ECHILIBRUL MACROECONOMIC SUBIECTELE TEMEI: 1. Condiţii de realizare ale echilibrului macroeconomic. Situaţii de dezechilibru 2. Cererea agregată. Componentele şi factorii cererii agregate 3. Oferta agregată. Modelele clasic şi keynesian ale ofertei agregate CONDIŢII DE REALIZARE ALE ECHILIBRULUI MACROECONOMIC. SITUAŢII DE DEZECHILIBRU DEFINIȚIE Echilibrul economic este o balanţă, în care părţile componente tind să fie egale între ele, adică echivalente. El poate fi definit ca o tendinţă permanentă de egalare a diferitor mărimi economice interdependente (nevoi şi resurse, cerere şi ofertă). ECHILIBRUL MACROECONOMIC Echilibrul macroeconomic reprezintă o situaţie a tuturor pieţelor interdependente, care se caracterizează prin lipsa excesului de cerere sau de ofertă. Echilibrul macroeconomic vizează fluxurile şi mărimile globale. COMPONENTE ALE ECHILIBRULUI MACROECONOMIC Principalele componente ale echilibrului macroeconomic sunt: o creştere economică pozitivă; ocuparea deplină a forţei de muncă; stabilitatea nivelului general al preţurilor; soldul pozitiv al balanţei comerciale; o repartiţie justă a veniturilor. DEZECHILIBRUL ECONOMIC Situaţia caracterizată printr-un exces de cerere sau de ofertă poartă denumirea de dezechilibru economic. Principalele forme de dezechilibre economice sunt: criza economică (dezechilibrul între cererea şi oferta de bunuri şi servicii); şomajul (dezechilibrul între forţa de muncă disponibilă şi locurile de muncă libere); inflaţia (dezechilibrul între cantitatea de bunuri şi servicii şi masa monetară); soldul negativ al balanţei de plăţi (dezechilibrul între export şi import). STĂRI ALE DEZECHILIBRULUI ECONOMIC Starea de presiune, când oferta este mai mare decât cererea. Această stare generează concurenţă între ofertanţi. Cumpărătorii acordă prioritate ofertei celei mai avantajoase prin preţ şi calitate, stimulând astfel îmbunătăţirea calităţii produselor, reducerea costurilor şi promovarea progresului tehnic. STĂRI ALE DEZECHILIBRULUI ECONOMIC Starea de absorbţie, când cererea este mai mare decât oferta. Astfel concurenţa apare între consumatori, care nu-şi pot satisface pe deplin nevoile. În acest caz, lipseşte stimulentul pentru ridicarea calităţii bunurilor, deoarece tot ce se produce se vinde uşor. MODELUL AD - AS Echilibrul macroeconomic se stabileşte în punctul în care cererea agregată este egală cu oferta agregată. Această situaţie poartă denumirea de „modelul AD - AS”. CEREREA AGREGATĂ. COMPONENTELE ŞI FACTORII CERERII AGREGATE DEFINIȚIE Cererea agregată (sau globală) reprezintă cantitatea totală de bunuri şi servicii finale, care este cerută într-un interval de timp în cadrul unei economii. Cererea agregată exprimă acel volum al produsului naţional pe care consumatorii (întreprinderile, menajele şi statul) sînt dispuşi să-l cumpere la un nivel dat al preţurilor. ELEMENTE ALE CERERII AGREGATE consumul personal (cheltuielile pentru consum efectuate de familii); achiziţiile guvernamentale (cumpărările de produse şi servicii efectuate de administraţia centrală sau locală); investiţiile naţionale brute (cheltuielile pentru investiţii efectuate de firme sau familii); exporturile nete (cererea din străinătate). RAPORTUL CERERE AGREGATĂ - PREŢ Principalul factor care influenţează mărimea cererii agregate este nivelul general al preţurilor. Între cererea agregată şi nivelul general al preţurilor există un raport invers proporţional, o relaţie negativă. Adică, o creştere a preţurilor reduce cererea agregată, şi invers. RAPORTUL CERERE AGREGATĂ - PREŢ Efectul de avere constă în modificarea valorii reale a bogăţiei sub influenţa modificării preţurilor. În consecinţă, are loc reducerea consumului şi, respectiv, a cererii agregate. P↑ - C↓ - CA↓ RAPORTUL CERERE AGREGATĂ - PREŢ Efectul ratei dobînzii constă în faptul că o dată cu creşterea preţurilor are loc o sporire a cererii de monedă în economie, ceea ce duce la creşterea ratei dobînzii. Ca urmare a ridicării ratei dobînzii, scade volumul investiţiilor şi consumul de bunuri de folosinţă îndelungată procurate pe credit. Acestea, la rîndul lor, conduc la scăderea cererii agregate. P↑ - CM↑ - Rd↑ - I↓ - CB↓ - CA↓ RAPORTUL CERERE AGREGATĂ - PREŢ Efectul exportului net. Mărimea exportului net depinde de diferenţa dintre preţurile naţionale şi preţurile de pe piaţa externă. Atunci cînd preţurile naţionale cresc, produsele externe devin mai ieftine în compraţie cu cele confecţionate de către producătorii autohtoni. Această situaţie conduce la creşterea importurilor şi reducerea exporturilor. Astfel, exportul net se reduce, ceea ce micşorează cererea agregată. P↑ - Enet↓ - CA↓ OFERTA AGREGATĂ. MODELELE CLASIC ŞI KEYNESIAN ALE OFERTEI AGREGATE DEFINIȚIE Oferta agregată (sau globală) reprezintă cantitatea totală de bunuri şi servicii pe care firmele doresc şi pot să o vîndă la un anumit nivel al preţurilor. FACTORI DE INFLUENȚĂ Oferta agregată depinde de mai mulţi factori, şi anume: nivelul mediu al preţurilor pe economie; modificarea preţurilor factorilor de producţie; modificarea productivităţii muncii; informaţiile şi neotehnologiile; şocurile externe (se manifestă prin creşteri bruşte ale preţurilor factorilor de producţie achiziţionaţi din exterior. OFERTA KEYNESIANĂ Pe măsură ce producţia creşte, costul unitar mai întîi scade, după care începe inevitabil să crească (legea randamentelor neproporţionale). Evident, atîta timp cît costurile unitare ale firmelor scad, ele vor produce mai mult fără a modifica preţurile. În consecinţă, atîta timp cît în economie există resurse neutilizate, oferta va fi perfect elastică (oferta keynesiană), iar curba ofertei va avea formă orizontală. OFERTA CLASICĂ Pe măsură ce costurile cresc, firmele vor produce şi vor vinde mai mult numai dacă pot vinde mai scump. La un moment dat, resursele disponibile vor fi utilizate la maximum, iar oferta devine perfect inelastică (oferta clasică) şi are formă verticală. ZONE ALE OFERTEI zona I, în care resursele sunt subutilizate, iar oferta este perfect elastică; zona II, în care resursele sunt exploatate intensiv, iar oferta are pantă pozitivă; zona III, în care resursele sunt exploatate la maximum, iar oferta devine perfect inelastică.