Uploaded by tc.misha112

Echilibrul macroeconomic

advertisement
ECHILIBRUL MACROECONOMIC
SUBIECTELE TEMEI:
1.
Condiţii
de
realizare
ale
echilibrului
macroeconomic. Situaţii de dezechilibru
2. Cererea agregată. Componentele şi factorii
cererii agregate
3. Oferta agregată. Modelele clasic şi keynesian ale
ofertei agregate
CONDIŢII DE REALIZARE ALE ECHILIBRULUI
MACROECONOMIC.
SITUAŢII DE DEZECHILIBRU
DEFINIȚIE
Echilibrul economic este o balanţă, în care
părţile componente tind să fie egale între ele,
adică echivalente. El poate fi definit ca o tendinţă
permanentă de egalare a diferitor mărimi
economice interdependente (nevoi şi resurse,
cerere şi ofertă).
ECHILIBRUL MACROECONOMIC
Echilibrul macroeconomic reprezintă o situaţie a
tuturor pieţelor interdependente, care se
caracterizează prin lipsa excesului de cerere sau
de ofertă. Echilibrul macroeconomic vizează
fluxurile şi mărimile globale.
COMPONENTE ALE ECHILIBRULUI
MACROECONOMIC
Principalele
componente
ale
echilibrului
macroeconomic sunt:
 o creştere economică pozitivă;
 ocuparea deplină a forţei de muncă;
 stabilitatea nivelului general al preţurilor;
 soldul pozitiv al balanţei comerciale;
 o repartiţie justă a veniturilor.
DEZECHILIBRUL ECONOMIC
Situaţia caracterizată printr-un exces de cerere sau de
ofertă poartă denumirea de dezechilibru economic.




Principalele forme de dezechilibre economice sunt:
criza economică (dezechilibrul între cererea şi oferta de
bunuri şi servicii);
şomajul (dezechilibrul între forţa de muncă disponibilă şi
locurile de muncă libere);
inflaţia (dezechilibrul între cantitatea de bunuri şi servicii
şi masa monetară);
soldul negativ al balanţei de plăţi (dezechilibrul între
export şi import).
STĂRI ALE DEZECHILIBRULUI ECONOMIC
Starea de presiune, când oferta este mai mare
decât cererea. Această stare generează
concurenţă între ofertanţi. Cumpărătorii acordă
prioritate ofertei celei mai avantajoase prin preţ
şi calitate, stimulând astfel îmbunătăţirea
calităţii produselor, reducerea costurilor şi
promovarea progresului
tehnic.
STĂRI ALE DEZECHILIBRULUI ECONOMIC
Starea de absorbţie, când cererea este mai mare
decât oferta. Astfel
concurenţa apare între
consumatori, care nu-şi pot satisface pe deplin
nevoile. În acest caz, lipseşte stimulentul pentru
ridicarea calităţii bunurilor, deoarece tot ce se
produce se vinde uşor.
MODELUL AD - AS
Echilibrul macroeconomic se stabileşte în punctul în care
cererea agregată este egală cu oferta agregată. Această
situaţie poartă denumirea de „modelul AD - AS”.
CEREREA AGREGATĂ.
COMPONENTELE ŞI FACTORII CERERII
AGREGATE
DEFINIȚIE
Cererea agregată (sau globală) reprezintă
cantitatea totală de bunuri şi servicii finale, care
este cerută într-un interval de timp în cadrul unei
economii.
Cererea agregată exprimă acel volum al produsului
naţional pe care consumatorii (întreprinderile,
menajele şi statul) sînt dispuşi să-l cumpere la un
nivel dat al preţurilor.
ELEMENTE ALE CERERII AGREGATE
consumul personal (cheltuielile pentru consum
efectuate de familii);
 achiziţiile
guvernamentale (cumpărările de
produse şi servicii efectuate de administraţia
centrală sau locală);
 investiţiile naţionale brute (cheltuielile pentru
investiţii efectuate de firme sau familii);
 exporturile nete (cererea din străinătate).

RAPORTUL CERERE AGREGATĂ - PREŢ
Principalul factor care influenţează mărimea
cererii agregate este nivelul general al preţurilor.
Între cererea agregată şi nivelul general al
preţurilor există un raport invers proporţional, o
relaţie negativă. Adică, o creştere a preţurilor
reduce cererea agregată,
şi invers.
RAPORTUL CERERE AGREGATĂ - PREŢ
Efectul de avere constă în modificarea valorii
reale
a
bogăţiei
sub
influenţa
modificării
preţurilor. În consecinţă, are loc reducerea
consumului şi, respectiv, a cererii agregate.
P↑ - C↓ - CA↓
RAPORTUL CERERE AGREGATĂ - PREŢ
Efectul ratei dobînzii constă în faptul că o dată
cu creşterea preţurilor are loc o sporire a cererii
de monedă în economie, ceea ce duce la creşterea
ratei dobînzii. Ca urmare a ridicării ratei dobînzii,
scade volumul investiţiilor şi consumul de bunuri
de folosinţă îndelungată procurate pe credit.
Acestea, la rîndul lor, conduc la scăderea cererii
agregate.
P↑ - CM↑ - Rd↑ - I↓ - CB↓ - CA↓
RAPORTUL CERERE AGREGATĂ - PREŢ
Efectul exportului net. Mărimea exportului net depinde
de diferenţa dintre preţurile naţionale şi preţurile de pe
piaţa externă. Atunci cînd preţurile naţionale cresc,
produsele externe devin mai ieftine în compraţie cu cele
confecţionate de către producătorii autohtoni. Această
situaţie conduce la creşterea importurilor şi reducerea
exporturilor. Astfel, exportul net se reduce, ceea ce
micşorează cererea agregată.
P↑ - Enet↓ - CA↓
OFERTA AGREGATĂ.
MODELELE CLASIC ŞI KEYNESIAN ALE OFERTEI
AGREGATE
DEFINIȚIE
Oferta agregată (sau globală) reprezintă
cantitatea totală de bunuri şi servicii pe care
firmele doresc şi pot să o vîndă la un anumit nivel
al preţurilor.
FACTORI DE INFLUENȚĂ
Oferta agregată depinde de mai mulţi factori, şi
anume:
 nivelul mediu al preţurilor pe economie;
 modificarea preţurilor factorilor de producţie;
 modificarea productivităţii muncii;
 informaţiile şi neotehnologiile;
 şocurile externe (se manifestă prin creşteri bruşte
ale preţurilor factorilor de producţie achiziţionaţi
din exterior.
OFERTA KEYNESIANĂ
Pe măsură ce producţia creşte, costul unitar mai întîi
scade, după care începe inevitabil să crească (legea
randamentelor neproporţionale). Evident, atîta timp cît
costurile unitare ale firmelor scad, ele vor produce mai
mult fără a modifica preţurile. În consecinţă, atîta timp
cît în economie există resurse neutilizate, oferta va fi
perfect elastică (oferta keynesiană), iar curba ofertei va
avea formă orizontală.
OFERTA CLASICĂ
Pe măsură ce costurile cresc, firmele vor produce
şi vor vinde mai mult numai dacă pot vinde mai
scump. La un moment dat, resursele disponibile
vor fi utilizate la maximum, iar oferta devine
perfect inelastică (oferta clasică) şi are formă
verticală.
ZONE ALE OFERTEI

zona I, în care resursele sunt subutilizate, iar
oferta este perfect elastică;

zona II, în care resursele sunt exploatate intensiv,
iar oferta are pantă pozitivă;

zona III, în care resursele sunt exploatate la
maximum, iar oferta devine perfect inelastică.
Download