Uploaded by randy rain

Partea a II a exemplu de redactare si calcul

advertisement
Partea a II a
PRODUCŢIA
2.1. SOCIETATEA
2.2. DESCRIEREA TEHNICĂ A PRODUSULUI: schemă, elemente componente,
funcționare
Pavelele sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni, cu diverse geometrii, care prin
alcătuirea lor permit teserea. Pavelele se utilizează la realizarea trotuarelor, aleilor, zonelor
pietonale, zonelor de parcare cu trafic ușor.
Pentru a confecționa aceste pavele sunt necesare următoarele materiale: nisip, pietriş
mărgăritar şi ciment, iar în cazul pavelelor colorate, se folosesc în plus şi ceva oxizi. Pentru a
turna aceste pavele (dale) mai este nevoie de câteva matrițe (forme), care se găsesc de achiziționat
la o firmă de profil.
În primul rând, pentru inițierea investiției, este nevoie de un spațiu adecvat:
-
un spațiu acoperit (hală), cu o platformă betonată având suprafața de 1000-1200 mp.,
-
cu un sector de producție,
-
o suprafață intermediară necesară produselor scoase din matrițe și
-
unul pentru ciment.
Depozit materie
prima
Hala betonata/Sector
de Productie
Birouri/Punct de
desfacere
Zona
depozitare
/uscare
Magazie
Fig. 2.1. Organizarea spaţială. Fluxul de producţie
NECESARUL DE FABRICAŢIE
Cod
Denumire reper
Caracteristici
Cantitate/Nr.
Buc.
Furnizor
Preț
Granulație 03 mm
6 găleți de 10 kg
HORNBACH
200 lei
DEDEMAN
150 lei
Strat de uzură
1.
Nisip de râu spălat
2.
Ciment
3.
Aditiv
4.
Colorant 4% din
cantitatea de
ciment
4 găleți (cantitate
II AS
conținută într42,5 sau (32,5)
un sac de 50 kg)
Soluție BV3
150-200 ml
2 kg de colorant
la un sac de
ciment de 50 kg
4 kg colorant la
100 kg ciment
SYMMETRICA 50 lei
SYMMETRICA 50 lei
Strat de rezistență
7 găleți cu
capacitate de 10
litri
HORNBACH
200 lei
200 lei
5.
Nisip de râu spălat
Granulație 0-3
mm
6.
Margaritar de râu
(sau concasat)
granulatie 4-8
mm
7 galeti de 10 litri HORNBACH
7.
Aditiv
BV3
150-200 ml /
sacul de ciment
de 50 kg
SYMMETRICA 50 lei
8.
Ciment
IIAS, 42,5 sau
32,5
50 kg
DEDEMAN
9.
Culoare
200 g
SYMMETRICA 50 lei
150 lei
2.3. PROCESUL DE PRODUCŢIE
2.3.1. Operații tehnologice
Se prepară mai întâi stratul de uzură (stratul I), respectând proporția în compoziție în funcție
de mărimea betonierei, punând în betonieră ce se rotește, pe rând: nisip, culoare, apă, aditiv, ciment
și se lasă să se rotească circa 8-10 minute. Se răstoarnă amestecul într-un vas și se prepară stratul
II. Pentru stratul II se pune în betonieră, în ordine: mărgaritar, nisip, culoarea, apa cu aditiv și
ciment. Se amestecă circa 5 minute și se răstoarna în alt vas. Cantitatea necesară pentru al doilea
strat este de circa 6-7-9 ori mai mare decât cantitatea necesară pentru primul strat, pentru grosimi
de pavele de 4,5 ; 6 ; 8 cm.
O1. Sorturile de nisip și pietriș sunt pregătite pentru dozare în imediata apropiere a instalației de
producere a pavelelor.
Materiale tehnologice
Principalele materiale utilizate la fabricarea bolțarilor sunt:
- cimentul, nisipul cu granulație sub 3 mm, pietriș, mărgăritar sort 3 – 7 mm, zgură și apa.
O2. După dozarea materialelor în cuva de preluare a instalației, amestecul se vibrează energic și
se așează în forme (matrițe).
2.3.2. Flux tehnologic
Formele de pavele se ung cu decoflor (cel mai bine cu un pistol cu aer comprimat) care scoate
decoflorul sub forma de ‘ceață’ – direcționandu-se jetul pe pereții, formelor circa 2-3 secunde, dar
și cu o cârpă și se întinde bine pe formă, pentru cantități mici de pavaj, și se stivuiesc cu fața în
jos.
Se așează o formă pe masa de vibrat (pentru calibrarea grosimii stratului de uzură) și cu un vas
(ceașca de plastic, etc) ce poate fi încărcată din punct de vedere al umplerii la nivel, peste nivel,
sau sub nivel – se pune material din stratul I, astfel încât grosimea stratului, după vibrare să fie de
5-7 mm. Grosimea minimă a stratului de uzură este determinat de înălțimea profilului desenului
din forma de pavaj, în sensul că stratul de uzură trebuie să acopere în înălțime desenul.
Se măsoara grosimea stratului de uzură după vibrare și dacă aceasta se încadreză în
grosimea de 5-7 mm, se stabilește modul de umplere a vasului cu care se pune stratul I în forme.
Se așează formele ce urmează a fi turnate, pe masa de vibrat și se umplu cu material din statul
I toate formele și se vibrează 30-50 secunde. Semnul ca o formă este îndeajuns de vibrată și aerul
din compoziție este eliminat (materialul ‘fierbe’), este spumă (ca la fierberea supei) de deasupra
materialului vibrat. Dacă una sau mai multe forme nu au juns la fierbere după aproximativ 30-50
secude se presează ușor cu mâna pe formele ce se află pe anumite zone ale mesei de vibrat ce nu
vibrează corespunzator, astfel ca și acestea să fie în contact cu suprafața mesei de vibrat și să se
elimine aerul. În circa 5 secunde și acestea încep să ‘fiarbă’. Timpul de vibrare nu trebuie să fie
mai mare de 30-50 secunde. Materialul de uzură se face ‘smântânos’ pentru nu a curge ușor din
vasul cu care se măsoară, iar atunci când se așează în formă să se întindă pe toată suprafața formei,
numai la vibrare.
Se oprește vibrarea și se completează cu stratul II până la fața formei. Stratul II se face mai
moale, astfel că acesta se vibreaza 10-15 secunde până la ‘fierbere’. Atenție, la punerea
materialului pe fiecare strat se amestecă materialul din vasul de depozitare temporară pentru a evita
sedimentarea, iar punerea materialului din stratul II se face ușor, fără a provoca dislocarea
materialului vibrat din stratul I. Dacă nu se respectă acest aspect este posibilă dislocarea
materialului din stratul I de către stratul II, provocând o pată prin pătrunderea stratului II în stratul
I.
Se ridică formele de pe masa de vibrat, se așează formele unele peste altele câte 4-5 bucăți
și se transportă la locul destinat uscării. Pentru comoditate se pot pune euro-paleți aproape de masa
de vibrat și se transportă cu trans-paletul încărcat cu forme, la locul de uscare. Formele luate de pe
masa de vibrat se așează pe rânduri despărțite între ele printr-o folie de plastic și o placă de OSB,
placaj, astfel că rândurile succesive să aibă desenul formei încrucișate. Folia păstrează apa în
formă, necesară pentru priza cimentului, iar placa de OSB menține planeitatea pentru următoarele
forme. Se pot pune pe un euro-palet circa 0,8-1 m înălțime și paletul poate fi transportat la locul
de uscare în maxim 1h de la primele forme așezate (pentru a evita începerea prizei de întărire).
La locul de uscare peste tot paletul se pune o folie și se leagă jos pentru a paăstra umiditatea.
Dacă nu se transportă la timp la locul de uscare, la transport se pot fisura pavajele din formă.
Pavele se decofrează după 24h (vara) sau 48h (pe timp mai rece), folosindu-se dispozitive de
decofrare pentru a limita spargerea extremităților încă crude.
După decofrare, pavelele se depozitează pe paleți cu o înălțime până la 0,5-1 m, funcție de
grosimea pavajului, se udă abundent 2-3 zile, învelindu-se pavajul cu folie (pentru a continua
absorbția de apă necesă cimentului din pavaj).
Considerente:
Avantajele folosirii stratului de uzura sunt urmatorele:
1. O calitate foarte bună a stratului superficial care suportă toate agresiunile exterioare folosinduse cantitatea maximă de ciment pentru stratul de uzură și cantiatea minimă de ciment în toată masa
pavelei;
2. Se evită exfolierea stratului superficial, pentru ca Stratul II care conține mărgăritar nu trebuie să
ajungă în Stratul I;
3. Folosirea unei cantități economice de colorant în primul strat, și a unei cantități minime în stratul
al doilea pentru a da impresia unui pavaj colorat în masă.
Dezavantaje:
Manoperă mai costisitoare în cazul producerii pavajului în două straturi.
2.4. PREVIZIUNEA VANZARILOR
Capacitatea unei instalații mici spre medii este de 1250 de pavele în 10 ore, respectiv 2500
buc. pe zi.
Cheltuielile necesare demarării afacerii, pentru prima lună de producție sunt:
- cheltuieli înființare firmă – 2000 de lei,
- chirie spații de producție – 10 000 de lei,
- utilaje, aparatură, scule – 15 000 de lei,
- salarii prima lună (6 angajați) – 15 000 de lei,
- utilități – 2 000 de lei,
- total – 44 000 de lei,
Prețul de vânzare a unei pavele cu dimensiuni de 6×20x16,5 va fi de aproximativ 6,5 lei,
firma având posibilitatea livrării a 2500 buc./zi. Suma cheltuielilor ocazionate de producția unei
unități, cuprinzând materii prime și materiale, manoperă, utilaje și transport se ridică la aprox.
3,65 lei.
Scenariile de analiză a vânzărilor sunt prezentate în tabelul 2.1, iar previziunea vânzărulor
este dată în tabelul 2.2 şi figura 2.2.
Ipoteza 1: 100% - 2500 pavele/zi
Ipoteza 2: 50% - 1250 pavele/zi
Ipoteza 3: 25% - 625 pavele/zi
Din vânzarea a 2500 de pavele (medie zilnică) cu un câștig de 2,85 lei/buc. rezultă o sumă de
6.120 de lei/zi și 134 600 de lei lunar, luând în calcul 22 de zile lucrătoare, în 2 schimburi.
Beneficiul obținut din vânzarea anuală a pavelelor se ridică la 1 615 000 de lei, din care se scad
celelalte obligații față de stat însumând 408 000 de lei; astfel se obține un profit anual de 1 207
000 de lei, mai mult decât mulțumitor pentru primul an de activitate.
Amortizarea investiției se poate realiza după primii 3 ani de activitate, perioadă în care firma
se poate dezvolta, în funcție de atingerea parametrilor propuși.
Tabelul 2.1. Scenarii de analiză a vânzărilor
Cost mediu 1 pavela
Caz 1/zi, 100%
Caz 2/zi, 50%
Caz 3/zi, 25%
Cifra de afaceri(ideala)/unitate
6.5
16250
8125
4062.5
2500
Tabelul 2.2. Previziunea vânzărilor/unitate
Fig. 2.2. Previziunea vânzărilor/unitate
2.5. COSTURILE PRODUCŢIEI
CLASIFICAREA COSTURILOR ÎN CAZUL PRODUCȚIEI DE PAVELE
RON
Calcul costuri
/ luna
Amortizările
Costul de întreţinere a clădirilor şi utilajelor
Costuri FIXE
15 000
Asigurări (vehicule, etc)
Chirii
10 000
Impozite
Costuri salariale
Salarii şi alte cheltuieli cu studii, service, informatică, etc.
15 000
Cheltuieli cu publicitatea
Alte cheltuieli
2 000
TOTAL 42 000
Costuri
VARIABILE
Costul materiei prime
3.65*2500*22 =
200 750
material 1...n
Cheltuieli generale
15 000
Electricitate, apă, căldură, telefonie...
Taxe de transport
Materiale consumabile
Închirieri
TOTAL
COST TOTAL DE PRODUCȚIE = CF+CV
215 750
257 750
2.6. CALCULUL PRAGULUI DE RENTABILITATE
Cifra de afaceri
Cost variabil
Marja pe cost variabil
Cheltuieli fixe
4 290 000
2 613 000
1 677 000
504 000
P.R = CA x C.Fixes = 4290000 x 504 000 = 1289302.32RON
M/CV
1677 000
Data realizării pragului de rentabilitate
P.R = 1289302.32x 12 = 3,6 adică 3 luni si 5 zile.
4 290 000
100%
60.9%
39.04%
Bibliografie
Download