II. Membru superior, spate, peretii toracelui
1. Muschii migrati ai spatelui – definitie, situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice
( recunoasterea paraliziilor).
2. Regiunea nucala – topografie, raporturi
3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si anestezia nervului intercostal .
4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.
5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura glandei mamare. Mijloace de
sustinere ale glandei. Implicatii clinice
6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei mamare. Notiunea de ganglion santinela.
Implicatii clinice
7. Muschii umarului – situatie, raporturi, inervatie; notiuni de topografie. Santul delto-pectoral.
Implicatii clinice
8. Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in treimea medie a bratului.Palpari.
9. Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in treimea medie a bratului. Plasarea traseelor
vasculonervoase.
10. Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice.
11. Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice
12. Muschii regiunii posterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie.
Implicatii clinice
13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinice
14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii clinice
15. Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice
16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale. Implicatii clinice
17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a fetei anterioare a antebratului
18. Regiunea palmara – topografie, alcatuire. Implicatii clinice
19. Artera axilara – traiect, raporturi, ramuri
20. Artera brahiala – traiect, raporturi, ramuri
21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri
22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri
23. Arcul arterial palmar superficial
24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene
25. Venele cefalica si bazilica
26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior – definitie si semnificatie biologica
27. Plexul brahial – formare, parti si raporturi. Implicatii clinice
28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei
29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei.
30. Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei
31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a membrului superior
32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari venoase la nivelul membrului superior
33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor
34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior. Importanta clinica a acestui raport
1. Muschii migrati ai spatelui – definitie, situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice
( recunoasterea paraliziilor).
MUȘCHII TORACELUI se împart în
-mușchi superficiali-leagă membrul superior de trunchi
-mușchi profunzi –intervin în respirație
·
Mm intercostali externi –ridică coastele=>mm inspiratori
·
Mm intercostali interni- coboară coastele=>mm expiratori
·
M transvers toracic (expirator)
·
Mm intercostali intimi ( expiratori)
·
Mm subcostali (expiratori)
·
Mm ridicători ai coastelor (inspiratori)-în masa mușchilor erectori spinali
MUȘCHII SPATELUI- sunt extrinseci și intrinseci
a). mușchii extrinseci se numesc mușchi migrați ai spatelui și sunt inervați de ramurile ventrale ale
nervilor spinali; ei se împart în superficiali și intermediari/mijlocii Mușchii extrinseci superficiali
controlează mișcările membrului superior și sunt: trapezul, latissimus dorsi, romboizii (mare și
mic) și levator scapulae.
Trapezul este un mușchi lat, triunghiular, care acoperă fața posterioară a gâtului și a părții
superioare a trunchiului; își are originea pe craniu și coloana vertebrală, inserându-se pe spina
scapulei, acromion și claviculă; este inervat de nervul accessor. Paralizia trapezului se asociază cu
coborârea umărului de partea afectată.
Latissimus dorsi este un mușchi lat, mare ce acoperă partea inferioară a trunchiului; își are originea
pe coloana vertebrală, coxal, ultimele 3-4 coaste și se inseră pe humerus (șanțul intertubercular).
Participă la formarea peretelui posterior al axilei, fiind inervat de nervul toracodorsal. Marginea
anterioară a mușchiului poate fi evidențiată când te opui adducției brațului. În paralizia acestui
mușchi nu se poate realiza mișcarea de cățărare (persoana afectată nu e capabilă să ridice
trunchiului în timpul cățăratului) și nu poate utiliza cârja.
Levator scapulae este un mușchi situat profund de trapez, între partea superomedială a scapulei și
vertebrele cervicale superioare; este inervat de nervul dorsal al scapulei
Romboizii sunt situați profund de trapez, între marginea medială a scapulei și coloana vertebrală;
sunt inervați de nervul dorsal al scapulei.
Mușchii extrinseci intermediari sunt implicați în mișcările respiratorii; ei pleacă de pe coloana
vertebrală și se inseră pe coaste, fiind inervați de nervii intercostali.
Dințatul postero-superior este situat profund de romboizi, are traiect descendent, fiind mușchi
inspirator; dințatul postero-inferior este situat profund de latissimus dorsi, are traiect ascendent,
fiind mușchi expirator.
b). mușchii intrinseci (erectorii spinali/mm jgheaburilor vertebrale) sunt mușchi profunzi, inervați
de ramurile posterioare ale nervilor spinali; mențin postura și controlează mișcările coloanei
vertebrale. Sunt dispuși în mai multe planuri:
• Strat superficial: spleniusul
• Strat mijlociu (lateral→medial): iliocostal, longissimus, spinal
• Strat profund-cu numeroase grupuri musculare
2. Regiunea nucala – topografie, raporturi
REGIUNEA NUCALĂ-este regiunea posterioară a gâtului
-limite
• sup.-protuberanța occipitală externă cu liniile nucale superioare
• inf.-linia convențională ce unește articulațiile acromioclaviculare și trece prin procesul spinos C7
lat-marginea lat a trapezului
Stratigrafie
1. Tegument
- în partea superioară pielea este mai groasă, mai aderentă(datorită numeroaselor septuri conjunctive
ce pleacă din derm și ajung la fascia trapezului) și cu numeroși foliculi si glande sebacee→
frecvența crescută a foliculitelor și furunculelor
-în țesutul subcutanat sunt ramurile senzitive: nerv occipital mare (=ram dorsală C2; el apare
inferolateral de protuberanța occipitală externă) cu ramuri din a. occipitală, nerv occipital terțius
(=ram dorsală C3; el apare infero-medial de precedentul), nerv occipital mic (=ram din plexul
cervical; este între trapez și SCM), ramuri dorsale C4-C8 (apar paramedian)
2. Fascia cervicală superficială
3. Plan muscular superficial-m. trapez, înconjurat de fascia sa
4.Plan muscular mijlociu
-cu mușchii spleniuși, cărora, inferior, li se alătură m. levator scapulae (lateral de spleniuși) si
romboid mic cu dințat postero-superior(medial de spleniuși)
- median, între cei 2 mm spleniuși ai capului, se delimitează triunghiul intersplenic, la nivelul căruia
se observă nervii occipital mare si terțius și a. occipitală
5. Plan muscular profund
-format dinspre medial spre lateral de: semispinal cap, longissimus (cap și gât), iliocostal
6. Plan muscular suboccipital
-situat sub semispinalii capului si format de mm. drepți post (mare si mic) și oblici (sup si inf) ai
capului
-între oblici și marele drept se delimitează triunghiul suboccipital, la nivelul căruia se observă
nervul suboccipital (ramura dorsală C1) și a vertebrală
7. Plan osteoligamentar
-occipital cu procesele mastoide și arcurile vertebrale cu procesele spinoase și transverse
-între aceste structuri osoase se află membrana atlanto-occipitală post și ligamente intervertebrale
3. Spatiul intercostal. Implicatii clinice. Punctia toracica si anestezia nervului intercostal .
-este spațiul dintre două coaste adiacente
-există 11 spații intercostale de fiecare parte și fiecare dintre ele are 3 straturi musculare (extern,
mijlociu/intermediar și profund), cu mănunchiul vasculonervos localizat între straturile mijlociu și
profund
• stratul extern = mușchiul intercostal extern, care se continuă anterior (între cartilajele costale) cu
membrana intercostală externă; are fibre cu direcție spre inferior, anterior și medial, ca și fibrele
oblicului extern al abdomenului
• stratul intermediar = mușchiul intercostal intern, care se extinde posterior (de la unghiul coastei la
coloana vertebrală) cu membrana intercostală internă; fibrele sale au traiect spre inferior, posterior
și lateral, ca și cele ale oblicului intern al abdomenului
• stratul profund este reprezentat de mușchiul subcostal (posterior), m. intercostal intim (lateral) și
transversul toracic (anterior); profund de acest strat se află fascia endotoracică și pleura parietală.
Mănunchiul vasculonervos intercostal are traiect între straturile intermediar și profund, în șanțul
coastei (din partea superioară a spațiului intercostal); în ordine, dinspre superior spre inferior se află
vena, artera și nervul. Există și un mănunchi vasculonervos colateral, în partea inferioară a spațiului,
imediat deasupra coastei inferioare-aici, dinspre superior spre inferior se află nervul, artera și vena.
-în fiecare spațiu intercostal ajunge o arteră intercostală posterioară (de calibru mare) și 2 artere
intercostale anterioare (mici); sunt 11 artere intercostale posterioare, care vascularizează cea mai
mare parte a spațiului intercostal, dar arterele intercostale anterioare se găsesc numai în primele 9
spații interosoase
-venele sunt omonime arterelor; numărul și traiectul lor corespund arterelor
-fiecare spațiu intercostal conține un nerv intercostal (nervii intercostali sunt ramurile ventrale ale
nervilor spinali T1-T11) Implicații clinice – cunoașterea localizării mănunchiului vasculonervos
este foarte importantă pentru toracocenteză și anestezia intercostală
Implicatii clinice
Toracenteza sau puncția pleurală-este folosită pentru recoltarea/îndepărtarea fluidului din cavitatea
pleurală (în scop diagnostic sau terapeutic); acul se introduce superior de coastă (destul de sus
pentru a evita lezarea ramurilor colaterale), în spațiul 8 sau 9 intercostal, între liniile axilară
posterioară și mijlocie
Anestezia intercostală -acul este introdus inferior de coastă, cel mai frecvent lateral de unghiul
coastei, deoarece șanțul intercostal este mai larg aici și ramurile senzitive nu s-au desprins.
4. Muschii pectoral mare, pectoral mic si dintat anterior.
MUȘCHII ANTEROLATERALI ai toracelui care leagă membrul superior de trunchi sunt:
pectoralii (mare și mic), subclavicularul și dințatul anterior.
Pectoralul mare este un mușchi lat, cu originea pe claviculă, stern, cartilajele costale și teaca
dreptului abdominal, iar inserția pe creasta tuberculului mare. El acoperă peretele toracic anterior,
formând peretele anterior al axilei; între el și deltoid este șanțul deltopectoral, prin care trec vena
cefalică și ramura deltoidiană a arterei toracoacromiale. Pectoralul mare poate fi testat cu brațul în
abducție, prin opunerea de rezistență la deplasarea anterioară a brațului/flexie (capătul clavicular)
sau prin opunerea de rezistență la adducție (capătul sternocostal).
Pectoralul mic este un mușchi triunghiular, care pleacă de pe coastele 3-5 și se inseră pe procesul
coracoid; este situat profund de pectoralul mare, care îl acoperă complet, fiind de asemenea parte a
peretelui anterior al axilei. Mușchii pectoralii sunt inervați de nervii pectorali.
Subclavicularul este un mușchi situat profund de pectoralul mare, între claviculă și prima coastă;
este inervat de nervul omonim.
Dințatul anterior este situat în partea laterală a toracelui și este componentă a peretelui medial al
axilei; se extinde de la peretele toracic (primele 10 coaste) la marginea medială a scapulei, fiind
inervat de nervul toracic lung. În caz de paralizie, marginea medială a scapulei și unghiul inferior al
acesteia se ridică de pe peretele posterior toracic -scapula alata („înaripată‟)
5. Configuratia externa si stratigrafia regiunii mamare. Structura glandei mamare. Mijloace
de sustinere ale glandei. Implicatii clinice
Stratigrafie
a). piele cu papila și areola mamară
-papila mamară (mamelonul) prezintă 15-20 de orificii de deschidere ale canalelor galactofore
-areola mamară este regiunea pigmentată ce înconjoară mamelonul; la nivelul areolei se află
tuberculi Morgagni (glandele Morgagni sunt glande sebacee modificate) și tuberculi Montgomery
(glandele Montgomery au structură intermediară între glande sudoripare și mamare); profund de
această regiune este mușchiul subareolar, format din fibre musculare netede radiare și circulare ce
se extind la nivelul mamelonului (contracția mușchiului este implicată în ejecția laptelui și erecția
mamelonului)
b). țesut adipos- care lipsește sub areolă și mamelon
c). glanda mamară - este o glandă sudoripară modificată localizată în țesutul subcutanat al regiunii
pectorale, deci este înconjurată de o cantitate variabilă de țesut adipos; glanda mamară are o parte
convexă, subcutanată, și una profundă plană sau ușor concavă
d). spațiul retromamar - conține țesut adipos-acest spațiu este utilizat frecvent în chirurgia plastică
reconstructivă
e). pectoralul mare și pectoralul mic cu fascia pectorală
Glanda mamară este formată din țesut glandular și țesut conjunctiv (fibros și adipos).
• țesutul conjunctiv fibros înconjoară glanda și trimite septuri printre lobi
• țesutul adipos acoperă glanda și ocupă spațiile dintre aceștia; el este cel care determină forma și
dimensiunile glandei
• țesutul glandular este format din 15–20 lobi, fiecare cu propriul canal galactofor; la nivelul
mamelonului acest canal se lărgește într-un sinus (ca un rezervor de lapte) care se îngustează
deschizându-se printr-un orificiu la vârfului mamelonului. Fiecare lob este împărțit în lobuli,
separați prin ligamentele Cooper, ce conectează dermul cu fascia pectorală. Fiecare lobul este
format din grupuri de alveole ce conțin celule epiteliale secretorii.
Vase și nervi
Arterele sunt ramuri din artera axilară, aa. intercostale și a. toracică internă. Venele sunt omonime
arterelor; în jurul bazei papilei există cercul venos Haller, din care pornesc ramuri largi ce drenează
sângele în tributare ale venele toracică internă și axilară. Inervația este asigurată de fibre din nervii
intercostali 3-6.
6. Ganglionii limfatici axilari. Drenajul limfatic al glandei mamare. Notiunea de ganglion
santinela. Implicatii clinice
GANGLIONII LIMFATICI AXILARI
-sunt împărțiți în 5 grupuri: gg laterali (humerali), gg anteriori (pectorali), gg posteriori
(subscapulari), gg. centrali și gg apicali. Gg apicali sunt calea finală comună pentru toți gg limfatici
axilari.
1.gg. limfatici laterali/humerali-sunt situați lângă vena axilară; ei primesc limfa de la membrul
superior și o drenează în gg centrali și apicali
2.gg. limfatici anteriori/pectorali-sunt situați sub marginea inferioară a pectoralului mic, lângă
vasele toracice laterale; primesc limfa din partea supraombilicală a peretelui anterolateral al
trunchiului și de la glanda mamară și o drenează în gg. limfatici centrali și apicali
3.gg. limfatici posteriori/subscapulari- sunt de-a lungul vaselor subscapulare, la marginea
inferioară a peretelui posterior al axilei; primesc limfa peretelui posterior al trunchiului și de la
nivelul umărului și o drenează în gg. centrali și apicali
4. gg. limfatici centrali- sunt situați posterior de pectoralul mic, în țesutul adipos din centrul axilei;
primesc limfa din grupurile precedente și o drenează în gg apicali
5. gg. limfatici apicali-sunt situați deasupra pectoralului mare, la vârful axilei; primesc limfa din gg
centrali și din partea superioară a regiunii mamare și o drenează în trunchiul subclavicular.
DRENAJUL LIMFATIC AL REGIUNII MAMARE
Regiunea mamară are vase superficiale și profunde care formează plexuri.
Plexurile superficiale sunt situate în derm (plexul cutanat) și hipoderm (plexul subcutanat). Vasele
limfatice superficiale drenează limfa în gg limfatici axilari.
Vasele profunde formează alte două plexuri -unul profund de fascia mușchiului pectoral mare
(plexul fascial) și altul în glanda mamară (plexul glandular); vasele limfatice ale ambelor plexuri
comunică cu cele superficiale. Drenajul vaselor profunde se face astfel:
• cadranele superolateral și inferolateral – în gg axilari direct, sau după releu în gg interpectorali
• cadranul superomedial- în gg parasternali și în mică măsură supraclaviculari
• cadranul inferomedial -în gg parasternali, gg diafragmatici și abdominali
Există conexiuni cu vasele limfatice ale regiunii mamare contralaterale și cu cele ale peretelui
abdominal.
IMPLICAȚII CLINICE-gg santinelă este primul care primește limfa dintr-un organ; în cazul
glandei mamare este un gg axilar. În cazul neoplasmului mamar, dacă acest gg este metastazat se
recomandă excizarea ganglionilor axilari; absența metastazelor în acest ganglion permite evitarea
limfadenectomiei și a consecințelor acesteia (edemul membrului superior).
7. Muschii umarului – situatie, raporturi, inervatie; notiuni de topografie. Santul deltopectoral. Implicatii clinice
Cei șase mușchi ai umărului sunt: deltoid, subscapular, supraspinos, infraspinos, rotund
mare și rotund mic; toți acești mușchi se întind între scapulă și partea proximală a humerusului și
sunt inervați de fibre C5-C6 din plexul brahial (prin nervii axilar, subscapulari și suprascapular)
Mușchiul deltoid este cel mai mare și mai superficial mușchi al grupului, el are formă
triunghiulară, iar între el și articulația șoldului se interpun cei patru mușchi ai manșonului
rotatorilor: subscapularul (anterior de articulație), supraspinosul (superior) și infraspinosul cu
rotundul mic (posterior) . Inferior de rotundul mic se află rotundul mare, care este înconjurat de
latissimus dorsi, împreună formând partea inferioară a peretelui posterior al axilei.
Manșonul rotatorilor /coafa rotatorilor (supraspinos, infraspinos, rotund mic și
subscapular) stabilizează articulația scapulo-humerală, iar tendoanele lor se intrică cu fibrele
capsulei articulare. Periartrita scapulohumerală se manifestă prin durere la mișcarea brațuluicel mai
frecvent abducția, din cauza afectării supraspinosului.
Mușchi
Origine
Inserție
Deltoid
Claviculă (partea
anterioară a treimii
Humerus
laterale), acromion
(tuberozitatea
(marginea laterală) și
deltoidiană)
spina scapulei (marginea
inferioară)
Inervație Acțiune
n.axilar
Fibrele anterioare: flexie și
rotație medială braț Fibrele
posterioare: extensie și rotație
laterală braț Fibrele mijlocii:
abducție braț
Subscapular Fosa subscapulară
Humerus (tubercul
mic)
nn. subRotație medială braț, slab
scapulari (sup
adductor
și inf)
Supraspinos Fosa supraspinoasă
Humerus (tubercul
mare)
n. suprascapular
Abducție braț
Infraspinos
Fosa infraspinoasă
Humerus (tubercul
mare)
n. suprascapular
Rotație laterală braț, slab
adductor braț
Rotund mic
Marginea laterală a
scapulei (partea
superioară)
Humerus (tubercul
mare)
n. axilar
Rotație laterală braț, slab
adductor braț
Rotund
mare
Marginea laterală a
scapulei (partea
inferioară)
Creasta tuberculului
mic
n. subscapular
inferior
Adducție și rotație medială
braț, extensie braț
Spațiile delimitate de acești mușchi sunt:
-spațiul humero-birondo-tricipital-prin care trec n. axilar și vasele circumflexe humerale posterioare
-spațiul humero-rondo-tricipital-prin care trec nervul radial și vasele brahiale profunde
-spațiul birondo tricipital- prin care trec vasele circumflexe ale scapulei
Sanțul deltopectoral este un spațiu anatomic situat între marginea anterioară a mușchiului deltoid
și marginea superioară a mușchiului pectoral mare. Prin el trece vena cefalică și ramura deltoidiană
a arterei toracoacromiale, care se îndreaptă superficial în dreptul procesului coracoid.
8. Muschii anteriori ai bratului. Sectiune transversala in treimea medie a bratului.Palpari.
Septurile intermusculare determină împărțirea mușchilor brațului în două grupuri: anterior și
posterior.
Grupul anterior este inervat de nervul musculocutan și este format de mm. biceps brahial,
coracobrahial și brahial.
a). bicepsul brahial este mușchiul cel mai lung și mai superficial al grupului, el trecând atât peste
articulația umărului, cât și peste cea a cotului; este mușchiul satelit al mănunchiului vasculonervos
al brațului, care este situat medial de el. Tendoanele de origine sunt acoperite in axila de catre
pectoral mare si deltoid. La nivelul bratului prezinta raporturi posterioare cu muschii coracobrahial
superior si brahial inferior. Intre biceps brahial si acestia se pozitioneaza nervul musculocutan.
Muschiul biceps se pozitioneaza superficial, fiind acoperit de fascia bratului si apoi de piele. Medial
de biceps de pozitioneaza vasele brahiale si nervul median. La nivelul cotului, tendonul muschiului
biceps delimiteaza 2 santuri in regiunea cubitala cu ajutorul muschilor epicondilieni. Prin cel lateral
trece nervul radial.
b). coracobrahialul este cel mai mic dintre mușchii anteriori și este situat medial de bicepsul
brahial, în partea superioară a brațului; trece anterior de articulația umărului, deci determină
mișcarea brațului. Este acoperit de deltoid si pectoral mare. Acopera muschiul subscapular, rotund
mare si latissimus dorsi. Este perforat pe fata mediala de nervul musculocutan.
c). brahialul este situat profund de bicepsul brahial și trece anterior de articulația cotului; formează
podeaua fosei cubitale, care este împărțită de tendonul bicepsului brahial în șanțurile bicipitale
lateral și medial. Se afla profund de muschiul biceps brahial, intre cei doi descriindu-se nervul
musculor cutan. Tendonul sau acopera articulatia cotului.
Mușchi Origine
Inserție
Inervație
Acțiune
Coracobrahial
Procesul coracoid
Humerus (treimea mijlocie a
feței mediale)
n. musculocutan
Biceps
Brachial
Capul lung:
tuberculul
supraglenoidal
Capul scurt:
procesul coracoid
Tuberozitatea radială
n. musculocutan
Supinație antebraț, flexie braț
și antebraț
Brahial
Humerus inferior
(fețele anterioare)
Tuberozitatea ulnei și procesul
coronoid
n. musculocutan
Flexie antebraț
Flexie și adducție braț
9. Muschiul triceps brahial. Sectiune transversala in treimea medie a bratului. Plasarea
traseelor vasculonervoase.
Grupul posterior este inervat de nervul radial și este format din mușchii triceps brahial și anconeu.
a). tricepsul brahial are o parte profundă, reprezentată de capul medial, și una superficială
reprezentată de capetele lateral și lung; profund de capul lung, între capetele lateral și medial se află
șanțul nervului radial (de pe fața posterioară a humerusului) prin care trec și vasele brahiale
profunde. Fibrele tendonului de insertie: cele mai profunde adera la capsula articulara, pe cand cele
superficiale se continua cu fascia antebrahiala. Intre tendon si olecran exista o bursa sinoviala: bursa
semitendinoasa a muschiului triceps brahial.
Raporturi: In portiunea proximala este acoperit de muschiul deltoid si ia parte la formarea spatiilor
omo si humero tricipital. In rest, este superficial. Intre el si humerus se pozitioneaza nervul radial si
vasele brahiale profunde. Medial, de-a lungul sau trece nervul ulnar.
b). anconeul este situat posterior de cot, ceea ce îl include atât în mm posteriori ai brațului, cât și în
cei ai antebrațului.
Inserție
Inervați
Acțiune
e
Triceps
Brahal
Capul lung : tuberculul
infraglenoidal Capul
lateral: fața posterioară
humerus (superior de
șanțul n.radial) Capul
medial: fața posterioară
humerus (inferior de
șanțul n.radial)
Olecran
n. radial
Extensie antebraț, slab
extensor și adductor braț
Anconeu
Epicondilul lateral
Olecran și fața posterioară ulnă
n. radial
Extensie antebraț
Mușchi Origine
10. Muschii regiunii anterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie. Implicatii
clinice.
Sunt în număr de 8, dispuși pe 4 straturi:
a). stratul super cial: rotund pronator, exor radial al carpului, palmar lung, exor ulnar al
carpului
b). stratul 2: exor super cial al degetelor
c). stratul 3: exor lung al policelui, exor profund al degetelor
d). stratul profund: pătrat pronator
Mușchii primelor două straturi își au originea pe epicondilul medial și trec anterior de
articulația cotului; ceilalți trei mușchi își au originea pe radius și pe ulnă; în afara pronatorilor, toți
trec anterior de articulația radiocarpiană, spre mână. Între straturile 2 și 3 trece nervul median și,
medial de, el între exorul profund al degetelor și exorul ulnar al carpului coboară artera ulnară
însoțită medial de nervul ulnar. Mușchii anteriori ai antebrațului sunt inervați de nervul median,
excepție făcând exorul ulnar al carpului și partea medială a exorului profund al degetelor a căror
inervație este asigurată de nervul ulnar.
Mușchii anteriori ai antebrațului sunt pronatori și exori ai antebrațului, exori ai mâinii și
degetelor.
Mușchi
Origine
Inserție
Rotund
pronator
Capul humeral: epicondilul
Radius (treimea
medial Capul ulnar:
n. median
mijlocie a feței laterale)
procesul coronoid
Pronație, ușoară flexie antebraț
Flexor
Radial al
Carpului
Epicondilul medial
Baza metacarpianului 2 n. median
Flexie și abducție mână, ușoară
flexie antebraț
Palmar
Lung
Epicondilul medial
Retinaculul flexorilor,
aponevroza palmară
Flexie mână, ușoară flexie
antebraț
n. median
Pisiform (cu extensie pe
baza metacarpianului 5
n. ulnar
și cârligul osului cu
cârlig)
Flexie și adducție a mâinii,
flexie a antebrațului
Bazele falangelor
mijlocii ale degetelor 2- n. median
5
Flexia falangelor proximală și
mijlocie ale degetelor 2-5,
flexia mâinii și a antebrațului
Flexor
Ulnă și membrana
Profund al interosoasă
Degetelor
Baza falangei distale a
degetelor 2-5
n. median și
fl
Flexor al falangei distale,
flexor al policelui, ajută la
flexia mâinii
Principalul pronator al
antebrațului
fl
fl
fl
fl
n. median
Partea distală a
radiusului
fl
Partea distală a ulnei
n. median
fl
Baza falangei distale a
policelui
Flexia falangelor distale ale
degetelor 2-5 și flexia mâinii
n. ulnar
Radius și membrana
interosoasă
fi
fl
fi
fl
fl
fl
Flexor
Lung al
Policelui
Pătrat
Pronator
Acțiune
Capul humeral: epicondilul
medial Capul ulnar:
olecran, margine
posterioară ulnă
Cap humero-ulnar:
Flexor
epicondilul medial și
Superficial
procesul coronoid Cap
al
Degetelor radial: linia oblică a
radiusului
Flexor
Ulnar al
Carpului
Nerv
11. Muschii regiunii laterale a antebratului - situatie, raporturi, inervatie. Implicatii clinice
Mușchii laterali sunt, în ordine dinspre partea super cială spre profunzime: brahioradialul,
lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului și supinator; acești mușchi
aparțin de fapt grupului posterior, ind inervați ca și acesta de nervul radial.
Extensorii radiali ai carpului sunt extensori și abductori ai mâinii, iar brahioradialul exor al
antebrațului.
Nerv
Acțiune
Brahioradial
Lung
Extensor
Radial al
Carpului
Scurt
Extensor
Radial al
Carpului
Margine laterală humerus
(partea inferioară)
Baza process stiloid radius
n. radial
Flexie antebraț
Margine laterală humerus
(sub brahioradial)
Baza metacarpianului 2
n. radial
Extensie și abducție mână
Epicondil lateral
Baza metacarpianului 3
n. radial
Extensie și abducție mână
Partea proximală a
humerusului (lateral)
n. radial
Supinator antebraț
fi
Epicondil lateral,
ligamentele anular și
Supinator
collateral, creasta
supinatorului (ulna)
fl
Inserție
Origine
fi
Mușchi
12. Muschii regiunii posterioare a antebratului - situatie, raporturi, inervatie. Implicatii
clinice
Sunt în număr de 8, dispuși pe două straturi:
a). stratul super cial: extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului,
anconeu; acești mușchi se inseră pe epicondilul lateral
b). stratul profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al
policelui, extensor al indexului; acești mușchi își au originea pe oasele antebrațului Mușchii
posteriori sunt inervați de nervul radial, a cărui ramură profundă coboară între cele două planuri
musculare. Acești mușchi sunt extensori ai mâinii și degetelor, dar ajută și la extensia antebrațului.
Muscle
Origin
Extensor al Epicondilul lateral
Degetelor
Extensor al
Degetului Epicondilul lateral
Mic
Insertion
Falangele mijlocie și
distală ale degetelor 2-5
Se unește cu tendonul
pentru degetul mic al
extensorului degetelor,
inserându-se cu acesta
Nerve
Action
n.radial
Extensor al falangelor, al
degetelor și al mâinii
n.radial
Extensor al degetului mic, ajută la
extensia mâinii
n. radial
Extensor și adductor al mâinii
n. radial
Extensor al antebrațului
n. radial
Abductor și extensor al policelui,
abductor al mâinii
Baza falangei proximale
n.radial
a policelui
Extensor al falangei proximale și
a policelui, ușor abductor al
policelui și al mâinii
Extensor
Lung al
Policelui
Fața posterioară a
ulnei și membranei
interosoase
Baza falangei distale a
policelui
n. radial
Extensor al falangei distale,
extensor și abductor al policelui,
ajută la extensia mâinii
Fața posterioară a
Extensor al
ulnei, membrane
Indexului
interosoase
Se unește cu tendonul
pentru degetul mic al
extensorului degetelor,
inserându-se cu acesta
n. radial
Extensor al indexului, ajută la
extensia mâinii
fi
Fața posterioară
radius și membrană
interosoasă
Extensor
Scurt al
Policelui
Anconeu
Abductor
Lung al
Policelui
Epicondilul lateral,
marginea posterioară Baza metacarpianului 5
a ulnei
Olecran și fața
Epicondilul lateral
posterioară a ulnei
Fața posterioară a
Baza metacarpianului 1
ulnei și membranei (cu o extensie spre
interosoase
trapez)
Extensor
Ulnar al
Carpului
13. Fasciile membrului superior. Teci sinoviale. Implicatii clinic
FASCIILE MEMBRULUI SUPERIOR
-sunt situate sub piele, la nivelul fiecărui segment al membrului superior; se continuă una cu alta și
trimit septuri ce compartimentează brațul, antebrațul și palma
-structura lor fibroasă permite apariția sindromul de compartiment care este determinat de creşterea
presiunii hidrostatice într-un compartiment osteo-fascial închis de la nivelul membrelor, cu toate
consecinţele nefavorabile asupra microcirculaţiei locale, ce duc la disfuncţie nervoasă şi musculară
şi ulterior necroză tisulară, fenomene direct proporţionale cu durata şi magnitudinea fenomenelor.
Cu alte cuvinte, presiunea datorată leziunilor provocate de traumatismul initial creşte într-un spaţiu
închis până la punctul în care viabilitatea ţesuturilor este compromisă Fibrosinuvita degetelor
reprezinta infectia acestor spatii. In cazul unei hemoragii sau în cazul unei infecții, din cauza
structurii inextensibile a fasciei crește presiunea în segmental afectat, ceea ce reduce fluxul sanguin,
cu leziunile tisulare consecutive=>tratament chirurgical ce presupune secționarea fasciei
TECI SINOVIALE
Tecile sinoviale sunt seroase care au 2 foite: una viscerala si una parietala. Cele 2 se
continua una cu alta si formeaza astfel un manson. Intre cele 2 foite ale tecii sinoviale se afla o lama
fina de lichid care faciliteaza alunecarea tendoanelor. Teaca sinoviala pentru muschii extensori
captuseste canalele osteofibroase formate de retinaculul extensorilor si oasele antebratului.
Tecile sinoviale pentru muschii flexori sunt in numar de 3:
-teaca sinoviala pentru m flexor lung al policelui
-teaca sinoviala pentru m flexorii ai degetelor 2,3 si 4
-teaca sinoviala pentru m flexor al degetului 5
e
Tecile sinoviale ale muschilor extensori in numar de 6:
-Muschiul lung abductor si extensor scurt al policelui
-M extensori radial al carpului
-Extensor lung al policelui
-Extensori ai degetelor si ai indexului
-Extensor al degetului mic
-Extensor ulnar al carpului
14. Retinaculele flexorilor si extensorilor. Canalul carpian. Implicatii clinice
Retinaculul flexorilor
-este banda fibroasă transversală, care se inseră medial pe pisiform și cârligul osului cu cârlig, iar
lateral se împarte în două lame: una superficială, care se inseră pe tuberculul scafoidului și cel al
trapezului, alta profundă, care se inseră pe trapez; între aceste două lame trece tendonul flexorului
radial al carpului
-retinaculul transformă șanțul carpian (=șanțul pe care îl formează oasele carpiene pe fața palmară)
într-un canal osteofibros; prin canalul carpian trec nervul median, tendoanele flexorilor superficial
și profund ai degetelor, tendonul flexorului lung al policelui; structura inextensibilă a pereților
canalului carpian determină apariția sindromului de tunel carpian (în caz de dislocare carpiană,
inflamații, artrite), cu compresia consecutivă a nervului median
-retinaculul flexorilor se continuă proximal cu fascia antebrațului și distal cu fascia mâinii (partea
mediană, îngroșată a acesteia este aponevroza palmară)
Retinaculul extensorilor
-este banda fibroasă oblică, care se inseră lateral pe marginea anterioară a radiusului, iar medial pe
piramidal și pisiform, dar și pe buzele șanțurilor de pe fața postero-laterală a extremității distale a
radiusului
15. Regiunea axilara-descriere. Implicatii clinice
-este o regiune topografică situată la rădăcina membrului superior (între braț și peretele toracic)
-are forma unei piramide patrulatere, cu vârful trunchiat situat superior
Vârful este între claviculă cu m. subclavicular (superior), coasta 1(inferior), procesul coracoid
(lateral), unghiul dintre claviculă și prima coastă (medial); inserția mușchiului scalen anterior
împarte vârful în 2 compartimente:
-antero-medial: pe unde trec vena subclavie și trunchiul limfatic subclavicular.
-postero-lateral: prin care trec artera axilară și plexul brahial.
Baza este situată inferior și este reprezentată de tegument, care aderă la fascie (prin lig. suspensor al
axilei), dând aspectul scobit Tegumentul are numeroși foliculi piloși, glande sebacee și sudoripare,
ceea ce explica foliculita, furunculele si hidrosadenita la acest nivel.
Pereții:
-anterior: format de mușchii pectorali mare si mic, acesta din urmă continuându-se cu fascia
clavipectorală; limita laterală a peretelui anterior este șanțul deltopectoral, prin care trec vena
cefalică cu ramura deltoidiană a arterei toracoacromiale
-posterior: format de mușchiul subscapular, iar mai jos de rotundul mare înconjurat de latissimus
dorsi
-medial: primele 4 spațiile intercostale și primele digitații ale mușchiului dințat anterior
-lateral: articulația scapulo-humerală și fața medială a humerusului cu mușchii coracobrahial și
biceps brahial
Conținutul axilei:
-vasele axilare-artera lateral, iar vena medial
-partea infraclaviculară a plexului brahial (în jurul arterei)
-ganglionii limfatici axilari cu aferențele si eferențele lor
-țesut adipos
Implicații clinice:
Contactul strâns nervi-artera axilară poate duce la tulburări nervoase în cazul unui anevrism al
arterei axilare, datorita compresiei pe care aceasta o exercită asupra nervului.
16. Regiunea anterioara a cotului. Santurile bicipitale. Implicatii clinice
FOSA CUBITALĂ
-este regiunea situată pe fața anterioară a cotului și are formă triunghiulară, cu baza superior, la
nivelul liniei convenționale ce unește cei doi epicondili
- este delimitată lateral de mușchiul brahioradial, iar medial de mușchiul rotund pronator; fundul
fosei este format de mușchiul brahial și mușchiul supinator (în măsură mai mică)
-fosa este împărțită de tendonul mușchiului biceps brahial în 2 șanțuri bicipitale
a). Șanțul bicipital lateral este situat între mușchiul brahioradial (lateral) și tendonul mușchiului
biceps brahial (medial); la nivelul său se află:
-anastomoza dintre artera colaterală radială și artera recurentă radială
-ultima parte a nervului radial, care se bifurcă în ramură superficială și profundă
Superficial, prin dreptul șanțului bicipital lateral trec vena cefalică și nervul cutanat antebrahial
lateral
b). Șanțul bicipital medial este situat între tendonul mușchiului biceps brahial (lateral) și mușchiul
rotund pronator (medial); la nivelul său se află:
-artera brahială (împreună cu cele două vene omonime), care se bifurcă în arterele radială și ulnară
-nervul median, situat medial de arteră
-anastomoza dintre artera colaterală ulnară inferioară și artera recurentă ulnară anterioară
Superficial, prin dreptul șanțului bicipital medial, trec vena bazilică și nervul cutanat antebrahial
medial
Implicații clinice:
1. Palparea arterei brahiale
2. Masurarea tensiunii arteriale
3. Punctionarea venelor din “M”-ul venos de la cot
4. Denudarea venelor (cefalică și bazilica)
17. Santul pulsului. Tabachera anatomica. Topografia treimii distale a fetei anterioare a
antebratului
TABACHERA ANATOMICĂ
-este situată pe partea laterală a feței dorsale a mâinii, apărând ca o depresiune triunghiulară când
policele este în extensie
-este delimitată lateral de tendoanele mușchilor lung abductor și scurt extensor ai policelui, iar
medial de tendonul mușchiului lung extensor al policelui; în fundul fosei se află trapezul și
scafoidul, iar superficial este pielea
-conține:
• tendoanele mușchilor lung și scurt extensori radiali ai carpului (profund, în contact cu planul osos)
• artera radială cu cele două vene omonime-la unele persoane artera poate fi palpată aici
• vena cefalică cu ramura superficială a nervului radial (situate superficial)
ȘANȚUL PULSULUI-este locul unde poate fi palpată artera radială; este delimitat:
-lateral – tendonul brahioradialului
-medial – tendonul flexorului radial al carpului
-superficial– piele
-profund – radius cu pătratul pronator
18. Regiunea palmara – topografie, alcatuire. Implicatii clinice
Delimitare:
-proximal: linia ce trece prin primul șir de oase carpiene
-distal: pliurile digito-palmare
-lateral: marginea laterală a metacarpianului 1
-medial: marginea medială a metacarpianului 5
Stratigrafie:
1. Pielea - prezintă numeroase șanțuri și glande sudoripare
2. Țesut adipos - slab reprezentat la nivelul regiunii tenare lipsesște la nivelul regiunii hipotenare
unde cel mai superficial element este mușchiul abductor al degetului 5, conține ramuri superficiale
din nervii median și ulnar
3. Aponevroza palmară
4. Planul subaponevrotic - împărțit de două septuri intermusculare medial și lateral în 3 regiuni:
tenară hipotenară și palmară mijlocie. Septurile intermusculare sunt prelungiri ale aponevrozei
palmare: cel medial se inseră pe metacarpianul 5 iar cel lateral pe metacarpianul 3. Septul
intermuscular lateral este străbătut de tendonul mușchiului flexor lung al policelui iar cel medial
este străbătut de ramurile profunde ale arterei ulnare și nervului ulnar.
Regiunea tenară conține dinspre superficial spre profunzime următorii mușchi: scurt abductor al
policelui care poate fi străbătut de ramura palmară superficială a arterei radiale; scurt flexor și
opozant ai policelui între acești mușchi și scurtul abductor trece ramura din nervul median pentru
mușchii emineței tenare; mușchiul adductor al policelui care este străbătut de artera radială.
Regiunea hipotenară conține dinspre superficial spre profunzime abductor degetului 5, scurt flexor
și opozant al degetului 5.
Regiunea palmară mijlocie este împărțită de către tendoanele flexorilor degetelor într-un plan
pretendinos și unul retotendinos. Planul pretendinos conține arcul palmar superficial și ramurile sale
precum și nervii digitali palmari comuni din nervii median și ulnar. Planul retotendinos conține
arcul palmar profund și ramurile sale și ramura profundă a nervului ulnar.
5. Stratul osteoarticular format de oasele carpiene metacarpiene și articulațiile dintre ele.
Implicații clinice:
Boala Dupuytren- reprezinta ingrosarea tesutului subcutanat de la nvelul mainii, produce dificultate
in a misca normal mana. Flegmoanele regiunii palmare.
19. Artera axilara – traiect, raporturi, ramuri
-continuă artera subclavie (de la vârful axilei) și se continuă cu artera brahială (de la marginea
inferioară a mușchiului rotund mare)
-împreună cu vena axilară și cu fasciculele plexului brahial formează mănunchiul vasculonervos
principal al axilei
-mușchiul pectoral mic o încrucișează anterior, împărțind-o în trei porțiuni:
Parte suprapectorală:
-anterior: mușchiul pectoral mare și ansa pectoralilor
-posterior: primul spațiu intercostal și fasciculul medial al plexului
-lateral: fasciculele lateral și posterior ale plexului brahial
-medial: vena axilară
Parte retropectorală:
-anterior: mușchii pectorali mare și mic
-posterior: mușchiul subscapular și fasciculul posterior al plexului
-lateral: fasciculul lateral al plexului
-medial: vena axilară și fasciculul medial al plexului
Parte infrapectorală:
-anterior: mușchiul pectoral mare
-posterior: mușchii subscapular, rotund mare, latissimus dorsi, nervii radial și axilar
-lateral: mușchiul coracobrahial , nervul musculocutan și nervul median (format prin unirea anterior
de arteră a celor două rădăcini ale sale)
-medial: vena axilară, nervul ulnar, nervii cutanat brahial medial și cutanat antebrahial medial
Ramurile arterei axilare:
1.Artera toracică supremă – merge lângă marginea superioară a pectoralului mic și vascularizează
peretele toracic
2.Artera toracoacromială este lângă ansa pectoralilor și se împarte în 4 ramuri:
-ramura acromială-merge lateral, spre acromion
-ramura claviculară-merge medial, de-a lungul claviculei
-ramura deltoidiană - merge prin șanțul delto-pectoral cu vena cefalică
-ramurile pectorale- merg între mușchii pectorali, vascularizând peretele toracic și glanda mamară
3.Artera toracică laterală – coboară pe peretele lateral al toracelui, anterior de nervul toracic lung
4. Artera subscapulară-este cea mai voluminoasă ramură, pleacă de pe peretele posterior și se
împarte în două ramuri ce participă la formarea rețelei arteriale periscapulare:
-a. circumflexă a scapulei-trece prin spațiul birondotricipital și ajunge în fosa infraspinoasă
-a. toracodorsală-continuă traiectul arterei subscapulare, mergând posterior de nervul omonim spre
vârful scapulei
5.Artera circumflexă humerală anterioară-ia parte la formarea cercului arterial din jurul colului
chirurgical al humerusului
6.Artera circumflexă humerală posterioară –merge împreună cu nervul axilar prin spațiul humerobirondo-tricipital și se anastomozează cu artera circumflexă humerală anterioară, dar și cu o ramură
a arterei brahiale profunde, formând un inel arterial în jurul colului chirurgical.
20. Artera brahiala – traiect, raporturi, ramuri
Limite:
-superior: marginea inferioară a rotundului mare
-inferior : 1-2 cm distal de plica cotului unde se bifurcă în cele două ramuri terminale
Traiect și raporturi:
-superior: a.brahială este superficială, trecând medial de m.coracobrahial și de biceps, în interstițiul
dintre cei 2 mm
-inferior: este mai profundă, merge pe mușchiul brahial.
-medial: de arteră se găsesc nn. ulnar, CBM
-posterior: m. triceps brahial, m. coracobrahial, m. brahial , nervul radial
-lateral: nervii musculocutan și median
Nervul median încrucișează artera pe fața anterioară dinspre lateral spre medial și se așază medial
de a. brahială și cele două vene brahiale. Nervul median împreuna cu vasele brahiale formează
mănunchiul vasculonervos al brațului, care ajunge în șanțul bicipital medial unde artera se bifurcă
în ramurile terminale.
RAMURILE ARTEREI BRAHIALE
1. Artera brahială profundă - se desprinde în dreptul rotundului mare, trece prin spațiul humerorondo-tricipital împreună cu nervul radial, după ce artera perforează septul intermuscular medial,
ajunge în regiunea posterioară a brațului în șanțul nervului radial. La acest nivel artera și nervul se
găsesc între capetele lateral și medial ale tricepsului, acoperite de capul lung.
Ramuri:
-colaterala radială - ajunge în șanțul bicipital lateral, se anastomozează cu artera recurentă radială,
ramură a arterei radiale
-colaterala medie - posterior de olecran unde se anastomozează cu artera recurentă interosoasă
posterioară, ramură din artera interosoasă comună, ramură a arterei ulnare
-ramura nutritivă a humerusului
-ramura deltoidiană
2. Artera Colaterală ulnară superioară - se desprinde aproximativ la același nivel cu ramura
precedentă și merge inițial pe fața anterioară a septului intermuscular medial. Apoi perforează septul
intermusular împreună cu nervul ulnar și ajunge în regiunea posterioară a brațului în șanțul nervului
ulnar. Aici se anastomozează cu ramura posterioară a arterei recurente ulnare.
3. Artera Colaterală ulnară inferioară - se desprinde de la 3-6 cm superior de bifurcația arterei
brahiale, merge superior de septul intermuscular medial până în șanțul bicipital medial unde se
anastomozează cu ramura anterioară recurentă ulnară.
21. Artera radiala - traiect, raporturi, ramuri
Limite:
-superior - bifurcația arterei brahiale
-inferior - în regiunea palmară unde se unește cu ramura profundă a arterei ulnare și formează arcul
arterial palmar profund
Traiect și raporturi:
Străbate regiunea anterioară a antebrațului, tabachera anatomică și regiunea palmară.
Inițial, artera radială este profundă acoperită de mușchiul brahioradial și având posterior mușchiul
biceps brahial și mușchiul supinator. Merge în interstițiul dintre mușchiul brahioradial și mușchiul
rotund pronator și devine mai superficială trecând superficial de mușchiul flexor superficial al
degetelor și mușchiul flexor lung al policelui, distal de mușchiul pătrat pronator. În porțiunea distală
artera radială trece prin șanțul pulsului.
Pe tot traiectul arterei radiale aceasta este însoțită de: două vene satelite și nervul Radial
(lateral de arteră)
Din șanțul pulsului, artera radială trece pe sub tendoanele mușchilor lung abductor și scurt
extensor ai policelui și ajunge la nivelul tabacherei anatomice
In tabacheră artera radială are superficial vena cefalică și nervii digitali dorsali din ramura
superficială a nervului Radial.
Artera radială iese din tabachera anatomică pe sub tendonul mușchiului lung extensor al
policelui, trece printre capetele de origine ale primului mușchi interosos dorsal apoi străbate
mușchiul adductor al policelui și ajunge în regiunea palmară, profund de tendoanele mușchilor
flexori ai degetelor. Aici se anastomozează cu ramura profundă a arterei ulnare și formează arcul
arterial palmar profund.
RAMURILE ARTEREI RADIALE
1. Artera recurentă radială - de la origine are traiect recurent, ajunge în șanțul bicipital lateral unde
se anastomozează cu artera colaterală radială.
2. Ramura carpiană palmară - din șanțul pulsului merge paralel cu marginea distală a mușchiului
pătrat pronator. Se anastomozează cu omonima din artera ulnară și formează rețeaua carpiană
palmară ce vascularizează mușchiul pătrat pronator și articulația radiocarpiană.
3. Ramura palmară superficială - din șanțul pulsului trece superficial de retinaculul mușchilor
flexori, trece peste sau printre mușchii eminenței tenare, pe sub aponevroza palmară. între ea și
tendoanele flexorilor degetelor se anastomozează cu artera ulnară și formează arcul arterial palmar
superficial.
4. Ramura carpiană dorsală - se desprinde în tabachera anatomică și merge profund de tendoanele
mușchilor extensori. se anastomozează cu omonima din artera ulnară și formează arcul carpian
dorsal.
5. Artera principală a policelui - se desprinde în primul spațiu interosos și merge paralel cu
marginea medială a metacarpianului I. Din ea se desprind două ramuri pentru police și artera radială
a indexului pentru fața medială a degetului 2.
Artera radială se termină prin anastomoza cu ramura profundă a arterei ulnare, cu care formează
arcul palmar profund, situat profund de tendoanele flexorilor și superficial de planul osos. Între arc
și planul osos trece ramura profunda a n. ulnar.
22. Artera ulnara - traiect, raporturi, ramuri
Limite:
-superior - bifurcația arterei brahiale
-inferior - lateral de pisiform
Traiect și raporturi:
Artera ulnară are traiect oblic spre medial. Trece profund de mușchiul rotund pronator și
superior de mușchiul brahial și mușchiul flexor profund. De la unirea treimii superioare cu două
treimi inferioare ale antebrațului și până la limita distală, artera ulnară merge de-a lungul unei linii
ce unește epicondilul medial și osul pisiform.
Artera ulnară trece pe sub arcada de origine a mușchiului flexor superficial al degetelor și se
așează între acesta și flexorul profund. La acest nivel, nervul median încrucișează artera pe fața
anterioară și se așează lateral. În același timp, nervul ulnar se apropie de artera ulnară și se așează
medial de ea.
În porțiunea distală a antebrațului, artera ulnară se așează pe pătratul pronator având medial
mușchiul flexor ulnar al carpului (mușchi satelit) și lateral tendoanele mușchilor flexori ai degetelor.
Nervul ulnar este medial de arteră.
În ultima porțiune. Artera ulnară trece prin canalul ulnar sau canalul guyon. Acesta este
delimitat superior de ligamentul carpal superficial, inferior de ligamentul transvers al carpului
(medial de pisiform) și ligamentul piso-hamat (lateral de osul cu cârlig). La nivelul Canalului
Guyon nervul ulnar poate suferi compresie în urma căreia rezultă sindromul de canal ulnar.
Artera ulnară trece profund de aponevroza palmara și superficial de tendoanelel flexorilor
degetelor pentru a se unii cu ramura superficială a arterei radiale și a forma arcul palmar superficial.
RAMURILE ARTEREI ULNARE
1. Artera recurentă ulnară
De la origine are traiect recurent către sanțul bicipital medial. Se împarte în două ramuri: anterioara
si posterioara. Cea anterioara se anastomozează cu artera colaterală ulnară inferioară la nivelul
santului bicipital medial, iar cea posterioara trece printre capetele de origine ale mușchiului flexor
ulnar al carpului și ajunge în sanțul nervului ulnar unde se anastomozează cu colaterala ulnară
superioară.
2. Artera interosoasă comună
După un traiect scurt se împarte în două ramuri: anterioara si posterioara
Artera interosoasa anterioara – merge pe fața anterioară a membranei interosoase împreună cu
ramura omonimă a nervului median și vascularizează mușchii anteriori profunzi ai antebrațului.
Ajunsă la mușchiul pătrat pronator perforează membrana interosoasă și se termină în arcul carpian
dorsal. Din ea se desprinde artera nervului median.
Artera interosoasă posterioară, trece pe deasupra membranei interosoase și ajunge în regiunea
posterioară a antebrațului unde vascularizează mușchii posteriori ai antebrațului. Merge între cele
două planuri ale mușchilor posteriori ai antebrațului sub numele de arteră interosoasă posterioară
alături de nervul omonim, ramura din nervul radial. Se termină în arcul carpian dorsal. Din
interosoase posterioară se desprinde artera interosoasa recurentă care urcă posterior de olecran și se
anastomozează cu colaterala medie a brahialei profunde
3. Ramura carpiană palmară
4. Ramura carpiana dorsala
5. Ramura profundă a arterei ulnare împreună cu nervul ulnar profund de opozantul degetului v și
ajunge în regiunea palmară, profund de tendoanele flexorilor unde se anastomozează cu artera
radială și formează arcul palmar profund
23. Arcul arterial palmar superficial
ARCUL PALMAR SUPERFICIAL
-se formează prin anastomozarea părții terminale a arterei ulnare, cu ramura superficială a arterei
radiale;
-este situat între aponevroza palmară și tendoanele flexorilor, alături de ramurile terminale ale
nervului median;
-dă 3 artere digitale palmare comune, care merg pe ultimii 3 mușchi lombricali spre baza degetelor,
unde se bifurcă în artere digitale palmare proprii, care vascularizează fețele care se privesc a două
degete învecinate; artera digitală pentru fața medială a degetului mic ia naștere direct din arc, iar
cele ale policelui și feței laterale a indexului se desprind din artera radială.
24. Arcul arterial palmar profund si arcurile arteriale carpiene
ARCUL PALMAR PROFUND
-se formează prin anastomozarea părții terminale a arterei radiale, cu ramura profundă a arterei
ulnare;
-este situat între tendoanele flexorilor și metacarpiene, alături de ramura profundă a nervului ulnar;
-dă 3 artere metacarpiene palmare, care merg pe ultimii 3 mușchi interosoși palmari și se termină la
baza degetelor prin anastomozarea cu arterele digitale palmare comune și cu arterele metacarpiene
dorsale.
ARCUL CARPIAN DORSAL
-este format prin anastomozarea ramurilor carpiene dorsale ale arterelor radială și ulnară; în acest
arc se termină și aa interosoase;
-este situat profund de tendoanele extensorilor, între acestea și oasele carpiene;
-din acest arc pleacă 3 artere metacarpiene dorsale, care merg pe ultimii 3 mușchi interosoși dorsali,
iar la baza degetelor se bifurcă în artere digitale dorsale; artera digital dorsală pentru fața medială a
degetului mic se desprinde direct din arcul carpian dorsal, iar prima arteră metacarpiană dorsală se
desprinde din artera radială;
-prin ramuri perforante, arterele metacarpiene dorsale se anastomozează cu cele palmare și cu
arterele digitale palmare comune; arterele digitale dorsale se anastomozează de asemenea cu
arterele digitale palmare proprii.
ARCUL CARPIAN PALMAR
-este format prin anastomozarea ramurilor carpiene palmare ale arterelor radială și ulnară; este
situat la marginea inferioară a pătratului pronator și asigură vascularizația articulațiilor
radiocarpiană și intercarpiene.
25. Venele cefalica si bazilica
VENELE MEMBRULUI SUPERIOR
-se împart în superficiale și profunde; ele se anastomozează unele cu altele și prezintă un sistem
valvular, care este mai bine reprezentat la nivelul venelor profunde.
VENELE PROFUNDE
-sunt omonime arterelor, pe care le însoțesc, deci au același traiect cu acestea;
-sunt câte 2 pentru fiecare arteră, cu excepția venei axilare care este una singură, însoțește artera
medial și se continuă cu vena subclavie;
-sunt vene relativ mici, pentru că cea mai mare parte a sângelui membrului superior este drenată
prin venele superficiale.
VENELE SUPERFICIALE
-sunt situate imediat sub piele, deci sunt vizibile, iar la nivelul lor se realizează puncțiile venoase;
-sunt: vena cefalică, vena bazilică, vena mediană a antebrațului.
Rețeaua venoasă dorsală
-este formată de venele metacarpiene dorsale, care se anastomozează pe fața posterioară a mâinii;
fiecare venă metacarpiană dorsală se formează prin unirea venelor digitale dorsale;
-din această rețea iau naștere venele cefalică și bazilică.
a). Vena cefalică
-începe din partea laterală a rețelei venoase dorsale;
-trece prin tabachera anatomică și urcă pe partea laterală a antebrațului, spre fosa cubitală, unde
trece superficial, lateral de tendonul bicepsului brahial; apoi urcă lateral de biceps, trece prin șanțul
deltopectoral împreună cu ramura deltoidiană a arterei toracoacromiale, perforează fascia
clavipectorală și se varsă în vena axilară;
-frecvent este conectată cu vena bazilică prin vena cubitală mediană, ce merge oblic, anterior de cot.
b). Vena bazilică
-începe în partea medială a rețelei venoase dorsale a mâinii;
-urcă pe partea posteromedială a antebrațului, apoi se îndreaptă spre fosa cubitală, trecând medial de
tendonului bicepsului brahial; urcă medial de biceps, apoi perforează fascia profundă și se unește cu
venele brahiale, formând împreună vena axilară (la marginea inferioară a pectoralului mare);
-anterior de cot este conectată cu vena cefalică prin vena cubitală mediană.
c). Vena mediană a antebrațului
-își are originea în plexul venos palmar superficial;
-urcă pe fața anterioară a antebrațului și se termină de obicei prin două ramuri, una ce ajunge la
vena cefalică, cealaltă în vena bazilică.
26. Retele arteriale periarticulare ale membrului superior – definitie si semnificatie biologica
REȚELELE ARTERIALE PERIARTICULARE
-sunt reprezentate de: rețeaua arterială periscapulară, rețeaua arterială a cotului, rețelele carpiene,
cărora li se pot adăuga funcțional arcurile arteriale ale mâinii;
-au rolul de a asigura un flux sanguin corespunzător la nivelul structurilor anatomice ale membrului
superior, deoarece creează rute alternative pentru sânge în condițiile unor obstrucții arteriale;
-astfel, ischemia membrului superior apare în cazul obstrucției sursei arteriale principale, anume
artera subclavie / axilară.
REȚEAUA ARTERIALĂ PERISCAPULARĂ
-constă din anastomozele ce se realizează între ramuri ale arterei subclaviculare (artera
suprascapulară, artera dorsală a scapulei) și ale arterei axilare (în principal artera subscapulară cu
ramurile sale, dar și ramura acromială a arterei toracoacromiale);
-aceste anastomoze se realizează în fosa subscapulară, fosa supraspinoasă, fosa infraspinoasă, dar și
la nivelul vârfului scapulei și al acromionului.
REȚEAUA ARTERIALĂ A COTULUI
-se formează prin anastomozarea arterelor colaterale (cu traiect descendent, de la nivelul brațului),
cu arterele recurente (cu traiect ascendent, de la nivelul antebrațului);
-se formează două cercuri arteriale conectate posterior prin ramuri transversale, olecraniene;
-cercul arterial lateral format din:
a).anastomoza arterei colaterale radiale cu artera recurentă radială (profund, în șanțul
bicipital lateral)
b). anastomoza arterei colaterale medii cu artera recurentă intersoasă (posterior de
epicondilul lateral)
- cercul arterial medial format din:
a). anastomoza arterei colaterale inferioare cu artera recurentă ulnară anterioară (în șanțul
bicipital medial);
b). anastomoza arterei colaterale ulnare superioare cu artera recurentă ulnară posterioară (și
o ramură arterei colateralei ulnare inferioare) (posterior de epicondilul medial)
27. Plexul brahial – formare, parti si raporturi. Implicatii clinice
-inervează membrul superior și peretele toracic;
-i se descriu rădăcini, trunchiuri, fascicule și ramuri;
-rădăcinile plexului sunt ramurile ventrale C5-T1 și se unesc formând trunchiurile superior (C5 și
C6 ), mijlociu (C7) și inferior (C8 și T1); lângă claviculă trunchiurile se bifurcă în diviziune
anterioară și posterioară, din care iau naștere cele trei fascicule: lateral (din diviziunile anterioare
ale trunchiurilor superior și mijlociu), medial (diviziunea anterioară a trunchiului inferior) și
posterior (din diviziunile posterioare ale celor 3 trunchiuri).
Partea supraclaviculară
-este situată la nivelul gâtului și are formă triunghiulară, cu baza spre coloana vertebrală, iar vârful
inferior, spre axilă;
-această parte constă din ramurile ventrale ale nervului spinal (=rădăcinile plexului), trunchiurile cu
diviziunile lor și ramurile colaterale ce se desprind la acest nivel: n.toracic lung, n.dorsal al
scapulei, n.suprascapular, n.subclavicular -iese dintre mușchii scalen anterior și mijlociu și merge
prin regiunea laterală a gâtului, venind în raport cu artera subclavie;
-poate fi comprimată de o tumoră a vârfului pulmonar.
Partea infraclaviculară
-este situată în axilă, in jurul arterei axilare;
-include fasciculele plexului, cu ramurile lor;
-ramurile colaterale sunt nervii subscapulari (superior si inferior), nervul toraco-dorsal, nervii
pectorali medial și lateral;
-ramurile terminale sunt: din fasciculul lateral -nervul musculocutan și rădăcina laterală a nervului
median; din fasciculul medial-rădăcina medială a nervului median, nervul ulnar, nervul cutanat
antebrahial medial, nervul cutanat brahial medial; din fasciculul posterior-nervul axilar și nervul
radial.
RAMURILE COLATERALE ale plexului inervează:
-nervul toracic lung – mușchiul dințat anterior; scapula alata (omoplat ridicat, ca o aripă) apare în
caz de paralizie a acestui mușchi
-nervul dorsal al scapulei – mușchii romboizi, levator scapulae
-nervul suprascapular – mușchii supra- și infraspinos
-nervul subclavicular – mușchiul subclavicular
-nervii subscapulari superior și inferior- mușchiul subscapular, mușchiul rotund mare
(subscapularul inferior)
-nervul toracodorsal – mușchiul latissimus dorsi
-nervii pectorali medial și lateral – mușchii pectorali; nervii sunt conectați prin ansa pectoralilor
Implicații clinice:
-lezarea părții superioare a plexului brahial (C5-C6) apare în traumatisme ce măresc excesiv
unghiul dintre gât și umăr (ex. căderi de pe motocicletă sau la naștere); membrul superior atârnă
(datorită paraliziei mușchilor umărului și brațului), brațul este rotit medial, iar antebrațul este în
extensie și pronație-degetele și mâna se pot mișca (paralizia Erb)
-lezarea părții inferioare a plexului brahial (C8-T1) apare când membrul superior este tracționat
superior-sunt afectate mișcările mâinii (paralizia Klumpke)
28. Nervul median-traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei
Are origine C5-T1
Se formează din două rădăcini: rădăcina laterală din fasciculul lateral si rădăcina medială
din fasciculul medial. Acestea se unesc anterior de a axilară, apoi nervul trece lateral de a axilară
având lateral n musculocutan și m coracobrahial posterior are mm din peretele posterior al axilei
apoi coboară lateral de a brahială pe care o încrucișează pe fața anterioară și se așează medial de ea.
Împreună cu vasele brahiale formează mănunchiului vasculonervos al brațului și ajunge în
șanțul bicipital medial, profund de aponevroza bicipitală.
Apoi trece printre capetele de origine ale rotundului pronator și pe sub arcada de origine al
flexorului superficial al degetelor și se așează profund de acesta în interstițiul dintre flexorul lung al
policelui și flexorul profund al degetelor (mușchii planului 3). În porțiunea distală a antebrațului n
median ajunge superficial de flexorul superficial al degetelor și acoperit de tendoanele flexorului
radial al carpului și palmarului lung. Apoi trece profund de retinaculul flexorilor și ajunge în
regiunea palmară unde se împarte în trei nervi digitali palmari comuni.
RAMURILE NERVULUI MEDIAN
1. Ramuri musculare - pentru mușchii anteriori ai antebrațului cu excepția m. flexor ulnar al
carpului și părții mediale ale flexorului profund al degetelor (inervați din ulnar);pentru m eminenței
tenare, cu excepția m. adductor al policelui și capului profund al flexorului scurt al policelui,
inervați din ulnar. ; pentru primi doi mușchi lombricali
2. Ramura palmară – inerveaza tegumentul regiunii tenare și palmare mijlocii
3. Nervul interosos anterior merge cu a omonimă pe fața anterioară a membranei interosoase și
inervează m. anterior profunzi ai antebrațului
4. Cei trei nervi digitali palmari comuni care merg profund de a omonime și superficial de
tendoanele flexorilor și inervează fața palmară a degetelor 1,2,3 și jumătatea laterală a degetului 4.
Din dreptul primei articulații interfalangiene ale degetelor 2,3 și4 se desprind ramuri care inervează
pielea care acoperă fetele posterioare ale ultimelor două falange ale degetelor respective.
Aspectul paraliziei: De obicei, sindromul se manifesta prin durere, parestezie si senzatii de
amorteala in police, index, medius si partea mediala a inelarului. Simptomele se accentueaza pe
timpul noptii si la strangerea obiectelor in mana. (Sindrom de tunel carpian)
29. Nervii axilar si radial- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul paraliziei.
NERVUL AXILAR
-este ramură terminală a fasciculului posterior=>este situat posterior de artera axilară (pe m.
subscapular);
-trece prin spațiul humero-birondo-tricipital împreună cu vasele circumflexe humerale posterioare și
ajunge în partea posterioară a umărului unde dă:
- ramuri musculare pentru deltoid și rotundul mic
- nervul cutanat brahial lateral și superior
Implicații clinice:
-poate fi afectat în fracturile colului chirurgical (din cauza raportului intim cu acesta la nivelul
spațiului humero-birondo-tricipital) sau în luxațiile capului humeral; în aceste cazuri este afectată
abducția brațului (supraspinosul nu poate produce abducția brațului peste orizontală), deltoidul este
atrofiat și se pierde conturul rotund al umărului (aspectul este de„ umăr în epolet‟)
NERVUL RADIAL
-este ramură terminală a fasciculului posterior=> merge posterior de artera axilară și apoi de artera
brahială;
-împreună cu vasele brahiale profunde străbate spațiul humero-rondo-tricipital și ajunge în șanțul
nervului de pe fața posterioară a humerusului; în partea distală a brațului perforează septul
intermuscular lateral împreună cu artera colaterală radială și ajunge profund, în șanțul bicipital
lateral, unde se termină împărțindu-se în ramurile superficială și profundă
RAMURILE NERVULUI RADIAL:
1. Nervul cutanat brahial lateral si inferior
2. Nervul cutanat brahial posterior
3. Nervul cutanat antebrahial posterior
4. Ramura superficială – coboară lateral de artera radială, lângă mușchiul brahioradial, și înaintea
șanțului pulsului părăsește artera, îndreptându-se posterior, unde perforează fascia și dă nervii
digitali dorsali, care inervează:
• Jumătatea laterală a feței dorsale a mâinii
• Prima falangă a degetelor 1 și 2
• Jumătatea laterală a primei falange a degetului 3
5. Ramura profundă – înconjoară colul radiusului, printre fibrele mușchiului supinator și ajunge pe
fața posterioară a antebrațului, unde coboară între cele două planuri musculare de aici; ultima sa
parte, care merge pe membrana interosoasă, se numește nerv interosos antebrahial posterior
6. Ramuri musculare pentru:
• mușchii posteriori ai brațului
• mușchii posteriori și laterali ai antebrațului
Implicații clinice -nervul radial poate fi lezat într-o fractură a diafizei humerale, consecința fiind
imposibilitatea extensiei mânii și degetelor (extensia antebrațului nu este afectată deoarece tricepsul
este inervat de fibre ce pornesc din partea proximală a nervului)- aspectul este de “mână în gât de
lebădă” – degetele și mâna sunt în ușoară flexie.
30. Nervii ulnar si musculocutan- traiect, raporturi, ramuri, teritoriu de inervatie, aspectul
paraliziei
Origine: C8- T1 din fasciculul medial.
La origine se găsește medial de a axilară și lateral de n cabm, cbm și v axilară. Coboară
medial de a brahială, pe fața anterioară a septului intermuscular medial, perforează spetul împreună
cu arterei colaterală ulnară superioară și ajunge în regiunea posterioară a brațului. Coboară până în
șanțul nervului ulnar acoperit de capătul medial a tricepsului. Apoi trece printre capetele de origine
ale flexorului ulnar al carpului și se întoarce în regiunea anterioară a antebrațului.
Coboară între mușchii flexor ulnar al carpului și flexor profund al degetelor, medial de artera
ulnară. Trece superficial de retinaculul flexorilor și lateral de pisiform și se termină în regiunea
palmară.
RAMURI
1. Musculare - pentru flexorul ulnar al carpului și partea medială a flexorului profund al degetelor.
2. Ramură palmară pentru pielea regiunii hipotenare
3. Ramură dorsală - inervează fața dorsală a degetului 5 până la vârf, al degetului 4 până la prima
articulație interfalangiană și jumătatea laterală a degetului 3 până la prima articulație
interfalangiană.
4. Ramură superficială - nervează fața palmară a degetului v și jumătatea medială a feței palmare a
degetului 4
5. Ramura profundă - merge cu artera omonima din artera ulnară, și ajunge profund de arcul
palmar profund. Inervează mușchii eminenței hipotenari, adductor policelui, capul profund al
flexorului scurt al policelui, ultimii doi mm lombricali și toți mușchii interosoși.
Aspect paralizie: nu se mai poate realiza mișcarea degetului 5 și nici înclinarea mediala a mâinii
NERVUL MUSCULOCUTAN
-este ramură terminală a fasciculului lateral al plexului brahial;
-inițial este situat lateral de artera axilară (între ea și coracobrahial), apoi perforează mușchiul
coracobrahial si ajunge între el și bicepsul brahial; își continuă traiectul descendent între mm.
biceps brahial și brahial, ajungând în șanțul bicipital lateral, unde devine superficial și coboară
subcutanat sub numele de NERV CUTANAT ANTEBRAHIAL LATERAL;
-inervează pielea din partea laterală a antebrațului si mușchii anteriori ai brațului.
Aspect paralizie: este împiedicată flexia antebratului pe brat
31. Nervii cutanati brahiali si antebrahiali. Inervatia senzitiva a membrului superior
La braț:
-nervul cutanat brahial medial -ramură terminală a fasciculului medial; comunică cu nervii
intercostali 2 și 3 prin nervii intercosto-brahiali, care inervează tegumentul de la baza axilei;
-nervul cutanat brahial lateral și superior- din nervul axilar;
-nervul cutanat brahial lateral și inferior-din nervul radial;
-nervul cutanat brahial posterior-din nervul radial;
La antebraț:
-nervul cutanat antebrahial medial-ramură terminală a fasciculului medial; merge medial de artera
axilară, apoi de cea brahială, iar în partea inferioară a brațului devine superficial, trecând superficial
de șanțul bicipital medial, alături de vena bazilică;
-nervul cutanat antebrahial lateral- din musculocutan;
-nervul cutanat antebrahial posterior- din nervul radial;
Inervatia senzitiva a membrului superior
•
•
•
•
•
•
NERVUL CUTANAT BRAHIAL MEDIAL (C8-T1) din Fascicolul Medial, porneşte din
Axilă, medial de V.Axilară; se anastomozează cu Nn.intercostali II şi III (N. intercostobrahial
Hyrtle); inervează tegumentul de la baza axilei şi din regiunea medială a braţului.
NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL MEDIAL(C8-T1) din Fasc. Medial,
trece medial de N.ulnar în Axilă, coboară pe faţa medială a
braţului, posterior de V. Basilică; inervează tegumentul de la faţa
medială a antebraţului până la Art. pumnului prin 2 ramuri A şi Med.
NERVUL CUTANAT BRAHIAL LATERAL POSTERIOR (C5-C6), ramură din N.Axilar,
trece între capul lung al M. Triceps brahial şi M. Deltoid; inervează pielea pe faţa laterală a
umărului şi a braţului.
NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL LATERAL (C5-C7) ramură din N.Musculocutan,
se desprinde în fosa cubitală laterală şi perforează fascia superior de plica cotului, apoi merge
cu V.Cefalică inervează tegumentul de la faţa laterală a antebraţului până la Art. pumnului.
NERVUL CUTANAT BRAHIAL POSTERIOR ramură din N.Radial, se desprinde la ieşirea
din Axilă, ocoleşte capul lung al M. Triceps brahial; inervează tegumentul feţei posterioare a
braţului.
NERVUL CUTANAT ANTEBRAHIAL POSTERIOR (C5-C8) ramură din N.Radial, se
desprinde în Şanţul bicipital lateral şi inervează faţa posterioară a antebraţului.
32. Palpari si proiectii arteriale. Repere pentru denudari venoase la nivelul membrului
superior
Artera axilara se proiecteaza de-a lungul liniei care uneste procesul coracoid si varful axilei. Ea se
palpeaza in bratul in abductie medial de m coracobrahial.
Artera brahiala se proiecteaza de-a lungul liniei care uneste varful axilei de jumatatea plicii
cotului. Ea se palpeaza in partea superioara a bratului medial de m biceps brahial sau in santul
bicipital medial.
Artera radiala se proiecteaza de-a lungul liniei care uneste jumatatea plicii cotului cu santul
pulsului. Ea se palpeaza in santul pulsului sau in tabachera anatomica.
Artera ulnara se proiecteaza in 2/3 distale ale antebratului de-a lungul liniei ce uneste epicondilul
medial al humerusului cu pisiformul. Ea se palpeaza medial de m flexor ulnar al carpului sau lateral
de pisiform.
33. Repere osoase palpabile la nivelul trunchiului si membrelor
Din clavicula se palpeaza fata superioara, neteda, marginile anterioara si posterioara pe toata
intinderealor precum si extremitatile.
Din scapula se palpeaza marginea posterioara a spinei cu acromionul lateral, marginea mediala a
scapulei in portiunea infraspinoasa , marginea laterala, unghiul inferior si procesul coracoid
Din humerus se palpeaza capul la bratul rotat spe lateral, tuberculul mare, la 2 cm distal de
acromion pe linia dintre acesta si epicondilul lateral, tuberculul mic, distal de articulatia
acromioclaviculara, apicondilii, santul nervului ulnar
Din radius se palpeaza capul, procesul stiloid, orpul radiusului poximal.
Din ulna: olecranul, fata superioara se palpeaza numai pe antebratul in flexie, marginea posterioara
a diafizei, capul ulnei, procesul stiloid care in pronatie de afla deasupra pisiformului iar in supnatie
in apropierea radiusului
Din metacarpiene; baza metacarpianului I posterior cand mana e in abductie, in raport cu tendonul
m lung abductor al policelui, baza metacarp II si III, corespund trapezoidului si osului mare, a
metacarp IV coresp osului cu carlig si al celui de-al V-lea in raport cu m extensor ulnar al carpului.
Falange complet mai putin fata anterioara a falangei distale a degetului V.
34. Nervii care au raport direct cu osul la membrul superior. Importanta clinica a acestui
raport
Nervul axilar-poate fi afectat în fracturile colului chirurgical (din cauza raportului intim cu acesta
la nivelul spațiului humero-birondo-tricipital) sau în luxațiile capului humeral; în aceste cazuri este
afectată abducția brațului (supraspinosul nu poate produce abducția brațului peste orizontală),
deltoidul este atrofiat și se pierde conturul rotund al umărului (aspectul este de„ umăr în epolet‟)