Naşterea lumii moderne
Renaşterea şi Umanismul
Clasa a VI-a
Fişă de lucru 1
•
•
•
•
•
„Aşadar, ţinta unui curtean desăvârşit…socot că trebuie să fie aceea de a-şi câştiga,
prin mijlocirea însuşirilor cu care a fost înzestrat…în aşa măsură bunăvoinţa
prinţului pe care-l va sluji, încât să poată întotdeauna să-i spună adevărul în legătură
cu acele lucruri pe care se cuvine să le cunoască, fără teamă şi primejdie că nu-i va fi
pe plac…Şi astfel, având curteanul în suflet acea bunătate împreună cu agerimea
minţii şi felul lui de a fi plăcut, cu înţelepciunea şi cunoaşterea literelor şi a altor
lucruri, va şti în orice împrejurare să-l facă pe principe să înţeleagă câtă cinste şi cât
folos pot să-i aducă lui şi alor săi dreptatea, dărnicia, mărinimia, blândeţea şi alte
virtuţi care-i stau bine unui prinţ.
…Doresc ca omul nostru de curte să fie instruit în litere şi să ştie nu numai limba
latină, ci şi greaca…să cunoască poeţi, precum şi oratori şi istorici şi, în plus, să se
priceapă a scrie în versuri şi în proză.
Nu voi fi mulţumit de cavalerul nostru dacă n-ar fi în plus muzician. Mai există un
lucru pe care-l consider de mare importanţă: e talentul de a desena, precum şi
cunoştinţe în pictură. Vreau ca omunl nostru de curte să fie un cavaler perfect… ”
(Baldessar Castiglione, Curteanul)
Sarcini de lucru
Ce calităţi îi erau necesare unui astfel de „curtean”?
Fişă de lucru 2
•
„Este întrutotul spre lauda unui principe faptul de a se ţine de cuvânt şi de a
proceda în mod cinstit, iar nu cu viclenie. Cu toate acestea, experienţa
vremurilor noastre ne arată că principii care au săvârşit lucruri mari au fost
aceia care nu au ţinut seama prea mult de cuvântul dat şi care au ştiut, prin
viclenia lor, să ameţească mintea oamenilor, iar la sfârşit i-au înfrânt pe cei
care s-au încrezut în cinstea lor. Trebuie să ştiţi că există două feluri de a
lupta: unul bazat pe legi, iar celălalt bazat pe forţă. Cel dintâi este propriu
oamenilor, celălalt aparţine animalelor. Dar întrucât primul nu este de multe
ori suficient, trebuie să recurgem la al doilea. Deci, îi este necesar unui
principe să ştie să fie tot atât de bine animal şi om.”
(Niccolo Machiavelli, Principele)
•
•
Sarcini de lucru
Care este îndemnul pe care-l face Niccolo Machiavelli în lucrarea sa
„Principele”?
Cum apreciaţi (consideraţi) acest îndemn?
•
Fişă de lucru 3
• „Barbaria care domnea atunci stricase toate bunele rânduieli de
învăţătură, dar azi, din fericire, toate au fost înscăunate la locurile
de cinste ce li se cuveneau dintotdeauna. Aşa, deci, învaţă ştiinţele
vremii tale, artele liberale şi geometria, aritmetica şi muzica, învaţă
toate canoanele astronomiceşti şi nu se teme de astrologia
prezicătoare, căci nu este decât înşelătoare închipuire. Şi mai vreau
să ştii pe de rost toate acele paragrafe atât de frumoase din codurile
dreptului. Iar despre cunoaşterea ce ţine de natură, vreau să o
cercetezi cu multă băgare de seamă…nimic să nu-ţi rămâie
necunoscut.”
(François Rabelais, Gargantua şi Pantagruel)
• Sarcini de lucru
• Care sunt cunoştinţele pe care trebuie să le aibă „omul nou”?
• La ce se face referire prin expresia „barbaria stricase bunele rânduieli
de învăţătură”?
Fişă de lucru individual 4
• Ce este umanismul?
• Ce fel de om doreau să formeze umaniştii?
• Care era scopul învăţământului în Renaştere?
• Prin ce crezi că se deosebesc operele artiştilor Renaşterii
de cele din antichitate?
Leonardo da
Vinci
Brunelleschi
(Florenţa)
Tizian
(Veneţia)
(Roma)
Personalităţi
ale
Renaşterii
artistice
Veronese
(Veneţia)
El Greco
(Spania)
Rafael
Sanzio
(Roma)
Pieter Bruegel
cel
Bătrân
(Ţările de Jos)
Michelangelo
Buonarroti
(Roma)
Petrarca
Miguel de
Cervantes
Boccaccio
Personalităţi
ale literaturii
Niccolo
Machiavelli
Lope de
Vega
William
Shakespeare
Francois
Rabelais
Nicolae
Copernic
Erasmus din
Rotterdam
Personalităţi
ale
Renaşterii
ştiinţifice
Galileo
Galilei
Thomas
Morus
Erasmus din Rotterdam
- Elogiul nebuniei “Deşi mă grăbesc, nu pot trece sub tăcere pe aceia
care, măcar că nu se deosebesc întru nimic de
ultimul cârpaci, totuşi se mândresc grozav cu un
titlu zadarnic de nobleţe; îşi arată în fiece colţ
chipuri sculptate sau pictate de-ale strămoşilor
lor, cu străbunele lor titluri. Ei înşişi nu prea se
deosebesc de statuile mute, ba sunt chiar mai
lipsiţi de duh decât chipurile acestea care se
fălesc…”
Copernic îşi descrie sistemul
“După îndelungate cercetări, m-am convins, în sfârşit, că Soarele
este o stea fixă înconjurată de planete care se învârtesc în jurul lui,
care este centrul şi făclia lor. Prima şi cea mai înaltă dintre toate este
sfera stelelor fixe, care conţine totul, inclusiv pe ea înşişi; urmează
prima dintre planete, Saturn, care-şi termină rotaţia în treizeci de
ani. După ea. Jupiter, care realizează mişcarea de revoluţie în 12 ani,
apoi Marte, în 2 ani. Locul patru în serie este ocupat de revoluţia
anuală a orbitei în care este inclusă Terra, cu orbita Lunii. În al
cincilea rând, Venus, care se învârte în cinci luni. În sfârşit, locul
şase îl ocupă Mercur, care se învârte timp de 80 de zile. Iar în
mijlocul tuturor domneşte Soarele.”
Exerciţii
1.
Caracteristicile învăţământului scolastic erau:
a)
b)
c)
d)
Stimularea gândirii proprii,
Recunoaşterea autorităţii scriitorilor cunoscuţi;
Reproducerea pe de rost a cunoştinţelor;
Promovarea spiritului critic.
2. Stabiliţi relaţia corectă între autorii de mai jos şi operele lor:
N. Machiavelli
Th. Morus
Fr. Rabelais
W. Shakespeare
“Romeo şi Julieta”
“Principele”
“Gargantua şi Pantagruel”
“Utopia”