Obiectivul metodei propuse este sa identifice MSI-urile unui sistem pentru prioritizarea si imbunatatirea
activitatilor de mentenanta. Metoda are doua faze, studiul sistemului si definirea MSI si reprezinta o abordare
inginereasca complexa, folosind metode si tehnici dintr-un spectru din domeniul stiintific.
Figura 2 prezinta diagrama metodei, subliniind fluxul de informatii intre metodele si tehnicile aplicate.
Noutatea metodei este integrarea tehnicilor si tehnicile insasi. Dealtfel, abordarea in discutie este concentrata
pe aspectele de mentenanta predictiva, in timp ce tehnicile care iau in considerare aspecte legate de originea
si evolutia defectarii sistemului analizat sunt incorporate in metoda. Urmatoarele sectiuni ale acestui capitol
vor descrie fiecare faza a metodei, evidentiindu-i scopul.
Fig. 2
3.1. Analiza Sistemului
Obiectivul principal al analizei sistemului este sa identifice toate informatiile necesare definirii reperelor
semnificative pentru mentenanta (MSI). Aceasta faza consta in cinci pasi: FT, IBD, HAZOP, FMSA si OMCTA
(prezentate in figura 2).
3.1.1. Arborele Functional (FT)
Primul pas al studiului sistemului consta in descrierea sistemului si subsistemelor folosind FT, o tehnica
binecunoscuta, dezvoltata pentru a arata relatia intre componentele sistemului si descrierea functionala a
fiecarei componente.
3.1.2 SysML Diagrame Bloc Interne (IBD)
Desi sunt foarte utile pentru descrierea sistemului, diagramele FT nu pot arata interactiunea si
interfetele intre componentele sistemului. Astfel, in pasul doi al studiului sistemului, SysML IBD, o tehnica
imprumutata din ingineria sistemelor, este folosita sa largeasca cunostintele despre cum lucreaza sistemul si
sa pregateasca folosirea analizei HAZOP in pasul al treilea, in timp ce IBD evidentiaza parametrii de proces si
relatiile acestora cu conditiile de operare ale sistemului analizat.
3.1.3. Analiza de riscuri si operabilitate (HAZOP)
HAZOP este o analiza de risc detaliata asupra unui sistem pentru a determina ce s-ar putea intampla
daca vreo componenta ar lucra in afara modului normal de functionare. In prezenta lucrare, HAZOP este pasul
3 al analizei sistemului. Nodurile prezentate in tabelul HAZOP sunt acele noduri identificate in SysML IBD.
3.1.4. Analiza simptomatica a modurilor de defectare (FMSA)
FMSA este o tehnica relativ noua si o variatie inca neraspandita a FMECA, o tehnica populara in
ingineria fiabilitatii, sigurantei si calitatii. FMECA este folosita atunci cand sunt necesare analize de criticitate
fiind o extensie a binecunoscutei FMEA, in timp ce FMSA se concentreaza pe simptomele produse de fiecare
mod de defectare si pe selectia celor mai adecvate tehnici si strategii pentru detectie si monitorizare, urmarind
maximizarea nivelului de incredere in diagnoza si prognoza planificarii mentenantei.
In tabelul FMSA, fiecare coloana reprezinta o informatie diferita in procesul de evaluare. Reperul
considerat trebuie sa aiba cel putin un mod de defectare asociat unui singur efect si unei sau mai multor cauze
care la randul lor pot avea simptome care pot fi detectate prin mai multe tehnici asociate locatiilor si
frecventelor de monitorizare. Apoi, punctaje sunt atribuite probabilitatilor de defectare (DET), severitatii (SEV)
si nivelurilor de incredere al diagnozei (DGN) si prognozei (PGN) pentru fiecare rand rezultat din combinarea
modurilor de defectare, cauzelor initiale, simptomelor si metodelor de detectie. Rezultatul obtinut este
Numarul de Prioritate al Monitorizarii (MPN) obtinut prin inmultirea punctajelor mentionate anterior. Cu cat
MPN este mai mic, cu atat este mai critica situatia analizata.
3.1.5. Analiza Arbore Cauzal Operare si Mentenanta (OMCTA)
OMCTA rezulta din introducerea portilor „OR” retinandu-se caracteristicile de baza ale analizei CTA
(Arbore Cauzal), care este descompunerea activitatilor impreuna cu unele aspecte ale FTA in care defectarea
sistemului este descompusa in defectarea componentelor. Astfel, operarea si intretinerea componentelor
individuale sunt considerate activitati distincte, fiecare fiind impartita in patru componente: individ (I),
activitate(T), material (M) si mediul de lucru.
Punctajul rezultat pentru fiecare componenta ce constituie diagrama OMCTA va fi inmultit pentru a
ne oferi imaginea Severitatii in legatura cu aspectele legate de operare si mentenanta. Capacitatea de separare
este o facilitate importanta si utila a acestei noi tehnici. Ramificatiile arborescente create cu analiza OMCTA
reprezinta moduri de defectare ce cauzeaza abateri pentru fiecare nod analizat in HAZOP. Asocierea
punctajelor ODF si MDF prezentate in acesti arbori pentru fiecare componenta este facuta in cel mai rau
scenariu din toate analizele, ex. modul de defectare ce rezulta din cele mai mici valori ODF si MDF pentru acel
component. Aceasta abordare amendeaza componenta doar daca cea mai proasta conditie este luata in
considerare. De altfel, abordarea traditionala a fost adoptata tinand cont de alegerea MSI pentru planificarea
mentenantei.
Definirea Reperelor Semnificative pentru Mentenanta prin metoda AHP
Metoda AHP, dezvoltata de Saaty, este o metoda de decizie multicriteriala ce rezulta din analiza expertilor in
vederea obtinerii se scari de prioritate prin compararea in perechi a fiecarui criteriu si alternativa. In aceasta
prezentare, AHP este folosita pentru clasificarea MSI ale sistemului analizat. Pentru implementarea AHP, este
necesara in primul rand, definirea componentelor ce vor fi clasificate (ex. care repere ale sistemului vor fi
considerate [cele mai] critice pentru mentenanta) si criteriile ce vor fi folosite pentru clasificare.
Componentele, de altfel, sunt definite de FT iar criteriile (si justificarea fiecaruia) este prezentata in
urmatoarele subsectiuni. Odata componentele si criteriile definite, AHP poate fi implementata in 5 pasi, asa
cum descrie Silva et al.
Pasul 1:
Construirea matricii judecatii A prin compararea in perechi a criteriilor
𝑎11 ⋯
⋱
𝑎𝑘1 ⋯
A= [ ⋮
𝑎1𝑘
⋮ ],
𝑎𝑘𝑘
Unde k este numarul total de criterii considerate si aij reprezinta importanta relativa a criteriului i
fata de criteriul j, in concordanta cu scara importantelor relative din Tabelul 2. Astfel, aji este
reciproc lui aij.
Pasul 2.
Incheierea metodei de prioritizare prin derivarea vectorului de prioritati w din matricea judecatii A.
𝑤1
w= [ ⋮ ]
𝑤𝑘
unde wi ≥ 0 𝑠𝑖 ∑𝑘𝑖=1 𝑤𝑖 = 1 Din vectorul de prioritati obtinem ponderea wi.
1/𝑘
𝑤𝑖=
√∏𝑘
𝑗=1 𝑎𝑖𝑗
,
1/𝑘
𝑘
∑𝑘
𝑖=1( √∏𝑗=1 𝑎𝑖𝑗 )
pentru fiecare criteriu considerat. In aceasta lucrare, metoda de prioritizarea aplicata este media
geometrica pe randuri (RGMM).
Pasul 3:
Verificarea consistentei matricii judecatii prin calcularea nivelului individual al consistentei
geometrice (GICL),
𝐺𝐼𝐶𝐿 =
2
∑ 𝑖 < 𝑗 [log(𝑎𝑖𝑗) − log(𝑤𝑖) + log(𝑤𝑗)]2
(𝑘 − 1)(𝑘 − 2)
Dezvoltata de Crawford si Williams pentru metoda RGMM.
Tabelul 2. Scara fundamentala a numerelor absolute
Intensitatea
Importantei
1
3
5
7
9
Reciproca la
cele de mai
sus
Definire
Explicatie
Egala importanta
Doua activitati ce contribuie in mod egal la
atingerea obiectivului
Importanta moderata
Experienta si judecata usor in favoarea unei
activitati fata de cealalta
Importanta mare
Experienta si judecata mult in favoarea unei
activitati fata de cealalta
Importanta foarte mare sau O activitate este apreciata foarte mult in
demonstrata
raport cu cealalta. Superioritatea ei este
demonstrata practic.
Extrem de important
Evidenta aprecierii unei activitati fata de
cealalta este la cel mai inalt mod de afirmare
Daca o activitate i are alocata O presupunere rezonabila.
o valoare de deasupra,
diferita de zero atunci cand
este comparata cu activitatea
j, atunci si activitatea j ale o
valoare reciproca atunci cand
este comparata cu activitatea
i
1.1 – 1.9
Activitati cu importante
foarte apropiate
Poate fi dificil sa atribuim cele mai bune valori
dar cand comparam cu alte activitati
contrastante, diferenta intre numere mici nu
este notabila dar poate indica importanta
relativa intre activitati.
Aguaron si Moreno-Jimenez indica pragul pentru GICL: ex, cand GICL < 0,37 pentru k>4, care
inseamna mai mult de 4 criterii, se poate considera ca matricea judecatii are consistenta
acceptabila.
Pasul 4
Daca valoarea GICL este mai mare decat pragul indicat, matricea judecatii trebuie ajustata prin
repetarea pasilor 1 la 3 pana cand consistenta necesara este satisfacuta.
Pasul5
Se calculeaza scorul final al fiecarei componete a sistemului cu expresia:
𝑘
𝑆𝑐𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑎𝑙 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑛𝑒𝑛𝑡𝑒𝑖 = ∑ 𝑚𝑖 𝑤𝑖
𝑖=1
Unde mi este scorul normalizat atribuit componentei pentru fiecare criteriu, pe baza grilelor
prezentate.
3.2.1. Numar Prioritate Monitorizare (MPN)
Murad si al. prezinta patru criterii de evaluare a MPN, cu punctaje de la 1 la 5 pentru DET, DGN si
PGN si punctaj de 1 la 4 pentru SEV. In toate criteriile, cel mai mic numar reprezinta cel mai rau
scenariu iar numarul cel mai mare, scenariul cel mai bun. Astfel, valoarea MPN poate varia intre 1 si
500, cu punctajul 1 pentru cel mai rau si punctajul 500 pentru cel mai bun scenariu. Se poate observa
ca scara MPN este inversata fata de modelele obisnuite, ex. De obicei criteriul cu punctajul cel mai
mic este asociat scenariului cle mai putin critic in timp ce punctajele mari sunt asociate celor mai rele
scenarii. De aceea, pentru a adapta scara MPN cu scarile celorlalte criterii, rezultatul obtinut din FMSA
trebuie aplicat, rezultand un nou MPN*.
MPN* = [max(MPN) + 1] –MPN
Daca valoarea maxima a MPN este 500, in practica, pentru a determina noua valoare MPN*, se scade
valoarea MPN din 501 rezultand 1 pentru cel mai putin critic caz si 500 pentru cel mai critic caz. Cum
s-a mentionat mai devreme, pentru aceeasi componenta pot fi obtinute mai multe rezultate MPN.
Astfel, in aceasta aplicatie, scenariul cel mai rau va fi considerat intrare in AHP, ex. cea mai mare
valoare MPN* va fi luata in considerare.
3.2.2. Perspectiva Operare si Mentenanta
Impreuna ODF si MDF sunt imagini ce provin din OMCTA si asa cum s-a mentionat anterior, sunt
produsele rezultate a patru criterii: I, T, M si WM. Optiunea utilizarii OMCTA in aceasta lucrare isi are
originea din conceptul de predictivitate, astfel in acest caz reperele sunt ordonate considerand
posibilitatea defectarii sistemului ca urmare a unor actiuni de operare si mentenanta.
Ambele posibilitati de predictibilitate si preventie a defectarii prin uzura sunt luate in consideratie
incluzand rezultatelor anlizelor FMSA si OMCTA drept criterii pentru AHP. Punctele fiecarei
componente a activitatilor (I, T, M, and WM) sunt acordate conform grilei elaborate de Murad & al.
Considerand domeniul valorilor pentru fiecare din cele patru criterii care constituie impreuna ODF si
MDF, acesta poate varia intre 1 si 625, 1 find situatia cea mai buna si 625 cel mai rau scenariu.
3.2.3 Impactul asupra disponibilitatii sistemului (SAI)
Impactul asupra disponibilitatii sistemului reprezinta reducerea sau intreruperea generarii de energie
electrica cauzata de un anumit defect. Indisponibilitatea unui hidrogenerator (in sistemul energetic
Brazilian) genereaza, pe langa posibilele pierderi de venituri, penalitati contractuale severe. Astfel,
costul unei opriri neprogramate ajunge mult mai mare decat simpla reparare a generatorului,
necesitand o mai buna planificare a activitatilor de mentenantei si o mai buna anticipare a oricarui
eveniment care poate cauza defectarea echipamentului. Valorile alocate acestui criteriu sunt
cuprinse intr-o scara de la 1 la 10, asa cum se arata in tabelul 3.
Tabelul 3. Grila de evaluare a impactului asupra disponibilitatii sistemului
Punctaj
1
3
Descriere
Fara
Minor
Impact
Defectul nu are impact asupra disponibilitatii
Defectul nu cauzeaza indisponibilizarea dar afecteaza
conditiile de operare
5
Major
7
Critic
9
Catastrofal
Defectul nu cauzeaza indisponibilizarea dar afecteaza
generarea de energie
Defectul nu cauzeaza indisponibilizarea dar are efect
critic asupra generarii de energie (productie)
Defectul cauzeaza retragerea unitatii din exploatare
3.2.4. Durata medie de reparatie
Media timpului de reparatie (MTTR) reprezinta media timpului consumat pentru reparatia unui
anumit echipament sau piese, avand impact direct asupra disponibilitatii echipamentului, asa cum
se arata in tabelul 4.
Tabelul 4. Grila de punctare a duratei medii de reparatie (MTTR)
Punctaj
1
3
5
7
9
Descriere
Foarte mic
Mic
Moderat
Mare
Foarte mare
Impact
Timpul de reparatie este foarte scurt (max. un schimb)
Timpul de reparatie este scurt (max. o zi)
Timp de reparatie moderat (max. o saptamana)
Timp de reparatie mare (max. o luna)
Timp de reparatie foarte mare (cateva luni)
3.2.5. Durata medie intre doua defectari
Durata medie intre doua defectari (MTBF) reprezinta media timpilor intre doua defectari a aceleiasi
piese sau echipament, avand impact direct asupra disponibilitatii echipamentului, asa cum se arata
in tabelul 5.
Tabelul 5. Grila de punctare a duratei medie intre doua defectari (MTBF)
Punctaj
1
Descriere
Foarte mica
3
5
Mica
Moderata
7
9
Mare
Foarte mare
Impact
Rata de defectare foarte mica - pana la un defect in 6
luni
Rata de defectare mica – o defectare la 36 pana la 48 luni
Rata de defectare moderata – o defectare la 12 pana la
24 luni
Rata de defectare mare – o defectare la 3 pana la 6 luni
Rata de defectare foarte mare – o defectare sau mai
multe in fiecare luna
3.2.6. Impactul asupra personalului
Impactul asupra personalului (IoP) reprezinta efectul nedorit advers a unei defectiuni asupra fiintei
umane, sanatatii si vietii. Punctajele acestui criteriu sunt acordate conform tabelului 6.
Tabelul 6. Grila de punctare a impactului asupra personalului
Punctaj
1
3
5
Descriere
Scazut
Minor
Major
Impact
Nu cauzeaza rani sau probleme de sanatate personalului
Poate cauza rani sau probleme de sanatate minore presonalului
Poate cauza rani serioase sau probleme de sanatate serioase
7
9
Critic
Catastrofal
Poate cauza rani grave sau probleme critice de sanatate
Poate cauza moartea sau probleme extreme de sanatate
personalului
3.2.7. Impactul asupra mediului
Impactul asupra mediului (EI) reprezinta efectul nedorit advers al unei defectari asupra mediului.
Punctajele sunt acordate conform grilei din tabelul 7.
Tabelul 7. Grila de punctare a impactului asupra mediului
Punctaj
1
3
5
7
9
Descriere
Scazut
Minor
Major
Critic
Catastrofal
Impact
Insuficient pentru a crea un impact de mediu
Poate cauza impact minor de mediu
Poate cauza impact mediu sau mare
Poate cauza impact sever de mediu
Poate cauza impact catastrofal de mediu
4.Studiu de caz: Centrala hidroelectrica
In concordanta cu British Petroleum Statistical Review of World Energy, energia provenita centrale
hidroelectrice atinge o treime din productia globala de energie electrica din combustibili fosili. In
Brazilia, ponderea energiei hidroelectrice in sistemul energetic national este mai mare decat media
mondiala: aproape 70% din energia electrica consumata in Brazilia este produsa in hidrocentrale. In
consecinta, metoda propusa a fost dezvoltata pentru aplicarea intr-un studiu pentru o hidrocentrala
pe firul raului localizata in nordul Braziliei. Uzina are trei turbine Kaplan identice cu o capacitate
instalata de aproximativ 450 MW. Urmarind modelul propus in lucrare, exemplul prezentat este
impartit in doua faze: studiul sistemului si definirea MSI.
4.1. Studierea sistemului
Primul pas consta in dezvoltarea unei descrieri functionale a unuia dintre hidroagregatele din centrala
susmentionata. FT a fost utilizat pentru identificarea catorva componente si apoi specificarea
principalelor lor functiuni, ca in exemplul din figura 3, cu o descompunere a sistemului arbore in
cateva subsisteme cu unele componente (numerotate secvential si logic) pentru hidroagregatul
prezentat in lucrare.
Figura 3. Arborele functional pentru sistemul studiat, cu reprezentarea subsistemelor si a
componentelor pana la al saselea nivel
Odata ce arborele functional a fost stabilit cu atentie, se poate trece la urmatorul pas. Se pot elabora
IBD pentru a da reprezentarea interfetelor intre componentele definite anterior si afisarea acelor
informatii pe care le schimba unele cu altele asa cum se prezinta in figura 4 pentru arborele
hidroagregatului prezentat anterior in nivelul doi al FT. Nodurile prezentate in cunele circuite din IBD,
reprezentate secvential prin numere si litere, constituie baza analizei HAZOP care urmeaza.
Pe langa parametrii ce trebuie monitorizati, HAZOP identifica punctele de monitorizare ale sistemului
pentru detectia defectarii componentelor, permitand ca sa fie luate decizii privind activitati de
mentenanta predictiva. De asemenea, evidentiaza consecintele acestor defectari. Dincolo de
obisnuita lista a cauzelor a unei abateri detectate in diagrama HAZOP, cum este prezentat in tabelul
8 (considerand IBD pentru arbore prezentata in figura 4) aceste cauze sunt luate in considerare in
metoda propusa folosind diagramele OMCTA asa cum se prezinta in figura 5 (pentru nodul 3.I,
prezentat in tabelul 8)
Figura 4. Diagrama Blocuri Interne (IBD) pentru arbore cu reprezentarea interfetelor si a fluxurilor
de informatii intre componentele acestui subsistem.
Tabelul 8. Analiza de risc si operabilitate HAZOP
Nod
Parametru
3.A.
Presiune
Cuvant
Cheie
Sub
3.B.
Presiune
Sub
Presiune hidrodinamica
sub valoarea nominala
3.C.
Presiune
Sub
3.D.
Presiune
Sub
3.E.
Presiune
Sub
Nivel
Sub
Temperatura
Peste
Presiune ulei ungere sub
valaoarea nominala
Presiune ulei ungere sub
valoarea nominala
Presiune ulei ungere sub
valoarea nominala
Nivel ulei lagar sub
valoarea minima
Temperatura ulei lagar
peste valoarea maxima
3.F.
Abaterea
Cauze Posibile
Presiune hidrodinamica
sub valoarea nominala
Deficit de ulei in lagar; ulei
supraincalzit; ulei cu specificatie
incorecta; uzura excesiva lagar
Deficit de ulei in lagar; ulei
supraincalzit; ulei cu specificatie
incorecta; uzura excesiva lagar
Defectarea sistemului de ungere
Defectarea sistemului de ungere
Defectarea sistemului de ungere
Pierderi de ulei din lagarul radial;
defectarea sistemului de ungere
Sarcina dinamica excesiva
Nivel
Sub
Temperatura
Peste
Nivel
Sub
Temperatura
Peste
3.I.
Curent
Lipsa
3.J.
Rotatie
NU
3.G.
3.H.
Nivel ulei lagar sub
valoarea minima
Temperatura ulei lagar
peste valoarea maxima
Nivel ulei lagar sub
valoarea minima
Temperatura ulei lagar
peste valoarea maxima
Lipsa tensiune
alimentare pompa ulei
Nu se roteste arborele
generatorului
Pierderi de ulei din lagarul radial;
defectarea sistemului de ungere
Sarcina dinamica excesiva
Pierderi de ulei din lagarul axial;
defectarea sistemului de ungere
Sarcina dinamica excesiva
Cadere sistem alimentare
Distrugerea elementelor de
cuplare
Figura 5. Diagrama de Analiza OMCTA pentru nodul 3.I. prezentat anterior in tabelul HAZOP
In paralel cu utilizarea combinata a HAZOP si OMCTA, tehnica FMSA este aplicata pentru
determinarea MPN pentru fiecare mod de defectare al componentelor. Tabelul 9 prezinta analiza
FMSA cu informatiile necesare pentru conducerea analizei procesului pentru exemplul cu arborele
de turbina si generator din studiul de caz.
Odata ce rezultatele analizelor OMCTA si FMSA au fost obtinute (ODF, MDF si MPN*) si valorile
rezultate ale criteriilor corespunzatoare sunt cunoscute, este necesara stabilirea valorilor celorlalte
criterii considerate (SAI, MTTR, MTBF, IoP and EI) pentru componentele analizate. Un total de 206
subsisteme si componente au fost luate in considerare in faza de studiu a sistemului, rezultand 161
de repere evaluate in faza a doua deoarece in aceasta faza numai „frunzele” FT (componente care nu
au subdiviziuni) sunt luate in analiza.
DGN
PGN
MPN
Frecventa de
monitorizare
Locatia de
monitorizare
Tehnica
primara
Putere
activa
SEV
Zgomote,
vibratii
excesive si
pierderea
sincronizarii
Vibratii
excesive
lagar,
temperatura,
zgomote
Vibratii
excesive
Dezechilibru
lagar,
mecanic
temperatura,
zgomote
Vibratii
excesive
Dezechilibru
lagar,
electromagnetic
temperatura,
zgomote
Vibratii
excesive
Dezaliniere
lagar,
arbori
temperatura,
zgomote
Vibratii
Dezaliniere
excesiva
intre lagare
lagar,
DET
Fisuri care se
propaga din
cauza oboselii
sau
suprasarcinii
Ungere
defectuoasa
lagar (lipsa ulei
sau calitate
proasta)
Simptomele
defectarii
Cauza
principala
Mod Defectare
Vibratii excesive
Arbore turbina si generator (reper 3.1 si 3.2)
Rupere
Item
Tabelul 9. Analiza simptomelor modurilor de defectare (FMSA) exemplu.
Retea Continuu
1
1
4
5
20
Zgomote
Local
Inspectie,
rond
3
1
4
5
60
Zgomote
Local
Inspectie,
rond
2
2
3
2
Zgomote
Local
Inspectie,
rond
2
3
3
2
36
Zgomote
Local
Inspectie,
rond
2
3
3
2
36
Zgomote
Local
Inspectie,
rond
2
4
3
2
48
Zgomote
Local
Inspectie,
rond
2
4
3
2
48
24
Sageata arbore
Fisuri in arbori
temperatura,
zgomote
Vibratii
excesiva
lagar,
Zgomote
temperatura,
zgomote
Vibratii
excesiva
lagar,
Zgomote
temperatura,
zgomote
Local
Inspectie,
rond
2
4
3
2
48
Local
Inspectie,
rond
2
2
3
2
24
4.2. Definirea reperelor semnificative pentru mentenanta
Odata ce toate componentele au fost definite si punctajele pentru cele opt ctiterii considerate au fost
stabilite, poate fi implementata AHP. Punctajele pentru toate componentele analizate in aceasta
lucrare pot fi gasite in tabelul S1 din anexa. Punctajele stabilite pentru fiecare criteriu au fost obtinute
prin brainstorming cu experti in domeniu. Matricea judecatii, construita prin comparatia in perechi a
criteriilor, este prezentata in tabelul 10, care arata si vectorul de prioritati calculat. Pentru verificarea
consistentei matricii judecatii, a cost calculat Nivelul Individual de Consistenta Geometrica (GICL) de
0.0745. Intrucat valoarea sa este mai mica decat 0.37, se poate concluziona ca aceasta matrice a
judecatii are o consistenta acceptabila.
Tabelul 10. Matricea Judecatii cu punctajele pentru fiecare criteriu luat in considerare
MPN*
ODF
MDF
SAI
MTTR
MTBF
IoP
EI
MPN*
ODF
MDF
SAI
MTTR
MTBF
IoP
EI
1
2
4
6
0.33
7
8
6
0.5
1
0.5
6
0.5
5
6
4
0.25
2
1
7
0.5
3
7
6
0.17
0.17
0.14
1
0.14
0.2
4
2
3
2
2
7
1
6
9
8
0.14
0.2
0.33
5
0.17
1
5
3
0.13
0.17
0.14
0.25
0.11
0.2
1
0.5
0.17
0.25
0.17
0.5
0.13
0.33
2
1
Vectorul
prioritatilor
0.0274
0.0456
0.0408
0.1923
0.0216
0.1045
0.3460
0.2218
Pasul urmator este calcularea scorului final pentru toate cele 161 de componente. Rezultatul poate
fi gasit in tabelul S2 din materialul suplimentar. Cele zece repere critice pentru mentenanta sunt
cele prezentate in tabelul 11 si sunt Vana Inchidere Rapida, Acumulatorul de presiune, Fusul
Lagarului Axial, Cuzineti lagar axial, Pivot lagar axial, Gratar, Cuzineti Lagar Radial Turbina, Carcasa
Lagar Radial Turbina, Pivot lagar radial turbina, Paletele Turbinei.
Tabelul 11. Tabelul cu primele zece repere ordonate dupa importanta acestora pentru
mentenanta.
ID
4.1.2
5.4.2.4.2
3.5.1
3.5.3
3.5.4
4.1.1
3.4.2.3
3.4.2.1
3.4.2.2
4.6.2
Reper
Vana Inchidere Rapida
Acumulatorul de presiune
Fusul Lagarului Axial
Cuzineti lagar axial
Pivot lagar axial
Gratar
Cuzineti Lagar Radial Turbina
Carcasa Lagar Radial Turbina
Pivot lagar radial turbina
Paletele Turbinei
Scor
0,0152
0,0139
0,0128
0,0128
0,0126
0,012
0,0117
0,0117
0,0117
0,0111
Rang
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10