CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL de Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, Timpul nostru se remarca prin minunate împliniri în domeniile întelegerii stiintifice s i prin aplicarea tehnica a acestor introspectii. Cine nu ar fi încântat de asta? Dar sa nu uitam ca numai cunoasterea si abilitatile nu pot conduce umanitatea catre o viata fericita si demna. Umanitatea are toate motivele sa-i puna pe cei care proclama valori si standarde morale înalte deasupra descoperitorilor adevarului ob iectiv. Ceea ce umanitatea datoreaza personalitatilor ca Buddha, Moise, Iisus va loreaza pentru mine mai mult decât toate realizarile mintii iscoditoare si constru ctive. Albert Einstein, The Human Side - PRIMA PARTE Am ales sa va împartasesc un fragment din cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , d e Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, deoarece contine una dintre cele opt mo dalitati de antrenare a creierului în scopul obtinerii sanatatii fizice, mentale s i spirituale, prezentate de autori. Modalitatea este una extrem de simpla, dar e xtrem de importanta si folositoare. În acelasi timp, prin prezentarea acestui frag ment, doresc sa aduc în atentia voastra cartea mai sus amintita, de mare valoare, la a carei baza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala, si al carei preambul la primul capitol este constituit din cuvintele lui Albert Einst ein, redate mai sus. Antrenarea creierului Opt modalitati de a obtine sanatatea fizica, mentala si spirituala A cincea modalitate optima de exersare a creierului Cascati. Râdeti daca vreti (desi ati face mai bine creierului daca ati zâmbi), dar d upa parerea mea profesionala, cascatul este unul dintre cele mai strasnic pastra te secrete în neurostiinta. Chiar si colegii mei, care fac la alte universitati ce rcetari asupra meditatiei, relaxarii si reducerii stresului, au trecut cu vedere a aceasta puternica unealta de intensificare neuronala. Cascatul a fost folosit de multe decenii în terapia vocii, ca un mijloc eficient de reducere a hipertensiu nii din gât si a anxietatii. Câteva studii recente bazate pe scanarea creierului au aratat cum cascatul induce o activitate neuronala unica în zonele creierului care sunt direct legate de gener area constiintei sociale si crearea sentimentelor de empatie. Una dintre aceste zone este precuneusul, o mica structura ascunsa în cutele lobului parietal. Confor m cercetatorilor de la Institutul de Neurologie din Londra, precuneusul pare sa joace un rol central în constiinta, autoreflectie si refacerea memoriei. Precuneus ul este stimulat de respiratia yoga, fapt care ajuta la explicarea motivului pen tru care diferite forme de meditatie contribuie la un sentiment sporit de consti inta de sine. Este de asemenea una dintre zonele cele mai atinse de afectiunile batrânetii si problemele de deficit de atentie, deci este posibil ca daca vom casc a deliberat sa întarim aceasta parte importanta a creierului. Din aceste motive credem ca simplul cascat trebuie integrat în exercitii si progra me de reducere a stresului, antrenamente de intensificare a memoriei, psihoterap ie si practici spirituale contemplative. Si deoarece precuneusul a fost asociat recent cu sistemul neuron-oglinda din creier (care ne permite sa rezonam la sent imentele ?i comportamentele altora), cascatul ar putea chiar sa ajute la intensi ficarea constiintei sociale, compasiunii si comunicarii eficiente cu altii. Cascatul este atât de eficient si de important pentru functionarea creierului, încât v a voi cere sa cititi cele treizeci si patru de studii legate de cascat pe care l e-am citat la note (puteti citi rezumatul si câteva articole accesând pubmed.gov). D e ce sunt atât de insistent? Pentru ca daca v-as cere sa puneti jos aceasta carte chiar acum si sa cascati de zece ori ca sa experimentati aceasta tehnica fabuloa sa, probabil ca n-o veti face. Chiar si la seminare, dupa prezentarea cantitatii coplesitoare de dovezi, când ceream oamenilor sa caste, jumatate din audienta ezi ta. Trebuia sa îi conving pentru ca sa simta efectele relaxante imediate. Exista o prejudecata de neînteles în societatea noastra, care sugereaza ca este nepoliticos sa casti si cei mai multi dintre noi am fost învatati aceasta când eram mici. Ca tânar student la Medicina, am fost prins odata cascând si am fost mustruluit de p rofesor. A spus ca nu se cade sa apar obosit în fata pacientilor, chiar daca state am pe hol, nu în salon. Într-adevar, cascatul se intensifica atunci când sunteti obosi t si ar putea fi modalitatea blânda prin care creierul va spune ca ar fi necesar u n mic somn de regenerare. Pe de alta parte si expunerea la lumina va poate face sa cascati, sugerând ca aceasta este o parte a procesului de trezire. Cascatul nu numai ca va relaxeaza va aduce cu rapiditate într-o stare de constiint a cognitiva. Studentii casca la curs, nu pentru ca profesorul este plictisitor ( desi si acest lucru va poate face sa cascati, încercând sa ramâneti concentrat la disc ursul monoton), ci pentru ca scapa creierul de somnolenta, ajutându-va sa stati co ncentrat asupra unor concepte si idei importante. El regleaza constiinta si sent imentul de sine si ne ajuta sa devenim mai introspectivi si mai constienti de si ne. Desigur, daca se întâmpla sa va treziti în fata unui profesor monoton, plictisitor , cascatul va va ajuta sa va mentineti treaz. Cascatul va va relaxa si va va aduce într-o stare de veghe alerta mai repede decât o rice alta tehnica de meditatie cunosc si, deoarece este neurologic contagios, es te foarte usor de învatat în grup. Una dintre fostele mele studente folosea cascatul pentru a readuce la atentie consiliul directorilor în mai putin de saizeci de sec unde. De ce? Pentru ca ajuta oamenii sa îsi sincronizeze comportamentul cu altii. Cascatul, ca mecanism de alertare, apare în primele douazeci de saptamâni de la nast ere. El ajuta la reglarea ritmurilor circadiene ale nou-nascutilor si, deci, cas catul ar trebui sa ajute petrecaretul de pâna în zori sa îsi reseteze ceasul intern al creierului. Cascatul ar putea de asemenea sa usureze disconfortul provocat de a ltitudinile mari. Deci ce anume se afla înapoia mecanismului care face din cascat o unealta atât de es entiala? Pe lânga activarea precuneusului, regleaza temperatura si metabolismul cr eierului. [...] Numeroase neurochimicale sunt implicate în experienta cascatului, inclusiv dopamin a,care activeaza producerea de oxitocina în hipotalamus si hipocamp, zone esential e pentru activarea memoriei, controlul voluntar si reglarea temperaturii. Acesti neurotransmitatori regleaza placerea, senzualitatea si relatiile dintre indiviz i, deci daca vreti sa va sporiti intimitatea si sa stati împreuna cu partenerul du mneavoastra, atunci cascati împreuna. Alte neurochimicale si molecule implicate în c ascat sunt acetilcolina, oxidul nitric, glutamatul, GABA, serotonina, ACTH, MSH, hormonii sexuali si peptidele. De fapt, este greu sa gasim o alta activitate ca re sa influenteze atât de multe functii ale creierului. Sfatul nostru este simplu. Cascati cât de mult puteti într-o zi: când va confruntati c u o problema dificila la lucru, când va pregatiti sa mergeti la culcare si ori de câte ori simtiti mânie, anxietate sau stres. Cascati înainte sa aveti o discutie impor tanta, cascati înainte sa dati un test si cascati în timp ce meditati sau va rugati pentru ca va va intensifica experienta spirituala. Cascatul constient are nevoie de putina practica si disciplina pentru a trece de inhibitiile sociale inconstiente, dar oamenii vin adesea cu trei scuze ca sa nu caste: Nu-mi vine , Nu sunt obosit si, preferatul meu, Nu pot . Sigur ca puteti. Tot ce ea ce trebuie sa faceti ca sa declansati un cascat adânc este sa îl mimati de sase s au sapte ori. Încercati asta acum si veti descoperi pâna la al cincilea cascat fals ca se va produce unul real. Dar nu va opriti aici, pentru ca pâna la al zecelea sa u al doisprezecelea cascat veti simti puterea acestui mic truc seducator. Ochii poate va vor lacrima, s-ar putea sa înceapa sa va curga nasul, dar va veti simti s i foarte prezent, incredibil de relaxat si foarte alert. Nu e rau pentru ceva ce nu ia mai mult de un minut. În concluzie: 12 Motive esentiale sa cascati 1.Stimuleaza starea de alerta si concentrarea 2.Optimizeaza activitatea creierului si metabolismul 3. Îmbunatateste functia cognitiva 4. Îmbunatateste memoria 5. Sporeste constiinta si introspectia 6. Scade stresul 7. Relaxeaza fiecare parte a corpului 8. Îmbunatateste controlul muscular voluntar 9. Intensifica abilitatile atletice 10. Regleaza simtul timpului 11. Creste empatia si constiinta sociala 12. Sporeste placerea si senzualitatea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A DOUA În continuarea articolului precedent pe aceeasi tema (articol pe care îl gasiti aici : http://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul/), având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newberg si Mark Robert Wa ldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un nou fragment ce contine o alta modali tate de antrenare a creierului în scopul obtinerii sanatatii fizice, metale si spi rituale, dintre cele opt modalitati prezentate de autori. Tehnica este una extre m de simpla si valoroasa, ca si cea prezentata în articolul anterior. Reamintesc f aptul ca la baza cartii în cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si sp irituala. Antrenarea creierului Opt modalitati de a obtine sanatatea fizica, mentala si spirituala. Meditatia si rugaciunea. A opta modalitate optima de exersare a creierului Zâmbiti. Chiar si daca nu va vine s-o faceti, simplul act al zâmbitului repetitiv aj uta la întreruperea tulburarilor starii de spirit si întareste abilitatea neuronala de a mentine o viziune pozitiva asupra vietii. Chiar si daca mimati un zâmbet, cei lalti oameni va vor raspunde cu o mai mare generozitate si bunatate. Dupa stiint a mea, singura religie care încorporeaza zâmbetul într-o practica spirituala este budi smul. De exemplu, Thich Nhat Hanh sugereaza sa facem meditatia zâmbetului ori de câte ori avem o clipa libera în timpul zilei. Zâmbiti când urcati într-un lift sau stati la c oada la supermarket si veti observa ca oamenii din jurul vostru se vor calma. Va veti simti mai bine, veti iradia empatie, iar oamenii vor raspunde cu bunatate. Dupa cum scria Thich Nhat Hanh, Daca nu vom fi capabili sa zâmbim, atunci lumea nu va avea pace . Zâmbetele, ca veni vorba, sunt contagioase neurologic în orice cultura , iar femeile sunt mult mai capabile sa zâmbeasca decât barbatii. Zâmbetul stimuleaza circuitele creierului care sporesc interactiunea sociala, empa tia si starea de spirit. De fapt, zâmbetul are un efect atât de puternic asupra crei erului, încât daca vedeti imaginea unui chip zâmbitor, va veti simti involuntar mai fe ricit si mai în siguranta. În sens invers, încruntatul (sau privitul unui chip încruntat ) stimuleaza sentimentele de furie, dezgust si neplacere. Într-un studiu controver sat, injectiile cu Botox în ridurile de încruntare par sa amelioreze sentimentele su biective de depresie. Râsul, pe de alta parte, stimuleaza cai neuronale diferite. Râsul si umorul nu apar pe lista noastra, pentru ca o parte a mecanismelor implicate sunt asociate cu su rprinderea si perceperea incongruentei. Râsul si umorul pot stimula amigdala, suge rând ca aceste sentimente sunt uneori legate de disconfort si teama. Aceasta ne po ate ajuta sa explicam de ce multi oameni râd când se uita la filme în care alti oameni fac lucruri prostesti si au de suferit, pentru ca ar putea fi o cale de elibera re rapida a anxietatii (o explicatie alternativa ar fi ca unii oameni experiment eaza o placere sadica atunci când altii gresesc). Unele dovezi sugereaza ca râsul poate ajuta la scaderea stresului si la întarirea si stemului imunitar, declansând chiar anumite gene care sunt legate de lupta împotriva diabetului si SIDA. Dar schimbarile par sa fie temporare, iar studiile nu reuse sc sa demonstreze daca apar îmbunatatiri apreciabile ale starii de sanatate. O personalitate înclinata spre râs poate fi benefica, dar pâna când nu ia cineva un grup de subiecti carora sa le ceara sa râda arbitrar timp de cinsprezece minute pe zi, apoi sa îi scaneze din nou în opt saptamâni, nu vom sti daca circuitele neuronale sti mulate sunt legate de anxietate, placere, sadism sau pace. Va recomandam sa ascultati muzica fericita (da, creierul organizeaza sunetul într-o paleta de emotii). Poate stimula un zâmbet ca raspuns si îmbunatati starea de spirit si poate fi deosebit de eficienta în ajutarea creierului atunci când aveti de-a fac e cu o boala cronica sau grava. Meditatia si rugaciunea Majoritatea dictionarelor definesc rugaciunea ca un act de comunicare cu o zeita te, mai ales sub forma unei dorinte sau a unei cereri de ajutor. Meditatia este definita ca o reflectare contemplativa sau un exercitiu mental me nit sa creeze un nivel ridicat de constienta spirituala, sa declanseze o experie nta spirituala sau religioasa, sau sa antreneze mintea într-un mod specific. Consideram rugaciunea a fi o forma specializata de meditatie, în care practicantul face o cerere specifica unei entitati sau prezente spirituale. Vedem, de asemen ea, imaginatia ghidata, hipnoza si tehnica psihoanalitica a asocierii libere ca forme de activitate contemplativa. Atât rugaciunea, cât si meditatia pot include folosirea textelor religioase, cântecele sau miscari ritualice, dar meditatia se refera de obicei la o activitate mai înde lungata, mai intensa. Neurologic, am descoperit ca, cu cât o persoana se roaga sau mediteaza mai mult, cu atât mai multe schimbari au loc în creier. Cinci minute de r ugaciune o data pe saptamâna s-ar putea sa aiba un efect minim, dar patruzeci de m inute de exercitiu zilnic, pe o perioada de câtiva ani, va produce schimbari perma nente în creier. Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiec tele: - Chimia si Dumnezeu - Atingerea scopurilor - Protejarea creierului care îmbatrâneste - Antrenarea dendritelor - Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei - Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului. CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL - Partea a treia În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema (pe care le gasiti aici: htt p://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul si aici: http: //spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/), având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newberg si Mark Ro bert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un fragment ce contine o mica par te a explicarii efectelor practicilor spirituale asupra creierului uman. Reamint esc faptul ca la baza cartii în cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala. Chimia si Dumnezeu În ultimii cinsprezece ani am investigat mecanismele neuronale ale spiritualitatii cu aceeasi fervoare cu care un preot îl contempla pe Dumnezeu. Unele ritualuri re ligioase nu fac decât sa te relaxeze, altele te ajuta sa te mentii concentrat si a lert, dar câteva par sa-i poarte pe practicanti pe tarâmuri transcendente ale experi entei mistice, unde întregile lor vieti sunt schimbate. Echipa noastra de cercetare de la Universitatea din Pennsylvania a demonstrat co nvingator ca Dumnezeu este o parte a constiintei noastre; cu cât te gândesti mai mul t la Dumnezeu, cu atât mai mult vei modifica circuitul neuronal din anumite parti ale creierului. De aceea afirm, cu cea mai mare încredere, ca Dumnezeu îti poate sch imba creierul. Si nu conteaza daca esti crestin sau evreu, musulman sau hindus, agnostic sau ateu. [...] Practicile spirituale au efect asupra neurotransmitatorilor, chimicalele care fa c trupul si creierul nostru sa functioneze. De exemplu, o crestere de 65 de proc ente de dopamina a fost gasita la indivizii care practicau yoga nidra, o forma d e meditatie în care persoana mentine constiinta treaza în timp ce ramâne într-o stare de relaxare completa. Dopamina intensifica imaginatia senzoriala, genereaza stari de placere, stimuleaza gândirea pozitiva, sporeste sentimentul de bunastare si ne în gaduie sa ne simtim în siguranta în lume. Chiar si extazul care rezulta din cocaina este legat direct de cresterea brusca de dopamina în creier. Aceasta ar putea expl ica de ce unii oameni aseamana experientele spirituale cu experienta drogarii, d e vreme ce ambele au o cale comuna în creier. (Nota personala: aceasta nu înseamna c a autorii îndeamna cititorul la încercarea de a simti efectul dopaminei prin consumu l de droguri, ci, dimpotriva, demonstreaza ca extazul poate fi atins pe cai natu rale prin experiente spirituale, care nu expun persoana la efecte secundare noci ve si care au darul de a consolida sanatatea trupului si a spiritului) Într-adevar, abilitatea de a crede în tarâmurile spirituale poate fi dependenta de can titatea de dopamina care este eliberata în lobii frontali, iar prea putina dopamin a poate conduce acea persoana catre scepticism si neîncredere. Pe de alta parte, n iveluri ridicate de dopamina pot determina o persoana sa adopte credinte paranor male. O alta cercetare a sugerat ca echilibrul de activitate între emisferele stânga si dreapta ar putea regla predispozitia unei persoane catre spiritualitate sau ateism. În timpul formelor intense de meditatie (vipassana, introspectie si Meditatie Tran scedentala), nivelele de serotonina din sânge sunt neschimbate. În unele studii ele cresc, în altele descresc si se pune întrebarea daca sunt benefice sau daunatoare. U nele argumenteaza ca meditatia poate provoca mici leziuni ca de epilepsie, dar, dupa stiinta mea, niciun caz de epilepsie nu a fost legat direct de practicile s pirituale. Exista, însa, o marturie anecdotica, si anume ca oamenii cu personalita ti instabile ar putea avea simptomele temporar crescute. Dar de vreme ce s-a fol unde s-a dovedit ca este deose osit la scara atât de larga meditatia în psihoterapie bit de eficienta în tratamentul depresiei severe -, rezulta ca este un tratament f oarte eficient pentru tulburarile starii de spirit. Serotonina eliberata în timpul meditatiei ar putea fi de asemenea responsabila pentru intensa imagistica vizua la si experientele spirituale adesea raportate în timpul practicii spirituale inte nse. Cercetarea a aratat ca practicile spirituale afecteaza si alte neurochimicale im portante din creier. De exemplu, forme usoare de yoga ce presupun respiratie si în tindere sporesc nivelul de acid gammaminobutiric (GABBA) în creier cu pâna la 27 pro cente. GABBA este asociat cu niveluri joase de anxietate si depresie. Meditatia Transcedentala (care este o combinatie simpla de relaxare, respiratie si repetar ea unui sunet simbolic) scade de asemenea substantele de stres, epinefrina si no repinefrina, fapt care explica de ce practicile contemplative va induc o placuta stare de relaxare. Schimbând neurochimia creierului, practicile spirituale restab ilesc un sentiment de pace, fericire si siguranta, descrescând în acelasi timp simpt omele anxietate, depresie si stres. Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiec tele: - Atingerea scopurilor - Protejarea creierului care îmbatrâneste - Antrenarea dendritelor - Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei - Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A PATRA În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema (pe care le gasiti aici: htt p://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http:/ /spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ s i aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-par tea-a-treia/) având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newbe rg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un fragment ce mi se pare deosebit de important pentru ca valideaza faptul ca daca stim cum sa ne fo losim creierul, putem materializa dorintele si scopurile ce ni le propunem. Ream intesc faptul ca la baza cartii în cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifi ca si spirituala. Atingerea scopurilor Dorinta si concentrarea sunt suficiente pentru a schimba permanent creierul, da r oamenii dezvoltati spiritual au descoperit modalitati suplimentare de a îmbunata ti functionarea neuronala. Respiratia regulata va afecta mecanismele care contro leaza emotiile si perceptiile senzoriale, dar daca o faceti prea profund, s-ar p utea sa determinati aparitia unor viziuni si sunete halucinogene. Respiratia reg ulata lenta are un efect calmant asupra trupului si mintii si descreste de aseme nea activitatea metabolica în diferite parti ale creierului. Este un lucru foarte important, pentru ca lobul nostru frontal tinde sa fie foarte activ. Foloseste o mare parte din energia necesara pentru functionarea altor mecanisme neuronale, asa ca trebuie sa odihnim aceasta parte a creierului. Gândirea foloseste o mare pa rte a energiei neuronale, dar respiratia lenta, adânca, o restabilizeaza. Vom disc uta acestea mai pe larg în capitolele urmatoare. Un anumit tip de meditatie, ca si alte practici spirituale, îngaduie creierului sa se odihneasca în vreme ce mentine o constiinta acuta a mediului, ceea ce este o a bilitate foarte folositoare ce merita dezvoltata. Adaugând la meditatie miscarile repetitive ale mâinii si vorbirea, se vor intensifica centrii motori si de coordon are ai creierului. Prin urmare, sporind eficienta întregului creier se va conserva mai multa energie neuronala si metabolica. Iar aceasta sporeste formarea memori ei. Prin tehnici meditative oamenii au reusit sa-si îmbunatateasca memoria si sa ating a alte scopuri semnificative. Unii au creat stari durabile de liniste si pace, în vreme ce altii au devenit mai eficienti la serviciu. Când meditezi intens asupra u nui scop specific pe o perioada lunga de timp, creierul începe sa se raporteze la ideea ta de parca ar fi un obiect prezent efectiv în lume, crescându-si activitatea în talamus, parte a procesului de creare a realitatii al creierului. Conceptul încep e sa para tot mai usor de atins si real si acesta este primul pas în motivarea alt or parti ale creierului în a actiona deliberat. Sa ai credinta în atingerea scopurilor tale La baza acestor patru pasi dorinta, concentrare, control regulat al corpului si practica sta un al cincilea proces, unul care este esential pentru atingerea dor intelor sau scopurilor. Îl numim asteptare , un termen care, ca si credinta, reflecta propensiunea noastra neurologica de a crede ca putem, si ne vom atinge scopuril e. Asteptarea este diferita de speranta pentru ca ofera convingerea interioara c a scopul poate fi atins, chiar daca pare irational. Este unul dintre principiile de baza ale optimismului si guverneaza de asemenea mecanismul neurologic cunosc ut ca efectul placebo . Daca credeti cu tarie în ceva cu alte cuvinte, daca aveti suf icienta credinta în voi însiva veti stimula activarea atât a sistemului imunitar, cât si a sistemului motivational. Acesta nu este un proces magic [...]. Este mai degraba vorba numai de creierul n ostru care face ceea ce milioane de ani de evolutie l-au învatat sa faca: sa ating a scopuri pe care ni le punem în minte. Acesasi lucru este adevarat si pentru telu rile religioase. Daca va puneti mintea sa atinga un scop spiritual, veti spori n eurologic sentimentul ca realitatea spirituala poate fi experimentata. Se poate argumenta ca Avraam, Moise, Mahomed, Iisus si Buddha au atins iluminarea spiritu ala pentru ca au practicat meditatia si rugaciunea intensa timp de ani de zile. [...] Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subie ctele: - Protejarea creierului care îmbatrâneste - Antrenarea dendritelor - Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei - Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A CINCEA În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema (pe care le gasiti aici: htt p://spatiulinimii.com/2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http:/ /spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ , aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-parte a-a-treia/ si aici: http://spatiulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeucreierul-partea-a-patra/), având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un alt fragment ce mi se pare de o importanta deosebita deoarece explica efectele stres ului asupra creierului si, implicit, asupra întregului organism, precum si metodel e prin care putem ameliora efectele acestuia. Reamintesc faptul ca la baza carti i în cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala. Un lucru pe care, personal, l-am remarcat, este dovada (înca una) a faptului ca suntem cu toti i parte din TOT si TOT-ul parte din noi structura, alcatuirea unui neuron uman e ste similara cu alcatuirea unui copac. Protejarea creierului care îmbatrâneste si antrenarea dendritelor Dovezile arata clar ca majoritatea formelor de practica contemplativa vor îmbunata ti cognitia, dar cum te poti decide ce tehnica sa folosesti? Credem ca este mult mai probabil ca forma de meditatie discutata pe parcursul ca rtii sa prezinte îmbunatatiri în memorie si cognitie pentru ca încorporeaza sase tehni ci diferite de modificare neuronala: relaxare, respiratie, psalmodiere (repetiti e mantra/cuvânt/sunet), miscari de coordonare ale degetelor, fond muzical si conce ntrare intensa. Multe alte meditatii folosesc numai una sau doua dintre aceste m etode. Vom discuta mai mult despre aceste beneficii ale relaxarii, respiratiei s i concentrarii într-un alt capitol, dar acum vom trece în revista efectele pe care m iscarile repetitive, sunetele si muzica le au asupra creierului. Numeroase studii au aratat ca simpla repetitie a unui sunet, fraza sau miscarea unui deget pe o perioada de timp reduce semnificativ simptomele stresului, anxie tatii, depresiei si furiei si îmbunatateste perceptia calitatii vietii si bunastar ii spirituale a practicantului. În fapt, adaugarea miscarii la orice meditatie ar trebui sa sporeasca semnificativ performantele cognitive ale creierului. Miscari le repetate, abile ale degetelor par sa îmbunatateasca de asemenea sistemul nervos central si periferic, amânând pierderea controlului mâinii cauzata de îmbatrânire. Într-un studiu, muzicienii care foloseau miscari repetate ale degetului prezentau rate s cazute de dementa, iar în altul, antrenarea muzicala timpurie la copii a avut ca e fect îmbunatatirea pe termen lung a preformantelor vizual-spatiale, verbale si mate matice . De fapt, ar fi corect sa consideram orice pregatire muzicala drept o form a de meditatie cognitiva pentru ca implica concentrare intensa, repetarea unor t ehnici, coordonarea corpului si atentie motivationala. Exista chiar dovezi considerabile ce documenteaza efectele muzicii placute asupr a creierului. Ea adânceste experienta emotionala, sporeste procesarea vizuala si a uditiva si îmbunatateste atentia si procesarea emotiilor. Recomandam prin urmare s a puneti muzica clasica sau melodioasa pe fundal atunci când meditati sau va rugat i. Daca va cântati mantra sau rugaciunea, asa cum se face în traditia Kirtan Kryia, ve ti spori performantele cognitive. Am dori de asemenea sa subliniem ca exista o interdependenta considerabila între m ecanismele cerebrale care regleaza anxietatea, stresul si memoria. De exemplu, n ivelul ridicat al stresului duce la declinul memoriei si creste riscul de dezvol tare a bolii Alzheimer. Din nou, cea mai mare parte a meditatiei discutate în acea sta carte va declansa raspunsul de relaxare a corpului si, prin urmare, va coborî nivelul stresului. Asa cum stiu majoritatea oamenilor, stresul este asasinul num arul unu în America, pentru ca deterioreaza aproape fiecare organ al corpului mai ales creierul. Antrenarea dendritelor Actuala întelegere a creierului uman arata ca deteriorarea subtila în orice parte a unui neuron în învelis, sinapse sau a modului în care raspunde la neurochimicale va stân jeni functia cognitiva. Dar cheia reala a întelegerii sporirii si deteriorarii cog nitive rezida în dendritele microscopice care se afla la capetele receptorilor neu ronilor. Ele ar putea adaposti chiar secretul motivului pentru care oamenii si n umai oamenii contempla natura lui Dumnezeu. Un singur neuron poate avea zeci de mii de tentacule, ca niste ramuri, care se înt ind catre capetele semnalizatoare ale altor neuroni. Imaginati-va, daca vreti, r adacinile unui copac gigantic: acestea sunt dendritele, adunând informatie si trim itând-o catre corpul neuronului (trunchiul copacului), care decide apoi ce alte de ndrite sa stimuleze prin axonii terminali (frunzele) care cresc din capetele une ia dintre ramurile neuronului. Stresul, fie pe termen scurt, fie cronic, afecteaza memoria prin blocarea activi tatii dendritice. Cercetatorii au descoperit ca o simpla saptamâna de stres usor p rovoaca modificari semnificative în organizarea si cresterea dendritelor. Daca sit uatia care provoaca stresul este înlaturata, functia este restabilita. Dar nu comp let, pentru ca aproape o treime din dendritele deteriorate se vor pierde definit iv daca stresul se repeta mai târziu. Pierderea dendritelor în cortexul prefrontal a fost de asemenea descoperita la oam enii care îmbatrânesc. De exemplu, stim de decenii ca pacientii care sufera de Alzhe imer sufera genul acesta de pierdere. Activitatea neuronala sporita care are loc în cortexul prefrontal si alte parti a le creierului atunci când meditam amelioreaza efectele pierderii dendritelor. De a ceea credem ca meditatia va ajuta la întretinerea functiei dendritei: scade nivelu l general de stres în vreme ce stimuleaza simultan starea de veghe cognitiva. De f apt, dovezile sugereaza ca, cu cât exersati mai mult creierul, cu atât puteti încetini deteriorarea dendritelor si puteti deci pastra abilitatile memoriei si pe cele cognitive. Urmatoarele articole din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL vor trata subiec tele: -Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei -Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A SASEA În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema, PARTILE ÎNTÂI, A DOUA, A TREIA, A PATRA SI A CINCEA (pe care le gasiti aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/2 0/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http://spatiulinimii.com/2013/11/29/c um-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ , aici: http://spatiulinimii.com/ 2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-treia/ , aici: http://spati ulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-patra/ si aici http://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-c incea/), având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza un fragment ce mi se pare de o importanta deosebita deoarece prezinta metode practice prin care putem aju nge sa avem un creier mai sanatos, o memorie mai buna, niveluri scazute de stres si anxietate, si, implicit, o stare de sanatate fizica, mintala si spirituala m ai buna. Reamintesc faptul ca la baza cartii în cauza sta o vasta cercetare medica la, stiintifica si spirituala. NOTA: Pentru întelegerea deplina a tuturor informatiilor prezentate în articolul de fata, cât si pentru o viziune de ansamblu asupra unor elemente de o mare important a pentru noi toti, recomand parcurgerea celor cinci articole anterioare din seri a CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, mentionate mai sus. Crearea unei meditatii personale pentru îmbunatatirea memoriei De ani de zile, oamenii de stiinta stiu ca exercitii simple de memorie de exempl u a juca mahjong sau memorarea listelor întâmplatoare de numere sau nume pot îmbunatat i o serie de functii cognitive, mai ales pentru persoanele trecute de cincizeci de ani. Dar dupa cum vom explica pe parcursul acestei carti, meditatia pare sa f ie mai eficienta atunci când vine vorba de consolidarea circuitelor neuronale din creier. În esenta, cu cât exersati mai mult creierul mental, fizic, social si contemplativ , cu atât devine mai sanatos. Chiar si mai interesant, dupa cum au descoperit cerce tatorii de la Centrul de Cercetare Gerontologica din Stockholm si Centrul de Cer cetare a Îmbatrânirii din Suedia, daca îti alcatuiesti propriul program de îmbunatatire a memoriei, vei înregistra o ameliorare chiar si mai mare, împreuna cu o mai mare di sponibilitate de a exersa. De ce sa nu aplicam, atunci, aceasta strategie si sa cream o meditatie personala de întretinere a memoriei? Elementele-cheie sunt simpl e: mentineti o stare de constienta relaxata, reglati respiratia si executati o m iscare simpla sau complexa cu orice parte a corpului. În timp ce faceti asta, cântat i, psalmodiati sau repetati încet un sunet sau o fraza care are o semnificatie per sonala, si practicati cel putin douasprezece minute în fiecare zi. Si nu uitati pa sul cel mai important: mentineti limpede în minte scopul pe care doriti sa îl atinge ti. Faceti meditatia cât doriti de simpla sau complexa si simtiti-va liberi sa o modif icati de la o saptamâna la alta. Cu cât meditatia voastra devine mai complexa si cu cât o faceti mai mult, cu atât va veti fortifica circuitele neuronale care tind sa s e deterioreze cu vârsta. Puteti medita chiar în timp ce mergeti, alergati sau faceti gimnastica, deoarece cu cât veti misca mai multe parti ale corpului, cu atât mai mu lte parti ale creierului vor fi stimulate. Cât va dura pâna veti vedea o îmbunatatire? Tehnic vorbind, peste noapte, dar daca dor iti sa vedeti rezultate masurabile, va trebui sa exersati în fiecare zi. Dupa cum a demonstrat un studiu recent, numai paisprezece zile de exercitiu fizic si ment al zilnic, de reducere a stresului si dieta zilnica sunt suficiente pentru îmbunat atirea cognitiei si a functionarii creierului la oamenii între 35 si 69 de ani. Alte studii ce trateaza meditatia sugereaza ca cele mai mari îmbunatatiri se obser va daca practicati zilnic între treizeci de minute si o ora. Pe scurt, cu cât practi cati mai mult, cu atât mai mare va fi rasplata. Dupa câteva saptamâni, ar trebui sa ob servati îmbunatatiri în bunastarea atitudinala si emotionala, si daca integrati medi tatia cu psihoterapia sau clasele cognitiv-comportamentale, veti descoperi ca pu teti mentine grade scazute de depresie si anxietate mult timp dupa ce terapia ia sfârsit dar, repetam, NUMAI DACA VETI CONTINUA PRACTICA MEDITATIEI DE A STA RELAX AT, ALERT SI CONCENTRAT. Înainte sa încheiem acest capitol, as dori sa subliniez un punct de vedere important , dar adesea uitat. Lucrul asupra caruia doriti sa meditati, sau sa va rugati, p oate face mai mult decât sa va schimbe creierul. Îl puteti afecta, mai ales daca ale geti sa va concentrati pe ceva care va face sa va fie teama sau sa deveniti mânios . În psihologie aceasta se numeste ruminare si este evident periculoasa pentru sanat ate. Într-un studiu de scanare a creierului efectuat la Stanford s-a aratat ca oam enii care se concentraza asupra propriilor aspecte negative, sau pe o interpreta re negativa a vietii, prezinta o activitate sporita în amigdala. Aceasta genereaza valuri de teama, eliberând în creier un torent de neurochimicale distructive. Din fericire, meditatia este opusul ruminarii si, într-un fel, este similara model ului psihoanalitic al asocierii libere creat de Freud. În meditatie, ca si în terapi e, învatam sa supraveghem propriul negativism si sa nu reactionam la el. În acest pr oces, antrenam creierul sa ramâna calm chiar si în fata adversitatii. Prin urmare, m editatia devine un mod exemplar de a reevalua dificultatile si misterele vietii. Dar poate cel mai imortant este faptul ca pregateste mintea sa devina mai putin cramponata de propriile dorinte, atasamente si credinte. Când se întâmpla lucrul aces ta, felul în care vedem lumea si pe noi însine se schimba. Urmatorul articol din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL va trata subiectul : Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului PARTEA A SAPTEA -CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL În continuarea articolelor precedente pe aceeasi tema, PARTILE ÎNTÂI, A DOUA, A TREIA, A PATRA, A CINCEA SI A SASEA (pe care le gasiti aici: http://spatiulinimii.com/ 2013/11/20/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul , aici: http://spatiulinimii.com/201 3/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-doua/ , aici: http://spatiulin imii.com/2013/11/29/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-treia/ , aici: htt p://spatiulinimii.com/2013/12/06/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-patra / , aici http://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-pa rtea-a-cincea/ si aici http://spatiulinimii.com/2014/02/12/cum-ne-schimba-dumnez eu-creierul-partea-a-sasea/), având la baza cartea CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL , de Andrew Newberg si Mark Robert Waldman, va voi prezenta în cele ce urmeaza conc eptul de neuroplasticitate a creierului, împreuna cu o mica sinteza a biologiei si functionalitatii creierului, în relatie cu practica meditatiei si cu obiectivul u nei vieti cât mai lungi si sanatoase. Reamintesc faptul ca la baza cartii în cauza sta o vasta cercetare medicala, stiintifica si spirituala. NOTA: Pentru întelegerea deplina a tuturor informatiilor prezentate în articolul de fata, cât si pentru o viziune de ansamblu asupra unor elemente de o mare important a pentru noi toti, recomand parcurgerea celor sase articole anterioare din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL, mentionate mai sus. Dumnezeu si neuroplasticitatea creierului Contemplarea lui Dumnezeu va va schimba creierul, dar as dori sa subliniez ca si meditarea asupra altor teme mari va va schimba creierul. Daca veti studia Big B ang-ul, sau va veti cufunda în studiul evolutiei sau alegeti sa cântati la un instru ment muzical -, veti schimba circuitul neuronal într-un fel care intensifica sanat atea cognitiva. Dar contemplarea religioasa si spirituala va schimba creierul într -un mod profund diferit deoarece întareste un unic circuit neuronal care intensifi ca în mod special constiinta si empatia sociala în timp ce dizolva sentimente si emo tii distructive. Este exact genul de modificare neuronala pe care trebuie sa o f acem daca dorim sa solutionam conflictele de astazi ale lumii. Iar mecanismul su badiacent care îngaduie înfaptuirea acestor schimbari are legatura cu singura calita te cunoscuta ca neuroplasticitate: abilitatea creierului uman de a se rearanja, ca raspuns la o varietate de evenimente pozitive si negative. În ultimii doi ani, evolutiile în domeniul neurostiintei au revolutionat felul în care gândim despre creier. Mai degraba decât sa îl vedem ca pe un organ care se maturizeaz a treptat în primele doua decenii de viata, oamenii de stiinta îl vad acum ca pe o m asa de activitate în continua schimbare. La mamifere, dendritele miile de receptor i care se extind ca niste tentacule din capetele fiecarui neuron (sau celula ner voasa) cresc rapid si se retrag într-o perioada de câteva saptamâni. [Explicarea si vi zualizarea dendritelor le gasiti în articolul CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PAR TEA A CINCEA: Protejarea creierului care îmbatrâneste si antrenarea dendritelor, htt p://spatiulinimii.com/2013/12/12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-cince a/]. În fapt, dovezi recente au aratat ca schimbarile neurologice pot avea loc în nu mai câteva ore. Dezvoltarea conexiunilor neuronale sau îndemânarilor particulare nu apa re treptat, în timp , spune Akira Zoshii, un cercetator al creierului de la Institut ul de Tehnologie din Massachusetts. Astfel de schimbari se produc rapid, aparând la scurte intervale, dupa o puternica stimulare. De parca ar exista un singur punc t trigger (tragaci) în urma stimularii caruia apare rapid un circuit functional. Laureatul Premiului Nobel Eric Kandel, care a demonstrat ca neuronii nu înceteaza niciodata sa învete, a demostrat existenta unei alte dimensiuni importante a neuro plasticitatii. Daca modifici stimulul de mediu, se va schimba functia interna a celulelor, facând sa le creasca noi extensii numite axoni, capabili sa trimita inf ormatia în alte parti ale creierului. [Explicarea si vizualizarea axonilor le gasi ti în articolul CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL PARTEA A CINCEA: Protejarea creie rului care îmbatrâneste si antrenarea dendritelor, http://spatiulinimii.com/2013/12/ 12/cum-ne-schimba-dumnezeu-creierul-partea-a-cincea/]. Fiecare schimbare de medi u interna sau externa va provoca o rearanjare a activitatii si cresterii celulel or. Chiar si mai interesant, fiecare neuron are propria minte , ca sa spunem asa, p entru ca poate decide daca sa trimita un semnal, iar daca-l trimite, cât de putern ic sa fie semnalul trimis. Oamenii de stiinta obisnuiau sa creada ca neuronii se deterioreaza odata cu vârsta , dar mecanismul este mult mai complicat decât atât. De exemplu, acum stim ca anumit e substante neurochimice se epuizeaza si aceasta schimba activitatea si crestere a celulelor nervoase. Uneori conexiunile neuronale mor, uneori devin prea active si supraconectate, aducând haos si confuzie hartilor noastre organizationale inte rne. Cercetarile noastre asupra memoriei sugereaza ca meditatia poate ajuta la m entinerea unei balante structurale sanatoase care va încetini procesul de îmbatrânire. Tehnologia de scanare a creierului ne îngaduie sa privim în actiune un creier viu, i ar ceea ce vedem este uimitor. Fiecare sentiment si gând schimba fluxul sangvin si activitatea electrochimica în arii multiple ale creierului si se pare ca nu repet am niciodata acelasi sentiment sau gând. De fapt, simplul act al rememorarii unei amintiri schimba conexiunea în alte circuite neuronale un alt exemplu interesant a l enormei plasticitati a creierului. Cât de repede se schimba conexiunile neuronale în creier? Imaginati-va filmarea a o suta de ani de crestere a copacilor într-o padure, rulata cu rapiditate. Ati vedea crengile crescând si murind cu un ritm incredibil. În creierele mamiferelor, schimb ari similare pot avea loc într-o perioada de câteva saptamâni si presupun ca la oameni schimbarile neuronale au loc mai rapid în lobii frontali, unde se formeaza multe dintre conceptele noastre. Daca vom combina toate cercetarile în neuroplasticitate, vom trage concluzia ca ne uronii nu au proprietati sau pozitii fixe. Ei se schimba tot timpul, declansati de competitie, schimbarile de mediu si educatie. Învatarea are loc continuu, iar a mintirile sunt constant revizuite. Idei noi apar, curg pentru scurt timp în consti inta, apoi dispar cu repeziciune pentru a face loc urmatorului moment scurt de c onstienta. Deci, ce are a face neuroplasticitatea cu Dumnezeu? Totul, pentru ca daca contem pli ceva atât de complex si misterios ca Dumnezeu, vei avea izbucniri incredibile de activitate neuronala în diferite parti ale creierului. Dendrite noi vor creste cu rapiditate, iar asociatii vechi se vor deconecta în timp ce vor aparea noi pers pective imaginative. În esenta, când te gândesti la întrebarile cu adevarat mari din via ta fie ele religioase, stiintifice sau psihologice creierul tau se va dezvolta. NEUROSTIINTA CARTEA CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL ofera, într-o maniera sintetica, informatii despre anatomia creierului. Daca vrem sa întelegem cum Dumnezeu si procesele spiri tuale modifica creierul, exista sase structuri pe care cartea ni le dezvaluie sp re a le avea în vedere: lobul frontal, sistemul limbic, cortexul cingulat anterior , amigdala, talamusul si lobul parietal. În afara de desenul care înfatiseaza aceste structuri, as dori sa va arat o modalita te simpla de a vizualiza aceste parti importante ale creierului. În primul rând, puneti în palma doua migdale (fara coaja) imaginare. Acestea sunt cele doua jumatati ale amigdalei, care genereaza raspunsul lupta-sau-fugi la o teama perceputa sau imaginara. Apoi puneti în palma doua jumatati ale unei nuci (din no u fara coaja). Acesta este talamusul, care trimite informatie senzoriala în toate celelalte parti ale creierului. De asemenea va ofera simtul semnificatiei si va da o imagine despre cum este realitatea de fapt. Acum strângeti pumnul si rasuciti bratul, astfel încât oasele sa fie îndreptate spre tav an. Antebratul este coloana vertebrala, iar pumnul împreuna cu jumatatile de migda la si de nuca formeaza sistemul limbic, cea mai veche parte a creierului, pe car e o are fiecare reptila, peste, amfibie, pasare sau mamifer. Sistemul limbic est e implicat în codificarea memoriei, raspunsul emotional si multe alte functii corp orale. (De fapt avem doua talamusuri, doua amigdale si doi lobi frontali si parietali în creier unul în fiecare emisfera si fiecare jumatate poate fi implicata în diferite f unctii neurologice, dar ca sa simplificam lucrurile ne vom referi la ele la sing ular.) Luati apoi patru coli de hârtie si puneti-le în vârful pumnului. Mototoliti-le astfel în cât sa stea fix si voilà! aveti un creier uman. Acele patru coli sunt marimea si gro simea aproximativa a neocortexului si toate amintirile, credintele si comportame ntele pe care le-ati acumulat într-o viata sunt depozitate pe ele, împreuna cu toate centrele de procesare vizuala, auditiva, motorie, de limbaj si cognitiva ale cr eierului. Treizeci la suta din hârtie este lobul frontal, care este plasat chiar îna poia si mai sus de ochi. El controleaza aproape toate lucrurile de care sunteti constient: logica, ratiunea, atentia, limbajul si motivatia voluntara. Observati unde hârtia mototolita va atinge degetul mare. Este locatia aproximativa a cortexului cingulat anterior, care proceseaza constiinta sociala, intuitia si empatia. De asemenea, contine un tip unic de neuron pe care îl au numai oamenii s i câteva primate. Acesti neuroni au aparut de 15 milioane de ani, în vreme ce amigda la (migdalele din pumn) genereaza frica de 450 milioane de ani. Practicile spiri tuale consolideaza cortexul cingulat anterior si, când se întâmpla lucrul acesta, acti vitatea din amigdala încetineste. Mai exista o zona pe care as dori s-o tineti minte: lobii parietali, pozitionati deasupra si usor înapoia urechilor. Ei ocupa mai putin de o patrime din colile de hârtie, dar va ofera un sentiment al sinelui în relatie cu alte obiecte din lume. Cân d activitatea din aceasta zona descreste, va simtiti una cu Dumnezeu, cu univers ul, sau cu orice alt concept asupra caruia va concentrati constient. Si gata: o jumatate de miliard de ani de evolutie neurologica condensata în sase p aragrafe, iar meditatia va învata cum sa modificati functionarea fiecareia dintre aceste parti ale creierului în feluri care va îmbunatatesc sanatatea fizica si emoti onala. Ea poate chiar schimba modul în care creierul percepe realitatea. Acesta a fost ultimul articol din seria CUM NE SCHIMBA DUMNEZEU CREIERUL.