RENAŞTEREA
DEFINIŢIE
Sens larg: Renaşterea reprezintă o perioadă de
profunde transformări (economice, social-politice şi
culturale) care marchează trecerea de la epoca
medievală la epoca modernă.
Sens restrâns: Renaşterea reprezintă o perioadă de
efervescenţă, de transformări şi realizări în planul vieţii
culturale, pe fondul trecerii de la societatea feudală la
cea burgheză.
CAUZE:
1.Dezvoltarea economiei
de tip urban
(a) extinderea producţiei
manufacturiere;
(b)intensificarea relaţiilor
comerciale;
(c)organizarea sistemului
bancar.
2.Burghezia devine o
veritabilă forţă
socială.
– burghezia, prin
interesele ei, este
tot mai deschisă
spre asimilarea
ideilor umaniste;
– burghezia, prin
forţa sa financiară,
este capabilă să
susţină activităţile
de mecenat.
3.Criza autorităţii clericale şi
a modelului cultural
impus de biserică.
• intensificarea criticilor
aduse la adresa bisericii,
chiar din interiorul ei;
• perspectiva rigidă a
relaţiei Dumnezeu – om;
• metoda scolastică
utilizată în învăţământ /
educaţie.
Jan Hus (1369 – 1415)
Girolamo Savonarola (1452-1498)
ORIGINILE ŞI RǍSPÂNDIREA
RENAŞTERII
1.Renaşterea apare în Italia
• Cauze:
• înflorirea economică a
oraşelor italiene (
principale centre ale
Renaşterii: Florenţa,
Roma, Veneţia);
• Italia, leagăn al
civilizaţiei romane.
2.Se extinde în vestul Europei
3.Renaşterea pătrunde în estul
Europei (sec. XVI)
UMANISMUL –
IDEOLOGIA RENAŞTERII
• UMANISMUL este ideologia specifică
Renaşterii, care consideră omul ca
valoare supremă
• Omul – fiinţă raţională, liberă;
• Omul – fiinţă demiurgică;
• Omul – cetăţean.
Scopurile Umanismului
•
•
•
Recuperarea valorilor culturii grecoromane antice şi ale creştinismului
primitiv;
Asigurarea fericirii oamenilor; mijlocul
esenţial al obţinerii fericirii era
educaţia;
Formarea unui om cu cunoştinţe
enciclopedice.
Modelul de om renascentist (1)
“Creatorul suprem…îl luă pe
om şi-l făcu după chipul său, îl
aşeză în centrul lumii…
Nu eşti nici de origine divină,
nici pământeană, muritor sau
nemuritor…Precum propriul tău
creator, te poţi cizela cum
doreşti. Ai putea să decazi în
rândul brutelor sau să renaşti
într-o ordine divină,
conform judecăţii tale…”
(P. della Mirandola – Laudă
omului)
Modelul de om renascentist (2)
“Doresc ca omul nostru de curte să
fie instruit în litere şi să ştie nu numai
limba latină, ci şi greaca… să
cunoască poeţi precum şi oratori şi
istorici şi, în plus, să se priceapă a
scrie în versuri şi în proză.
Nu voi fi mulţumit de cavalerul
nostru dacă n-ar fi în plus muzician.
Mai există un lucru pe care-l consider
de mare importanţă: e talentul de a
desena, precum şi cunoştinţa în
pictură…”
( B. Castglione – Curteanul)
Modelul de om renascentist (3)
“Aşa, deci, învaţă ştiinţele vremii tale,
artele liberale şi geometria, aritmetica
şi muzica, învaţă toate canoanele
astronomiceşti şi nu te teme de
astrologia prezicătoare, căci nu este
decât o înşelătoare închipuire.
Şi mai vreau să ştii pe de rost toate
acele paragrafe atât de frumoase din
codurile dreptului. Iar despre
cunoaşterea ce ţine de natură, vreau să
o cercetezi cu multă băgare de
seamă…nimic să nu-ţi rămână
necunoscut.”
( F. Rabelais – Gargantua şi Pantagruel)
Factori de răspândire ai
Umanismului (1)
(a) Inventarea
tiparului –
Johannes
Guttenberg,
1440
Factori de răspândire ai
Umanismului (2)
(b) Apariţia
scrierilor
în limbile
naţionale
LITERATURA RENASCENTISTǍ
ITALIA
DANTE
ALIGHIERI
(1265 – 1321)
Opere:
• DIVINA COMEDIA
• Vita Nuova
• Le Rime
• Banchetul
• Despre Monarhie
ITALIA
FRANCESCO
PETRARCA
(1304 – 1374)
Opere:
• CANŢONIERUL
• Africa
• Carmen Bucolicum
• De Viris Ilustribus
ITALIA
GIOVANNI
BOCCACCIO
(1313 – 1375)
Opere:
• DECAMERONUL
• Trattatello in laude
di Dante
• Rime
• Bucolicum Carmen
ITALIA
TORQUATO TASSO
(1544 – 1595)
Opere:
• IERUSALIMUL
ELIBERAT
• Aminta
• Regele Torrismondo
• Rinaldo
FRANŢA
FRANÇOIS
RABELAIS
(1494 – 1553)
Operă:
• GARGANTUA ŞI
PANTAGRUEL
FRANŢA
PIERRE DE RONSARD
(1524 – 1585)
Opere:
• SONETE PENTRU
ELENA
• Ode
• Imnuri
• Franciada
SPANIA
MIGUEL DE
CERVANTES
(1547 – 1616)
Opere:
• DON QUIJOTE
• Nuvele exemplare
• Poezii
SPANIA
LOPE DE VEGA
(1562 – 1635)
Opere:
• TEATRU
• Sonete
ANGLIA
WILLIAM
SHAKESPEARE
(1564 – 1616)
Opere:
• TEATRU
• Sonete
ŞTIINŢA ÎN TIMPUL RENAŞTERII
NICOLAUS COPERNIC
(1473-1543)
LEONARDO DA VINCI
(1452-1519 )
GIORDANO BRUNO
GALILEO GALILEI
(1564-1642)
(1548-1600)
ŞTIINŢA ÎN TIMPUL RENAŞTERII
AMBROISE PARÉ
(1510-1590)
MIGUEL SERVETO
(1511-1553)
PARACELSUS
(1493-1541)
NOSTRADAMUS
(1503-1566)
FILOSOFIA
1.MARSILIO FICINO
(1433 – 1499)
Operă principală:
TEOLOGIA PLATONICA
2.G. PICO DELLA
MIRANDOLA
(1463 – 1494)
Operă principală:
ORATIO DE DIGNITATIS
HOMINIS
FILOSOFIA
1. NICOLAUS CUSANUS
(1401 – 1464)
Operă principală:
DE DOCTA IGNORANTIA
2.NICCOLO
MACHIAVELLI
(1469 – 1527)
Operă principală:
PRINCIPELE
“PRINCIPELE”
NICCOLO MACHIAVELLI
“Trebuie să ştiţi că există două
feluri de a lupta: unul bazat
pe legi, celălalt pe forţă…
dexi, îi este necesar unui
principe să ştie să fie tot atât
de bine animal şi om… Prin
urmare, întrucât un principe
trebuie să ştie să se
folosească bine de
mijloacele animalului, el va
trebui să ia ca exemplu
vulpea şi leul…De altfel, un
principe are întotdeuna la
îndemână tot felul de motive
îndreptăţite să-I ingăduie săşi calce cuvântul dat sub
aparenţe cinstite…”
FILOSOFIA
1.
TOMMASO
CAMPANELLA
(1568 – 1639)
Operă principală:
CETATEA SOARELUI
2. THOMAS MORUS
(1478 – 1535)
Operă principală:
UTOPIA
FILOSOFIA
“… Deşi mă grăbesc, nu pot
trece sub tăcere pe aceia
care, măcar că nu se
deosebesc întru nimic de
ultimul cârpaci, totuşi se
mândresc grozav cu un titlu
zadarnic de nobleţe; îşi arată
în fiece colţ chipuri sculptate
sau pictate de-ale
strămoşilor lor, cu
străbunele lor titluri. Ei înşişi
nu prea se deosebesc de
statuie mute, ba sunt chiar
mai lipsiţi de duh decât
chipurile acestea cu care se
fălesc…”
ERASMUS DIN
ROTTERDAM
(1469 – 1536)
Operă principală:
ELOGIUL NEBUNIEI
RENAŞTEREA ARTISTICǍ
ARHITECTURA
GIOTTO DI BONDONE
(1267-1337)
FILIPPO BRUNELLESCHI
(1377-1446)
GIOTTO DI BONDONE
CAMPANILA DIN FLORENŢA
FILIPPO BRUNELLESCHI
SANTA MARIA DEL FIORE - FLORENŢA
ARHITECTURA
DONATO BRAMANTE
(1444-1514)
PIERRE LESCOT
(1515-1578)
DONATO BRAMANTE
SANTA MARIA DELLE GRAZIE - MILANO
PALATUL LUVRU
ARIPA P. LESCOT
ARHITECTURA ITALIANǍ
BAZILICA SAN PIETRO - ROMA
PALATUL DOGILOR - VENEŢIA
BASILICA DI SANTA CROCE - FLORENŢA
PIAŢA PUBLICǍ - SIENA
ARHITECTURA FRANCEZǍ
CHAMBORD
BLOIS
BEAUREGARD
CHAUMONT
SCULPTURA
PIETA
MICHELANGELO BUONAROTI
(1475-1564)
DAVID (detaliu)
MOISE
SCULPTURA
ANDREA VERROCCHIO
(1435-1488)
IISUS ŞI TOMA NECREDINCIOSUL
ÎNGERAŞ CU DELFIN
DAVID
ALEXANDRU CEL MARE
SCULPTURA
LORENZO GHIBERTI
(1378-1455)
SF. MATEI
UŞA BAPTISERIULUI DIN FLORENŢA
FÂNTÂNA BAPTISERIULUI DIN SIENA
SCULPTURA
DONATELLO
(1383-1466)
FECIOARA ŞI PRUNCUL
SF. IOAN BOTEZǍTORUL
SF. IOAN EVANGHELISTUL
SCULPTURA
JEAN GOUJON (1520-1572)
FÂNTÂNA INOCENŢILOR
ANOTIMPURILE
SF. LUCA
ALEGORIA APEI
PICTURA
LEONARDO DA VINCI
(1452-1519)
MADONA DIN PEŞTERǍ
SF. ANA, FECIOARA ŞI PRUNCUL
GIOCONDA
PICTURA
•
CINA CEA DE TAINǍ
PICTURA
RAFAEL SANZIO
(1483-1520)
MADONA SIXTINǍ
MADONA TEMPI
SF. GHEORGHE ŞI BALAURUL
PICTURA
RAFAEL SANZIO
SCHIMBAREA LA FAŢǍ
SFÂNTA FAMILIE
PUNEREA ÎN MORMÂNT
TRIUMFUL GALATEEI
PICTURA
TIZIANO VECELIO
(1488/1490-1576)
NOLI MI TANGERE
PUNEREA ÎN MORMÂNT
ÎNǍLŢAREA LA CER
PICTURA
TIZIAN
IOAN BOTEZǍTORUL
BACHUS ŞI ARIADNA
CAROL QUINTUL
DIANA ŞI ACTEON
PICTURA
PICTURA
MICHELANGELO BUONAROTI
JUDECATA DE APOI
SFÂNTA FAMILIE
PǍCATUL ORIGINAR
CREAREA LUI ADAM
PICTURA
PAOLO VERONESE (1528-1588)
PORTRETUL UNUI GENTILOM
CALVARUL
LUCREŢIA
ALEGORIA ÎNŢELEPCIUNII ŞI FORŢEI
PICTURA
SANDRO BOTTICELLI
(1445-1510)
NAŞTEREA VENEREI
FECIOARA CU PRUNCUL
PRIMǍVARA
PICTURA
PIETRO PERUGINO
(1450-1523)
CǍSǍTORIA SFINTEI FECIOARE
CRUCIFICAREA
PREDAREA CHEILOR RAIULUI
PICTURA
GIOVANNI BELLINI
(1430-1516)
SFÂNTUL FRANCISC
AGONIA ÎN GRǍDINǍ
FECIOARA ŞI PRUNCUL
PICTURA
GIOVANNI BELLINI
IISUS BINECUVÂNTÂND
ALEGORIA SACRǍ
MADONA CU SFINŢII
OSPǍŢUL ZEILOR
PICTURA
ALBRECHT DŰRER
(1471-1528)
PLÂNGEREA LUI IISUS
MOARA DE APǍ
FECIOARA ŞI PRUNCUL
PICTURA
LUCAS CRANACH
(1472-1553)
FUGA ÎN EGIPT
CǍDEREA DIN RAI
MARTIN LUTHER
PICTURA
JAN VAN EICK (1390-1441)
ADORAREA MIELULUI MISTIC
BUNAVESTIRE
GIOVANNI ARNOLFINI ŞI SOŢIA
OMUL CU TURBAN ROŞU
PICTURA
EL GRECO (DOMENIKOS THEOTOKOPOULOS : 1541-1614)
SFÂNTA TREIME
ÎNCHINAREA PǍSTORILOR
PICTURA
EL GRECO
ALUNGAREA ZARAFILOR DIN TEMPLU
SPOLIEREA LUI IISUS
BǍRBAT NOBIL
VEDERE DIN TOLEDO
PICTURA
EL GRECO
• „ EL GRECO ESTE O
CHEMARE, EL GRECO
ESTE O RUGǍCIUNE,
EL GRECO ESTE UN
STRIGǍT, EL GRECO
ESTE PRIVIREA UNUI
DEŢINUT ÎNDREPTATǍ
SPRE O FEREASTRǍ
INDEPǍRTATǍ, EL
GRECO ESTE UN
PESCUITOR DE
PERLE”. ( JEAN
COCTEAU – 1943)
ADORMIREA MAICII DOMNULUI