 sau reolarea surubului micrometric
Pasulfiletului gurubului micrometric
I
a Capul tip standard are pasul de 0,5mm.
a Tip pas de 1 mm: este mai rapid de configurat dec6t tipul standard 5i evitd posibilitatea
unei erori de citire de 0,5 mm, Caracteristici excelente de oortare datorit; filetului mai
mare al 5urubului
C Tip pas de 0,25 mm sau 0,1 mm
Acest tip este cel mai bun pentru aplicafiile de alimentare fin6 sau de poziJionare find
Diametrul clichetului de aclionare
O Diametrul unui clichet de aclionare afecteazd in mare m5surd utilitatea sa 5i
"finefea"
poziliondrii Un clichet de aclionare cu diametru mic permite pozilionarea rapidd, in timp
ce un clichet de aclionare cu diametru mare permite pozilionarea find 5i citirea uSoard a
gradaliilor. Unele modele combind avantajele celor doud caracteristici prin montarea unui
clichet de aclionare cu alimentare duri (speeder) pe clichetul cu diametrul mare.
O lnainte de efectua o citire de la un cap micrometric mecanic, aveli nevoie de atenlie, mai
ales dacd utilizatorul nu este familiarizat cu modelul.
O Stilul ,gradafie normald", identic cu cel al unui micrometru de exterior, este standardul.
Pentru acest stil, citirea crette odatd cu retragerea Surubului micrometric in corp
O Pe de altd parte, in stilul ,,gradafie invers5", citirea cre5te odati cu avansarea gurubului
micrometric in afara coroului.
O Stilul
"gradalie
bidireclionali" este destinat sE faciliteze mdsurarea ln ambele direcfii, prin
utilizarea cifrelor negre pentru operarea norma16, 5i rogii pentru operarea inversd
O Capetele micrometrice cu un af$aj digital mecanic sau electronic, care permit citirea
directi a unei valori de mdsurare, sunt, de asemenea, disponibile. Aceste tipuri nu conlin
erori de citire. Un alt avantaj este cd tipul de afiSaj digital electronic poate permite
stocarea pe calculator pi procesarea statisticd a datelor de mdsurare
Stil gradalie bidirecliongl6
indrumdri pentru piesele de fixare auto-produse
Un cap micrometric trebuie montat de t
dup; cum se arat5 mai jos Metoda 3 nu este recomandatd Adoptafi metodele (1) sau (2) ori de cdte ori este posibil.
(Unitate: mm)
M3x0,5 sau lV4x0,7 este o dimensiune potrivitd pentru iurubul
de fixare
UtilizaJi un dop din alami sub Surubul de fixare (daci grosimea
dispozitivului permite) pentru a evita deteriorarea trjei
Capete micrometrice
Capacitatea maximi de incdrcare pe capetele micrometrice
utilizate pentru misurarea in intervalul de acuratele specificat) gi rezultatele testelor de sarcini staticd utilizdnd un mic cap micrometric sunt prezentate mai jos.
1 Limitd de incdrcare maximd recomandatd
Pas de ax: 0,1 mm /
Pas de ax: 1,0 mm
alimentare find MHF (cu mecanism diferential)
* P6nE la aprox. 2 kgf doar pentru MHT
2 Test dE incdrcare staticd pentru capete micrometrice (utiliz6nd MHS pentru acest test)
(1) Piulila de str6ngere
(2) Clemd pentru corpul despE(itor
(3) Cle$e de str6ngere
P
Set de
Metoda de testare
Capetele micrometrice au fost pozilionate a5a
cum s-a ar;tat 5i a fost mdsurati forla cu care
capul a fost deteriorat sau scos din dispozitivul
de fixare atunci c6nd a fost aplicati o sarcind
statice, in direclia P (Tn teste nu s-a linut cont
de intervalul de acuratele specificat )
(1) PiuliF de nrangere
* Aceste valori de incircare ar trebui utilizate doar ca un
ohid aoroximativ
Produse personalizate ( exemple de produse)
Mitutoyo cu privire la aceste posibilitdli - chiar daci aveli nevoie de o singurd piesi personalizatd
1 Tipuride guruburi micrometrice
O
Standard
O
Sferic
a Ascutit
' a Lam; (doar pentru tipul
a Frezd
de ax nerotativ)
O Este de
2 Tipuri de tije
asem
de
5uru
e rugdm consultali Mitutoyo
Poate fi fabricatd o tiji personalizati pentru a se potrivi cu dispozitivul de montare
O Simplu
O Piulitd de str6noere
O Filetat
O Flan5at
3 Schemgle gradaliilor de scale
Sunt disponibile scheme diferite pentru gradaliile scalelor clichetului pi cilindrilor, cum ar fi cele inverse 5i verticale Consultali Mitutoyo pentru a
comanda o schemi personalizati care nu este prezentati aici
O Standard
O Inversat
O Vertical
O Inversat vertical
O Compensare zero
O Doargradalii
4 Gravare siglS
7 Pasul filetului gurubului micrometric
O sigla specific6 poate fi gravati in funcfie de necesitS|i
Grosimile de 1 mm pentru aplicalii cu alimentare rapidd sau 0,25 mm pentru alimentare
find pot fi furnizate ca alternative la standardul 0,5 mm Sunt acceptate pi grosimile in
inci. Consultali Mitutoyo pentru detalii.
5 Cuplajul motorului
Pot fi proiectate cuplaje pentru
asrgurarea
8 Lubrifiant pentru fileturile turubului micrometric
aclionirii motorului pentru cap.
Modurile de lubrifiere pot fi specificate de cdtre client
9 Construclie inoxidabilS
Toate componentele unui cap pot fi fabricate din olel inoxidabil
10 Ambalare simplS
Comenzile pentru cantitali mari de capete micrometrice pot fi livrate in ambalaje simple
in scopurile 0EM
I
5 Montarea clichelului de aclionare
Sunt disponibile metode de montare ale clichetului care includ tipuri cu clichet, guruburi
de fixare 5i 5uruburi cu cap ingropat hexagonale.
O Clichet
a Set
O furub cu cap ingropat hexagonal
11 $urub micrometric;i piuli!5 (gurub de ghidaj
de precizie)
furubul micrometric poate fi folosit ca gurub de ghidaj de precizie. Piulila este prelucrati
in conformitate cu dimensiunile soecificate
12 Certificat de inspectare a acuratelei
Un certificat de inspectarei acuratefei poate fi furnizat la un cost suplimentar Pentru
informalii detaliate, contactati cel mai apropiat birou de v6nzEri Mitutovo
Micrometre cu clichet
Nornenclaturi
Punct de contact
Con
$urub micrometric
ManSon
Clichet
de Clichel
acJionare
Produse realizate la comandd {Holtest i Borematic)
micrometrufabricatlacomandipoatefi setatsdfiecompatibil cuuninel masterfurnizatdeclient Virug6mconsultali Mitutoyo)
Tipul
caracteristicii
Prof lul piesei de pre ucrat (exem1
Profilu v6rfului punctulu de contact (exemp u)
Canelurd
pdtrati
su
mu[
W= 1
mar
Raza = 0,5
mri mult
$u
O Permite misurarea diametrului tanlurilor 5i a canelurilor interioare cu
formd diferita.
O Diametrul minim masurabil al canelurilor este de aproximativ 16 mm
Canelurd
(diferd in funqie de profilul piesei de prelucrat.)
rotund;
O Dimensiunea r ar trebui sd fie dupd cum urmeazi:
Pentru W = mai pulin de 2 mm: / = mai pulin de 2 mm
Pentru W = 2 mm sau mai mult: z = 2 mm ca valoare standard care
ooate fi modificata in functie de circumstante,
O Numarul de caneluri sau stiialii este limitat la un multiplu de 3.
O Detallile profilului piesei de prelucrat trebuie furnizate la momentul
plas6rii unei comenzi personalizate.
O Daca aplicalia dvs. are nevoie de o gamE de misurare diferitd de
Caneluri
cea a micrometrului de interior standard, va fi necesar un cost initial
suplimentar pentru inelul master
45 sau
ljlmln R=o,3rumaimutt
F
Strialie
r
Gauri
Il
r-t-----l.
@
O Permite mEsurarea diametrului efectiv al filetului interior.
O Fileturile interne masurabile sunt restriclionate in functie de tipul,
dimensiunea nominald si in6ltimea filetului. Contactati l\,4itutovo cL
specificatia filetului care urmeazi sd fie m6surat oentiu recom'andiri
Cum se citegte scala
Puncte Airy;i Bessel
Gradalie
C6nd o bard de lungime standard sau un micrometru de interior se afli orizontal, suslinuta
c6t se poate de simplu in douE puncte, ea se indoaie sub propria greutate intr-o formi care
(1) Man5on
0,005 mm
extern
depinde de spalierea acestor puncte Existb doud distante intre punctele care controleazA
aceast; deformare in moduri utiie, dupS cum se arati mai ios
35 mm
(2) Clichetdeaclionare
0,0.15mm
Ctre
35,015 mm
=:
r*
Modificdri ale valorilor misurate
la diferite puncte de misurare
:il;.-.:::::::-::::,,,.,
capetere une
0,,
simetrici a celor douS suporturi, dupi cum se arat; mai sus Aceste puncte sunt cunoscute
sub denumirea de ,,puncte Airy" 5i sunt utilizate in mod obiSnuit pentru a v; asigura c5
capetele unei bare de lungime sunt paralele unul cu celdlalt, astfel incat lungimea si fie bine
Atunci cand este utilizat Holtest, valoarea mSsurat;
diferi intre mSsuritori oe nicovali si misurarea numai la
definit5
!
v6rful nicovalei datorita mecanismului produsului
Ajunali punctul de pornire in aceeaSi condrlie inainte de
ma5urare
Puncte Bessel (a
C6nd utilizali v6rful nicovalei pentru m;surare,
ajustati punctul de pornire pentru utilizarea virfului
/
- 0,559 Z )
Schimbarea lungimii unei bare (sau micrometru) datorat; indoirii poate fi minimalizata prin
distanlarea simetricd a celor doud suporturi, dupd cum se arate mai sus Aceste puncte sunt
cunoscute sub numele 'puncte Bessel' 5i pot fi utile atunci c6nd se utilizeazd un micrometru
lung de interior.
nicovalei,
Eroare de misurare datoratd variatiei
temperaturii la micometrele tubulare de interior
Transferul de cdlduri de la operator la micrometru trebuie minimalizat pentru a evita orice
eroare semnificativd de m;surare datorati diferenlei de temperatura dintre piesa de prelucrat 5i
micrometru Daci micrometrul este linut direct cu m6na la mSsurare, utilizali manu5i sau ]ineJi
izolatorul termic (dacd existi)
Erori de
nealiniere
Alezometre
a Alezometrele lVitutoyo pentru orificii mici au elemente de contact cu o curburd mare,
astfel inc6t acestea s; poa$ fi pozilionate cu uiurinle pentru m;surarea diametrului
real (in direclia a-a') al unui orificiu Diametrul real este valoarea minimd citit5 pe ecranul
indicator in timp ce se face balansarea alezometrului a5a cum este indicat de sdgeatb
i
Figura 1
c Placa de ghidare cu arc pe un alezometru Mitutoyo in dou6 puncte automat asigure
alinierea radiald anfel inc6t sd fie necesari doar o migcare axiald de rotire pentru a gisi o
valoare minimi (diametrul real)
r: Diametrul interior care trebuie mdsurat
L: Lungimea
misurat; cu compensare axiala
X: Compensare in direclie axial;
/: Eroare la misurare
t: L-t=\F*-l
X
/ : Diametrul interior care trebuie mdsurat
L: Lungimea
mesurati cu compensare radiali X
X: Compensare in direclie radiala
z: Eroare la mbsurare
t: Ya=,lYY, -1
Dac6 macrometrul tubular de interior este aliniat gre5it in direclie axialt sau radiald printr-o
distanl; de compensare X atunci c6nd se ia o misuritoare, precum in Figurile I 5i 2, atunci
misurarea va fi eronat; aia cum se arati in graficul de mai jos (construit din formulele de mai
sus) Eroarea este pozitivS pentru nealinierea axialS gi negativi pentru nealinierea radialE.
0,10
0,09
0,08
0,07
=.9
F;
0,06
0,05
=-; 0,04
e= 0,03
0,02
0,01
Nomenclaturd
$ubler vernier
Fele de mdsurare de interior
Fixare 5urub, clemE
Fele de misurare a pasului
Cursor, clemi
$urub de blocare
Tijd de mdsurat ad6ncimea
5urub, clemi
0pritor, cursor
TitS (brat)
Filci interioare
FSlci exterioare
n..r-r- _-_,___ |
bulon 0e regtare
Sca16 principald
Fefe de mdsurare a ad6ncimii
I
Suprafa{a de referin}d
Scal6 vernier
Cursor
fubler Absolute Digimatic
Fefe de mdsurare de interior
Fete de misurare a pasului
Cursor furub de blocare
Conector de iesire
Ti16 (bra1)
Tiji de mdsurat ad6ncimea
Scal5 principala Suprafata de referinld
de mdsurare a
Rold de manipulare a deplasarii cursorului
Butonul ABSOLUTEAetaTe ZERO
Fete de masurare de exterior
Cum se cite;te scala
O $ublere vernier
O $ublere cu ceas comparator
ScalS principald
?i 10
20
30
40
l'l'l'l'l,l'l'l.ll
2 3 4 5 6 7XrI
0 r
2
Scali vernier
Gradalie
Grada!ie
0,005 mm
0,01 mm
(1) Citire scala principali
4,00 mm
(1) Citire scald principali
16 mm
(2) Citire scali vernier
0,75 mm
(2) Citire ecran indicator
0,13 mm
Citirea Sublerului
4,75 mm
Citire Subler cu ecran
Observafie)
indicator 16,13 mm
in partea superioarb st6nga, se citege 0,75 mm (2) la pozilia in care o linie de gradafie a scalei principale coresfunde unei linii de gradalie vernier.
Exemple de mdsurare
Masurare exterioari
Masurare interioari
Pa;i de m6surare
Mdsurarea addncimii
Fele de mdsurare
.\
.\
Fele de mdsurare
Aplicalii gubler cu scopuri speciale
Modelcu fdlcitio ounct
Model cu falci de abatere
Modul de addncime
Pentru mdsurarea suprafelelor
neregulate
Pentru mdsurarea de caracteristici
Pentru masurarea ad6ncimii
succestve
Model cu falcitip lama
Modelcu gdt
Model pentru grodmi de perete de tevi
Pentru mdsurarea diametrului unei
caneluri inguste
Pentru mdsurarea diametrului extern
cum ar fi grosimea ni5ei
Peltru misurarea grosimii conductei
s ublere
Tipuri de scald vernier
-,
Misurarea de orificii micicu un tubler de tip M
Scala vernier este ata5ati la cursorul Sublerului 5i fiecare diviziune de pe aceast; sca16 este cu
0,05 mm mai scurt; decat o diviziune de 1 mm pe scala principali Aceasta inseamn; c;, pe
0 eroare structural; d apare atunci cdnd misurati diametrul interior al unui orificiu mic
mSsura ce fdlcile 5ublerului se deschid, fiecare mi5care succesivd de 0,05 mm face linia scalei
vernierului s6 coincidd cu linia scalei principale 5i deci indica numirul de 0,05 unitdJi mm ce
trebuie numirate (de5i, pentru comoditate, scala de mdsurare este numerotate in fracliuni de
oD : Diametrul interior real
mm). In mod alternativ, o diviziune a vernierului poate fi fdcutd cu 0,05 mm mai scurta decat
doui diviziuni ale scalei principale pentru a realiza o scald vernier lung6. Acest lucru face ca
Ad : Eroare de m6su rare (sD - sd)
sd : Diametrul interior indicat
scala de misurare sd fie mai u;or de citit, dar principiul 5i gradalia puntin continuare acelea;i
Diametrul interior real (sD: 5 mm)
O Scali vernier standard
O Sca16 vernier lungE
(9radalie 0,05 mm)
(gradalie 0,05 mm)
30
rlr
I
0
40
60
50
70
l lllilil |ll r illil lrll
llrlrll |r||
12 rl4
5
678910
l
I
39
Citire 30,35 mm
Citire 1,45 mm
Despre sublerele lungi
I
M5surarea de interior cu un subler de tip CM
Barele de olel sunt utilizate in mod obi5nuit pentru a mdsura estimativ piesele de prelucrat
mari, dar daca este nevoie de pulin mai mult: acuratele, atunci este adecvat un 5ubler lung.
Deoarece felele de m6surare de interior ale unui Subler de tip CM se afli la v6rfurile falcilor,
paralelismul feJei de misurare este puternic afectat de forJa de masurare, iar acest lucru
Un Subler lung este foarte convenabil pentru
devine un factor important pentru acuratelea de mdsurare realizabild
ui
inla utilizirii, dar necesiti atenlie in timpul
utilizarii. In primul 16nd, este important de reali t ci nu existd nicio relafie intre rezolulie ii
acuratele Pentru detalii, consultali valorile din catalogul nostru Rezolulia este constant;,
in timp ce acuratejea realizabild variazi dramatic in funcJie de modul in care este utilizat
5ublerul
Metoda de mdsurare cu acest instrument este o preocupare, deoarece deformarea tijei
principale provoaci o cantitate mare de eroare de mdsurare, astfel incdt acuratelea va varia
foarte multin funclie de metoda utilizata pentru suslinerea Sublerului la momentul respectiv
De asemenea, aveli grijd s5 nu utilizali prea multd forld de mdsurare atunci c6nd utilizafi fele
de misurare de exterior deoarece acestea sunt cel mai departe de tijele principale astfel inc6t
erorile vor fi maxime aici Aceasti mdsurd de precaulie este, de asemenea, necesare atunci
c6nd se folosesc v6rfurile felelor de mdsurare de exterior ale unui gubler lung
Spre deosebire de un 5ubler de tip M, un 5ubler de tip CM nu poate mdsura diametrul
unui orificiu foarte mic, deoarece este limitat la dimensiunea falcilor succesive, deSi in mod
normal acest lucru nu reprezintS o inconvenien]6 deoarece ar fi neobiSnuit sd mdsurafi un
orificiu foarte mic cu acest tip de Subler Bineinleles, raza de curburd pe felele de misurare
de interior este intotdeauna suficient de mic6 oentru a oermite mesur;torile corecte ale
diametrului orificiilor pdnd la limita inferioard (inchiderea f6lcii)
!ublerele Mitutoyo de tip CM sunt previzute cu o sca16 suplimentarb pe cursor pentru
misurdtori interne, astfel incat acestea se poatS fi citite direct fdrd a fi nevoie de calcul, la fel
ca in cazul unei misurdri exterioare Aceastd caracteristici utild elimind oosibilitatea unei erori
care apare atunci cand trebuie sd adSugali corecJia grosimii interioare a falcii pe un 5ubler cu
o singurd scal- de mdsurare
Observafii generale cu privine la utilizarea gublerului
1. Cauze potenliale de eroare
0 varietate de factori pot determina erori atunci c6nd se misoara cu ajutorul unui 5ubler
Factorii majori includ efectele paralaxelor, forJa de misurare excesive datorit; faptului ca
un;ubler nu se conformeazi principiului Abbe, expansiunea termici diferentiala datorati
unei drferenJe de temperature intre 5ubler 5i piesa de prelucrat 5i efectul grosimii fjlcilor cu
margini tdioase ;i spaliul dintre aceste fSlci in timpul misuririi diametrului unui orificiu mic
Deii existi 9i alli factori de eroare, cum ar fi acuratelea gradaliei, liniaritatea muchiei de
referinl;, planeitatea scalei pr ncipale pe lama principald 5i perpendicularitatea falcjlor, ace
factori sunt inclugi in toleranlele erorii instrumentale. Prin urmare, aceiti factori nu provoa
probleme at6ta timp cAt iublerul indeplineSte toleranlele erorii instrumentale ObservaJiile cu
privire la manipulare au fost adEugate la Jl5, astfel inc6t consumatorii s; poati aprecia factorii
de eroare cauzafi de structura Sublerului inainte utilizare. Aceste observalii se refer6 la
fo(a de mtsurare 5i stipuleaz6 ci ,,deoarece Suble nu are un dispozitiv cu forla constant;,
trebuie s; masurali o piesi de prelucrat cu o forlS de misurare constant; adecvatd Aveti
grije deosebit atunci cdnd m;surali cu rddicina sau v6rful falcii, deoarece in astfel de cazuri
ar outea aoirea o eroare mare "
5. Eroarea de inclinare a fSlcii mobile
Dacd falca mobil5 devine inclinati in paralel cu falca fixa, fie prin forla excesivi utilizatl
la cursor, fie prin lipsa de direcJie ?n marginea de referin]d a ti1ei, va apErea o eroare de
masurare a5a cum se arat; in figurd Aceasti eroare poate fi substanJiali datoriti faptului ca
5ublerul nu se conformeazd principiului Abbe
falcilor
au
Exemplu: Si presupunem c; panta de eroare a
indrii cursorului este 0,01 mm
in 50 mm 5i fdlcile de mbsurare exterioare
cime, atunci eroarea (la varful
falcii) este calculat; ca (40/50 ) x 0,01 mm = 0,
Daca fafa de ghidare este uzat;, atunci poate apirea o eroare, chiar daci se utilizeazi
fo(a de mbsurare corecta
5. Relalia dintre misurare ti temperature
Scala de misurare principali a unui 5ub1er este gravat; (sau montate pe) ofel inoxidabil 5i,
degi coeficientul de dilatare term ci liniard este egal cu cel al celui mai obi;nuit material de
prelucrat, oJel, adicE (10,2 t1) x 10 6 / K , relineli ci alte materiale ale pieselor de prelucrat,
temperatura camerei 5i temperatura piesei de prelucrat pot afecta acuratelea de mesurare
7. Manipularea
Fdlcile 5ublerului sunt ascufite 5i, prin urmare, instrumentul trebuie manevrat cu grila pentru a
evrta v;t6marea personai;
EvitaJi deteriorarea scalei unui Subler digital 5i nu gravafi un numir de identificare sau alte
informalii pe acesta cu ajutorul unui stilou electric de marcaj (marker electric)
Evitali deteriorarea unui Subler prin supunerea acestuia la impactul cu obiecte grele sau prin
scdparea pe o bancd sau pe podea
2. Misurare interioari Introduceli falca interioari cAt mai adAnc
posibil inainte de misurare.
8, intrelinerea suprafelelor de alunecare a tijei ;i felelor de misurare
Insert the inside jaw as deeply as posible before measurement
ltergeli urmele de praf 5i murddrie de pe suprafelele de alunecare 5i felele de masurare cu o
Citili valoarea maximi indicati in timpul m;sur;torilor interne
cArpe moale uscatd inainte de a utiliza 5ublerul
Citili valoarea min mi indicati in timpul m5suririi lilimii canelurii
3. Misurarea ad6ncimii Citili valoarea minimi indicati in timpul
misuririi ad6ncimii. Read the minimum indicated value durino deoth measurement
9. Verificali gi setali originea inainte de utilizare
Curalali suprafelele de mdsurare prin prinderea unei coli de h6rtie curati intre fdlcile exterioare 5i apoi trag6nd-o u;or afari Tnchidefi fdlcile ii asigurali-v; ci scala vernier (sau afiiajul)
afiSeazd zero inainte de a utiliza Sublerul CSnd utiliza] un gubler Digimatic, resetali originea
(butonul ORIGIN) dupd inlocuirea bateriei
4. Eroare de paralaxd la citirea scalelor
Uitali-vd direct la linia gradaliei vernier c6nd verificali alinierea liniilor de gradalie vernier la
Butonul 0RlGlNE seteazi afi5area la zero
liniile de gradalie ale scaler principale
Dacd vi uitali la o linie de gradalie vernier dintr-o direclie oblic; (A), pozitia de aliniere
aparente este distorsionatb de AX, dupd cum se arat; in figura de mai jos, datoriti efectului
de paralaxd cauzat de in;llimea treptei (H) intre planurile gradaliilor vernier 5i gradaliilor scalei
principale, rezultand o eroare de citire a valorii misurate Pentru a evita aceast; eroare, JIS
prevede ce inellimea pasului nu trebuie sd fie mai mare de 0,3 mm
10. Manipularea dupi utilizare
- Dupd folosirea Sublerului, itergeli complet orice urme de api 5i ulei Apoi, aplicali u5or ulei
anri-coroziune 5i ldsali-l s; se usuce inainte de depozitare
$tergeli urmele de api 5i de pe 5ublerele impermeabile, deoarece 5i acestea pot rugini
1'1. Observalii
cu privire la depozitare:
Evitali expunerea directd la soare, temperaturi ridicate, temperaturi scazute 5i umiditate
ridicata in timoul deoozitarii
Dacd 5ublerul digital nu va fi utilizat mai mult de trei luni, scoateJi acumulatorul inainte de
depozitare
Nu lasali fSlcile unui 5ubler cogrplet inchise in timpul depozitarii
Instrumente pentru mdsurarea indllimii
$ubler vernier pentru mdsurarea inSlfimii
o
Intrument mecanic digital pentru mdsurarea indllimii
Bari
Reglare find pentru scara principalS
rl principal ---
Tija (bral)
Pol
Coloani
inferior
l- Coloand
I
Scala principald
Buton de resetare
Drspozitiv de reglare fini
Cursor
Contor, in sus
Clemd
Cap de citire pentru
Scald vernier
mdsurare 5i trasare
Dispozitiv de blocare
Contor, in jos
Indicator de m6nI
Clemd cap de citire
Cap de citire pentru
misurare pi trasare
Fala ecranului
Prelungire palpator
indicator
Cap de citire
Cap de citire
pentru trasare
pentru trasare
Fali de masurare, cap de citire
Fald de misurare,
cap de citire
Dispozitiv de fixare
Dispozitiv de fixare
Suprafali de referin!5, razd
Suprafafi de referinld, bazd
Instrument pentru mdsurarea in5llimii Digimatic
Bard
Pol orincioal
Pol inferior
- l- Coloana
I
Mod presetare, buton mod de
compensare a diametrului bilei
M6ner de alimentare
Cursor
Tasti Pornire / 0prire
Buton de setare ZER0 / ABS (Absolut)
Conector sonda Touch
Cap de citire pentru
misurare gi trasare
Buton pauzS/date
Prizi de date Digimatic
Capac baterie
Clemd cap de citire
Cap de citire
penrru lrasare
-
Buton sus/jos, presetare
Comutator pentru schimbarea direcliei/
buton pentru schimbarea cifrei, pr6etare
Fafi de misurare, cap de citire
Dispozitiv de fixare
Bazi
Suprafali de
referinli, bazi
Aplicalii pentru instrumentele de mdsurare a iniltimii cu accesorii oplionale;i alte instrumente de misurd
AtaSament indicator de test
Atagament palpator tactil
AtaSament palpator central
AtaSament instrument pentru misurarea ad6ncimii
Instrumente pentru mdsurarea indltimii
Modalitatea d.,ltir.
fubler vernier pentru misurarea inSllimii
Intrument mecanic digital pentru mdsurarea inlllimii
Mdsurarea in sus de la o suprafali de referinld
Contor
122mm
Ecran indicator 0,11 mm
Citire
122,11 nm
Contor
125 mm
Suprafata de referinli
Grada!ie
Misurarea in jos de la o suprafafd de referinli
0,02 mm
(1) Scald de masurare principald 79 mm
(2) lubler
vernier
Citire
0,36 mm
Ecran indicator 0,11 mm
79,36 mm
Citire
citire pentru trasare
Observalii generale cu privire la utilizarea instrumentelor pentru mdsurarea inSltimii
1 Cauze ootentiale de eroare
deformatd precum este descris mai los trebuie studiati inainte de utilizare
2. Deformarea marginii de referinld (coloanei) 5i instalarea trasorului
ghideazd cursorul, devine deformatd AceasU eroare poate fi reprezentati de aceea5i formuld de calcul pentru erorile cauzate de neconformitatea cu principiul Abbe,
cre;tereadimensiuniihdinformu|ademaisusCua|tecuvinte,dacseut|||zeazd
{-hA-
ha
"n
Exemplu: Efectul poziliei punctului de mSsurare
C6nd h este 150 mm, eroarea este de 1,5 ori mai mare dec6t
atunci c6nd h este 100 mm.
125,11 mm
3 Ridicarea bazei de pe suprafala de referinti
Atunci c6nd se stabileste inSltimea trasorului dintr-un bloc de cale sau dintr-o
caracteristici a piesei de prelucrat, baza se poate ridica de pe placa de suprafaJi daci se
folosege o fo(a excesivd in jos pe cursor 5i aceasta are ca rezultat eroarea de m6surare
Pentru reglarea precisi, deplasali lent cursorul in jos in timp ce deplasati v6rful
trasorului inainte 5i inapoi peste suprafala blocului de cale (sau caracteristicii) Setarea
este corecti atunci cind trasorul abia atinge uSor pe mdsurE ce se deplaseaz6 peste
marginea suprafelei Este, de asemenea, necesar si vi asigurali ci placa de suprafalE 5i
suprafala de referinli a instrumentului pentru mSsurarea indllimii sunt 5te6e de praf 5i
nu au bavuri inainte de utilizare.
Observalii cu privire la utilizarea instrumentelor
pentru misurarea indllimii
1 Pistrafi curati coloana care ghideazi cursorul. Daci se acumuleazd praf sau murddrie,
alunecarea devine dificilS, ceea ce duce la erori de configurare gi mdsurare
2 C6nd utilizali trasorul, blocali in siguranli cursorul in poziJie, folosind aranjamentele
de prindere prev6zute Este recomandabil sb confirmali configurarea dupi fixare,
deoarece actul de str6ngere pe unele instrumente pentru m6surarea inSllimii poate
modifica u5or configurarea DacE se intdmplS acest lucru, trebuie avuti in vedere o
toleranld la configurare pentru a permite acest efect
3 Paralelismul dintre suprafala de misurare a trasorului ;i suprafaJa de referin|5 de bazi
artrebui sd fie 0,01 mm sau mai bun
indepartali praful sau bavurile de pe suprafaJa de montare atunci c6nd instalafi
trasorul sau ecranul indicator de tip p6rghie inainte de mdsurare. P6strati trasorul Si
celelalte componente fixate in siguranli in timpul misuritorilor
4, Dacb se poate miSca scala de mdsurare principala a instrumentului pentru m;surarea
inalJimii, deplasaJi-o dupi cum este necesar pentru a configura punctul zero 5i
nr6ngeli bine piulilele de fixare
5 Erorile din cauza erorii de paralaxS nu sunt neglijabile, La citirea unei valori,
intotdeauna uitaliva direct la gradatii
6 Manipularea dupa utilizare: gtergeli complet orice urme de apd gi ulei, AplicaJi uSor un
strat sublire de ulei anti-coroziune 5i lasali-l sd se usuce inainte de depozitare
7 Observalii cu privire la depozitare:
Evitali expunerea directi la soare, temperaturi ridicate, temperaturi scdzute 5i
umiditate ridicati in timoul deoozitErii
Dacd instrumentul digital pentru mdsurarea inEltimii nu va fi utilizat mai mult de trei
luni, scoateli acumulatorul inainte de depozitare
Daci este prevSzut un capac de prote(ie, utilizali capacul in timpul depozitirii pentru
a impiedica pdtrunderea prafului la coloana.
4 Eroare datoratd inclindrii scalei principale (coloanei)
Conform standardelor JlS, perpendicularitatea marginii de referinld a coloanei pe
suprafaJa de referinta de baza ar trebui sE fie mai bun6 dec6t:
(0,01
,L
1
000
)
mm L indici lungimea de mdsurare (unitate: mm)
Aceasta nu este o specificalie foarte oneroas; De exemplu, limita de perpendicularitate
permisi este 0,61 mm atunci c6nd L este 600 mm Acest lucru se datoreazi faptului
ci acest factor de eroare are o influen]d mic6 5i nu modifici inclinarea cursorului, spre
deosebire de o coloan6 deformatd.
5 Relalia dintre acuratele $i temperatura
Instrumentele pentru misurarea inallimii sunt realizate din mai multe materiale. Retineti
c6 unele combinalii dintre materialul piesei de prelucrat, temperatura camerei 5i
temperatura piesei de prelucrat pot afecta acuratelea de mdsurare dacd acest efect nu
este permis prin efectuarea unui calcul de coreclie.
6. V6rful unui trasor al instrumentului pentru mesurarea indllimii este foarte
asculit ii trebuie manipulat cu atenlie dacd doriti sa evitali vitdmarea
cor0orald.
7. Nu deterioraJi un instrument digital pentru mesurarea inalfimii prin gravarea
unui numer de identificare sau a altor informatii pe acesta cu un marker
electric.
8. Manevrali cu grrjd instrumentul pentru misurarea indlfimii pentru a nu-l
scipa pejos sau a-l lovi de ceva.
Blocuri de cale
Definitia metrului
Cea de-a 17-a Conferinld Generala cu privire la GreutdJi ;i Masuri din 1983 a
decis o noui definifie a unit5tii de mdsurd ca fiind lungimea ciii parcursa de
lumini intr-un vid in timpul unui interval de timp de 11299 792 458 dintr-o
secund6, Blocul de cale este realizarea practica a acestei unitali, si, ca atare,
(5) Suprapuneli uSor felele blocurilor de cale care urmeazi sa fie rasucite
impreund Existd trei metode de utilizare (a, b 5i c dupa cum se arate mai
jo$ in funclie de mirimea blocurilor care se rdsucesc:
a Blocuri de cale groase b Rdsucirea unur bloc de cale c Risucirea blocurilor de
resucite
gros pe un bloc de cale
subJire cale subliri
este utilizat pe scarE larga in intreaga industrie
Selectarea, pregbtirea pi montarea unei stive de
blocuri de cale
Suprapunell o parte a unui
Selectali blocurile de cale care vor fi combinate pentru a realiza mErimea
,aqezali blocurile de cale la 90'in
necesa16 pentru stiv;.
mrllocu fe{elor de mEsurare
(1) Luati in considerare urmdtoarele lucruri la selectarea blocurilor de cale.
a Utilizali numarul minim de blocuri ori de c6te ori este posibil.
bloc Pentru a lmpiedica indoirea
de cale subJire pe o parte
a
blocurilor subfiri, presali mai
unuiblocdecalegros int6iun blocdecalesublirepe
rrnrrl r
unugr.s
+
J
Rotiti blocuri e de cale in timp
ce le aplicaJi o fo(a uloar;.
timp ce ap;sali intreaga zona
+
b, Selectali blocurile de cale groase ori de c6te ori este posibil
c, Selectali mirimea de la cea care are cea mai pulin importanti cifrd necesard
5i apoi treceli inapoi prin cifrele mai semnificative
(2) Curalali blocurile de cale cu un agent de curdlare adecvat
(3) Verificali ca fefele de masurare sd nu aibd bavuri prin utilizarea unei fatete
optice dupa cum urmeazd:
Veli avea senzalia de rdsucire la
Glisali blocul de cale sublire in
suprapusi pentru a alinia felele
de mbsurare intre ele
Apoi, r;sucili celalalt bloc de
cale sublire pe prrmu bloc de
calesublire
+
ln cele din urm;, indep;rtati
a Curifafi fiecare fala de mdsurare,
blocul de cale gros din stiva
b. Pozifionafi u;or fafeta optica pe fala de mdsurare a blocului de cale.
c. Glisali u5or faleta opticd p6na c6nd apar franjuri de interferenla
o optici pe supralala
bloc le subjire pentru a
fia rasucrre.
Aplicali
unui
Decizia 1: Dacb nu apar franjuri de interferenfd, se presupune cd pe fafa de
mEsurare existd bavuri sau contaminalii mari.
venTtca
d. Apasali utor faleta opticd pentru a verifica dacb franjurile de interferen{a au
dispa rut.
Decizia 2: Daca franjurile de interferenld dispar, nu exista bavuri pe fala de
misurare.
Decizia 3: Dac6 unele franjuri de interferenla ramdn la nivel local in timp ce
faleta este deplasatd u;or inainte inapoi, pe fala de masurare
exista o bavur6. ln cazul in care fra urile se deplaseazi impreund
Franjuri de interlerenla
neregulate
,
cu faleta optica, exista o bavurd pe faleta optica
e, Indepartafi bavurile, daci existi, de pe fala de masurare utilizdnd o piatra
abrazivi plana ;i fina Consultafi imaginile de mai jos pentru proceduri
a
Srergeti fala
(fe1 ) de masurare expusd 5i cont,nuali sa construiti
sTiva, 'n acelasi
m ca mai sus, panE cind
se termind.
(1) Stergeli orice pelicule de praf 5i ulei de pe blocul de cale ;i piatra ceramic6
speciali Ceraston (sau piatra Arkansas) folosind un solvent,
(2) Pozilionati blocul de cale pe piatra ceramicd speciali Ceraston astfel inc6t
fafa de masurare care are bavuri sd se afle pe suprafala abraziva a pietrei.
In timp ce aplicafi o presiune uSoara, deplasali blocul de cale inainte 5i
Timp de stabilizane termic6
Urmatoarea figurd aratd gradul de modificare dimensionald la manipularea
unui bloc de cale de olel de 100 mm cu m6inile qoale.
inapoi de aproximativ zece ori (Figura 1 ) Utilizali un bloc de cauciuc pentru
blocurile de cale subliri pentru a aplica o presiune uniformi (figura 2).
9
(3) Verificali ca fala de mdsurare sd nu aibd bavuri, utilizdnd o fafeta opticd.
DacE nu au fost indepdrtate bavurile, repetali pasul (2) Daci bavurile sunt
prea mari, acestea nu pot fi indepartate cu o piatri abraziva in acest caz,
8
renunlafi la blocul de cale.
1
Es
*1 Mitutoyo nu ofera pietre Arkansas.
I
(4) Aplicali o cantitate foarte mici de ulei pe fala de mdsurare ;i intindeli-o
uniform pe toata fala, (ftergefi fala pind c6nd pelicula de ulei este aproape
inlaturata ) Sunt utilizate in mod obi;nuit grasimea, uleiul pentru Suruburi
I
2
1
Degete e utilizate pentru timp se elibereaza
Blocul de cale se Jine cu cinci degete
Blocul de cale se line cu trei degete
Indicatoare cu ceas comparator gi indicatoare digitale
Nomenclaturd
Bra| limitator
Ac indicator
Canelurd Bezel
Di<nnzitiv do
numirare a rotaliilor
Fete ecran indicaton
0,01 mm
0,001 mm
r{tO0tO}:
'20
241
30
30
!F
t4D ,..
40
50 :r. r:r "- a mry 50
60 ;:r1 Tl'il'*
-L;;j
70
70
80
80
i. 90 roo 90 ."
Ecran indicator echilibrat (multi+otalie)
Ecran indicator continuu
(gradaf ie bidiregionalS)
Ecran indicator continuu
Ecran indicator echilibrat (multi+otatie)
$paliere standard scald)
'o
l0
'20
30
.,'.:.r
ffidry
20'
30
--Mbiw
/f1-^
< YlJ/
60
Ecran ndicator continuu
(Citire inversd)
Ecran indicator
Ecran indicator
Ecran indicator echilibrat
Ecran indicator continuu
Ecran indicator echilibrat
(O singura rotalie)
(spatiere dubli scali)
(0 singure rotalie)
continuu: Pentru lecturi directa
echilibrat: Pentru citirea diferenlei de la o suprafald de referinfd
Ecran indicator cu citire inversd: Pentru misurarea ad6ncimii sau a orificiilor
Ecran indicator cu o
rotafie: Pentru citirea fara erori a diferenlelor mici
Indicatoare cu ceas comparator gi indicatoare digitale
Montarea unui ecran indicator
Prinderea tijei direct
cu un iurub
Metoda
lMontare tlj;
-'-4
Toleranla orificiului de montare: o 8G7 (+0,005 p6na la 0,02)
furub de str6ngere: f/4 pan; la N/6
Indicalie
Poz I a de prindere: 8 mm sau mai mult de 1a marginea inferioara a tijei
Cuplul maxim de amortizare: 1 50 N cm clnd prinderea se face cu un singur 5urub lM5
Toleranla orificiului de montare: o 8G7 (+0,005 p6na la 0,02)
Relineli c; un cuplu excesiv de prindere poate afecta negativ mi5care axului
N4etodi
Montare cu inel
de strAngere
. Canelurilepotfimodificate ag0'inorientare,infuncfiedeapicate
Indicalie
(Caneluraestesetataoriz0ntallalivrare)
.Canelurileunormodeledinserial(nr1911T10,1913T-10511003T)nupotfiinsamodificatepeorizontal;
Element cie contact
. FiletulSurubuiui estestandardizatpe M2,5x0,45(Lungime: 5 mm)
. Secliunea incompletd a filetului de la rddicina 5urubului trebuie si fie mai micd de 0,7 mm
Tii6 ponior
5
[]
atunci c6nd se fabric; un punct de contact
[y'2,5 x 0,45, adancime 7 mm
secliunea incompleE a filetului Ad;ncitor 0 3, ad6ncime 1 mm
trebule $ fie mai m c; de 0,7 mm
Po/il e
Element de contactjos (pozifie normala)
Tijd plonjor orizontal (pozifie lateralE)
paman
Dacd mdsurarea este efectuati cu tija plonjor la orizontal sau elementul de
ste mai mic5 dec6t atunci cdnd elementul
gura!i-vi c6 verificali funclionarea 5i
indicatorului.
le de funclionare in funclie de pozifiile indicatoarelor digitale
easului comparator, consultaJi descrierea produsului intr-un
Elementul de contact este ridicat (poziJie inversa)
5etarea originii unui imdicator diEital
' intretinerea tijei plonjor
. Nu lubrifiali tija plonjor Acest lucru poate determina acumularea prafului, duc6nd la o
f unctionare
defectuoasE
. Dac; miicarea tijei plonjor este slab5, 5tergeli suprafelele superioare 5i inferioare ale tilei
Specifica!ia din intervalul de 0,2 mm de la cap6tul
cursei nu este garantat,i pentru indicatorii digitali
C6nd configurali punctul zero sau presetali o valoare
specifica, asiguraJi-vb cE ridicali surubul micrometric la
cel pufin 0,2 mm de la capdtul cunei
plonjor cu o carpe uscata sau imbibati cu alcool Daci miScarea nu este imbunetelit; prin
curdlare, contactali N,4itutoyo pentru reparare
. lnainte de a efectua o mdsurare sau o calibrare, ve rugem se confirmali daci Surubul
micrometric se mi5ci u5or in sus 5i in jos, precum ii stabilitatea la punctul zero
Indicatoare cu ceas comparator;i indicatoare digitale
Indicatoare de testare cul cadnan;i efect cosinus
Minimalizali intotdeauna unghiul dintre direcliile de deplasare in timpul utiiizdrii
Direcfia de
a piesei de prelucrat
Direclia de dep asare a piesei de preluc,at
Drre(ia de deplasare a
Dire(ia de deplasare a
L1 : Rezultatul
stylusului
misuritorii
L2: Valoarea indicat6
L1=L2xCos0
Citirea oricdrui indicator nu va reprezenta o m6surare corectd in cazul in care direc!ia sa de masurare este incorect allniati cu direclia dorita de masurare (efect
cosinus). Deoarece direclia de mdsurare a unui indicator de test cu cadran este in unghi drept fa!6 de o linie trasata prin punctul de contact ;i pivotul stylus, acest
efect poate fi minimalizat prin configurarea capului de citire pentru a minimaliza unghiul 0 (a;a cum este prezentat in figurile urmdtoare), Dacd este necesar, citirea
cadranului poate fi compensatd pentru valoarea actuald 0 folosind tabelul de mai jos pentru a da rezultatul mdsuririi.
Rezultatul mdsurdrii = valoarea indicata x valoarea de comoensare
Compensarea unui unghi de non-zero
Exemple
Dacd o masurare de 0,200 mm este indicata pe cadran la
diferite valorj ale Q rezultatul mdsuritorilor este:
Pentru 0 = 10',0,200 mmx0,98 = 0,196 mm
Pentru 0 = 20", 0,200 mmx0,94 = 0,1 88 mm
Pentru 0 = 30", 0,200 mmx0,86 = 0,172 mm
Observalie: Un punct special de contact cu form6 evolventi poate fi utilizat pentru a aplica
compensarea in mod automat gi a permite ca mdsurarea sa fie efectuat6 fird compensare
manuald pentru orice unghi e de la 0 la 30" (Acest tip de punct de contact este
oersonalizat.)
Instrumente de mdsurd liniare
cap
Tiji simplS ;itijd cu piulild de str6ngere
Tija folositi pentru a monta un cap de instrument liniar este clasificatd drept tip ,,simpl6,
fir6 gradaJii" sau tip ,,cu piulili de strdngere", a5a cum este ilustrat mai jos. Tila cu piuliJi
de strangere permite prinderea rapidi 5i sigurd a capului instrumentului liniar Tija simpli are
avantajul unei aplicari mai largi 5i al reglirii uioare a pozilion;rii in direcJia axialS la instalarea
finald, degi necesiti un aranjament de prindere impdrliti sau fixare adeziva, Cu toate acestea,
Precaulii la montarea
Hologage
unui
nt Laser
Pentru a fixa instrumentul Laser Hologage, introduceli tija in dispozitivul sau stativul
dedicat.
aveli grij; ca s; nu exercitali o forld excesiv; asupra tijei.
Clema
Clemd
Diametrul orificiului recomandat pe partea de fixare: 1 5 mm + 0,034 / -0,014
Model cu piulilS de blocare pe tija
Tiji simpla
Forta de mSsurare
Aceasta este forla exercitau asupra unei piese de prelucrat in timpul mdsuririi prin punctul
de contact al unur cap de instrument liniar, la capitul cursei sale, exprimati in newtoni
Mdsurare comparativi
Surubului micrometric.
DacE se efectueazi mdsurdtori in timp ce se deplaseazd Laser Hologage,
montali-l astfel inc6t s6 nu se tensioneze cablul ;i si nu existe o forfa
excesivd asuora caoului instrumentului.
Unitatea de afigare
L-
0 metodi de mdsurare in care se giseSte o dimensiune a piesei de prelucrat prin masurarea
diferenlei de mirime intre piesa de prelucrat un instrument master reprezentand
t
dimensiunea nominald a oiesei de orelucrat
Prelucrali gaura de prindere astfel inc6t axa sa sd fie paraleli cu direclia de
mdsurare Montarea instrumentului in unghi va cauza o eroare de misurare.
C6nd fixa!i instrumentul Laser Hologage, nu strdnge!i prea tare tija
St16ngerea prea tare a tijei poate afecta capacitatea de alunecare a
-
Setare zero
0 valoare afi5ati poate fi setatd la 0 (zero) in orice pozilie a iurubului micrometric
Codul de protectie impotriva pitrunderii
Codul de orotectie lP54
Protejeaz; corpul uman Ii protejeaz;
impotriva obiectelor strAine
Preseta re
Apa proiectati in jeturi pe carcasA din orice
directie nu va avea efecte d;unatoare
Orice valoare numerica poate fi setau pe unitatea de afiSare pentru a porni numer;toarea de
la aceast5 va oare
proiectat; in jeturi pe carcasi d n orice
nu lrebuie sa aibe efecte dtun;toare
Schimbarea direc!iei
Misuri de precaufie in montarea unui
cap de instrument de mdsurd
., Introduceli tija instrumentuluiin clema de montare a unei unitdli de masure
Direclia de mesurare a axului instrumentului poate fi setati la plus (+) sau minus t) de
numarare
1-1
t--!
)<
Planul de date
sau a unui stativ ;i strdngeli qurubul de fixare.
l. 0bservali cd st16ngerea excesivd a tijei poate cauza probleme cu
f unctionarea
f/-
,E=1
-777777
surubului micrometric.
'. Nu utilizafi niciodatd o metodi de montare in care tija este fixatd prin
contact direct cu un 5urub.
,- Nu montali niciodata un instrument liniar cu nicio alte parte dec6t tija
' ' IMontali capul instrumentului astfel inc6t sd fie in linie cu direclia doritd de
'
misurare, Montarea capului intr-un unghi in aceasta direcfie va duce la o
eroare in misurare.
Aveli grija sa nu exercitali o for!6 asupra instrumentului prin cablu
Coniigur;ri MAX, MlN, iiR
'Unitatea de afiiare poate menline valorile maxime (IVAX) 5i minime (MlN) 5i valoarea MAX N4lN in timpul mesurdtorilor
Valoarea run-out (TlR) = [/AX - lVlN
Setare de toleran!5 i
Limitele de toleranJi pot fi setate in diferite unitili de afiiare pentru a indica automat dacd o
Un protocol de comunicare pentru conectarea ie;irii uneltelor de misuri cu diferite unit6Ji
de procesare a datelor Mitutoyo Aceasta permite conectarea la un procesor Digimatic Mini
DPIVR pentru efectuarea de diferite calcule statistice 5r crearea de histograme etc
misurdtoare se incadreazd in limitele respective
0 sarcine extern;, cum ar fi un releu sau un circuit logic, poate fi condusd de la ie5irea
colectorului unui tranzistor intern care este controlat de un rezultat al judecS|ii de toleranJd etc
lesire BCD
Un sistem pentru transmiterea de date In notalie zecimalS codati binar
le;ire releu
Semnal de contact care afi5eazi starea deschis /inchis
le;ire R5-232C
R5-422
0 interfaJd de comunicare in serie in care datele pot fi transmise bidirectional in conformitate
Standard, bidireclional, cu sau fari semnale de referinld zero Instrumenteie liniare Mitutoyo
cu standardele ElA.
RS422 includ digitizarea semnalului electronic (semnal de ie5ire unde pdtrate)
Pentru procedura de transmitere, consultaJi specificaliile fiec6rui instrument de m;surare.
Sursd de alimentare 5V CC
FUnClia RS Link Mdsurarea in mai multe puncte poate fi efectuatd prin conectarea mai multor contoare EH sau EV cu cabluri RS Link
RS Link pentru contor EH
Este posibil si conectali un numdr maxim de 10 unitSli contor ii sd aveli la dispozifie p6ni la 20 canale de mEsurare in multiple puncte in acelasi timp
Pentru aceast; conexiune utilizafi un cablu dedicat RS Link Nr.02ADD950 (0,5 m), Nr.936937 (1 m) sau Nr.965014 (2 m)
(Lungimea totalS a cablurilor RS Link permise pentru intregul sistem este de p6ni la 10 m
)
tr
Primul contor
Cablu R5-232C
Computer personal
* Numai software-ul Mitutoyo
,,SEN50RPAK' poate fi utilizat atunci
cand este conectat un cablu USB
Numir instrument 01
RS Link pentru contor EV
Este posibil s6 conectali un numar maxim de 10* unitS|i contor 5i s6 aveli la dispozilie p6nd la 60 canale de mdsurare in multiple puncte in acelasi timp.
Pentru aceast; conexiune utilizali un cablu dedicat RS Link Nr.02ADD950 (0,5 m), Nr.93b937 (1 m) sau Nr.9650.14 (2 m).
(Lungimea totalE a cablurilor R5 Link permise pentru ?ntregul sistem este de p6na la 10 m
)
I Numirul maxim de uniteli contor care pot fi conectate este limitat la 6 (gase) daca un contor EH este inclus
in lan!
Unitate de afi;are externi 1
Numir instrument
Unitate de afisare externa 2
M icrometre electron ice
Un senzor care converte$te migcarea unui punct de contact, pe un cap de citire sau o tijS
plonjor, intr-un semnal electric.
Semnal de contact care afiseazd starea deschis /inchis.
Mdsurare comparativd
Sondele pdrghie sunt disponibile ln doud tipuri. Cel mai ob$nuit tip utilizeazi un cap de citire
cd intr-un arc circular; acest tip este supus
ot necesita coreclia liniarit;lii dacd direcfia
Scare a punctului de contact. cel mai pulin
r de traducere paraleli, astfel inc6t mi5carea
O metod5 de m6surare ln care se gdse5te o dimensiune a piesei de prelucrat
prin mdsurarea
diferenlei de mirime intre piesa de prelucrat 5i un instrument master reprezentand
dimensiunea nominald a piesei de prelucrat.
Aceast6 metodd se aplicd, de obicei, atunci cdnd mdsurdtorile care trebuie efectuate sunt mai
mari dec6t domeniul de misurare al instrumentului.
cesitd nicio corectie.
Raportul de propo4ionalitate intre ietirea palpatorului $i distanla mdsuratS.
Daci acesta nu este constant in limite acceotabile. atunci este necesari o corectie,
Tip stylus oscilant
MtH-521 (directia de misurare poate fi comutati cu
p6rghia suVjos)
MLH-522 (directia de mdsurare nu se poate comuta)
Un punct de referinfd pe instrumentul master lntr-o mdsuritoare comparativd
Tip de traducere paraleld
MLH-325 (directia de misurare poate fi comutati cu
partea superioari a cadranului)
Intervalul de mdsurare ales determind rezolutia disponibilS. Un interval mic creste rezolutia
gi viceversa. Instrumentele Mu-checkers analoge oferd intervale multiple datoriti lungimii
limitate a scalei de mdsurare, ln timp ce versiunile dioitale trebuie sd furnizeze doar doud.
Distanla de la primul contact cu piesa de prelucrat pi p6ni cdnd indicatorul de m6surare
citeste zero
Intervalde mdsurare
Limitele de toleranld pot fi stabilite pe micrometrul electronic pentru a oferi o decizie
automatd daci o valoare mdsurati se Incadreazd in tolerantS.
Fo(a aplicati piesei de prelucrat de citre palpator c6nd indicatorul inreqistreazd zero.
Este indicaU
in newtoni (N).
Un format de date specific pentru instrumentele de mdsurare Mitutovo.
Deschidere iesire colector i
0 conexiune direct5 la colectorul unui tranzistor de conducere.
Micrometre cu scanare laser
Rea
Compatibilitate
lMrcrornetrul dvs cu laser de scanare a fost ajustat impreuna cu unitatea de identificare,
care este livrat; impreuni cu unitatea de misuri Unitatea de identificare, care are acelaqi
numer de cod 5i acela5i numir de serie ca 5i unitatea de mdsurd, trebuie instalate in unitatea
de afigare Aceasta inseamna cd, daci unitatea de identificare este in ocuiti, unitatea de
misurare poate fi conectata la o alt; unitate de afiiare corespunz;toare,
in bazd I
Respectali urmdtoarele limite la reasamblarea unit5!ii de emisie;i a unitElii de
receplie pentru a minimaliza erorile de mdsurare datorate
alinierii necorespunzStoare a axei optice a laserului cu unitatea de receplie.
Alinierea cu planul orizontal
a. Abaterea paralela intre liniile de referinld C ;i D:
X (in direc!ia transvenald)
Piesa de prelucrat gi conditiile de rnbsurare
in funclie de gradul de vizibilitate sau de invizibrlitate al laserului, forma piesei de preJucrat
gi rugozitatea suprafelei, se pot produce erori de mbsurare Dac; acesta este cazul, efectuafi
calibrarea cu o piesi master care are dimensiunile, forma ii rugozitatea suprafeJei similare cu
piesa de orelucrat concret; ce urmeaze a fi misurati
DacS valorile m;surate arat; un grad mare de dispersie datoritd condifiilor de mdsurare,
creiteli numerul de scaniri pentru mediere pentru a imbunet;li acuratefea de misurare
b, Unghi intre liniile de referinla C 5i D: 0x (unghi)
Interferente electrice
Pentru a evita erorile de funclionare, nu trasali cablul de semnal 5i cablul releului
micrometrului cu liser de scanare
lrnie de inalta tensiune sau alt cablu capabil si
rnducd curentul de zgomot in conductorii propiere. lmpdm6ntali toate unitdlile adecvate
alaturi
si ecranele de cabluri
Conectarea la
u
Alinierea cu planul vertical
ter
Pentru a evita erorile de funclionare, nu trasali cablul de semnal 5i cablul releului
micrometrului cu laser de scanare alSturi de o linie de inalta tensiune sau alt cablu capabil si
inducdcurentuldezgomotinconductoriidinapropiere lmpdm6ntalitoateunitalileadecvate
c Abaterea paralela intre planurile de referinla A 5i B: Y (in indllime)
Planul de referinl; A
5i ecranele de cabluri
Siguranli laser
Micrometrele N/itutoyo cu scanare laser utilizeazi un laser vizibil cu putere redusi pentru
mdsurare Laserul este un dispozitiv de CLASA 2 EN / 1EC60825-1 (2007) Etichetele de
d. Unghi intre planurile de referinla A 5i B: 0y (unghi)
avertizare gi explicalie, dupa cum se aratS in partea dreapti, sunt atasate la micrometrele cu
scanare laser, duDd cum este cazul
Limitele admisibile ale nealinierii axei optice
Model
Distanta dintre
unitatea de emisie
unitatea de recept
ex ti ey
68 mm (2,68") sau mai putin
n limita a 0,5 mm (0,02"1
in limita a 0,4"(7 mrad)
100 mm (3,94') sau mai putin
n limita a 0,5 mm (0,02'l
in limita a 0,3" (5,2 mrad)
LSM-5015
130 mm (5,12') sau mai pulin
in limita a 1 mm (0,04")
in limita a 0,4"(7 mrad)
350 mm (13,78') sau mai pulin
in limita a 1 mrn (0,04")
in limita a 0,16'(2,8 mrad)
273 mm (10,75") sau mai pufin
in limita a 1 rnm (0,04")
in limita a 0,2" (3,5 mrad)
700 mm (27,56') sau mai pulin
in limita a 1 mm (0,04")
in limita a 0,08'(1,4 mrad)
321 mm (12,64') sau mai pulin
in limita a
mm (0,04')
in limita a 0,18'(3,6 mrad)
700 mm (27,56') sau mai pulin
in llmita a I mm (0,04")
in limita a 0,08'(1,4 mrad)
800 mm (31,50") sau mai putin
in limita a 1 mm (0,04")
ln limrta a 0,09'(1,6 mrad)
LSM-5035
L5tV-5055
L5M-5125
L5M-515S
1,3 mW (v6rf) 650 nm semiconductor cu laser
Micrometre cu scanare laser
Exemple de mdsurare
Mdsurare on-lir1e a fibrelor de sticld sau a
diametrului unui fir foarte fin
Misurarea diametrului exterior al cilindrului
Misurarea diametrului exterior 5i a
circularit5lii cilindrului
Margine de
ci rcularitate
M5surarea distanlei intre cipurile lC
Mdsurarea axelor X ;i Y a cablurilor ;i
Misurarea grosimii filmului gi a foii
fibrelor electrice
Margine de
Mdsurarea decalaiului dintre role
referi n!i
Mdsurarea grosimii foliei de film
Mdsurarea miscirii capului discului
magnetic ;i discului laser
MSsurarea formei
Mlsurarea lStimii benzii
Mdsurarea diametrului exterior al
conectorului optic si mandrinei
Sistem dual de misurare a unui diametru
mare de exterior
Scale liniare
Teste pentru evaluarea scalelor liniare
1. Testarea in intervalul temperaturii de funclionare
4. Test de vibralie (test de accelerare)
Confirma cd nu existd o anomalie a performanlei unei unitali in intervalul
Confirma ca nu existi o anomalie de performanla a unei unitafi supusi vibrafiilor
temperaturii de funcfionare 5i cd ie5irea de date este realizata conform
la o frecvenld specific6, non-rezonant6.
standardului.
2. Testarea ciclului de temperaturd (caracteristici
5. Test de zgomot
dinamice)
Confirmi ci nu existd o anomalie a performanlei unei unitdfi in timpul ciciului
Testul de zgomot este conform cu Directiva EMC ENi61326-1+A1:1998.
de temperaturi in timpul funcliondrii 5i cd ie5irea de date este realizatd conform
Acest test este conform cu JlSZ0200 (Testarea rezistentei materialelor orele
standardului.
prin scaparea pe podea)
6. Testarea rezistenlei prin scdparea pachetului
3. Testul de vibralie (testul de scanare)
Confirmi faptul ce nu existi o anomalie a performanlei unei unitati in timp
ce este supusd vibraliilor cu o frecvenfi cuprinsd intre 30 Hz si 300 Hz, cu o
acceleralie maximi de 3gn.
Glosar
:
:;: SistemulAbsolute
,'.. BCD
V;loarea poziliei.este disponibild din scalele liniare imediat dupd pornire 5i poate
fi apelati in orice moment prin intermediul electronicii ulterioare. Nu este nevoie
zecimal prin intermediul unei secvenle binare pe patru bili. Transmisia de date
si miScali axa pentru a gisi pozilia de referinli.
este o ie;ire unidireclionalS prin intermediul TTL sau colectorului deschis.
; Sistem incremental
0 notafie de exprimare a cifrelor de la 0 la 9 pentru fiecare cifrd a unui numir
::, Semnalde ie;ire incremental
Valoarea poziliei este oblinut6 prin numdrarea incrementelor indjviduale (etapele
de masurare) de la un anumit punct de origine. Scalele liniare sunt prev6zute cu o
pisti suplimentard care poarti o marcd de referinfi.
Scalele liniare Mitutoyo furnizeazd un semnal de undi pitrat diferenlial (rs422).
Distanfa de transmisie (cablu) de p6ni la 30 de metri. Sursi de alimentare 5VDC
Prin urmare, marca de referinld trebuie sd fie scanati pentru a stabili o referin|6
:' Sursi de alimentare 5VDC.
absoluta sau pentru a gisi ultima dati selectat6.
5emnale incrementale'1Vpp,
:: lllf,y6i de referinlE pentru distanle incrementale.
Scalele liniare Mitutoyo cu lVpp sinusoidal lurnizeazd semnale de tensiune
care pot fi foarte interpolate. Distanld lungd de transmisie (cablu) de p6na la
Mdrci multiple de referinli care sunt repartizate individual in funclie de
150 de metri
algoritmul matematic,
::. Acuratefe
Electronica de secven|6 (nc) gdseSte referinla absolutd dupi c6|iva milimetri care
traverseazi doua marcaje succesive de referinld. Distanla de transmisie (cablu) de
Specificalia acuratelii unei scale de misurare este datd de eroarea maximd
p6na la 30 de metri.
atteptati intre poziliile indicate 5i cele reale la oricare punct in intervalul
::: Compensarea originii (offset)
perm
p
funclie si funclionez
0 funclie care
fie tradus la un alt
origine al unui sistem de coordonate s6
punctul de origine fix. pentru ca aceasti
nevoie de un punct de origine permanent
stocat.
, Restaurarea punctului de origine
0 funclie care opre5te cu exactitate fiecare axa a maSinii in pozilia specifica
ma;inii, in timp ce o incetine5te cu ajutorul comutatoarelor de limitare inteqrate.
'',' Controlul secvenlelor
Un tip de control care efectueazi secvential etapele de control in conformitate
cu o ordine orescrisi.
' Controlulnumeric
0 mod
impl
formea
5i
p
(CN
inst
a controla miScdrile unei ma5ini
codi
cu ajutorul unui computer
ei un ,,program de piesi" care
nl;
5in6
o operalie completi pe o piesa de prelucrat.
::' Rezultate binare
Se referd la ie;irea datelor in formi binari (unu 5i zero) care reprezinti numerele
ca puteri intregi de 2.
.- RS-232C
Un standard de interfala care utilizeazi o metodd asincroni de transmitere in
serie a datelor pe o linie de transmisle neechilibrati pentru schimbul de date
intre transmiletoare situate relativ aproape unul de celdlalt. Este un mijloc de
comunicare utilizat in principal pentru conectarea unui computer personal cu
oeriferice.
respectivei scale, la o temperaturi de 20 "C. Deoarece nu existi un standard
internafional definit pentru unitSfile scalelor de mdsurare, fiecare producitor
are o modalitate specifica de a specifica acuratelea, Specificaliile de acuratele
prezentate in catalogul nostru au fost determinate prin interferomerrre raser
,.'' Acuratele gama ingusta
Grilajul
20 pm
referi
limitar
itate de scali de mdsurare adoptd in mod normal un pas de
6 in funclie de tipul de scala. Acuratelea gamei inguste se
a determinati prin misurarea unui pas din fiecare-qrilai la
exemolulum).
Scale liniare
Glosar
l
S Rezolutie
Interfele'ABS
DRIVE-CLiQ Siemens- Interfati serie FANUC - Interfatd de mare vitezd
Mitsubishi - si interfali serie Panasonic
InterJelele ABS sunt interfele digitale bidireclionale pentru scalele liniare. Este
Semnalul sinusoidal 5i pasul de grilaj prin interpolarea TTL De exemplu,
20 pm pas de grilaj al scalelor de c6ntdrire: 5 prin unitatea de digitizare P5U200:
4 prin NC = rezolulie 1 pm!
capabil5 atdt si transmitd valorile poziliei, c6t 5i si transmitd sau si actualizeze
informatiile stocate in scalele liniare, Datoritd metodei de transmisie in serie
sunt necesare doar oatru linii de semnal.
Magistral6
Magistrala este un sistem digital de comunicare in serie, cu doui sensuri
care funclioneazi ca retea de bazd intr-o instalalie de automatizare a fabricii.
Utilizati in mod tioic Dentru conectarea traductorilor rotativi si scalelor liniare
la computerele industriale.
Principiul scalei liniare Absolute (Exemplu: AT300, 500-S/H)
microprocesor si calculeze pozilia capului citit pe scala de mdsurare la o rezolulie de 0,05 pm (0,005 pm)
Ciclul de semnal
(interpolare) Rezolulie
136 mm
3768 mm
_q
-F
Aprox 1,8pm
e
o
E
20
Um
(400)
0,05 !m
(4096)
0,005pm
Specificarea acuratetei scalelor liniare
Acuratelea preciz5iii pozi!iei
Acuratelea unei scale liniare este determinat6 prin compararea valorii de pozilie indicata de scala liniard cu valoarea corespunzdtoare dintr-o ma5ini de misurare a
lungimii laser la intervale regulate utilizAnd sistemul de inspecfie a acuratejei ata cum se arata in figura de mai jos Deoarece temperatura mediului de inspeclie este
de 20 "C, acuratelea scalei se aplicd numai intr-un mediu la aceasti temperaturi, Alte temperaturi de inspeclie pot fi utilizate pentru a se conforma standardelor
i
nterne,
Prezentare generald a sistemului de
in(na.tia r ).r rrtaiol
Acuratetea scalei la fiecare punct este definitd de valoarea erorii care se calculeazi utiliz6nd urmatoarea formuld:
Eroare = Valoarea indicati de scala liniar5 - valoarea corespunzdtoare a sistemului de inspeclie laser
Un graficin care eroarea la fiecare punct din domeniul efectiv de pozifionare este reprezentata se numeite diagrami de acuratefe,
Exista doud metode utilizate pentru a specifica acuratelea unei scale, neechilibrata sau echilibrat6, descrise mai jos
(1) Specificalia acuratelei neechilibrate - eroare maximd minus minimd
Aceasta metodi specificd pur ;i simplu eroarea maximd minus eroarea minima din graficul
Eroare scal; la oricare punct din interval in raport cu inceputul intervalulu
de acuratefe, dupi cum se aratd mai jos. Este de forma: E = (cr+pL) pm, L este domeniul de
mdsurare efectiv (mm) 5i cr 5i p sunt factorii specificafi pentru fiecare model.
De exemplu, daca un anumit tip de scala are o specificalie de acuratele Oe (3 +
j*)
Diferenla maxima
in eroarea scalei:
E (!m)
Domeniu eiectiv de pozilionare
pm
Punct de misurare X
gi un domeniu de misurare efectiv de 1000 mm, E este 6 pm.
(2) Specificarea acuratelei echilibrate - plus;i minus cu privire la eroarea medie
Aceasta metoda specificd eroarea maximi raportati la eroarea medie din graficul de
acuratele,Estedeforma:
.=.f
(pm).Acestlucruesteutilizatinprincipalinspecificaliile
a
Eroare
0
unitalilor scalei de tip separat (retrofit)
O scali liniard detecteazd deplasarea pe baza unor gradafii de pas constant. Semnalele de undd sinusoidala in doui faze cu acelaii pas ca ii gradaliile se
oblin prin detectarea gradafiilor. Interpolarea acestor semnale in circuitul electric face posibila citirea unei valori mai mici dec0t gradaliile prin generarea de
semnale de impuls care corespund rezoluliei dorite. De exemplu, dacd pasul gradaliei este de 20 pm, valorile interpolate pot genera o rezolufie de 1 pm.
Acuratefea acestei procesari nu este lipsita de erori 5i se numette acuratele de interpolare. Specificalia acuratelei pozilionale generale a scalelor liniare
depinde atdt de eroarea de pas a gradafiilor, cAt;i de acurateJea de interpolare.
Scale liniare
Corelarea imaginii gi eodificatorul bidirectional MICSYS
Principiul de misurare
Atunci cdnd un obiect cu suprafala durd este iradiat cu o razi laser, lumina reflectatd de pe suprafa!5 creeaza o interferen|5 vizibil5 sub
forma unui model al difuziei razei laser (speckle pattern). Pe masurd ce obrectul se deplaseazd in planul xy, modelul difuziei razet laser se
mi5cd de asemenea drept rdspuns. Deplasarea obiectului poate fi calculatd prin compararea imaginilor difuziei razei laser obtinute inainte Si
dupd miScare prin corelarea imaginii, 5i acesta este principiul utilizat in sistemul de masurare de mare acuratele MlCSYS. '
Suprafati dur5, dar refl ectorizanti
N4odelul di,fuziei
.--^il-.^.
Directia de miscare (planulry)
Aplica!ii
I Evaludrea platformelor utilizate in fabricarea echipamentelor;i a sistemelor de inspeclie
Masurali deplasarea cauzat6 de
temperaturi, umiditate, fluctualii
de tensiune sau alli factori
Servomotor
a) Evaluarea repetabiliti!ii pozi!ier
b) Evaluarea stabilitetii si driftului de nandstill
2 Pozilionarea extrem de precisi a pieselor de prelucrat
3 Misurarea deplasSrii minime
Mdsurali deplasarea cauzatd de fluctualiile
de temoeraturd sau de umiditate sau de
alfi factori gi deplasarea cauzatd in timpul
orocesului de atasare materiali etc
a) Masurarea deplasdrii minime a unei structuri
b) MEsurarea deplas6rii minime a unei piese de prelucrat
Proiectoare de profile
lmagine erectd gi irnagine inversat6
Tip de iluminare
0 imagine a unui obiect proiectat pe un ecran este erecte daci este orientati
in acelaSi mod ca ;i obiectul de pe platformi. Dacd imaginea este inversatd
de la stAnga la dreapta sau prin miScare fald de obiectul de pe
6 cum se arata in figura de mai jos), este denumitd ca imagine
scuta 5i ca o imagine in revers, denumire care este probabil mai
lluminarea conturului: O metoda de iluminare pentru a observa o piesa cu
lumind transmisa, utilizati in principal pentru misurarea imaginii conturului
cu
pla
inv
mirit al unei piese de prelucrat.
lluminare suprafala coaxiali: 0 metod6 de iluminare prin care o pies6 de
prelucrat este iluminata prin lumind transmisd coaxial cdtre lentili pentru
exactd).
observarea / mdsurarea suprafefei (Este necesari o semi-oglindd sau o
lentil6 de proiectie cu semi-oglinda incorporati.)
lluminare suprafald oblica: 0 metodi de iluminare prin iluminarea oblicd a
suprafelei piesei de prelucrat. Aceasta metodd oferd o imagine de contrast
sporit, permif6nd observarea acesteia in mod tridimensional 5i clar. Totu5i,
relineli ce este posibil si apari erori la masurarea dimensional6 cu aceasti
metodd de iluminare,
(0 oglinda oblicd este necesari, Modelele din seria PJ-H30 sunt dotate cu o
oolindd oblica.)
fLEcraf
O imagine inversati
a superioard
rlatformei
F Piesi de prelucrat
I Deplasarea axei X
(r Deplasarea axei Y
Distanta de lucru
Eroare de paralaxd
Se referi la distanla de la fala lentilei de proiecfie la suprafala piesei de
prelucrat in focalizare. Este reprezentati de L in diagrama de mai
1os.
Aceasta este deplasarea unui obiect pe un fond fix cauzatd de o schimbare a
pozifiei observatorului ;i o separare finiti a planurilor obiectului 5i fundalului.
Piesi de prelucrat
Platforma piesei
de prelucrat
Acuratete de
mdrire
.
Acuratelea de mirire a unui proiector atunci cAnd se utilizeazd o anumiti
stabiliti prin proiectarea unei imagini a unui oblect de
rarea dimensiunii imaginii acestui obiect, mdsurate p
a atteptatd (calculatd prin m6rirea lentilei, a|a cum e
pentru a obline o cifrd de mdrire a figurii, ata cum este ilustrat mai jos.
0biectul de referin!5 este de multe ori sub forma unei scale mici, gradati, din
sticla, numitd ,,platformi de micrometru" sau ,,scald standard", iar imaginea
proiectata a acesteia este mdsurat6 cu o scal6 mai mare, din sticla, cunoscuti
sub numele de ,,scala de citire"
(Relineli ca acuratelea de mdrire nu este aceea5i cu acuratelea de misurare.)
Diametrul cAmpului de vedere
Diametrul. maxim al piesei de prelucrat care poate fi proiectat folosind
un oDrefirv speoat.
Diametrul c6mpului de vedere (mm) =
.
Exemplu: Dacd un obiectiv cu mdrire de 5X este utilizat pentru un
Droipctor nr p.ren de g 500 mm:
biametrului cdmpului de vedere este dat de
500-mm
5
l- fl\i
AM(%)='---:::; X 190
AM(%): Acuratelea de m6rire exprimata ca procent din
mirirea nominalS a obiectivului
imaginii proiectate a obiectului de referinJd
L: Lungimea
masurata pe ecran
/ : Lungimea obiectului de referinli
M: Mirirea lentilei de proieclie
= j00 mm
Proiectoare de profile
Sistem optic telecentric
Un sistem optic bbzat pe principiul conform cdruia raza principalS este aliniati paralel cu axa opticd prin plasarea unui opritor al obiectivului in punctul focal de pe partea
imaginii. Caracteristica sa funclionald este cd imaginea nu va varia in dimensiune, de5i imaginea se estompeazi pe misuri ce obiectul este deplasat de-a lungul axei optice.
Pentru mdsurarea proiectoarelor gi a microscoapelor de mEsurare, se obline un efect identic prin plasarea unui filament de lampd la punctul focal al unei lentile
condensatoare in loc de un opritor pentru lentild, astfel incdt obiectul sd fie iluminat cu raze paralele. (A se vedea figura de mai 1os.)
Punct focal pe partea imaginii
..$?,
+
Suprafala OD ECU UI
Condensator (lentile)
Piesa de prelucrat
tentile de proieclie
Proiectare
suprafald ecran
de proieclie
lluminarea conturului telecentric
Microscoape
Aperturd numericd (NA) rCifra pentru apertura numericd, NA, este importantd deoarece indicd puterea
de rezolulie a lentilei Unui obiectiv Cu c6t este mal mare valoarea NA, cu
at6t mai fine sunt detaliile ce pot fi vdzute. Un obiectiv cu un NA mai mare
colecteazi, de asemenea, mai multd lumina 5i va furniza in mod normal o
imagine mai luminoasS, cu o ad6ncime mai mare de focalizare dec6t una cu o
valoare NA mai micd.
Sistem optic infinit
Un sistem optic in care obiectivul i;i formeaza imaginea la infinit 5i o lentile tub
este plasati in tubul corpului intre obiectiv 5i ocular pentru a produce imaginea
intermediara. Dupi trecerea prin obiectiv, lumina se deolaseazd efectiv in mod
paralel cu axa opticd cdtre lentila tub prin ceea ce este denumit ca ,,spaliul
infinit" in care pot fi plasate componente auxiliare, cum ar fi prismele DlC,
polarizatoarele, etc., cu efect minim asupra corecliilqr de focalizare si de deviere
NA = n.Sin0
Lentila obiectiv
Formula de mai sus aratd cd NA depinde de n, indicele de refraclie al mediului
care existi intre partea frontald a unui obiectiv 5i specimen (pentru aer, n =
1,0) ;i unghiul Q care este jumitatea unghiului conului maxim de lumind care
Lentile (tubulare) cu formare de imagine
poate oitrunde in obiectiv.
Puterea de rezolulie (R) .
5paliul infinit
Distanla minimd detectabild dintre doud puncte de imagine, reprezentAnd
limita de rezoluJie. Puterea de rezolulie (R) este determinati de apertura
numericd (NA)5i lungimea de undi (1.)a iluminirii.
n=rfo(um)
l" = 0,55 pm este adesea folosit ca lungime de undi de referin]6
Sistem optic finit
Un sistem optic care foloseSte un obiectiv pentru a forma imaginea intermediara
intr-o pozifie finitd. Lumina de la piesa de prelucrat care trece prin obiectiv
este indreptati spre planul imaginii intermediare (situat in planul focal frontal al
Distanla de lucru (WD)
ocularului) ;i converge in acest plan.
Distanfa dintre capdtul din fafd al unui obiectiv de microscop 5i suprafafa
piesei de prelucrat la care se obline cea mai clari focalizare.
Lentila obiectiv
Un punct-sursd pe
presa de prelucrat
Distanla parfocalS
N4drirea obiectivului = LzlLr
Distanla dintre pozilia de montare a obiectivului unui microscop ;i suprafala
piesei de prelucrat la care se obline cea mai clard focalizare. Lentilele
obiectivului montate impreund in aceea;i turelS ar trebui sa aibd aceea5i
distanla parfocald, astfel inc6t atunci cAnd un alt obiectiv este adus in
folosinla, cantitatea de refocusare necesard este minimd.
Distanta focalS (f)
un*
Distanla de la punctul principal la punctul focal al unei lentile: daca fl
reprezintd lungimea focali a unui obiectiv ;i f2 reprezinti lungimea focald a
unui obiectiv care formeazd imaginea (tubul), atunci m;rirea este determinat6
de raportul dintre cele doua. (in cazul sistemului optic de corectare a
infinitului,)
Mirirea obiectivului =
Punct focal
Razele de lumini care se deplaseazb in paralel cu axa opticd a unui sistem
de lentile convergente 5i care trec prin acest sistem vor converge (sau se
vor focaliza) pe un punct pe axd cunoscut drept punctul focal din spate sau
ounctul focal al imaoinii.
Exemplu: 1X =
Lungimea focala a obiectivului
200
200
Exemplu: 10X =
200
20
AdAncimea de focalizare (DOF)
L
unitate:mm
lmagine erect;
I
Cunoscutd 5i sub numele de ,,adAncimea c6mpului", aceasta este distanla
(misuratd in diretfia axei optice) intre cele doud planuri care definesc limitele
0 imagine in care orientirile direcliilor stdnga, dreapta, de sus, de jos 5i de
de claritate acceptabild a imaginii atunci c6nd microscopul este focalizat pe
un obiect. Odatd cu cretterea aperturii numerice (NA), ad6ncimea focalizdrii
lucru
mi;care sunt acelea5i ca 5i cele ale unei piese de prelucrat pe platforma de
devine mai mica, dupi cum se aratd in expresia de mai jos:
1
DOF
= llffiy
l" = 0,55 pm este adesea folosit ca lungime de unda de referin!5
Exemplu: Pentru lentile M Plan Apo 100X (NA = 0,7)
Ad6ncimea de focalizare a acestui obiectiv este
0.55 um
-li7
= u'b Pm
Numdrul cAmpului (FN), cAmpul vizual
real si mdrirei afigajului monitorului Unitate: mm
Intervalul de observare al suprafelei e5antionului este determinat de diametrul
ooritorului de cAmn al ocularului. Valoarea acestui diametru in milimetri se
numefte numirul c6mpului (FN). ln schimb, c6mpul vizual real este domeniul
pe suprafala piesei de prelucrat, c6nd este de fapt mdrit;i observat cu lentile
de obiectiv.
lluminarea cAmpului luminos si iluminarea
cdmpului intunecat
Cdmpul vizual real poate fi calculat cu urmitoarea formuli:
(1) Intervalul piesei de prelucrat care poate fi observat cu microscopul
ln iluminarea cdmpului luminos, un con de lumind este focalizat de obiectivul
(diametru)
de pe suprafala specimenului. Acesta este modul normal de vizionare cu
un microscop optic, Cu iluminarea c6mpului intunecat, zona interioard a
C6mpul vizual real =
conului de:lumini este blocatd astfel inc6t suorafata este iluminata doar de
lumina dintr-un unghi oblic. lluminarea c6mpului intunecat este bund pentru
detectarea zg6rieturilor de suprafali ;i a contaminirii.
FN al ocularului
Mdrire lentile de obiectiv
Exemplu: C6mpul vizual real al unui obiectiv 1X este24=
2!
1
Obiectivul apocromat si obiectivul acromat
C6mpul vizual real al unui obiectiv 10X este 2,4 =
Un obiectiv apocromat este o lentila corectat6 de la devierea cromatici
1t
(estompare de culoare) in trei culori (ro5u, albastru, galben).
Un obiectiv acromat este o lentild corectati de la devierea cromatica in doud
(2) Gama de observare a monitorizdrii
culori (ro5u, albastru).
Gama de observare a monitoriz6rii =
Mirire
Dimensiunea senzorului de imagine al camerei
(lungime diagonali)
Mdrire lentile de obiectiv
Dimensiunea senzorului de imaqine
Raportul dintre dimensiunea imaginii unui obiect mdrit creati de un sistem
optic 5i cea a obiectului Mdrirea se referd de obicei la mirirea laterald, desi
poate insemna o marire laterali, verticald sau unghiulard,
Raza principald
O razi consideratd a fi emisd de la un punct al obiectului de pe axa optici ;i
care trece orin centrul unei diafraome a aoerturii intr-un sistem de lentile.
(3) MSrirea afigajului monitorului
Mdrirea afiSajului monitorulur =
Lungimea diagonalS a afi;ajului pe monitor
Mdrirea lentilei de obiectiv x
Lungimea diagonald a senzorului de imagine al camerei
0 aperturi circulari reglabila care controleazd cantitatea de lumind care trece
printr-un sistem de lentile. Este de asemenea denumita 5i ca oprire a aperturii
;i dimensiunea acesteia afecteazi luminozitatea imaginii 5i profunzimea
focalizirii.
Oprirea cdmpului
O oorire care controleazi c6moul vizual intr-un instrument ootic.
Sistemul telecentric
Un sistem optic in care razele de lumin6 sunt paralele cu axa opticd in obiect
;i / sau in spafiul imaginii Aceasta inseamn6 ci mdrirea este aproape constantd
pe o gamd de distanle de lucru, astfel aproape elimin6nd eroarea perspectivd.
Ma;ini de mdsurare opticS
Mdsurare optici
Ma5inile de mdsurare optici furnizeaza in principal urmatoarele capacitali de procesare.
I Detectarea marginilor
Detectarea / mdsurarea marginilor in planul XY
I Focalizare automatd
Focalizare si misurarea Z
I Recunoagterea tiparelol
Alinierea, pozilionarea 5i verificarea unei caracteristic
Stocarea imaginilor
0 imagine este alcetuitd dintr-o gamd obiSnuit6 de pixeli. Acest lucru este la fel ca o imagine pe h6rtie milimetricd fin6, cu fiecare pdtrat umplut in mod diferit.
Lentila
camere
CCD
Magini de mdsurare opticd
Scara nuanlelor de gri
Un calculator stocheaz6 o imagine dupi ce a transformat-o intern in valori numerice. 0 valoare numericd este atribuiti fiecarui pixel al unei imagini, Calitatea imaginii
variazi in funcfie'de numdrul de nuanle de gri definite de valorile numerice. Calculatorul oferd doud tipuri de scari a nuanlelor de gri: in doud tonuri 5i in multiple
tonuri. Pixelii dintr-o imagine sunt de obicei afi;ali drept scari a nuanlelor de gri in 256 de tonuri
Scar; nuanle de gri in 2 tonuri
ScarE nuanle de gri in muhiple tonuri
Pixelii dintr-o imagine mai str;lucitoare dec6t un anumit nivel sunt afiSali in alb
Fiecare pixel este afi5at ca unul dintre cele 256 de niveluri intre alb 5i negru
9i toli ceilalli pixeli sunt afitali in negru
Acest lucru permite a fi afiSate imagini de inalt6 fidelitate.
Diferenta in calitatea imaginii t
Diferenla dintre imaginile alb negru de la nivelul 2 la nivelul 256
lmaginea de proba afi;atd in scara nuanlelor de gri in 2 tonuri
lmaginea de proba afilat6 in scara nuanlelor de gri in 256 tonuri
Varialia imaginii in funclie de nivelul pragului
Aceste trei imagini sunt acelea;i imagini afi;ate drept scara nuanlelor de gri in 2 tonuri la diferite niveluri (praguri). Intr-o imagine cu scara nuanlelor de gri in 2 tonuri,
sunt furnizate imagini diferite a5a cum este ardtat mai sus, datoritd unei diferenle in nivelul de feliere. Prin urmare, scara nuanlelor de gri in 2 tonuri nu este utilizatd
pentru misurarea optice de mare precizie, deoarece valorile numerice se vor modifica in funclie de nivelul pragului care este setat
Mdsurarea dimensionalS
Detectarea marginilor
0 imagine este alcituiti din pixeli. Daci numirul de pixeli dintr-o secfiune care
urmeazd sa fie mdsurdta este numerat si este inmultit cu dimensiunea unui
Cum se detecteazd de fapt o margine a piesei de prelucrat dintr-o imagine este
descris folosind drept exemplu imaginea monocromd urmdtoare. Detectarea
pixel, atunci secliunea poate fi convertitd la o valoare numericd, in lungime. De
exemplu, presupuneli cd numdrul total de pixeli in dimensiunea lateralS a unei
marginilor se realizeazd intr-un anumit domeniu. Un simbol care defineSte
vizual acest domeniu este folosit ca un instrument. Sunt furnizate mai multe
instrumente pentru a se potrivi diferitelor geometrii ale pieselor de prelucrat
sau datelor de mesurare.
piese pdtrate este de 300 de pixeli, dupd cum se arate in figura de mai jos.
Daci dimensiunea pixelului este de 10 pm la mdrirea imaginii, lungimea totalS
a piesei de prelucrateste dati de l0 pm x 300 pixeli = 3000pm = 3 mm.
Si
in
5i
a
cum
dintr
scaneazd in zona
fiqura din st6nqa
umbr6.
tare
a
a
o
e 127
Pozitia
(1) Pozilia de pornire a scanarii
instrumentului (2) Pozilia de detectare a marginii
(3) Pozitia de incheiere a scandrii
244
241
243
244
246
220
193
97
to
67
5t
f5
53
220
195
94
t3
66
54
)J
55
220
195
94
15
64
56
51
50
Exemolu de valori numerice atribuite oixelilor instrumentului
Misurare la rezolutie inalti
Cend este marit
II
Pozitia instrumentului
-c
Pozif ia instrumentului
0 pozilie pe care sistemul o recunoatte ca o margine poate fi eronatd cu p6nd
la o l6|ime de pixel atunci c6nd se utilizeazi procesarea obi5nuitd a imaginii
Acest lucru va impiedica executarea m6surStorilor de inalt6 rezolutie
Pentru a cre5te acuratelea detectirii marginilor, se utilizeazi procesarea imaginilor cu sub-pixeli.
0 margine este detectatd prin determinarea curbei de interpolare din datele adiacente ale pixelilor a;a cum se aratd mai jos
Ca urmare, permite misurarea cu o rezolufie mai mare de 1 pixel.
'6
O
e
Semnal de imagine fird procesare subpixel
Semnal de imaqine cu procesare subpixel
Profilul semnalului de imaoine
Ma;ini de mdsurare opticd
Mdsurarea de-a lungul porliunilor multiple ale unei imagini
Caracteristicile mari care nu pot fi pistrate pe un singur ecran trebuie masurate
prin controlarea ilrecisa a poziliei senzorului 5i a platformei, astfel inc6t sa
se localizeze fiecare punct de referinli in imaginile individuale. Prin aceastd
modalitate sistemul poate misura chiar;i un cerc mare, dupi cum se aratd mai
jos, prin detectarea marginii in timpul deplasarii platformei peste diferite pe{i
ale periferiei.
Coordonatele compuse ale unui punct
Deoarece mdsurarea este efectuati in timp ce sunt stocate pozilii individuale mdsurate, sistemul poate mdsura dimensiuni care nu pot fi incluse intr-un singur ecran,
f6ri probleme.
Sistem de coordonate masini
Sistem de coordonate optice
Pozilia platformei ma;inii de misurare M = (Mx, My, Mz)
Pozilia marginii detectate (din centrul optic) V = (Vx, Vy)
Coordonatele actuale sunt date de X = (Mx + Vx), y = (My + Vy) 5i, respectiv, Z = Mz
Varialia contrastuluiin funclie de starea de
Principiul focalizirii automate
Sistemul poate efectua misuritori in plan Xl dar nu poate efectua mdsurarea
indllimii folosind doar imaginea aparatului foto. Sistemul este prevdzut de
obicei cu mecanismul de focalizare automatd (AF) pentru misuraiea indllimii.
Urmdtoarele explici mecanismul AF care utilizeazi o imagine obi;nuiti, degi
unele sisteme oot utiliza un laser AF.
focalizare
Contrastul marginilor este scizut
din cauza marginilor defocalizate.
z
coordonatd
Contrast in direclia de scanare
Contrastul marginilor este ridicat
datoritd marginilor precise, focalizate.
Contrast
Sistemul AF analrzeaz6 o imagine in timp ce deplaseazi camera in sus gi in jos pe axa Z.
In analiza contrastului imaqinii, o imaqine cu focalizare accentuatE va ar6ta un contrast
-un
de virf, iar una defocalizaid va afiSa
contrast scdzut. Prin urmare, indlfimea la care
contrastul imaginii este la apogeu este inSllimea la care tocmai s-a produs focalizarea.
Contrast in direclia de scanare
Prezentare generalS a l5O 10360-7
15010360-7 (Specificatii.geometrice
pentru produse (GPS)-Teste deacceptare 5i reverificare pentru maSini de mdsuratin coordonate (CMM) - Partea 7: masinile CMM
echipate cu sisteme de scanare a imaginilor) a fost publicati la 1 iunie 2011.
Unele elemente de inspectare sunt enumerate in 1S010360-7. Urmitoarele rezumi metoda de testare pentru determinarea erorii de mdsurare a lungimii (E) ti a erorii
de scanare (PF2D).
Eroare de misurare a lungimii, E
cinCi|ungimidetestarein9aptedirectiidiferiteincadru|vo|umu|uidem6surare,fiecare|ungimem5suratddetreiori,
diagonalele spaliului; restul de trei pozilii sunt specificate de utilizator; localiile prestabilite sunt paralele cu axele VMM.
Atuncic6ndCTE(CoeficientuIdeexpansiunetermic5)dinartefactu|de|ungimedete5tareeste<2x106/K,e5teefectuatm5surareasup|
(8 la 13x109K).
4 pozilii (diagonale spaliale)
3 pozilii Gpecificate de utilizator)
Eroare de scanare, Prro
Mdsurali 25 de puncte distribuite uniform in jurul cercului de testare (pas 14,4").
Fiecare dintre cele 25 de puncte va fi mdsurat utiliz6nd cele 25 de zone specificate din cSmpul vizual.
Calculali eroarea de scanare ca intervalul celor 25 distanle radiale (Rmax - Rmin) din centrul cercului cel mai pulin petrat.
oindbulha
Cimp vizual
Ltt normal
inspeclie suplimentarA
:'1,'jl
":t,!;'.
ProTile non-penoorce
Profile
oeriodice
Conditiile de mdsurare in
conformitate cu
t //
V
EN l5O 4288;i EN l5O 3274
Simbol de baz6
r,o Razd maximi a vlrfulu capu ui
I/acinare, prelucrare prln honing,
imbinare prin suprapunerb,
ero0are
rabotare
J
+sauv
Este necesar;
de cltire
Rot re, frezare,
lr
r
: :]
',,
a Necesitatea de finisare a unei singure suprafele
b Necesitatea de suprafaJi suplimentard
indepdrtarea
rnnimp dp p<:nlinnarp
-/
In Lungime de evaluare
It Lungimea traversdr i ( ungimea
Procesul de produc]ie (de exemplu, rdsturnat,
materiaLului
micinat, crornat)
prin prelucrarea
mecanrcb
de eva uare plus ungimi e de
n:into ci dr rni rlpnl,(:rp\
t,o l=lr
In
!m mm mm
Rt, RZ
Ra
RSm
pm
pm
mm
> 0,025 0,'1
> 0,006 0,02
> 0,013 0,04
2
0,08
>
0,1 0,5
> 0,02 0,01
>0,04 0,13
2
0,25
>
mfir
P-
0,5 l0
>0,1 2
> 0,13 0,4
2*t
0,8
4
>10 50
>2 10
>4,4 1,3
5
)\
1' q
1q
> 50 200
>10 80
>1,3 4
10
8
40
48
* r Pentru Rz > 3 pm sau Ra > 0,5 pm, poate fi folositi raza v6rfului capului de
g
lt
Nu este permisb
Simbol pentru direclia de aiezare (caneluri de
indepbrtarea
suprafal;)
materia ului
Toleranla de prelucrare (in mm)
Textura identicd a
Scrisoare pentru benchmarking simplificat,
tuturor suprafelelor
^.+^ ilililror
uoLo )Po!rur E)rE
l^-i
.^.+i,,l
li-i+.+
4,8
lnreginrari de simboluri
(partea de su$
Simboluri pentru direcJia de a5ezare
(pozilia d, partea de jos)
citire,
razaro=5Pm
in plus, distanla punctului de misurare Ax 5i lungimea de undd cutoff fu din fiitrul
R
ce permite trecerea frecvenlelor loase sunt standardizate Cu toate acestea, aceste
Paralel *
valori au fost deja nabilite in dispozitivele de mdsurare a rugozitafii
Sfat practic 1: DafE suprafala piesei de prelucrat nu prezinta suficient spaliu
pentru lungimea necesarb de traversare lt, num;rul de lungimi de evaluare trebuie
redus Si indicat in desen.
Sfat practic 2: Daca spaliul este incd insuficient, in;llimea totalS a profilului
primar Pt este m6surata pe lungimea disponibili in loc de Rt sau Rz , Pt este inca
egal; cu Rt , dar definita la profilul primar, iar valoarea m;surdrii este intotdeauna
-
Vertical *r Intersectare Mixt Concentric Radial Fara
=mww @ ffiffih
la o anu de v zua zare in care este ntrodus simbolu
Explica!ie
Nu este permisi eliminarea materialelor, banda de transmisie
mat mare
implicita, profil R, regula 16%, adAncimea medie de
I',;;lr::rea 6sur il.l'ii*r :ul x;t tii {
i5 :
rugozitate 5 pm (limit5 superioa16)
}
Valorile m6surdrii rugozitatii, in special parametriiverticali Rt, Rz, Rz'lmax;i
Ra, au o dinribulie aflati undeva intre -20% 5i +30% Prin urmare, o valoare de
Eliminarea materialului permis6, banda de transmisie implicita,
m;surare unice nu poate oferi o declaralie completd in ceea ce priveite respectarea
(limitd superioari); toleranld de prelucrare 0,2 mm
toleranJelor admise pe parametru, Urmitoarea procedurd este specificata in DIN
Eliminarea materialului permisa, banda de transmisie implicita,
EN lS0 4288, Anexa A:
profil R, lungimea de evaluare de 3 lungimi de e;antionare,
profil R, regula max, adAncimea maxime de rugozitate 3 pm
Regula valorii maxime
regula 16%, ad6ncimea medie de rugozitate 4 pm (limita
Tofi parametrii de rugozitate cu adEugarea lui ,,max" ca maxim al valorli medii de
superioar;); caneluri de suprafali concentrice
a cele cinci lungimi de e5antionare: Mdsurali cel pufin trei puncte de pe suprafa]a
Eliminarea materialului permis;, banda de transmisie implicitd,
unde se afteaptd cele mai mari valori; limita declaratd nu trebuie si fie depSSita in
profil R, regula 16%, adiincimea medie de rugozitate 5
nlciun moment.
pm; media aritmetic; a valorii de rugozitate 1 pm (limita
Regula de 16%
superioard)
tu Rtj
I tn t
ToJi parametrii de rugozitate fdrd adeugarea lui ,,max" ca valoare medie de a cele
c nci lungimi de e5antionare:
16% din valorile masurate pot depAti limita menJionatd; procedura pas-cu-pas este
duo6 cum urmeazd:
Eliminarea materialului permisi, banda de transmisie impliciti,
profil R, regula 16%, addncimea medie de rugozitate intre 1
pm (limita inferioara) 9i 3 pm (limita superioar;)
Eliminarea materialului permis6, banda de transmisie implicita
1 Dacb prima valoare misuratb este mai mica decdt 70% din limita declarata, acest
pentru ls, firl filtru lr, profil
lucru este considerat compatibil,
ega16 cu lungimea
2 Dacb rezultatul ene diferit, doui misuritori suplimentare sunt efectuate la alte
I lungimea de evaluare este
piesei de prelucrat, regula 16%, indlJimea
tota16 a profilului primar 25 pm (limita superioar;)
locafii de pe suprafafi; dac6 toate cele trei valori m;surate sunt mai mici dec6t
limita stabilitd, aceasta este consideraD conJormS.
3 Dacd rezultatul este diferit, noul misuritori suplimentare sunt efectuate la
alte ocalii de pe suprafaJa; dacd nu mai mult de doui dintre valorile m6surate
tus -2s I wt5 io
V
Eliminarea materialului permis6, banda de transmisie implicita
0,8 (=),r) 25 (=f,f=lvv) mm, profil W, lungimea de evaluare de
5 lungimi de e5antionare In=5*lw=
125 mm), regula 16%, in6llimea total6 a profilului 10 prm
depdsesc limita nabilita, aceasta este consideratb conformd.
(limita superioara)
JfARmr (c=0,3) 90%
V
1
Eliminarea materialului permis;, banda de transmisie
implicita, profil R, regula 16%, inal{imea totalS a profilului de
rugozrtate 1 pm (limita superioard); porliunea de material a
profilului este de 90% in inSllimea de tiiere c = 0,3 pm (limiti
inferioari)
/ u asno,s
I l asm o,t
y
/
y
Eliminarea materialului permisd, banda de transmisie impliciti,
profil R, ldlimea medie a canelurii intre 0,1 mm (limita
inferioa16) 5i 0,3 mm (limita superioard)
f Rz 10 fxplicalie a semnificaliei (dreapta) pentru benchmarking
Instrumente de mdsurare a conturului
Unghi trasabil
intrerup5tordesiguran!5incazdesuprasarcin5
Dacd se exercita o for!5 excesivi (suprasarcina) pe vdrful stylusului, probabil
datoriti virfului care int6lne5te o pant6 prea abruptd pe caracteristica unei
piese de prelucrat sau o bavuri etc., un dispozitiv de siguranfa opreSte automat
functionarea si emite un sunet de alarma Acest tio de instrument este de obicei
echipat cu dispozitive de siguranli separate pentru sarcina direcliei de trasare
77"5au 87'sau
(axa X);i sarcina direcfiei verticale (axa Y).
Unghiul maxim la care poate trasa un stylus in sus sau in jos de-a lungul
conturului unei piese de prelucrat, in direcfia de deplasare a stylusului, este
denumit unghi trasabil Un stylus asculit cu o singura latura cu un unghi de
v6rf de 12" (ca in figura de mai sus) poate trasa o panti ascendentd de maxim
77";i o pantd descendenta de maxim 87". Pentru un stylus conic (con de 30"),
unghiul trasabil este mai mic. 0 panti inclinati ascendent cu un unghi de 77"
sau mai pulin in general poate include de fapt un unghi de peste 77" datorita
efectului de rugozitate a suprafelei. Rugozitatea suprafefei afecteazi, de
asemenea, forla de misurare
Pentru modelul CV-3200/4500, acela;i tip de stylus (5PH-71: stylus asculit cu
o singuri laturi cu un unghi de v6rf de 12") poate trasa un maxim de 77" de
panta inclinati ascendent gi maxim 83" pantd descendent6.
Compensarea pentru raza varfului
Un profil inregistrat reprezinti pozifia centrului v6rfului cu bilS care se rotette
pe suprafala unei piesei de prelucrat (0 razi tipici este 0,025 mm.) Evident,
acest lucru nu este acelaSi cu profilul real al suprafelei astfel inc6t, pentru a
obline o inregistrare exacte a profilului, este necesar sd se compenseze efectul
razei vartului orin orelucrarea datelor.
I
Stvus
-l<
't
I
I
I
I
Profil inregistrat
Conturul piesei
0e tucru
R: Raza varfului stylusului
m;surtrii
Compensarea pentru rotirea bratului
Stylusul este purtat pe un bra| pivotat astfel incAt acesta sd se roteasce pe
mdsuri ce suprafafa este trasatd 5i vArful de contact nu traseazi pur 5i simplu
in direclia Z. Prin urmare, este necesar sd se aplice o compensare in direcfia X
pentru a se asigura acuratelea. Existd trei metode de compensare pentru rotalia
bralului.
1: Compensare mecanicd
2: Comoensare electrici
Bral de misurare
Punct de sprijin
Procesarea de software Pentr
Ghidaj bra! simplu sau complex
In cazul unui bra! pivotat simplu, pozilia pe care vArful stylusului o traseazd in
timpul deplasarii verticale (direclia Z) este un arc circular care are ca rezultat
o deplasare nedoritd in X, pentru care trebuie fdcut6 o compensare. Cu c6t
mi;carea arcului este mai mare, cu atAt este mai mare deplasarea X nedoritd (6)
care trebuie compensatd (A se vedea imaginea din st6nga jos.) Alternativa este
utilizarea unui aranjament mecanic complex de legare pentru a obfine un loc de
translalie liniari in Z 5i, prin urmare, pentru a evita necesitatea compensdrii in X.
Metode de misurare a axei Z
stylusului
N4: M;rirea
Pentru modelul CV-3200/4500, un dispozitiv de siguranld funcfioneazi daca
bratul este scos din suportul detectorului
a misura conturul unei piese de prelucrat
care implica o deplasare marJ in direclie verticala cu acuratele ridicata,
trebuie implementatd una dintre aceste metode de compensare
DeSi metoda de misurare a axei X adoptatd in mod obiSnuit este realizatd
printr-o scali digitald, masurarea axei Z se imparte in metode analoage (utiliz6nd
un transformator diferenlial etc.) ;i metode de scald digitali.
Metodele analoage variazd in rezolulia axei Z in funcfie de mirirea masurdtorii
;i de intervalul de misurare Metodele de scald digitalS au o rezolulie fixi.
l
Metode de analizi a conturului
Combinalie de date
Puteli analiza conturul iu una din urmitoarele doui metode dupa finalizarea
in mod convenfional, daci trasarea unui contur complet este impiedicata de
ooeratiei de mdsurare.
restricliile stylusului cu privire la unghiul trasabil, trebuie impa(iti in mai multe
secliuni care sunt apoi misurate;i evaluate separat. Aceast funclie eviti
aceasta situalie nedorita prin combinarea secliunilor separate intr-un singur
Secfiunea de prelucrare a datelor;i programul de analizd
Conturul masurat este introdus in sectiunea de orocesare a datelor in timo real
5i un program dedicat efectueazd analiza utilizAnd mouse-ul 5i / sau tastatura.
Unghiul, raza, etapa, pasul gi alte date sunt afi5ate direct ca valori numerice.
Anailza ce combini sisteme de coordonate poate fi efectuati cu uSurinla
Graficul care trece prin coreclia de raza a stylusului este transmis la imprimanta
ca profil inregistrat.
contur prin suprapunerea elementelor comune (linii, puncte) unul pe celalalt. Cu
aceastd func!ie, conturul complet poate fi afi5at ii diferite analize efectuate in
mod obisnuit.
Toleran!5 cu date de proiectare
Datele mdsurate ale conturului piesei pot fi comparate cu datele de proiectare
in termeni de forme reale 5i proiectate, mai degrabi dec6t simpla analizd
a dimensiunilor individuale. [n aceasti tehnici, fiecare abatere a conturului
mdsurat de la conturul dorit este afiSati 5i inregistrati. De asemenea, datele de
la un exemplu de pies6 de prelucrat pot fi procesate astfel inc6t si devini datele
de proiectare master cu care sunt comparate alte piese de prelucrat. Aceasti
funclie este utild in special atunci c6nd forma unei secliuni afecteazd in mare
masuri performanfa produsului sau atunci cAnd forma acesteia influenleazd
relalia dintre parlile imperecheate sau asamblate.
Exemple de mdsurarg i'"- ---
Optim
Dacd existd un standard pentru datele de profil de suprafali, toleranla la datele
de proiectare este efectuatd in conformitate cu standardul. Daci nu exist6 un
standard sau dac6 se dore5te tolerarea doar cu forma, se poate efectua cea mai
buni ootrivire intre datele de proiectare si datele de masurare.
<inainte de prelucrarea optim6>
<Dupd prelucrarea optimS>
Datele masurate
Datele masurate
Stylus dublu pentru mdsurarea
Contur inel interior/exterior al unui rulment
ascendenti 5i descendentE
Date de proiectare
Algoritmul de procesare optimi cauti abaterile intre cele doui seturi de date 5i
obline un sistem de coordonate in care suma pdtratelor abaterilor este minima
atunci cdnd datele m6surate sunt suprapuse pe datele de proiectare.
Dinli angrenaj intern
Formi filet interior
Contur instrument de m;suri
Instrumente de mdsurare forme rotunde
Def i nirea circularitdtii
patrumetode(descrisemaijos) dupiceliniacircumferenlialdafostextrasi
Diagramelearatdcumvaloareaabaterii oblinut6esteafectat6demetodautilizate
Zona minimi de cerc (MZCI)
Cercul celui mai mic pitrat (LSCI)
Dimensiunea 5i pozilia a douS cercuri concentrice care ating ii
incercuiesc impreuni linia circum{erenJiali extrasb sunt ajustate
Este construiU dimensiunea
p;n; ce diferenla lor radiala connituie un minim
constituie un minim Doui cercuri concentrice coaxiale cu acesl
cerc sunt apoi construite, care se ating 5i impreunA circumscrie
ii pozilia unui cerc din care suma
patratelor abaterilor radiale ale liniei circumferenliale extrase
linia circula16 extrasj
Cercul maxim inscris (MNCI)
Cercul minim circumscris (MCCI)
Este construit un cerc de inscriere cu dimensiunea maxima pentru a
Se construieste un cerc de circumscriere cu dimensiunea
atinge linia circumferenlia; extras; Un al doilea cerc concentric cu
primul este apoi construit pentru a atinge ti, impreuni cu primul
al doilea cerc concentric cu primul este apoi conslruit pentru
cerc, pentru a inconjura linia circumferenfiala extrasa
minimd
pentru a atinge ii incercui linia circumferenlial; extrasa Un
a atinge ti, impreun; cu primul cerc, pentru a inconjura linia
Pozi!ia (entrului cercurilor coneentrice def ineste cehtrul
liniei circumferen{iale extrase 9i, prin urmare, loca!ia
caracteritti(ii cir(ulare rnasurate. Fiecare dintre rnetodele
descrise mai sus conduce la diferite pozilii centrale
pentru <ercurile de referintS, aga cunr se arat5 mai jos,
circumlerenliala extrasd
Def inilie
Toleranti geometricd*
Circularitate
Abaterea de circularitate este diferenla in razele dintre cele doud cercuri
concentrice construite pentru a atinge 5i incercui linia circumferenJials
extrasd 0 caracteristici este supusd toleranlei prin limitarea abaterii la o
valoare t
Liniaritate
distanla dintre'doua linii paralele construite
ia dreapti extrasd cu separare minimi. 0
eranfei prin limitarea abaterii la o valoare t.
j-.t=t-T-l
Lrl
Planeitate
Jdtl
Abaterea de rectitudine este distanla intre doud planuri paralele
construite pentru a atinge 5i incercui suprafala plani extrasd cu separare
minimd. 0 caracteristic6 este supusi toleranlei prin limitarea abaterii la
o valoare t.
r-+__ll -6----1
Cilindricitate
-FfII
Abaterea de cilindricitate este diferen{a dintre razele a doi cilin-dri
coaxiali construilr pentru a atinge 5i incercui suprafala cilindricd extrasd
cu sepalare minimi, 0 caracteristici este supus; tolerantei prin limitarea
abaterii la o valoare t,
Coaxialitate
Abaterea de coaxialitate este distanla maxima radialS dintre axa
suprafafei cilindrice extrase 5i axa datum asupra lungimii intervalului de
evaluare, 0 caracteristic; este supusd toleranlei prin limitarea abaterii la
o valoare t/2.
LJ
Filtrare
patrumetode(descrisemaijo$dupdceliniacircumferenlia;afostextrasa
Diagramelearatacumvaloareaabaterii oblinuteesteafectatidemetodautilizatd
F;re filtru
Toleranlt geometricS* Metodi de testare
Simbolcaracteristic* Defini!ie
Concentricitate
Abaterea de concentricitate este distanJa maxima radialb dintre centrul
liniei circumferenliale extrase 5i centrul elementului datum intr-o sec!iune
transtlersald circulari, O caracteristici este supusi toleranJei prin limrtarea
abaterii la o valoare t/2.
.t7l-fm
Paralelism (plan-plan)
paral
ala p
n lim
I
la plan este diferenla maximb ca distanle
;i planul datum. 0 caracteristic; este supusd
rii la o valoare t.
Perpendicularitate (plan-axi)
Abaterea de perpendicularitate plan-axe este diferenta maxima ca dinanla
dintre suprafala planE extrasi gi un plan perpendicular pe axa datum, 0
caracteristici este supusd toleranJei prin limitarea abaterii la o valoare t
r ,----;-l
l'lF
r_'_.__,_l^
'!-----3-
IA}+4
lim
Perpendicularitate (axd - plan)
Abaterea de perpendicularitate axd-plan este diferenla maximd ca distanlS
dintre linra axiala extrasd 5i o axi perpendiculari pe planul datum. O
caracteristicd este supusi toleranfei prin limitarea abaterii la o valoare t.
Run-out (radial)
Abaterea radialS de run-out este diferenla maximb in raza unei linii
centrate a circumferinlei extrase pe axa datum. O caracteristici este
supus; toleranlei prin limitarea abaterii la o valoare t
Run-out (axial)
Abaterea axiali de run-out este diferenla maximd ca distanle pe direcJia
axiali intre o linie circulari extrasd 5i un plan perpendicular pe axa. 0
caracteristicd este supusd toleranfei prin limitarea abaterii la o valoare t.
Total de run-out (radial)
Abaterea radiald totalS de run-out este diferenla de razeintre doi cilin?ri
concentrici coaxiali cu axa datum construitS pentru a atinge 5i incercr'
suprafafa cilindricE extrasd cu separare minimi. 0 caracteristicd este
supus5 toleranlei prin limitarea abaterii la o valoare t.
Total run-out (axial)
Abaterea totalS axiali de run-out este diferenJa maximd ca dinanp in
direclia axialS, intre o suprafalA pland extrasi gi un plan perpendicular
pe axi, 0 caracteristice este supusd toleranlei prin limitarea abaterii la o
valoare t.
:Aflrn-t
t.t
|]l
rI+.A
Rezultat
Magini de testare a duritdlii
i!;ler;ria d* t*ster* r;rit
tiisli ril iri *r'iiu seie,:talep :r,ne; lr+siir {s l*sfare urlt til
Metoda de testare
It4rcIod!r tate
(Micro-V ckers)
Caracteristicile
materialelorde
suprafali micro
Rockwell
Pentru burete,
5uperficial
cauc uc
i p asr c
Portabil tip r{ul
Placula lC
Carbura, ceramrce (insrrument de raiere)
0lel (material tratat termic, raterie primA)
lvletal neferos
Piatra de 5lefuire
Piesa turnat;
Burete, cauciuc
Foaie metalici sublire (aparat pentru ras cu siguranl;,
metalic;)
subtire, p acare, vopsire, strat de
nrlrurat)
Piese mici, piese aciculare (limbe de ceas, ac de nasin6 de cusut)
Specimen mare Gtructur;)
Configuralra materialulu; metalic (duritatea pentru fiecare faza
a aliaiului multistrat)
Placi din pla5tic
Burete, plac; de cauciuc
Rezistenla sau proprietatea fizic; a materialelor
Procesul de tratare termica
Adancimea carcasei carburate
Adencimea stratului decarburat
Flacira sau adSncimea stratului de int;rire cu frecvent: inalU
Testarea capacit;lii de intirire
Duritatea maximi a unui punct sudal
Duritate de sudare
Du,itate la temperaturi ridicate (caracteristici de temperature
ridicat6. orelucrare la caldl
Rezistenla la rupere (ceramici)
Tasta: O O O Foartepotfivit
A Denul de potrivit
A
etede de Esurare
a urit tii
(1) Vickers
(2) Knoop
Duritatea Vickers este o metoda de testare care are cea mai larga gam6 de
aplica!ii, permi!6nd inspecfia duriti!ii cu o for!6 de testare arbitrard. Acest
test are un numar extrem de mare de c6mpuri de aplicare, in special pentru
testele de duritate efectuate cu o for!6 de testare mai mica dec6t 9,807N
(1 kgf) Aia cum se arat6 in urmdtoarea formuld, duritatea Vickers este o valoare
determinatd prin impdrlirea forfei de testare F (N) la suprafala de contact 5 (mmz)
intre un specimen;i un indentor, care se calculeazi de la lungimea diagona16 d
(mm, media a doui lungimi direclionale) a unei indentari formate de indentor
(un diamant piramidal pdtrat, unghiul fefei opuse 0=136") in specimen utilizdnd o
fo(d de testare F (N) k este o constanti (1lq= l19,gg66tt
Aga cum se arati in urmEtoarea formula, duritatea Knoop este o valoare
oblinuta prin imparlirea forfei de testare la zona pr0iectatd A (mm2) a unei
indentari, care se calculeaz6 de la lungimea diagonala mai lungd d (mm) a
indentirii formate prin presarea unui indentor diamant romboidal (unghiuri
de margine opuse de 172"30' 5i 130") intr-un specimen cu forfa de testare F
aplicatd. Duritatea Knoop poate fi, de asemenea, mdsurat6 prin inlocuirea
indentorului Vickers al unei magini de testare a microduritafii cu un indentor
Knoop.
FFFF
HK = kA= 0'102A= 0'102
F
F
)
5
HV = k ; = 0,102; =
/F(IN:
F
0,102-#= 0,1891 ;
d,
0,
F: N
d: mm
c: Constante
E, NI
, :-
o:mm
Eroarea in duritatea Vickers calculat6 este dati de urmdtoarea formuli, Aici,
41, 42 5i'a'reprezinti eroarea de mesurare care se datoreaza microscopului,
o eroare in citirea unei indentiri 5i respectiv lungimea unei linii de margine
generatb de felele opuse ale unui v6rf indentor Unitatea lui A0 este gradul
ff= f -z#-z+ #3,5x1orAo
-;= l'a1 E
(3) Rockwell gi Rockwell Superficial
Pentru a misura duritatea Rockwell sau Rockwell Superficial, aplicali mai int6i
o forJi de preincdrcare;i apoi forfa de testare pe un specimen si revenili la
forfa de preincircare utiliz6nd un indentor diamant (v6rful unghiului conic:
120', raza v6rfului: 0,2 mm) sau un indentor sferi (bila din olel sau bila
din carburd). Aceastd valoare de duritate se obfine din formula de duritate
exprimati prin diferenfa dintre adilncimea de indentare h (pm) intre forfele de
preincdrcare si testare. Rockwell folose5te o forjb de preincdrcare de 98,07N,
iar Rockwell Superficial 29,42N. Un simbol specific furnizat in combinalie cu
un tip de indentor, fo_rla de testare 5i formula de duritate este cunoscut sub
numele de scal5. Standardele industriale iaponeze (Jl5) definesc diferite scdri
Relalia dintre Duritatea Vickers gi grosimea minimi a unui specimen
5imbol de duritate
Forld de testare
F: N
Grosimea minimd a
specimenului
Lungimea diagonalei
de indentare
t: mm
d: mm
0,001
0 001
F: kgl
4903x103
0,001
9,807x103
0,002.
19,61x10r
0,003
29,42x10'1
0,005
49,03x10r
0,002
Duritatea Vickers
0,003
HV
0,005
2000
{L
98,07x10j
0,1961
0 005
001
0,05
0,4903
0,02
0,03
0,1
0,9807
0,2
0,3
2,94
0,s
4,903
0,01
1000
HV=o,1891
0,01
0,02
0,03
0 002
0 003
0,02
500
0,03
300
200
0,05
0,05
0,1
t>1,5 d
h=dI7
100
02
03
05
50
t: Grosimea speclmenului in mm
d: Lungimea diagonal6 (mm)
h: Ad6ncimea de indentare in mm
30
20
0,2942
I.
_-
9,807
02
03
05
lExemplul
Grosimea specimenului t: 0,15 mm
Duritatea specimenului: 185HV1
Forla de testare F: 9,807N (1 kgf)
Lungimea diagonalS d:0,1 mm
1,961
2
r9,61
3
29,42
5
49,03
10
98,07
1
1
2
3
2
20
195,1
30
294,2
50
490,3
Relalia dintre.scara de testare a duritSlii Rockwell/Rockwell Superficial gi
grosrmea mrnrma a unut spectmen
33 .
18
17
Y
? lq
t)
E
14
'
E tt
5
'= tn
265
HRT
=^^
E U6
-
'a
I l)
I os
-E OR
'= 165
3 135.
E X',"
UO
P
E
U5
9
UJ
F
n'1
uo
E
'E
UZ
^^
.E
rnq
o 09
02
'o
*oa
tO
I
- '-20
Duritatea Rockwell
Duritatea Rockwell
Scara de m5surare a durit6tii
Scara de m
Rockwell
Rockwell Superificial
Indentor
Bili cu un diametru
de 1,5875 mm
Bili cu un diametru
de 3,175 mm
Bili cu un diametru
de 6,35 mm
Carbur; cimentat;, loaie subJire de olel
t5N
01el c; it
Olel (100HRB peste - 70HRC sub)
30N
Aliaj metalic pentru rulmenli, a amd de cupru
rec0pl
157
Diamant
45N
307
)qa )
147 1
de 1,5875 mm
)qa )
Aliaj de a uminiu dur, cupru ber iu, fosfor bronz
451
Aliaj metalic pentru rulmenli, roat6 de glefuire
Aliaj metalic pentru rulmenli
Aliaj metalic pentru rulmenli
15W
147 1
30w
294 2
de 3,175 mm
147 1
de 6,35 mm
r5Y
294,2
Plastic, zinc, al al de rulment
441 3
5Y
30Y
Plastic, zinc, allaj de rulmenl
441 3
l5x
8i16 cu un diametru
Otel moa e, alam;, foaie subtire de bronz erc
441 3
45W
30x
Carburdri, nitrur;ri etc
441 3
45X
de 12,7 mm
Ap icare
141 1
141 1
Bil: cu un diametru
de 12,7 mm
294,2
Plastic, zinc, aliai de rulment
Masini de mdsurare in coordonate
MaSinile de mdsurat in coordonate de la Mitutoyo utilizeazd in principal patru tipuri de structuri care oferd avantaje precum stabilitate excelenta,
acuratefe ridicati, vitezi mare de mdsurare, convenienJa fixdrii pieselor de prelucrat etc.
eMM de tipul cr* pu*nte m biia
Acest tip este configurat cu piston care se deplaseaza vertical
(axa Z) montat pe un car, carul (axa X) deplas6ndu-se orizontal
pe o structurA de punte care este suslinuti de bazd;i ghidata
orizontal pentru a forma axa Y 0 piesd de prelucrat este
l^-i.-r+i
^^ kr?i
il tlot LoLo Pg
uozo
Multe modele CMM Mitutoyo au adoptat acest tip de structuri,
oblin6nd o acuratefe ridicata ;i vitezd crescutd ;i acceleralie
mare, Mitutoyo oferd o gami puternici de CMM de acest tip,
de la modele comoacte o6ni la cele mai mari dimensiuni din sala
de insoectie,
CMM de tipu! eu punte fix*
Acest tip este configurat cu piston care se deplaseazd vertical
(axa Z) montat pe un car, carul (axa X) deplas6ndu-se orizontal
pe o structurd de punte fixatd pe baza ;i o masi (axa Y) care se
deplaseaza orizontal pe baza, 0 piesd de prelucrat este incircatd
pe masa mobild.
Seria LEGEX de ma5ini CMM CNC cu acuratele ultra ridicata de la
Mitutoyo a adoptat acest tip de structurd, oferind cele mai inalte
standarde de acurate{e din lume prin minimalizarea surselor de
eroare orin cercetare si analizi exhaustivd.
e MiVl de tipul
eu re$ niao ta&
Acest tip este configurat cu ajutorul unui piston care se
deplaseazi orizontal (axa Z) montat pe un car, carul (axa Y)
deplas6ndu-se vertical pe o coloani suslinutd de baza 5i coloana
(axa X) care se deplaseazd orizontal pe baza 0 piesa de prelucrat
^.+^ i^-x.--+i
^^ k-,i
tr)tE
lllLdtLdLd uc
udLd.
Seria MACH-3A de ma;ini CMM CNC de tip in linie de la Mitutoyo
adoptat acest tip de structura, oblin6nd o pozilionare de mare
vitezd, economie de spaliu 5i durabilitate, pentru a fi compatibila
cu instalarea laterald/in linie
CMM de lipul cu Funte/podea
Acest tip este configurat cu ajutorul unui piston care se
deplaseazi vertical (axa Z) montat pe un car, carul (axa X)
deplasdndu-se orizontal pe o structura cu punte dubla (axa Y)
care este suslinutd pe o podea tare O piesa de lucru este a;ezatd
direct oe oodea.
Tipul de ma5ini CMIV CNC cu qhidaj separat ultra-mari de
la Mitutoyo a adoptat acest tip care incorporeazd structura
originali a Mitutoyo (tipul de instalare pe podea cu punte
mobila) Acesta permite mdsurarea de mare acuratete a pieselor
de prelucrat mari ;i grele, prin utilizarea cele mai mari game de
misurare din lume.
Metoda de evaluare a performanlei masinilor de mtsurare in coordonate
In ceea ce priveSte metoda de evaluare a performanlei ma5inilor CMM, o revizuire a
seriei
Tabelul I Seria ISO '10360
150 10360 a fost emisd in 2003;i a fon revizuiti pa(ial in 2009
ln continuare este descrisd metoda standard de inspecJie care include conJinutul revizuit
* Revizuit in 2009 ** Revizuit in 2010
Eroarea maximd admisS de mdsurare a lungimii Eo,MpE[l50 10360-2:2009]
Utiliz6nd o ma5in5 CMM standard cu palpatorul specificat, misurali 5 lungimi diferite
Lunqimea
miturat; eroare
5
Llngrmea masurat; eroare 4
calibrate de 3 ori fiecare in 7 direclii in cadrul volumului de misurare (a5a cum este indiLung mea
cat in figura 1), efectu6nd un total de 105 misurdtor
m;surat; eroare 6
L!ngimed m;surat5 ercare 7
in cazul in care rezultatele mdsurdtorilor, incluz6nd toleranJa pentru incertitudinea de
mdsurare, sunt egale cu sau mai mici dec6t valorile specificate de producitor, atunci se
eroafe 2 (Y)
I
z
,1
4Y
demonstreazd cd performanla CMM corespunde specificaliilor sale
tv
+X
Rezultatul OK/NG trebuie si fie decis av6nd in vedere incertitudinile
Y
tv
+x
Eroarea maximd admisi (valoarea standard) a testului poate fi exprimatd in oricare dintre
urmdtoarele trei forme (unitate: pm)
Figura 1 Instrucliuni de m;surare pentru a obline eroarea de misurare a lungimii
A: Constantd (pm) specificata de producdtor
K: Constantd dimensiuni specificatd de producdtor
L = lungimea mdsuratd (mm)
B: Valoarea limitei superioare (pm) specificatd de producitor
* l5O 10360-2: 2009 specifica masurarea in 4 directii diferite ca fiind esenliali
5i recomandd mdsurari paralele cu fiecare ax5, in timp ce lS0 10360-2: 2001 specifica
misurarea ,,in 7 direclii arbitrare"
Urmdtoarele definiJii de eroare au fost adiugate in ISO 10360-2: 2009
Eroarea maximS adrnisi de mdsurare a lungimii/ Eroarea de mdsurare a lungimii c6nd offsetul
stylusului pe axa Z este 150 mm E1s0, MpE [lSO '10360-2:2009]
ln plus fali de misurarea lungimii in 7 direclii, ISO 10360-2:2009 specificd misurarea in 2
linii pe planul diagonal YZ sau XZ cu offsetul palpatorului
Notd: Offsetul palpatorului este setat la 150 mm ca valoarea impliciti.
Fioura 2 Eroare de mdsurare a lunoimii atunci c6nd offsetul stvlusului este 150 mm
Limita maximl admisi pentru mdsurStorile repetitive de lungime Ro, MpL [lSO 10360-2:2009]
Limita maximd admisl pentru mdsurdtorile repetitive de lungime R0, MPL [lS0
10360-2:2009]
intervalul
6,0
4,0
Dup6 misurarea lungimii date de 3 ori, evaluaJi variatia rezultatelor misurbtorilor Apoi, calculati
de repetabilitate R0
a
rnX
E -r,o
-4,0
-60L
-,- 0
I
9l
x
-t
-
2 x3 -Valoarestandar(
200 400 600 800
Lungimea mdsuririi [mm]
Figura 3 Intervalul de repetare a misurdrii lungimii
Eroarea maximS admisl a direc
admisd a direcliei de conectare pe axa de rotalie MPE,, ;i eroarea maximS admisd
a direcliei axiale pe axa de rotatie MPEFA [lSO 10360-3:2000]
Procedura de testare in conformitate cu acest standard este de a plasa doud sfere standard De masa rotativa asa cum
searat6infigura4 Rotili masarotativiintr-untotal del5pozifii,inclusiv0",Tpozilii indirecliaplus(+) ti Tpozilii in
direclia minus (-) ti misurati coordonatele centrale ale celor doua sfere in fiecare pozifie. Apoi, adiugali incertitudinea
formei sferice standard la fiecare varialie (interval) a elementelor de direclie radiala, a elementelor de direclie de
conectare;i a elementelor de direcfie a axelor de rotatie ale celor doui coordonate centrale ale sferei standard. DaG
aceste valori calculate sunt mai mici decit valorile specificate, se trece testul de evaluare.
Masini de mdsurare in coordonate
Eroare maximi admisd de scanare lllpftw [lSO 10360-4:2000]
Acesta este standardul de acuratele pentru o maSini CMM daci este echipata cu un palpator de scanare. Eroarea de scanare a fost standardizata in lS0 10360-2:2009
pentru prima dati. Procedura de testare in conformitate cu acest standard este de a efectua o mdsurare de scanare a 4 planuri pe sfera standard 5i apoi, pentru centrul
de sferd cel mai pulin pastrat, calculat folosind toate punctele de misurare, se calculeazd intervalul (dimensiunea ,,A" din figura 3) in care existi toate punctele de
misurare. Pe baza centrului sferic cel mai pufin patrat
calculat mai sus, calculali distanla dintre raza sferei
standard calibrati 5i punctul maxim de misurare sau
punctul minim de misurare 5i luali distanla mai mare
(dimensiunea ,,B" din Figura 3) Adiugafi o incertitudine
extinsi care combini incertitudinea formei v6rfului
stylusului ;i incertitudinea formei sferice de testare
standard cu fiecare dimensiune A 5i B Daca ambele
Valoarea calibrat; a
razei sferei standard
Plarrl ce sranare 3
valori calculate sunt mai mici decdt valorile specificate,
testul oaloatorului de scanare este trecut.
Figura
3 Planuri de misurare vizate pentru eroarea maximi admisb de scanare 5i conceptul siu de evaluare
Eroare rnaximi admisl a forrnei cu un singur stylus P,rr,MpE [lSO 10350-5:20'10]
Aceast; mdsurare a fost inclusd in misurarea dimensionalS din lS0 10360-2:2009 Cu toate acestea, este speclficati ca ,,CMM care
utilizeazd sisteme de sonde de scanare cu stylus unic sau multiple stylusuri" in standardul ISO 10360-5:2010
Procedura de mdsurare nu a fost modificatd 5i trebuie efectuate urmetoarele
Mdsurali punctele linta definite pe o sferd standard (25 de puncte, ca in figura 6) 9i utilizafi toate rezultatele pentru a calcula pozilia
centralS a sferei prin metoda cu cele mai mici pitrate
Apoi, calculali distanla R de la pozilia centrald a sferei cu ajutorul metodei celor mai mici pdtrate pentru fiecare din cele 25 de puncte
de misurare 9i obJinefi diferenla de razi Rmax - Rmin. Dacd diferenla de razd, la care se adaugb o incertitudine compusi din formele
vdrfului stylusului 5i sfera standard de testare, este egalS cu sau mai micd dec6t valoarea specificatS, se poate considera cd palpatorul a
trecut testul,
Figura 2 Punctele !inti pentru determinarea
erorii maxime admise de scanare
lncertitudinea mlsuririi din
Incertitudinea misurdrii este o indicaJie utilizati pentru evaluarea fiabilitdlii rezultatelor misurdtorilor
ln lS0 14253-1:2013, se propune luarea in considerare a incertitudinii la evaluarea rezultatului misuritorii in raport cu specificalia
Cu toate acestea, nu este utor de estimat incertitudinea misurdrii efectuate de o ma;ind CMM
singurd diferen]6 de un punct de mdsurare 5i distribulia sa determin6 hecesitatea recalcul6rii incertitudinii
De asemenea, existd multe surse de incertitudine care trebuie luate in considerare cu CMM si interactrunile lor sunt complicate.
Din cauza celor de mai sus, este aproape imposibil sd generalizdm asupra modului de estimare a incertitudinii de m6surare a CMM.
centrale
Incertitudinea profilului
cerculul
Incertitudinea mdsuritorilor
Exemplu de m6surare a cercului prin CMM
Contribufii majore care determin6 incertitudinea de misurare a CMM
pentru CMM gisoftware CMM Virtual
Software-ul
de software Virtual CMM
CMM virtual este conformd cu aceasti soecificatie
ct\4M
Palpator
Med u
Cuantificarea elementelor de incertitudlne CMM prin experiment
0bservalie: CMM virtualS este un pachet software inilial dezvoltat de PTB (Physikalisch-Technische
Bundesanstalt)
P5r}i|ere|evantea|elS015530',Specifica!iigeonetrtcea|eprodusului(GPS)-Matinidendsuratincoordonate(CMM):Tehntcdpentrudeterm
Partea 3: Utilizarea pieselor calibrate sau a standardelor de misurare
Partea 4: Evaluarea incertitudinii de mEsurare specificE sarcinii utiliz6nd simularea [Specificalie tehnici]
Ma;ini de mdsurare in coordonate
utn"rn t
Ghid rapid cu privire
'r
Alegerea stylusqlui are un efect important asupra acuratelii de misurare realizabilS de la o magini CMM. V5 prezentim un ghid rapid cu
privire la metoda de selectare a unui stylus.
Stylusul este partea dintr-un palpator care face contact cu piesa de prelucrat;i constd in general intr-o tijd;i un v6rf de bild. Palpatorul
funclioneazd prin aducerea bilei in contact"cu piesa de prelucrat pentru a obline o mdsurdtoare din' semnalul rezultat. Forma gi
dimensiunile unui stylus trebuie si fie selectate in funclie de piesa de prelucrat. in orice caz, este important ca un stylus sd aibi o
rigiditate ridicatS, iar forma vArfului siu sd fie o sferi practic perfecti.
o Selectarea unui stylus
5e recomanda selectarea unui stylus pe baza urmitorilor factori pentru a asigura cea mai mare acuratele a masurdrii.
1. Alegeli cel mai scurt stylus posibil.
Cu cat este mai lung stylusul, cu atdt mai mult se va curba, ducdnd astfel la o acuratele mai scdzut5. De asemenea, acuratelea pozilionald a palpatorului
este invers proporlionala cu distanfa de la pivotul palpatorului la bila stylusului, prin urmare, cel mai scurt palpator oferd cea mai mare acuratele.
2. Reduceli numirul de articulalii ori de c6te ori este posibil.
Combinalia de stylusuri 9r utilizarea extensiilor vor crette posibilitatea de curbare. Utilizali cele mai pufine componente posibile pentru orice aplicalie.
3. Utilizali un v6rf de bil6 cAt mai mare posibil.
Utilizarea unei bile mai mari merette distanla dintre bila gi tija, reduc6nd astfel posibilitatea contactului intre tija 5i piesa de prelucrat (shanking).
O bila mai mare de asemenea reduce influenfa finisajului de suprafafi al unei piese de prelucrat asupra acuratelei mdsurdrii.
o Material
Un stylus folosegte un material adecvat pentru arbore, bila 5i alte accesorii ale sale in funcfie de aplicafie. Urmdtoarele prezintd caracteristicile
5i avantajele materialelor utilizate in mod obignuit.
1. riis
Pentru a minimaliza curbura, tija trebuie si fie c6t mai rigida posibil. Mitutoyo oferd urmitoarele materiale:
. Carbur5 de wolfram
Acest material asigurd o rigiditate excelenta pentru diametrele mici ale tijelor, fiind a$fel optim pentru majoritatea aplicafiilor standard.
Trebuie avutd in vedere masa stylusului in cazul diametrelor tijelor lungi 5i stylusurilor lungi.
. Olel inoxidabil
Trlele din olel inoxidabil non-magnetic oferi cel mai bun raport de rigiditate - masa.
. Ceramicd
Acest material este utilizat in principal pentru stylusuri din cauza raportului ridicat rigiditate - masd. Are o stabilitate termicd excelentd 5i
nu este afectat de mediul de temperaturd, permifdnd astfel mSsurdtori de o acuratele mai ridicatd.
. Fibrd de carbon
Fibra de carbon este un material adecvat pentru stylusuri lungi deoarece masa unui stylus din fibri de carbon este de aproximativ 20% din
masa unui stylus din carburS. Datoriti stabilitifii termice excelente, un stylus din fibrS de carbon este pulin afectat de mediul de operare.
2 V6rful bilei
Selectarea celui mai potrivit material pentru vdrful bilei implicd luarea in considerare a procedurii de misurare pi a materialului piesei de prelucrat,
. Rubin
0 bild rubin oferd o suprafala deosebit de tare 5i netedd, cu o rezistenfi ridicat5 la compresiune 5i o Stergere mecanici excelentd.
Rubinul este potrivit ca material pentru bile pentru scanarea diferitelor piese de prelucrat, dar poate cauza abraziune in timpul mdsuritorilor
de scanare a aluminiului 5i fontei. in acest caz, se recomandi utilizarea altor materiale dupd cum sunt enumerate mai jos.
. Nitiurd de siliciu
Nitrura de siliciu, care este similari cu rubinul, este un material ceramic care asigurd duritate ridicatd 5i rezistenld puternici la abraziune.
Deoarece nitrura de siliciu nu va fuziona cu aluminiul, nu va produce uzuri adezivd precum rubinul. Cu toate acestea, se recomandd utilizarea
unei bile din nitrurd de siliciu doar pentru piesele din aluminiu datoritd unei susceptibilitifi insemnate de abraziune pe suprafelele de o1el.
0bservalie: acest material este disponibil prin comandd personalizat6.
. Zirconiu
Zirconiul este un material ceramic care demonstreazd o duritate deosebit de remarcabilS 5i are caracteristici de duritate 5i abraziune echivalente
cu rubinul. O bild din zirconiu este optimd pentru scanarea pieselor din fontb din cauza caracteristicilor sale non-abrazive cu acest material,
0bservalie: acest material este disponibil prin comandi personalizati,
o Calibrare
Chiar dacd este selectat un stylus adecvat pentru o piesi de prelucrat, nu se va obline un rezultat precis al mdsuririi decdt daca palpatorul
ce va fi folosit este calibrat inainte de mdsurare, ceea ce implici scanarea unei sfere de referin!5 master intr-o secvenld definiti, astfel inc6t
software-ul CMM si poata stabili caracteristicile palpatorului/stylusului gi vdrfului bilei.
. Mecanism de calibrare
CMM calculeazi pozilia centrala gi diametrul fiecirei bile de stylus folosind programul de calibrare a palpatorului specific.
Acest program utilizeazd misurdtori CMM facute pe sfera de referinfd cu fiecare bila de stylus configuratd pentru a determina diametrele reale ale
bilelor 5i stocheazd datele mdsurate in software. Diametrul precis al sferei de referin|5 este cunoscut de la o mdsurdtoare anterioard de calibrare 5i
este, de asemenea, stocat pentru utilizare in calcule. Deoarece piesa poate fi m5surati din orice direcfie, stylusul este calibrat cu misurdtori in mai
multe puncte pe sfera de referin!6. Un sistem de scanare trebuie si oblind un numar mare de puncte pentru calibrare. Cu aceste proceduri observate,
diametrul efectiv pentru fiecare bili de stylus qi poziliile centrale ale bilelor de stylus in sistemul de coordonate al ma5inii sunt setate pentru a permite
masurarea exactS.