Poluarea -
problema tuturor botoşănenilor
Clasa a XI-a C
Modul : ISMPM
Maistru instructor : D-na Aursulesei Elena
CUPRINS :
CAP 1. Poluarea apei
1.1 Cauze
1.2 Efecte
1.3 Măsuri de prevenire
CAP 2. Poluarea aerului
2.1 Cauze
2.2 Efecte
2.3 Măsuri de prevenire
CAP 3. Poluarea soului
3.1 Cauze
3.2 Efecte
3.3 Măsuri de prevenire
CAP 4. CONCLUZII
CAP 1.POLUAREA APELOR
Introducere
In judetul Botosani există o reţea densă de ape. Lacurile si apele curgătoare
cuprind 138‚3 kmp din suprafaţa judeţului ( 2‚8 % ). Principalele ape curgătoare sunt
: Prutul, Siretul, Jijia, Başeu, iar cele mai mari iazuri sunt cele de la Negreni şi Suliţa
cunoscute si ca importante centre piscicole. Cea mai mare acumulare de ape se află
pe râul Prut, la graniţa judeţului cu Republica Moldova - lacul de acumulare de la
Stânca, comuna Ştefanesti, cu o capacitate de 1,4 miliarde metri cubi si o suprafaţă
ocupată de 5900 ha ( la nivel normal). Scopul acestei acumulări este prevenirea
inundaţiilor, irigarea terenurilor agricole si alimentarea cu apă potabilă a localităţilor
din zonă. Această acoperire de ape situează judeţul Botoşani pe locul al 16-lea între
judeţele României ca proporţie de apă faţă de uscat.
Din 27 foraje de observatie existente in Judetul Botosani doar 2 corespund
cerintelor Legii nr. 458/2002, modificata si completata de Legea nr. 311/2004, cele
mai frecvente depasiri inregistrandu-se la indicatorii amoniu, azotiti, azotati, sulfati,
mangan; In judetul Botosani se gasesc 29,850 tone deseuri de uz fitosanitar expirate
sau degradate si 40 mc de ape reziduuale provenite de la spalarea ambalajelor.
Toate aceste deseuri de pesticide apartin de Directia Fitosanitara Judeteana
Botosani si sunt depozitate temporar in vederea eliminarii prin neutralizare, in
magazii sigilate sub paza si supraveghere stricta la Centrele de Protectia Plantelor
Botosani, Dorohoi si Saveni.
1.1 CAUZELE POLUĂRII APELOR
Apa din mai mult de jumatate din fantanile judetului Botosani este
infestata cu nitriti si nitrati. Statisticile au declarat Botosaniul zona
vulnerabila din cauza pesticidilor folosite haotic in agricultura, depozitarea
necorespunzatoare a gunoiului, dar si amplasarea latrinelor si grajdurilor in
apropierea fantanilor. Toate acestea au transformat sursele de apa din
judetul Botosani in adevarate bombe biologice. In tot acest timp, sute de
copii au ajuns in stare grava la spital cu 'boala albastra', care, pentru cateva
zeci de micuti, a fost fatala.
Existenta activitatilor industriale si cu preponderenta a industriei
alimentare pe platforma Rachiti (ferme de crestere a puilor si o societate de
procesare a carnii), conduce la numeroase probleme legate de
gospodarirea si poluarea apelor de suprafata, iar utilizarea ingrasamintelor
chimice in mod abuziv, in perioada anterioara, a determinat poluarea locala
a panzei freatice cu nitriti.
Din cele 131 surse potentiate de poluare depistate in municipiul Botosani,
11 evacueaza ape uzate in cursurile de apa de suprafata, iar 120 le
deverseaza in sistemul de canalizare centralizat.
Pe langa toate acestea,neglijenta omului reprezinta o cauza foarte
importanta,acesta aruncand in ape resturi de mancare,deseuri,animale
moarte s.a.
1.2 EFECTELE POLUĂRII APELOR




Principalele efecte pe care le-a produs poluarea apei in judetul
Botosani sunt:
distrugerea florei si faunei raurilor (Prut,Siret,Sitna s.a )si a lacurilor
(lacul Mihai Eminescu –Ipotesti )
dezvoltarea cu precadere a unor anumite bacterii printre care se pot
gasii numerosi agenti patogeni;
modificarea calitatilor fizice prin schimbarea: culorii, temperaturii,
conductibilitatii electrice, radioactivitatii, prin formarea de depuneri de
fund, de spuma sau de pelicule plutitoare;care pot duce la
imbolnavire;
influente deosebit de nefaste asupra tuturor activitatilor umane din
industrie (corodarea instalatiilor, colmatarea filtrelor devine practic
imposibila dedurizarea apei etc.), din agricultura si cresterea
animalelor (provoaca moartea animalelor, influenteaza negativ
capacitatea de reproducere, sterilizeaza solul care devine
impracticabil pentru agricultura etc.) si are o influenta nociva asupra
starii sanitare si igienice a populatiei orasului.
ASA DA
ASA NU
1.3 MODALITĂŢI DE COMBATERE A
POLUĂRII APELOR









interzicerea locuitorilor orasului Botosani de a indeparta la intamplare
deseurile de orice fel, care ar putea polua apa;
organizarea corecta a sistemelor de canalizare si a instalatiilor existente
la nivelul orasului Botosani;
construirea a cat mai multe statii de epurare a apei uzate;
construirea de statii sau sisteme de epurare specifice pentru apele
reziduale ale intreprinderilor industriale (S.C.TermicaS.A
;S.C.MecanicaS.A ;S.C.Electrocontact S.A s.a)
inzestrarea cu sisteme de retinere si colectare a substantelor radioactive
din apele reziduale ale unitatilor unde se produc sau se utilizeaza astfel
de substante;
controlul depozitarii deseurilor solide, astfel incat substantele nocive sa
nu se infiltreze in panza freatica ;
amenajarea complexa a bazinelor hidrografice;
gestionarea fondului apelor constituit conform prevederilor legale;
valorificarea de noi surse de apa din cadrul judetului
CAP 2.POLUAREA AERULUI
Introducere
Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de
gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură
viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.
Poluarea atmosferei implică emanarea de substanţe dăunătoare
organismelor vii, în atmosferă. Poluanţi precum oxizii de sulf şi azot,
cloro-fluoro-carburile, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, şi
funinginea (carbunele) sunt pricipalii contribuitori la poluarea
atmosferică.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp
de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului.
Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzirea globala, poluarea
aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.
2.1 CAUZELE POLUĂRII AERULUI
Chiar dacă în oraşul Botoşani, la ora actuală, industria nu este foarte
dezvoltată, în comparaţie cu alte centre industriale, totuşi poluarea există în
această regiune şi nu este numai locală, o mare parte provenind din poluarea
transfrontalieră.
Vântul „vectorul poluării” este principalul element implicat în propagarea
şi dispersia noxelor atmosferice. Regiunea în care se află oraşul Botoşani este
expusă poluării dinspre Ruhr, Cehia, nordul Ungariei şi din zona Moscovei.
Dinspre aceste zone cei mai importanţi agenţi poluanţi sunt bioxidul de sulf,
urmat de oxizii de azot.
Principalii agenţi poluatori sunt reprezentaţi de emisiile din transport şi
industria energetică ce folosesc SO2, Nox, compuşi organici volatili, precum şi
materiale toxice cum ar fi metale grele şi poluanţii organici.
Printre cele mai poluante instituţii din oraşul Botoşani se numără :
S.C.TermicaS.A ;S.C.MecanicaS.A ;S.C.Electrocontact S.A şi S.C. UPSS S.A.
Pe lângă aceste societăţi, transportul rutier îşi aduce un aport important
la poluarea atmosferei oraşului Botoşani, numai în anul 2001 au fost
emişi:CO2– 90000 t.,CO– 11600 t.,N2O(peroxid de azot – cu potenţial
cancerigen)
2.2 EFECTELE POLUĂRII AERULUI
 efectul de sera (consecinta a proprietatii gazelor din
atmosfera -dioxid de carbon, gaz metan, ozon,
clorofluorocarburi- de a inmagazina caldura reflectata de
pamant.
 fenomenul de ,,Smog'' (apare atunci cand in jurul
particolelor de praf industrial din aer, se condenseza
vapori de apa rezultand o adevarata ,,perdea'' intre
Pamant si Soare,reducandu-se astfel vizibilitatea)
 distrugerea stratului de ozon
 ridicarea temperaturii planetei
 înrăutăţirea sănătăţii omului
Dezastrul de la
CERNOBIL
2.3 MODALITĂŢI DE COMBATERE A
POLUĂRII AERULUI






Dotarea marilor intreprinderi industriale (S.C.TermicaS.A ;S.C.MecanicaS.A
;S.C.Electrocontact S.A ş.a)cu dispozitive, care epureaza si neutralizeaza
substantele poluante (exhaustoare cu filtre);
Amplasarea noilor obiective industriale de pe piata orasului Botosani in afara
zonelor de locuit;
Amplasarea in locuri speciale a rampelor de gunoi si transportul acestuia cu
autovehicule inchise
Plantarea de arbori si arbusti, extinderea parcurilor;
Controlul tehnic al vehiculelor (analizatoare de gaze, filmetru si sonometru );
Suprainaltarea cosurilor, la unitatile care genereaza mari cantitati de fum si
gaze.
In judetul Botosani functioneaza o Staţie automată pentru
monitorizarea calităţii aerului – fond urban, aceasta este echipată cu
analizoare automate de: SO2,NOx, CO, CO2,.Staţia este dotată si cu un
sistem de monitorizare a datelor meteo, ce se realizează prin senzorii pentru
direcţia si viteza vântului, de temperatura, umiditate relativă, presiune
atmosferică, radiatie solară şi senzor de precipitaţii.
CAP 3. POLUAREA SOLULUI
Introducere
Solul reprezintă pătura superficială de la suprafaţa litosferei, a
cărei grosime medie naturală este aproximativ 1,5 m şi care s-a
format pe un fond steril, mineral, sub acţiunea factorilor pedogenetici.
Procesele de formare a solurilor se desfăşoară la scară geologică
astfel încât se apreciază că formarea unui centimetru de sol durează
circa 10.000 .
Printre tipurile de soluri existente la nivelul României în oraşului
Botoşani se întâlnesc :
- soluri brune şi cernozomice (pădurile cu stejar şi gorun din N-V şi
S-V orasului )
- molisoluri (zonele de câmpie)
- soluri intrazonale (luncile inundabile ale râurilor Prut,Siret,Sitna şi
Dresleauca )
3.1 CAUZELE POLUĂRII SOLURILOR
Poluarea solului este determinata de anumite elemente precum :
a)
elemente biologice, reprezentate de organisme (bacterii, viruşi,
paraziţi), eliminate de om şi de animale, fiind în cea mai mare parte
patogene. Ele fac parte integrantă din diferite reziduuri (menajere,
animaliere, industriale)
b)
elemente chimice (îngrăsămintele chimice – superfosfaţi ce conţin o
serie de impurităţi precum metalele şi metalozii toxici)
c)
elemente fizice : inundaţiile şi defrişările masive.
Deşi toate aceste elemente sunt importante, principalele surse de
poluare sunt : depozitul de deşeuri de la marginea Pădurii Rediu,
deversările de la staţiile de epurare,slab dotate, a apelor reziduale de
la nivelul municipiului Botosani (zona Cişmea) cât şi a comunelor şi
oraşelor(Bucecea, Stăuceni, Săveni,Dorohoi,Darabani ş.a), depozitarea
necontrolată a animalelor moarte şi a deşeurilor solide din
gospodăriile populaţiei ocupa primul loc.
3.2 EFECTELE POLUĂRII SOLURILOR







Reducerea fertilităţii solului ;
Nedezvoltarea plantelor ;
Scăderea cantitati de O2 ;
Eroziunea ;
Moartea plantelor şi animalelor din sol;
Alunecările de teren;
Lipsa durabilităţii resurselor naturale ale solului
cât şi ale subsolului;
 Aspectul neplăcut al mediului înconjurător.
ASA DA
ASA NU
ASA DA
ASA NU
3.2 MODALITĂŢI DE COMBATERE A
POLUĂRII SOLURILOR











eficientizarea colaborării cu alte autorităţi, instituţii in acest domeniu ( Poliţia
Botoşani,Urban-Serv,Primăria Botoşani,ARPM-Bacău,ANPM, CANPM,Ministerul
Mediului ş.a);
cresterea gradului profesional al personalului care lucrează în cadrul Agenţiei de
protecţie a mediului Botosani ;
încurajarea cetăţenilor municipiului Botoşani de a participa la programe precum :
Let's Do It Romania 2012 – Botosani, Proiect EcoCentru 2011, Tabara
"EcoKnowLife“ ,”ECO-SCOALA”,”CASA VERDE” “Patrula ECO “ ş.a.
instalarea a cât mai multe coşuri pentru depozitarea gunoaielor;
diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
folosirea judicioasă a îngrăşămintelor, pesticidelor, precum şi a metodelor
agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.
modernizarea staţiilor de epurare a apelor;
menţinerea suprafeţelor împădurite si utilizarea lemnului pădurilor numai in limita
aprobată prin lege;
combaterea eroziunii solului;
colectarea reziduurilor menajere in recipiente speciale, pe sortimente (sticlă,
metal, hârtie, material plastic etc.) şi reciclarea acestora;
identificarea siturilor contaminate pe tipuri de activitati poluatoare;
Let’s DO IT RomaniaBOTOŞANI 2012
Patrula ECO -BOTOŞANI
Şcoala nr.7 Botoşani – Şcoala ECO
CAP 4.CONCLUZII
Mediul înconjurator reprezinta un element esential al existentei umane,
constituind rezultatul interferentelor unor elemente naturale - sol, aer, apacu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si
influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a
societatii.
Asigurarea unei calitati corespunzatoare a mediului, protejarea lui
reprezinta o problema de interes major si de certa actualitate pentru evolutia
sociala. În acest sens, se impune pastrarea calitatii mediului si diminuarea
efectelor negative ale activitatii umane cu implicatii asupra lui.
În concluzie, se poate afirma necesitatea adaptarii mediului si a
organizarii lui in asa fel incat sa raspunda nevoilor indivizilor, ceea ce
presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a
servi populatia (in sensul satisfacerii doleantelor oamenilor). Dependenta
respectiva cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca
nevoile umane se adapteaza într-o masura, mai mare sau mai mica,
mediului.
Daca dorim continuarea evolutiei umanitatii, aceste cunostinte sunt
vitale si ele trebuie sa se traduca prin actiuni concrete. Nu este aici vorba
doar de o angajare efectiva pro natura, ci si de dezvoltarea si practicarea
unor stiluri de viata durabile – fondate mai degraba pe calitate, eficienta,
durabilitate, toleranta si intelegere decat pe « intotdeauna mai mult si
intotdeauna mai repede ».
Realizatori : Zamfir Adelina
Ciobanu Ramona
Vladeanu Andreea
Ghinuta Andreea
Dupac Roxana
Apetroaie Dumitrita
Andronovici Andreea
Crihan Vlad
Ungureanu Andrei
Ursache Costel