UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ
Promovarea sănătății,
comunicarea în și pentru sănătate
Disciplina Sănătate Publică și Management
Anul V – Curs
An universitar 2023 - 2024
Disciplina Sănătate Publică și Management,
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
1
Obiective educaționale
După finalizarea cursului, studenții vor fi capabili să:
 Definească promovarea sănătății și comunicarea
pentru sănătate
 Recunoască importanța comunicării în strategiile
individuale și populaționale de promovare a sănătății
 Enumere caracteristicile procesului de comunicare în
sănătate
 Enumere bariere în comunicarea pentru sănătate
 Descrie modele teoretice de schimbare
comportamentală cu aplicații în promovarea sănătății
Disciplina Sănătate Publică și Management,
Facultatea de Medicină, UMF "Carol Davila"
2
Promovarea sănătăţii

Promovarea sănătății este procesul care oferă
oamenilor posibilitatea de a avea un control mai
mare asupra propriei sănătăți și de a-şi îmbunătăți
sănătatea.

Componente ale promovării sănătății:
 Educație pentru sănătate
Ingredientul
care integrează
 Protecția sănătății
componentele:
 Prevenție
comunicarea în
sănătate
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
3
Politica OMS la nivel EuropeanUnited Action for Better Health in
Europe
 Prioritatea 1 – Acoperire universală (Health for
all) (Moving towards universal health
coverage (UHC))
 Prioritatea 2- Protejarea în fața urgențelor pentru
sănătate (Protecting against health
emergencies)
 Prioritatea 3 Promovarea sănătății și
bunăstării (Promoting health and well-being)
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
4
Spectrul preventiv
Acțiuni
Rezultate
Influenţarea politicilor şi legislaţiei
Politici, legislaţie care protejează sănătatea
Schimbarea practicilor organizaţionale
Locuri de muncă mai bune, organizații mai
prietenoase cu sănătatea
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Parteneriate care sprijină sănătatea
Educarea furnizorilor de servicii
Furnizori de servicii orientați către
prevenție
Promovarea educaţiei comunităţii
Familii cu o sănătate mai bună
Comunități sănătoase
Îmbunătăţirea cunoştinţelor şi
abilităţilor individuale
La nivel individual: oameni mai sănătoși
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
5
Ce spun medicii despre
promovarea sănătății?

NU MAI FUMA!

FĂ SPORT!

ALIMENTEAZĂ-TE SĂNĂTOS!
Impactul acțiunii preventive a furnizorilor de servicii
asupra pacienților:
 Sunt informațiile utile pentru pacienți? Îi ajută să își
schimbe obiceiurile?
 Când și cum transmitem mesaje de promovare a
sănătății pentru ca ele să producă efectul scontat?
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
6
Ce spun cercetările? Vocea
pacienților:






Există relație semnificativă statistic între transmiterea mesajelor de
promovare a sănătății de către medicul de familie și adoptarea unui
comportament orientat spre sănătate (calitatea a vieții mai bună și nr mai
mic de vizite în departamentul de primiri urgențe).
50-60% dintre medici au dat mesaje de promovare a sănătății pacienților
cu boli cronice (sau pacienții nu-și amintesc?) (1)
10-37% dintre pacienți primesc mesaje de promovare a sănătății. (2)
Mesajele de promovare a sănătății nu au avut efect la pacienții cu
probleme de sănătate mentală (semne de depresie, descurajare,
tristețe/disperare.(1)
1.Al Sayah F, Agborsangaya C, Lahtinen M, Cooke T, Johnson JA. Mental health and the relationship between health promotion counseling and
health outcomes in chronic conditions. Cross-sectional population-based study. Can Fam Physician. 2014;60:e113–20
2Sauvageau C1, Groulx S, Pelletier A, Ouakki M, Dubé E., 31-5.Do you counsel your patients on their health behaviors?,Can J Public Health. 2008
Jan-Feb;99(1):
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
7
Ce spun cercetările? Vocea
medicilor:
50% dintre medicii de familie: ”activitățile de promovare a
sănătății sunt dificil de realizat”. (1)
 De ce? Bariere:





încărcătura de lucru,
lipsa de timp,
ne-remunerarea activităților de promovare a sănătății.
Se aplică zicala “Cizmarul nu are cizme?” în
promovarea sănătății?


Medicii fumatori – dau, într-o măsură mai mică, sfaturi fumătorilor.
Medicii care fac sport – sfătuiesc într-o măsură mai mare pacienții
să practice activități fizice.
1. CarlosBrotons and all, Prevention and health promotion in clinical practice: the views of general practitioners in Europe, Preventive Medicine,Volume 40,
Issue 5, May 2005, Pages 595-601
8
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
Comunicarea – ingredientul principal pentru
atingerea obiectivelor de promovare a
sănătății
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
9
Definirea comunicării pentru sănătate
Comunicarea pentru sănătate reprezintă studiul și
utilizarea strategiilor de comunicare pentru a informa și
a influența deciziile persoanelor și comunităților, care
îmbunătățesc sănătatea. (1)
Conțínut:
1.Schimb de informații între persoane
2.Mesaj (vorbit, scris)
3.Actul comunicării
4.Stabilirea unui raport (un sens al comunicării, înțelegere mutuală,
empatie)
5.Acces (canalul)
1. Center for Disease Control and Prevention, 2001
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
10
Relevanța comunicării pentru
sănătate în promovarea sănătății
= instrument care ajută la îmbunătățirea stării de
sănătate prin contribuția sa:
 la eliminarea inegalităților în sănătate,
 promovarea schimbărilor comportamentale și
 a schimbării sociale. (1)
 =abordare multidiciplinară care combină comunicarea
individuală și comunicarea la nivel populațional,
epidemiologia, marketingul social, educația pentru
sănătate, antropologia, sociologia. (2) (3)

1. Health Communication,From Theory to Practice, Renata Schiavo, John Wiley & Sons, Inc., 2007
2.Bernhardt, 2004; Institute of Medicine, 2003
3..World Health Organization, 2003
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
11
Obiective cheie ale
comunicarii pentru sănătate
Să
informeze
și să
influențeze
indivizi și
comunități
Să
motiveze
persoanele
, instituțiile,
publicul
Să
schimbe
comporta
mente
Să
crească
nivelul de
cunoștinte
și de
înțelegere
asupra
unui
subiect
relaționat
cu
sănătatea
Să
împuterni
cească
oamenii
Health Communication: From Theory to Practice, 2nd Edition, Renata Schiavo,2013
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
12
Metode de abordare în
comunicarea pentru sănătate
Abordare individuală (mijloace utilizate: contact
personal, vizite la domiciliu, scrisori adresate personal)
 Abordare de grup (mijloace utilizate: cursuri,
demonstrații, discuții – discuții de grup, discuții conduse
de panel, simpozioane, workshopuri, seminarii în cadrul
conferințelor, joc de rol)
 Abordare populațională (mijloace utilizate: emisiuni/
reclame TV, radio, presă scrisă, materiale printate,
imagini și fotografii, video, poștă, expoziții, website-uri,
emailuri, rețele profesionale sau personale de socialmedia, bloguri, audio podcasts)

Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
13
Principii privind comunicarea
pentru sănătate
 Abordarea comunicării se face cunscând:
stilul de viață,
 îngrijorările,
 credințele,
 atitudinea,
 barierele în calea schimbării,
 sursele de informații utilizate de persoanele din
grupul țintă.


Este necesar să se cunoască contextul cultural, social,
etnic în care trăiesc oamenii care formează audiența
țintă.
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
14
9 caracteristici cheie ale
comunicării pentru sănătate
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Centrată pe audiență
Bazată pe dovezi reieșite din cercetare (lecții învățate din alte
programe, politici, obstacole în adresarea problemei specifice de
sănătate, rezultatele cercetărilor)
Multidisciplinară (educație pentru sănătate, marketing social, știinte
comportamentale, sociologie, antropologie)
Strategică (planificarea este esențială)
Orientată către proces (cum se vor desfășura activitățile?)
Cost-eficientă (identificarea de soluții precum parteneriatele, folosirea
de materiale existente, creșterea sinergiilor între departamente,
organizații)
Creativă (alegerea între formate, opțiuni, canale diferite pentru a ajunge
la audiența țintă)
Specifică audienței
15
Cu scopul de a schimba comportamentele și mediul social
Impactul programelor de
promovare a sănătății
Imbunătățesc rezultatele fizice, psihologice,
educaționale, munca la nivel individual
 Controlează sau reduc costurile cu îngrijirile de sănătate:
 Punând accent pe prevenția bolilor,
 Promovând un stil de viață sănătos,
 Îmbunătățind complianța pacienților,
 Facilitând accesul la servicii de sănătate.
Prin intermediul proceselor de comunicare se realizează
efectiv asistenţa medicală bazată pe dovezi şi centrată pe
pacient.

Health promotion programs: from theory to practice, Carl I. Fertman, Diane D. Allensworth, 2010
Kumar şi Clark, Medicină Clinică,, Ediţia a 10-a
aniversară,© 2021 Editura Hipocrate
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
16
Comunicarea centrată pe
pacient

Comunicarea centrată pe pacient are ca scop atingerea
unei înţelegeri comune cu pacientul asupra bolii, a
tratamentului şi a rolurilor pe care şi le vor asuma atât
medicul cât şi pacientul.
Necesită echilibru între:
medic
pune toate întrebările necesare pentru
a stabili sau a exclude un diagnostic
explică şi recomandă, într-o modalitate în
care pacienţii pot înţelege cu uşurinţă,
astfel încât ei pot să fie implicaţi în deciziile
legate de îngrijirile pe care le vor primi
pacient
îşi exprimă gândurile, ideile,
îngrijorările
şi aşteptările
Kumar și Clark, medicină clinică, Ediţia a 10-a aniversară
© 2021 Editura Hipocrate
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
17
Paradigma îngrijirii centrate pe
pacient
Consecința
Impactul asupra îngrijirilor
Schimbări ale modelului de
morbiditate
Oamenii supraviețuiesc și au
nevoie de un bun management
al bolilor cronice
Se schimba orientarea - de la
nevoi biologice către
îmbunătățirea calității vietii și
auto-îngrijire
Disponibilitatea și accesul la
informații medicale
Asteptari înalte ale pacienților,
Pacienții tind să devină experți în
schimbarea modelului paternalist propria îngrijire și tratament
Balanța puterii înclinată către
pacient
Pacienții mai bine educați au
acces la informații medicale
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
Pacientii devin participanti activi
în procesul îngrijirii, au nevoie de
informații și de a-și controla
îngrijirile
18
Beneficii ale deciziilor luate în
comun medic-pacient
Beneficii pentru pacienți



O înţelegere mai bună a
opţiunilor de tratament
disponibile, beneficiile şi
riscurile lor.
Un sentiment de
responsabilizare pe măsură
ce sunt examinate diferite
opţiuni.
Un plan de tratament
individualizat în funcţie de
necesităţile individuale ale
pacientului
Beneficii pentru
furnizorul de servicii
medicale



O înţelegere mai bună a celor
mai importante lucruri pentru
fiecare pacient.
Implicarea mai bună a
pacientului în tratamentul bolii
sale.
Aderenţă mai bună la
tratament.
Kumar și Clark, medicină clinică, Ediţia a 10-a aniversară
© 2021 Editura Hipocrate
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
19
Comunicarea – bazată pe dovezi
reieșite din cercetare



Abordarea individuală a comunicării pentru sănătate începe cu
ghidurile de practică profesională.
Ghidurile de practică - recomandări pentru optimizarea îngirjirilor de
sănătate dezvoltate în mod sistematic, bazate pe dovezi ştiinţifice
reieșite din studii de tip systematic review, cu evaluarea beneficiilor
și a efectelor adverse și a opțiunilor alternative de îngrijire (1) (2)
Ghidurile au 2 părți:


Baza – sistematic review al dovezilor care răspund la o întrebare clinică,
orientat pe puterea dovezii oferite de studiile respective
Un set de recomandări (care includ atât dovezile cât și judecăți, aprecieri
despre beneficiile și alternative ale îngrijirii) privind conduita,
managementul pacientului care prezintă condiția.
1] Consensus report, Institute of Medicine. Clinical practice guidelines we can trust. March 23, 2011. http://www.iom.edu/Reports/2011/ClinicalPractice-Guidelines-We-Can-Trust.aspx.
2,Kumar și Clark, medicină clinică, Ediţia a 10-a aniversară
Discipline Public Health and Management,
© 2021 Editura Hipocrate
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
20
Standarde profesionale și etică
în comunicarea pentru sănătate
Respectarea legislației
 Respect pentru autonomie: capacitate de decizie și
consimțământ
 Respectarea confidențialității
 Echitatea
 Aderarea la codul de conduită medicală
 Practicarea meseriei conform competențelor

Kumar și Clark, medicină clinică, Ediţia a 10-a aniversară
© 2021 Editura Hipocrate
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
21
Consultația clinică – oportunitate
de comunicare pentru
schimbarea comportamentală



Examenul clinic – poate fi prima ocazie în care se încurajează
schimbarea comportamentală.
Inițiativa ‘Making Every Contact Count’ încurajează medicii clinicieni
să includă în îngrijirile de rutină și în interacțiunile cu pacienții
momente de comunicare pentru promovarea sănătății.
Sfatul scurt oferit izolat are șanse scăzute de a determina o
schimbare pe termen lung, dar oferit în context clinic, când pacientul
este în mod particular atent la aspecte legate de propria sănătate,
poate să fie momentul de apariție a ideii de schimbare.
Kumar și Clark, medicină clinică, Ediţia a 10-a aniversară,© 2021 Editura Hipocrate,
Chapter 14. Public health, Sarah Winchester, Simona Baracaia and Ian Basnett
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
22
Making Every Contact Count –
exemplu de abordare pentru
intervenția de oprire a fumatului
Cu fiecare ocazie, întrebați pacientul dacă fumează și
sfătuiți-l să oprească fumatul, într-o modalitate care să
țină cont de preferințele și nevoile sale.
 Încurajați pacienții cu prescripție de intervenție
chirurgicală să oprească fumatul înainte de
intervenție.Trimiteți pacientul pentru consiliere stopfumat.
 Discutați orice tip de ajutor de care a beneficiat pacientul
înainte, inclusive produse care au conținut nicotinic
achiziționate de pacient.
 Oferiți sfaturi despre utilizarea produselor care conțin
nicotină.

Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
23
Bariere în
comunicarea pentru
sănătate
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
24
Bariere în comunicarea pentru
sănătate
Nivel redus al alfabetăzării pentru sănătate
 Acces limitat la internet
 Lipsa dovezilor reieșite din cercetare la nivelul
populațiilor de interes (în țări cu resurse limitate)
 Proliferarea de literatură medicală de calitate foarte
slabă
 Capacitatea slabă a furnizorilor de servicii de sănătate
de a comunica cu pacienții – bariere de limbaj, diferențe
socio-culturale, lipsa resurselor de timp, umane.

Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
25
Conceptul de alfabetizare în
sănătate (health literacy)
Gradul în care indivizii au capacitatea de a obține, procesa și înțelege
informații de bază despre sănătate și serviciile necesare pentru a lua
decizii adecvate în ceea ce privește starea de sănătate. (1)
Ex:



Să poată citi și întelege recomandările medicale
Să analizeze critic informațiile despre sănătate în ceea ce
privește credibilitatea și calitatea
Să poată utiliza corect serviciile de sănătate
1. Raport Healthy People,2o10, US Department of Health and Human Services)
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
26
Alfabetizarea în sănătate în
Europa
8 țări,n=8000
persoane,> 15 ani
Chestionar
dezvoltat prin
metode de
consens,
Indicele de
alfabetizare în
sănătate cu 4
niveluri,
Predictori: deprivare
financiară, statut
social, educație.
Sørensen K, Pelikan JM, Röthlin F, et al. Health literacy in Europe: comparative results of the European health literacy survey (HLS-EU). Eur J
Public Health. 2015;25(6):1053-8.
Alfabetizarea în sănătate în
Europa
Grupuri cu grad redus de alfabetizare:
 Persoane cu stare de sănătate precară (persoane care
și-au apreciat starea de sănătate ca fiind “foarte
proastă”)
 Persoane care au utilizat frecvent servicii de sănătate
(cei care au avut> 6 vizite la medic în ultimele 6 luni)
 Statut socio-economic precar
 Grad educațional redus
 Persoane vârstnice
28
Consecințe ale alfabetizării în
sănătate
Creșterea nivelului de alfabetizare în sănătate se asociază
cu achiziția de noi cunoștințe, atitudine pozitivă, creștere a
eficacității acțiunilor personale, comportament prosănătate:
Îmbunătățirea stării de sănătate auto-percepute și
raportate
Scurtarea duratei de spitalizare
Utilizarea mai puțin frecventă a serviciilor de sănătate
Sørensen K, Van den Broucke S, Fullam J, et al. Health literacy and public health: a systematic review and
integration of definitions and models. BMC Public Health. 2012;12:80. Published 2012 Jan 25. doi:10.1186/14712458-12-80
Accesul la internet și
comunicarea pentru sănătate


Conținutul digital referitor la sănătate a crescut ca disponibilitate, dar
există problema încrederii în aceste informații, înțelegerii
informațiilor și aplicării lor în viața reală
Este nevoie de practici noi care:






Să crească disponibilitatea informațiilor de încredere
Să educe profesioniștii în sănătate în alfabetizare în sănătate, inclusive
în aspectele de digitalizare
Să implice pacienții în dezvoltarea de instrumente și metode de
alfabetizare în sănătate
Homepage - Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu” București
(testulgreutatii.ro) https://testulgreutatii.ro/
Site - Acasă (alprevia.ro)
Breast & Ovarian Cancer Genetics Referral Screening Tool - Breast Cancer Gene Screen (georgiacancerinfo.org)
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
30
Cultura, diversitatea și
comunicarea
Cultura = limbaj + valori, credinţe, comportamente,
practici şi modul în care oamenii comunică
 Credinţe – influențează:
 ideile despre simptome, cauzele bolii precum şi
comportamentul şi tratamentul adecvat,
 momentul în care pacientul face apel la asistenţa
medicală,
 aşteptările pacientului şi ale medicului de la o
consultaţie ,
 modului în care medicul și pacientul comunică.

Kumar și Clark, medicină clinică, Ediţia a 10-a aniversară,© 2021 Editura Hipocrate,
Chapter 14. Public health, Sarah Winchester, Simona Baracaia and Ian Basnett
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
31
E mai greu să comunici pentru
sănătate decât să vinzi un produs
(comercial)?
 DA!
 se vizează schimbarea
de comportamente care:
nu sunt neapărat
confortabile pentru oameni
 sunt mai dificil de pus în
practică
 nu sunt ușor de adoptat

http://olsonglobalcom.blogspot.ro/2014/06/condom-flavors-like-strawberry.html
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
Potențialele bariere în realizarea
schimbării la nivel de societate

opinia politicienilor care consideră că aceste
schimbări nu sunt importante;

un mediu ostil promovârii sănătății, creat de
campaniile agresive ale industriilor care promovează
comportamente nesănătoase (fumat, consum alcool);

Resurse limitate (lipsa sau nepregătirea suficientă a
specialiştilor din instituţiile publice din domeniul
sănătăţii de a face schimbării sociale.
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
33
Teorii cheie care au influență asupra
comunicării în sănătate
34
Teorii și modele de schimbare
comportamentală
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare
comportamentală în promovarea sănătății:
Comportamentul uman determină o mare parte de
morbiditate și mortalitate.
Comportamentul uman se poate schimba.
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor/
mecanismelor care determină comportamentele și
schimbarea lor.
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
35
Modelul etapelor schimbării
(Prochaska si DiClemente)
“Azi nu am
fumat nici o
țigară”
“Tocmai am
comandat un kit
care mî va ajuta să
mă las de fumat”
SCHIMBARE
DURABILA
“Poate că e timpul să mă
gândesc să mă las de
fumat”
ACTIUNEA
PREGATIREA
. “Eu nu fumez
atât de mult”
ANALIZA
PREANALIZA
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
să li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare în care se află.
De când am
renuntat la
fumat am
reușit să
strâng
suficienți
bani pentru
vacanța pe
care mi-am
dorit-o de
mult timp.”
36
Teoria difuziei inovației
(Everret Rogers)
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
37
Teoria difuziei inovației
 Programe de promovare a sănătății- intervenții
scurte, intense și limitate în timp – ex. : campanii
de imunizări.
 Schimbările sunt continue și implică indivizii ”în
valuri”. Există o anumita secvențialitate după
care sunt convertite grupurile:
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
38
Teoria difuziei inovației categorii
Inovatorii – persoane cu număr mare de contacte în
afara comunității, cu acces la noutăți datorită socializării.
Tind să aibă: un grad mai mare de educație, mai mult
acces la mass-media.
 Tind să acționeze mai independent și sunt dispuși să
trăiască cu anumite incertitudini.
 Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe în comunitate, tind să aibă un grad înalt de
educație, să controleze resursele și câștigă respectul
celorlalți din comunitate.

Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
39
Teoria difuziei inovației categorii
Majoritatea timpurile – cei care adopta devreme noul
comportament, sunt mai ezitanți decât rapid adoptativii, dar
sunt persoane cărora nu le e frică de noutate. De obicei sunt
persoane de clasa medie, care preferă să observe o noutate
pana când sunt singuri și observă ca totul decurge bine.
 Majoritatea întârziată - grup care tinde să aibă un status
social mai redus, un grad redus de educație și o viziune
locală. Gândesc concret și sceptic și au o rețea de
comunicare mai puțin activă.
 Tradiționaliștii – grupul care adoptă noul comportament,
doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament. Tind
să fie persoane mai în vârstă, rezistente la schimbare.

Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
40
Lungimea perioadei de luare a
deciziei
Beal, G. M., and Rogers, E. M. The adoption of two farm practices in a central Iowa community. Special report no. 26, p. 14. Ames,
Iowa: Agricultural and Home Economics Experiment Station, Iowa State University, 1960
41
Modelul credințelor despre
sănătate (Health Beliefs Model)
Teorie dezvoltată pentru a explica de ce oamenii nu
participă la programe care ar putea să-i ajute la
diagnosticarea și prevenirea bolilor.
 Principala prezumție a teoriei:
 Pentru a se implica în adoptarea unor comportamente
sănătoase, publicul țintă trebuie:

să fie conștient în ceea ce privește riscul de a
dezvolta o boală severă și
 să perceapă că beneficiile schimbării de
comportament depășesc potențialele bariere (sau
alte aspecte negative ale acțiunilor necesare).

Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
42
Modelul credințelor despre sănătate
(Health Belief Model) – componente cheie







Susceptibilitatea percepută – percepția individului dacă este
sau nu la risc de a face boala
Severitatea percepută – sentimental subiectiv privitor la o
anumită boală – dacă este considerată severă sau
amenințătoare de viață
Beneficiile percepute – percepția asupra avantajelor
obtinute în urma adoptării comportamentului
Barierele percepute – percepția individului asupra costurilor
si barierelor în calea adoptării acțiunilor recomandate
Indicii privind acțiunea necesară – evenimente sociale care
pot indica importanța acțiunii
Increderea în sine – credința persoanei că poate pune în
practică respective schimbare, acțiune, comportament
Discipline Public Health and Management, Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
43
Parcursul de la comunicare la sănătate
Funcţiile comunicării
Schimb de informaţii
Răspuns la emoţii
Abordarea incertitudinii
Întărirea relaţiilor
Luarea deciziilor
Promovarea
autoîngrijirii
Rezultate imediate
Înţelegerea satisfacţiei
Acordul dintre medic şi pacient
încredere
Simte că este cunoscut
Simte că este implicat
Raport
Motivaţie
Rezultate
intermediare
Acces la servicii
Decizie medicală de
calitate
încredere în sistem
Susţinere socială
Abilităţi de
autoîngrijire
Abordarea emoţiilor
Rezultate în termeni de
sănătate
Supravieţuire/vindecare/remi
sie
Mai puţină suferinţă
Stare de bine emoţională
Controlul durerii
Capacitate funcţională
Sursa imaginii Kumar și Clark, medicină clinică, Ediţia a 10-a aniversară,© 2021 Editura Hipocrate , Preluat din Street RL Jr, Makoul G, Arora NK et
Vitalitatecommunication to health outcomes. Patient Educ Couns 2009; 74:295-301.)
al. How does communication heal? Pathways linking clinician-patient
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
44
Reflecții la final de curs...
Comunicarea pentru sănătate își atinge potențialul
maxim atunci cînd se aplică într-un context de
muncă în echipă.
 Ingrediente ale succesului:
 Muncă de echipă
 Acord al tuturor în ceea ce privește obiectivele și
rezultatele așteptate
 Nu există un… inel magic, comunicarea în
sănătate evoluează, adaptarea și abordarea
multidisciplinară sunt o necesitate.

Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
45
Vă mulțumesc!
Discipline Public Health and Management,
Faculty of Medicine, UMF "Carol Davila
46