Secolul XX între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa – SINTEZA După Primul Război Mondial a avut loc o dezvoltare a regimurilor democratice din Europa, însă și regimurile totalitare au câștigat tot mai mult teren; regimul comunist în Rusia, regimul fascist în Italia și regimul nazist în Germania. Regimul nazist, prin acțiunile sale, a declanșat Al Doilea Război Mondial. La sfârșitul acestui război, regimul nazist și regimul fascist au dispărut. Singurul regim totalitar în Europa a rămas regimul comunist din Rusia. După Al Doilea Război Mondial, în Europa de Vest, a avut loc o consolidare a democrației. În același timp, însă, în Europa de Est, a avit loc o răspândire al regimului comunist, inclusiv în România. Aceste regimuri comuniste din Europa de Est au dispărut de abia la sfârșitul secolului XX. Prin urmare putem spune că înfruntarea dintre democrație și totalitarism este una dintre caracteristicile secolului XX. FORME DE GUVERNARE (DE STAT) În secolul XX au existat două forme de stat: MONARHIA În cadrul monarhiei, statul este condus de un monarh, iar puterea este transmisă ereditar (în cadrul familiei) La începutul secolului XX, în Europa predominau monarhiile, însă după Primul Război Mondial, numărul monarhiilor a început să scadă și a continuat să scadă și după cel de Al Doilea Război Mondial. — În România, monarhia a fost înlăturată în anul 1947. REPUBLICA În cadrul republicii, statul este condus de un președinte ales prin vot și el conduce pe o perioadă limitată. REGIMURI POLITICE În secolul XX au existat regimuri politice democratice și regimuri politice totalitare. REGIMURI POLITICE DEMOCRATICE votul este liber alegerile sunt organizate periodic exista mai multe partide politice există separarea puterilor în stat: Puterea legislativă – Parlamentul Puterea executivă - Guvernul Puterea judecătorească - instanțele de judecată drepturile și libertățile cetățenești sunt respectate Acestea sunt caracteristici și practici politice într-un regim democratic. - REGIMURI POLITICE TOTALITARE alegerile nu sunt libere, ele sunt fie falsificate, fie suspendate există un singur partid politic (monopartidism) nu există separarea puterilor în stat, toată puterea este concentrată în mâinile dictatorului drepturile și libertățile cetățenești sunt încălcate înființarea poliției politice și al unui aparat de represiune împotriva populației [ex: CEKA-NKVD-KGB(Rusia), GESTAPO(Germania), SECURITATEA(România)] înlăturarea adversarilor politici și al opozanților de orice fel, aceștia fiind închiși interesele individului erau subordonate intereselor statului dezvoltarea cultului conducătorului mass-media era controlată prin cenzură REGIMURILE DEMOCRATICE ÎN SECOLUL XX În secolul XX cele mai reprezentative democrații le întâlnim în Marea Britanie, Franța și S.U.A. Modelul acestor state a fost preluat și de alte state, iar după Primul Război Mondial, mai multe state au introdus votul universal mai întâi pentru bărbați și apoi treptat și pentru femei. Modelul politic englez și american presupune existența a două partide politice care alternează la guvernare (este un sistem dipartism) Astfel, în Marea Britanie exista Partidul Conservator și Partidul Laburist. În S.U.A există Partidul Republican și Partidul Democrat Modelul francez presupune existența a mai multor partide politice care participă la guvernare prin realizarea unor cualiții deoarece niciun partid nu reușește să obțină 50% din voturi. După Al Doilea Război Mondial, în Europa regimurile democratice s-au dezvoltat în special în Europa de Vest și aici s-au pus bazele Uniunii Europene. În Europa de Est au apărut regimurile comuniste după Al Doilea Război Mondial care au rezistat până în 1989. După 1989, fostele state comuniste din Europa de Est au revenit și ele la un regim democratic după modelul Europei Occidentale. REGIMURILE TOTALITARE ÎN SECOLUL XX. Cauzele apariției regimurilor totalitare: 1. Situația grea din timpul Primului Război Mondial 2. Nemulțumirea provocată de precederile tratatelor de pace încheiate după Primul Război Mondial. 3. Situația grea economică provocată de Marea Criză Economică care a avut loc între anii 1929-1933. Regimurile totalitare din Europa au fost următoarele în perioada interbelică. 1. Regimul comunist din Rusia 2. Regimul fascist din Italia 3. Regimul nazist din Germania În perioada postbelică în Europa au rămas doar regimuri comuniste. Cel fascist și cel nazist au dispărut. În perioada postbelică, regimurile comuniste din Europa au fost în urmatoarele țări: Rusia (URSS) România Bulgaria Albania Iugoslavia Ungaria Cehoslovacia Polonia Germania de Est (REPUBLICA DEMOCRATĂ GERMANĂ) Au existat regimuri comuniste și în afara Europei: China, Coreea de N, Vietnam, Cuba REGIMUL COMUNIST Cuvântul comunism vine din latină și înseamnă comun. Ideologia comunistă a fost dezvoltată de doi germani Karl Marx și Frederich Engels. Karl Marx a scris o lucrare intitulată Manifestul Partidului Comunist care a apărut în 1848 în care exprima principalele idei. Ideologia comunistă susține în principal următoarele idei: 1. Desfințarea proprietății private prin naționalizarea întreprinderilor și colectivizarea agriculturii. 2. Lupta de clasă - lupta muncitorimii/proletariatului împotriva burgheziei 3. Ateismul Regimul comunist din Rusia a apărut odată cu Revoluția Bolșevică din octombrie 1917. Această revoluție a fost condusă de către Vladimir Ilici Lenin. Lenin a și condus Rusia în perioada 1917-1924. În timpul lui au fost luate următoarele măsuri: 1. Au fost naționalizate întreprinderile și băncile - au trecut în proprietatea statului 2. Au fost desființate toate partidele politice cu excepția Partidului Comunist 3. A fost înființată poliția politică CEKA care avea rolul de ai urmări și prinde pe cei ce se opuneau regimului. 4. În 1922 a fost înființată Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). După moartea lui Lenin a venit la conducere Iosif Stalin care a condus Uniunea Sovietică între 1924 până în 1953. În timpul acestuia au fost luate următoarele măsuri: 1. a fost colectivizată agricultura - pământurile țăranilor au fost grupate în colective și puse sub controlul statului 2. a avut loc o industrializare accelerată și forțată 3. s-a introdus planificarea economiei prin planuri cincinale 4. a avut loc Marea Teroare - opozanții regimului au fost arestați, închși, trimiși în Siberia, unii omorâți 5. după Al Doilea Război Mondial, regimul comunist a fost exportat și în alte țări cu ajutorul armatei sovietice. Regimul comunist din Uniunea Sovietică a rezistat până la sfârșitul secolului XX. La sfârșitul secolului XX a ajuns la conducerea Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov, în 1985. El a realizat mai multe reforme pe plan economic și politic ce au condus la căderea regimurilor comuniste din Europa în 1989 și din Uniunea Sovietică în 1991. REGIMUL FASCIST Cuvântul “fascism” vine de la latinescul “fascia” care desemna un grup de nuiele purtate în fața magistraților romani - simbolizau autoritatea. Ideologia fascistă punea accent pe: naționalism - pe redarea măreției națiunii italiene conducere puternică,autoritară militarism - războiul promovarea corporatismului: înființarea unor corporații alcătuite din muncitori și patroni care să înlocuiască sindicatele Cauza care a favorizat instaurarea regimului fascist în Italia, a fost nemulțumirea populației față de prevederile tratatelor de pace care s-au încheiat după Primul Război Mondial Italia aștepta să primească niște teritorii, însă nu le-a primit și în acest context în 1921, Benito Mussolini a înființat Partidul Fascist. În anul următor, în 1922, fasciștii au organizat un marș către Roma la care au participat mii de fasciști, și în urma acestui marș, regele Italiei l-a numit pe Mussolini primministru. După ce a preluat puterea, Mussolini a început să-și elimine adversarii politici. De asemenea a interzis partidele comuniste cu excepția partidului fascist. A înființat poliția politică și corporațiile. Populația a fost înregimentată în diverse organizații puse sub controlul Partidului Fascist. Mussolini s-a aliat cu Hitler în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial dorind să-și obțină teritorii, însă la sfârșitul războiului, în 1945, Mussolini a fost executat și regimul fascist a căzut. REGIMUL NAZIST Cuvântul “nazism” vine de la numele complet al Partidului Nazist: Partidul Național Socialist al Muncitorilor din Germania. Ideologia nazistă a fost dezvoltată de către Adolf Hitler în cartea sa “Lupta mea” / “Mein Kampf” Hitler susținea că rasa germană (rasa ariană) este o rasă superioară. El considera că există rase inferioare de oameni, în special evreii. Ideologia nazistă promova rasismul și antisemitismul+ militarismul. Hitler vorbea despre obținerea unui spațiu vital pentru rasa ariană. Ideologia nazistă mai promova exterminarea în masă a raselor inferioare. în special al evreilor. Regimul nazist s-a impus în Germania în perioada interbelică deoarece germanii erau nemulțumiți de prevederile tratatelor de pace care s-au încheiat după Primul Război Mondial. Astfel aceste tratate de pace specificau ca Germania să renunțe la o serie de teritorii și colonii și să platească despagubiri de război. În perioada Marii Crizei Economice dintre 1929-1933 mulți germani s-au apropiat de Partidul Nazist care permitea locuri de muncă și în general o viață mai bună. Astfel, la alegerile parlamentare din 1932, Partidul Nzist a obținut multe voturi. În ianuarie 1933, Hitler a fost numit cancelar al Germaniei, iar apoi în 1934 a devenit președinte. După ce Hitler a preluat puterea a desființat partidele politice cu excepția partidului nazist și a luat măsuri împotriva adversarilor politici, a opozanților. De asemenea au fost luate măsuri antisemite, astfel în 1935 au apărut Legile antisemite de la Nurenberg prin care evreii nu mai erau considerați cetățeni germani și se interzicea căsătoria dintre germani și evrei. Totodată, evreii erau obligați să poarte un semn distinctiv “Steaua lui David”. În 1939 Hitler a declanșat Al Doilea Război Mondial și în timpul acestui război în 1942 a fost adoptată Soluția Finală - s-a decis uciderea în masă a evreilor. Astfel, în timpul războiului a avut loc Holocaustul - exterminarea în masă a aproximativ 6 milioane de evrei. Evreii erau trimiși în lagăre de concentrare. În 1945 Hitler a pierdut războiul și s-a sinucis, astfel s-a sfârșit regimul nazist. IDEOLOGII ȘI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA România a cunoscut atât regimuri democratice, autoritare și totalitare. Construcția democrației s-a intensificat în perioada regelui Carol I (1866-1914). În timpul domniei lui Carol I a apărut prima Constituție a României realizată după principii liberale - primele partide politice: Partidul Național Liberal (1875) Partidul Conservator (1880) Democrația lui Carol I a avut anumite limite deoarece votul nu era universal, ci cenzitar Democrația a fost consolidată în timpul regelui Ferdinand I (1914-1927) În timpul lui Ferdinand I, în 1918 a apărut legea prin care s-a introdus votul universal pentru bărbați. De asemenea, în Consituția din 1923 era înscris principiul votului universal. În perioada interbelică au apărut partide extremiste care au subminat democrația românească. Astfel: Partidul Comunist Român A apărut în 1921 și era un partid de extremă stângă care reprezenta interesele Rusiei sovietice. De exemplu acesta susținea desprinderea Basarabiei de România și din acest motiv în 1924 a fost interzis. Legiunea Arhanghelului Mihail A apărut în 1927 și era o organizație de extremă dreaptă condusă de Corneliu Zelea Codreanu. Legionarii promovau o ideologie extremistă naționalistă și antidemocratică. De asemena legionarii au practicat asasinatul politic. În 1933 l-au asasinat pe prim-ministrul I.G.Duca, iar în 1939 l-au asasinat pe primul-ministru Armand Călinescu. Legionarii și-au schimbat denumirea partidului, astfel în 1930 Legiunea Arhanghelului Mihail și-a schimbat numele în Garda de Fier, iar în 1934 șia luat numele de Partidul Totul Pentru Țară. De asemenea, după ce Corneliu Zelea Codreanu a fost asasinat, legionarii au fost conduși de Horia Sima. Regimul democratic s-a degradat în timpul regelui Carol al II-lea (1930-1940), astfel regele a instaurat în 1938 un regim autoritar - în 1938 a fost adoptată o nouă Constituție prin care creștea puterea regelui. De asemenea Carol al II-lea a dizolvat partidele politice și și-a format propriul partid “Frontul Renașterii Naționale” , mai târziu Partidul Națiunii. În 1940, prim-ministru a devenit Ion Antonescu și în condițiile războiului el a devenit conducător cu puteri depline în timpul regelui Mihai. La început, Antonescu a condus alături de legionari și s-a format un stat naționallegionar — între septembrie 1940 și ianuarie 1941 În ianuarie 1941 legionarii au încercat să dea o lovitură de stat și să preia întreaga putere, însă nu au reușit și au fost înlăturați de la guvernare. După Al Doilea Război Mondial, în România s-a impus un regim totalitar, un regim comunist care a cunoscut două etape principale: 1. Perioada lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965) 2. Perioada lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989) După înlăturarea regimului comunist în 1989 s-a revenit la un regim democratic