M I N I S T E R U L E D U C AŢ I E I, C U LT U R I I ȘI C E R C E TĂ R I I A L R E P U B L I C I I M O L D O VA
ABECEDAR
Manual de limba și literatura română
pentru clasa 1
MARIA BURUIANĂ AURELIA ERMICIOI SILVIA COTELEA
CONSTANTIN DRAGOMIR ION HADÂRCĂ
Ediţie
revăzută
Știința
Prut Internațional
2020
Legenda manualului
— TIC-TAC — mascota Abecedarului
. — propozi\ia enun\iativ[
? — propozi\ia interogativ[
! — propozi\ia exclamativ[
— cuv`ntul
. — propozi\ia din dou[ cuvinte
. — propozi\ia din trei cuvinte
— silaba
— cuv`ntul din dou[ silabe
— cuv`ntul din trei silabe
— sunetul
— vocala
— consoana
— caseta pentru marcarea solu\iilor
— semnul pentru marcarea solu\iilor
Clasa ȋntȃi
de Ion Had`rc[
Precum albinele-n pomet
Din floare-n floare sorb nectarul,
Noi ]nv[\[m din Alfabet
S[ ne iubim Abecedarul.
Cu ghiozdan =i Abecedar
Ia privi\i, eu sunt =colar!
Prima zi de școală
+coala
Primar[
nr. 83
Bine a\i venit,
dragi elevi!
Clopo\elul vesel sun[,
La careu pe to\i ne-adun[!
Iar eu sunt
Nicu.
M[ numesc
Drago=.
4
S[rut m` na,
doamn[
] nv[\[toare!
Sunt școlar
Mi-e tare drag[
banca mea!
.
Frumoas[-i
clasa noastr[!
Ce bine e
la =coal[!
Mul\umesc,
D[nu\!
Ia un m[r,
Sorin!
5
Familia mea
.
Eu sunt
papagalul
Ara!
Da!
6
Juc[m =ah,
Doru?
E ziua mea
Succese mari
la ]nv[\[tur[!
.
Mult[
s[n[tate!
}\i ofer ]n
dar o carte
cu pove=ti.
Mul\umesc!
La mul\i
ani, Ene!
7
.
?
!
Iedul cu trei capre
de Octav Pancu-Ia=i
Poftim,
dr[gu\ule!
M[tu=[-capr[,
osp[teaz[-m[!
O... ce r[u ]mi pare
de necugetata lui
purtare!
8
Am o mare
rug[minte,
suratelor...
Te ascult[m,
vecin[ drag[.
9
Micii grădinari
Mul\umesc,
Tic-Tac!
Spor la munc[!
10
Ȋn livadă
Ce mere
frumoase!
Noi ]\i mul\umim, livad[,
Pentru minunata road[!
.
11
La școala animalelor
Prezent!
Ciripic[!
12
La stadion
Ura-a-a!!!
Go-o-o-l !!!
13
Sănătatea mea
14
Sănătatea Pămȃntului
15
Povestea pȃinii
16
Ce lung
e drumul
p`inii !
17
Minunile tehnicii
Alo!
18
C`nd ]n
pericol este cineva,
la 112 eu
pot suna!
19
O zi de odihnă
PREMIER+
„CAPRA
CU
TREI IEZ
I“
de Ion
Creang=
12.0
0
Unde
mergem
ast[zi?
20
Evaluare orală
1.
.
!
?
2.
3.
4.
21
a
a-a-a
a
a
22
a
a
a
a
a
A
Al
elul
n
u
A
A
A
a
A
A
a
23
m
+i eu v[
iubesc!
Te iubim,
mam[!
Felicit[ri!
ma
am
ma-ma
mama
ma
ma
ma
ma
24
ma
ma
ma
M
a
M
a
Ma
Ma
Ma
Ma
a
.
Ma
a
.
25
n
na
an
na-na
nana
an
26
a na
na
an
an
na
na
N
an
am
A-na
Ana
N
A na
Na
Na
An
a
Na
na
.
a
.
27
i
ai
mai
nai
i-ni-ma
inima
Ni-na
Nina
1.
2.
28
mi
in
i
Am
.
Nina ia
.
I
Bravo,
Tic-Tac!
Am prins
un pe=te!
I-na
Ni-na
Ia-na
Ma-ia
Ian
na
I
Ina ia
,
Maia ia
,
,
Mi
.
,
.
29
r
do, re, mi...
rar
ram
ra-ma
ar-ma
Ma-ri-a
Ma-ri-an
ma
ar
1.
ra
— Maria, mai ai
nar
?
— Mai am, Marian.
2.
30
a
na
iar
mar
ra
ra
Ma
na
na
rin
a
rin
R
Ri-ma
Ma-rin
Am un plai ca
un col\ de rai!
ma-ri-nar
ma-ri-nari
Ra
Ra
1.
Ri
— Marin, ai
?
— Am
2.
R
R
, Rima.
i
n
a
a
n
i
31
e
e-ra
a-re
E greu
s[ faci
o cas[!
ra-re
mi-ra-re
ma-re
me-re
e
re
1.
2.
32
Nae e
Mama are
Inima mamei e
mere.
mare.
miner.
ni
e
E
Eminescu
este cel mai
drag poet!
E-ne
E-ma
ne-nea
neam
i
na
E
E na
ra
rai
ram
E mi
ar
ra
ma
1.
e
2.
Nana Ana e mama Emei. Ea e
a
me
.
33
u
R[m`i
cu bine,
Tic-Tac!
u-na
u-nu
a-ur
A-u-ra
u-ni-re
re-nu-me
C[l[torie frumoas[,
dragi copii!
1
2
— Nene, marea e mare?
— E mare-mare, Aura!
3
2
3
4
1.
2.
34
un
mu
an
um
ramura — mura
amare — . . .
Aura
— ...
uimire — . . .
numai — . . .
numere — . . .
U
mi-nu-ne
mi-nuni
ru-me-ne
ru-meni
A-u-ra
Ma-rin
— Ura! Merii au mere rumene, Aura.
, Marin!
— Mare minune! Ia un
1.
mare.
Aurei
Inima
e
1
2.
re , nu , na , ra , me , u , mu , ur
u
ra
re ,
,
, ...
35
c
ac
rac
ca-nar
crin
An-ca
Ni-cu
— Anca, am un canar auriu.
— Iar eu, Nicu, am un crin ca neaua.
e
c
a i
r
carie
M a
c r
u
...
1.
ca
cra
car
car
acru — . . .
iac — . . .
2. iar — rai
car — . . .
3.
Marcu
un
Nenea
1
36
are
amic.
C
MD
mic
a-mic
C PI 369
me-ca-nic
ma-ri-nar
S[ te ajut,
nene?
Car-men
An-ca
Ian-cu
— Carmen, nenea Iancu e marinar?
— Nu, Anca, nenea e mecanic.
n
r
c
1.
3
2
1
2
4
1
3
c
2.
C
c
e
C
a
3. Marama e a
Nenea Marcu e
Carmen are un
c
m
i
u
crainic.
amic.
Crinei.
37
Recapitulare
1.
a
m
c
r
2.
3.
4.
An
Ra
an
ra
ca
men
car
cui
cu
reu
cu
re
ru
rea
me
ne
ca
are
neaua.
un
Miruna
crin
1
nu
Aurei
mare.
Camera
1
38
e
Evaluare
1.
Scrie cuvintele reprezentate ]n imaginile de mai jos.
2.
Formeaz[ cuvinte, apoi scrie-le:
ca
ner
mu
nar
mi
ra
3.
Copiaz[ cuvintele:
4.
Ordoneaz[ logic cuvintele, apoi scrie propozi\ia:
Ema
mere.
are
39
l
Ia nuca
mea!
ram
ra-mul
nuc
nu-cul
lemn
lem-nul
Nucul
2
1
Alina are un nuc mare.
— Nucule, ai alune?
— Nu, Alina, ia nuca mea!
3
1
2
3
1.
2.
40
Raluca
Elena
Alina
are un nuc.
Arinul
Alunul
Nucul
are alune.
L
Lanul e neam
cu luna?
lan
la-nul
a-ur
a-u-rul
c
m
Lanul auriu
Luna lumina lanul.
— Mami, lanul e ca aurul! E neam cu luna?
— Nu, Laura. Lanul e aurul anului.
1.
e a Laurei.
e al Laurei.
2.
La-u-ra
Li-li-a-na
l
l
lumina lanul.
Laura
Luna
Lanul
e aurul anului.
41
o
E nou?
ou
nou
ca-mi-on
ca-mi-o-nul
Ni-co-la-e
Ni-co-li-na
Camionul
Corneliu e cu Nicolina la nenea Nicolae.
— Nene, camionul e nou?
— Nu, Corneliu, are un an.
— E ca nou, nene Nicolae!
Nicolae
are
un
camion
are
nou
42
nou
.
.
.
O
A cui e
moara?
oa-ie
oa-re
moa-ra
mo-rar
O-nu
Oa-na
re la
Moara
na
Oana e cu Ion la lac.
— Oare a cui e moara, Ion?
— E a lui nenea Onu. El e morar.
1. Oana e cu Ion la
2.
mare.
lac.
mare.
lui
e
Moara e a lui
Moara
moa
mi
oa
loa
ma
ra
Ion.
cu
coa
i
Onu.
Onu
1
omului.
Munca
1
comoara
e
43
[{
lu-n[
luni
Cum e
cununa?
cu-nu-n[
cu-nuni
la-cri-m[
l[-cri-ma
Cununa
Era a noua lun[ a anului. Un nor mic l[crima.
mare urca la el.
— No-ru-le-e-e-e! Nu am
— Ia o cunun[!
c[
lu[ cununa.
1. Luna e ca
2.
44
. Nu mai l[crima!
i
m e [ mierl[
r l
o inim[ mare.
un corn auriu.
c
u
[ ........
n m
u
n [ ........
r m
ce
Ce
ce-rul
re-ce
cer-cei
cer-ce-ii
Mir-cea
Mar-ce-la
Cerceii cerului
Mircea e cu Marcela la mare. Marea e rece.
— Mircea, cerul are cercei!
— Ce cercei, Marcela?
— Cercei mari, nu ca ai mei! Cercelul ca
un corn e Luna. Cercelul ca un cerc e
.
cerc
......
1.
2.
elice
ace
rinocer
ceainic
erau
aceia
Cerceii
mari.
1
rece.
Marea
aceea
e
45
t
ta-t[
an-tre-nor
La munte e
minunat!
mun-te
mon-tan
O-ti-li-a
C[-t[-lin
La munte
o
m
[
t
r
c
u
r
a
t
a
n
i
e
r
r
t
e
i
e
c
e
r
c
n
Nenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[
a lui e Otilia.
Acum ea e cu tat[l ei la munte. Acolo aerul e rece.
— Otilia, urc[m muntele!
— Ce curat e aerul montan, tat[!
1. Nenea C[t[lin este
2.
46
. ! ?
actor.
antrenor.
croitor.
— Aneta, Otilia e la antrenament
— Nu, Mitic[, ea e la munte T
Tomic[,
urc[m!
Ti-tu
To-mi-c[
Tri-c[
Tra-ian
c[-l[-to-ri-e
c[-l[-to-rii
Trenul
Acele
arat[ ora nou[. Mecanicul trenului
e atent. Urc[ ultimii c[l[tori. Unul e Tric[, altul
e Mitic[. Al treilea e cotoiul Tomic[.
— U-u-u! Tu-tu-u-u!
C[l[toria cu trenul e minunat[!
1.
2.
tre n uc[l[to r o a ta t ai na tu r[ to ru t [ u n
un
c[l[tori.
Iat[
1
tren
t
c
e [
r
...
mt u
[ r [
...
tunel
cu
47
Recapitulare
1.
3
1
5
2
4
3
1
2
a
4
e
2.
3.
4.
rinocer
motan
maiou
cercel
munte
tricou
Norii
aurii
alunecau
lin
.
alunecau
.
norii
5.
48
.
cere
coace
are
.
!
?
Evaluare
1.
Transcrie cuvintele:
2.
Formeaz[ cuvinte, apoi scrie-le:
lun[
me, nu, re
3.
cercel
cunun[
ni, i, m[
ri, cer, no
Continu[ propozi\ia:
Mirela are o
Marcela e la
Ion ia un
4.
Copiaz[ propozi\ia:
49
ci
Ci
Cine e
aceea?
ci-ne
cio-cul
mici
cinci
A-ri-ci-c[
cio-c[-ni-toa-re
Aricii
Aricic[ are cinci arici. Ei au ace mici.
— Cioc! Cioc! Cioc!
— Cine e aceea, mam[?
— O cioc[nitoare.
— Ce mare e ciocul ei!
Aricii cercetau atent cioc[nitoarea.
cio
cio
1.
Cioc[nitoarea are ciocul
mic.
tare.
mare.
2.
mac
50
............
melc
........
\|
lec-\i-e
a-ten-\i-e
Ce not[
merit[
Lenu\a?
Le-nu-\a
Mi-tru\
|a-ul
Cer-n[-u\i
O not[ mare
Lenu\a recita „Miori\a“. Mitru\ urm[rea
cu aten\ie. Uneori o corecta.
— Am emo\ii, Mitru\.
Mar\i, la lec\ie, Lenu\a a luat nota cea mai
mare. Ea \ine mult la literatura neamului.
Lenu\a are
1.
2.
. ! ?
ar \a c[ ra \ar
\el
cul
ni
ni
mai
mu
o
emo\ii.
team[.
— Ionu\, ai neamuri la |aul
— Nu. Am neamuri la Cern[u\i
51
]}
]n-cear-c[
]n-cer-ca-re
}ntrecerea
]n-tre-ce
Literele erau la o ]ntrecere. Litera „A“ ]ncerc[
]n-tre-ce-re a citi o carte:
1
3
2
1
2
4
— A-a-a.
Nimic nu l[murea!
— }-]-], continu[ litera „}“.
Iar ]ncurc[tur[.
— O-o-o, iute ]ncerc[ „O“.
— Acum e clar! murmur[ litera „A“. Numai cu
toate literele unite e lumin[ ]n minte.
3
1.
2.
52
]nlocuit
ne]ncuiat
]ncuiat
ne]ncercuit
]ncercuit
ne]nlocuit
literelor
toi.
e
}ntrecerea
]n
`~
c`n-tec
c`n-t[
ro-m`n
Ro-m`-ni-a
cla
L[utarii
Tat[l lui Mircea e un l[utar cu renume.
A concertat cu „L[utarii“ ]n multe \[ri. Anul
trecut a c`ntat ]n Ucraina, Letonia, Italia.
Acum e ]n Rom`nia. Are mul\i amici
rom`ni. Traian c`nt[ la nai, Luca la ocarin[,
iar Nicu la clarinet.
Ce c`ntece minunate au l[utarii! Ele ]nal\ [
inimile oamenilor.
1.
2.
]nc`nt[.
ri
c`ine
m`ine
m`ini
a t`r]
a ur]
e al lui Traian.
e al Luciei.
e a lui Ion.
e a Otiliei.
cioc`rliei
o
ne
Trilurile
1
3. t n[r, c nt[, m n[, ne ntrecut,
nt i
53
s
ca-s[
ca-se
sat
sa-te
cru-ce
r[s-cru-ce
soa
e
ste
nii
scri
re
s[
le
54
La r[scruce
La r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti
Maria ]i l[murea Cristinei:
— Iisus, Cristinico, e mereu ]n inimile noastre.
Cu El satul nu este s[rac. Casele sunt mai
luminoase. } n toate se simte lucrarea lui Iisus.
1. Cu Iisus casele sunt mai
s[race.
]ntunecoase.
luminoase.
2. r[scruce
troi\[
stea
sat
cruce
]ntret[iere
comun[
astru
S
So-rin
Ste-lu-\a
St`rc,
st`rc,
cocost`rc!
So-ro-ca
Nis-tru
soa-re
scut
Cetatea Sorocii
Soarele se uita somnoros ]n Nistru. Cetatea
Sorocii era la locul ei. Sorin urm[rea ]nserarea
cu sora sa, Stelu\a.
— Uite, Sorine! Un cocost`rc!
— E ca un scut al cet[\ii, surioar[!
Soarele m[re\ s-a culcat. Nistrul susura lin.
a
ste
\[
lu
ste
]nstelat
1. Soarele se uita somnoros ]n
2. ” tare ca
” iute ca
R[ut.
Nistru.
” ]nalt ca
” muncitor ca
55
=+
S[ cre=ti
mare,
+oricic[!
=a-se
=o-ri-cei
ca=
ca-=ul
+oricic[ cel iste\
=ti-e
=u-ie-r[
= o
o s
i m
m o
u =
m o
n r
a
c
a
=
a
r
t
r
o
=
i
e
i
m
e
c
i
r
e
=
e
c
o
n
a
c
c
s
e
=
a
s
e
[
n
+oricioaica a =uierat scurt. Cei =ase =oricei
s-au uitat =oca\i la ea.
— Care e inamicul num[rul unu al neamului
=oricesc?
— Motanul, =u=otir[ =oriceii.
— Lenea, rosti +oricic[.
— C`te =tie micu\ul meu! Ca=ul acesta e al
t[u, +oricic[!
1. +oricic[ era
2.
56
iste\.
lene=.
a =uierat scurt.
4 ianuarie
Motănaşule,
Să renunţăm la ură! Neamul şoriceilor
ştie că e uşor să trăim în armonie.
Şoricică
Cr[ciunul
}n cer r[sare steaua,
A=terne Cel de Sus
L[icere moi ca neaua
La ieslea lui Iisus.
+i Mo= Cr[ciun r[sare
}n seara cu mister.
Se mir[ mic =i mare
+i c`nt[: „Lerui-Ler...“
Steaua sus r[sare
Ca o tain[ mare...
1.
Ieri era un cer cu nori
.
}i cer lui Mo= Cr[ciun o
=i un
.
2.
.......
sanie
.......
57
d
Aoleu!
din-te
den-tist
co-dru
co-dri
dul-ciuri
cru-di-t[\i
La dentist
tac[
tat[ dac[ iat[
iad[
dat[
taci
daci
d/t
lat[
lad[
toamn[
doamn[
Martinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a
adus la clinica din codru. Ursule\ul tremura
la u=a dentistului.
Mo= Martin ]i trat[ din\ii =i ]l ]ndrum[:
— S[ nu m[n`nci multe dulciuri, Mar­tinel!
— Am ]n\eles, domnule doctor.
— +i nu uita s[ consumi c`t mai multe
crudi ­t[\i!
1. Unde are loc ac\iunea?
]n codru
]n lunc[
1
3
2. Ur le
2
su \ul
te es
C`nd are loc ac\iunea?
duminic[
58
luni
4
tist den .
la
D
doi-n[
dul-ce
du-mi-nici
du-ioa-se
Doi-ni-\a
Do-ru-\u
1.
Da-
Do-
-nu\ -ru
2.
Di- Doi-
-nu
-na
Cine admira natura?
D[-
-rin
-ru\
Doru\u
Daniela
Doini\a
59
h
har-nic
ho-t[-r`t
Mi-hu
Mi-hai
1
3
Mih[i\[
4
2
1
2
4
3
1
4
2
C`nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=,
Mih[la= sau Mih[i\[.
— Mihu e leit tata! sur`dea sora.
— Mih[i\[ e mic, dar harnic! ]l l[uda mama.
— Mih[la= al meu o s[ ias[ om mare! rostea
hot[r`t tata.
}ncetul cu ]ncetul, Mihu a crescut mare,
har­nic =i cu­minte. Acum to\i ]l numesc Mihai.
Doar mama ]l mai alint[ Mih[i\[.
3
Mihu
locuie=te
Orhei
]n
60
]n
ora=ul
Orhei
.
.
.
H
Ho-ri-a
Ha-ri-ton
Ie=i, soare,
ie=i!
ho-t[-r]
]n-h[-\a
ha-mac
ho-\o-man
Norul ho\oman
Era o duminic[ ]nsorit[. Horia se d[dea hu\a ]n
hamac. Hariton citea o carte.
Deodat[, cerul s-a ]ntunecat. Un nor ho\oman
a ]nh[\at soarele =i l-a ascuns.
Horia =i Hariton au hot[r`t s[ c`nte:
„Ie=i, soare, ie=i,
C[ ]\i dau cire=i,
Luci, soare, luci,
C[ ]\i dau =i nuci“.
ho
S[ c`nt[m
]mpreun[,
copii!
Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa.
1.
harnici.
din
Oamenii
Hore=ti
sunt
1
2. hamac —
hotel
—
haiduc —
mac
...
...
halat
hotare
hain
— ...
— ...
— ...
61
p
p`r-ti-e
pri-e-ten
poar-t[
lo-pa-t[
Un prieten credincios
ten
prie
prietenos
prie
teni
e
Lu-pu
Ci-pri-an
Cerul cernea din ]n[l\imi mii de stelu\e.
Tata croia o p`rtie spre poart[.
Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[
arunce neaua ]n p[r\i.
— Intr[ ]n cas[, puiule! Ai s[ r[ce=ti!
— Nu pot, t[ticule. Aceast[ p`rtie e pentru
Lupu. El e un prieten credincios.
C`inele d[dea din coad[ mul\umit.
1. Unde are loc ac\iunea?
]n cas[
]n curte
]n strad[
C`nd are loc ac\iunea?
iarna
toamna
2.
62
prieteni
are
Cine
s[rac.
e
nu
P
P[-ca-l[
P[-c[-li-na
P[-c[-li-\a
P[-c[-lici
p[-c[-leni
P[-c[-le=ti
Neamul lui P[cal[
+ti\i cine era P[cal[?
Un amic de-al lui T`ndal[.
+ti\i c[ =i so\ia sa
P[c[lina se numea?
Iar scumpa lor copili\[
Era mica P[c[li\a,
+i n[stru=nicul lor pici
1.
2.
amic pu=ti
picirud[
onest prieten
neam cinstit
este
P[c[le=ti
Era micul P[c[lici.
Iste\ii lor cons[teni
Erau numi\i p[c[leni.
C[ci ace=ti oameni „one=ti“
S-au n[scut ]n P[c[le=ti.
P[cal[, c`t a tr[it,
Mult[ lume-a p[c[lit!
3. amic
mic[
na=tere
iste\
Satul
1
prost
moarte
du=man
mare
P
T
`
c
[
n
d
a
l
a
l
[
[
pitoresc.
63
b
o-bi-cei
str[-bun
um-bl[
]m-part
Primi\i
colind[torii?
Sa-bi-na
Colind[torii
Neaua s-a l[sat peste sat.
— Au sosit colind[torii! se bucur[ Sabina.
— S[-i ascult[m, spune tata.
„Noi umbl[m din cas[-n cas[ Noi umbl[m =i colind[m,
parc[
barc[
par
pun
La acei care ne las[,
Pe Iisus ]l l[ud[m.“
p/b
bar
bun
— Sunte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obi­
ce­
iul
par[
str[bun! Trece\i =i la anul pe la noi!
bar[
1.
s`mbure
umbrel[ combin[
2. Sabina ascult[ cu bucurie
64
timbru
ur[torii.
colind[torii.
c`nt[re\ii.
S[ cre=ti
mare,
Bucurel!
B
bu-ni-ca
bu-ni-cul
bom-boa-n[
bu-cu-ri-e
Bu-cur
Bu-cu-rel
Bucurel
C`nd ]l ceart[ bunicul, Bucur se duce la bunica.
O ia cu bini=orul:
— Bunicu\o, m[ doare un dinte. De bom­boane
trece mai repede...
Bunica ]l s[rut[ =i ]i propune:
— Hai mai bine s[ ]mpodobim Pomul de
Cr[ciun, Bucurel!
Peste pu\in timp, un mo= cu plete albe b[tu
la u=[.
Continu[ oral
povestirea.
ta
re
lul
na
ca
be
sa
da
cul
ma
le
la
ba
bar
1.
.......
2
1
2. bu Bar
3.
.......
bra ]m c[
bombonic[
\a ni bl[ .
Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de
bucuria lui Bucurel de la Bucure=ti.
65
v
v`-nat
v`-n[-tor
ve-ve-ri-\[
ve-se-l[
po-va-r[
dum-bra-v[
A
v
e l a n
i
S[ndel, vrei
alune?
Micul v`n[tor
O veveri\[ vesel[ s[rea iute din ram ]n
ram. Avea bl[ni\a de culoarea morcovului.
Deodat[, un vreasc trosni sub o povar[.
Era S[ndel, un v`n[tor de o palm[.
— Hei, veveri\o! se r[sti el. Sunt un
v`n[­tor iscusit. Am o „pu=c[ de luat vederi“.
— Las[ v`natul, S[ndel. Dumbrava e
ocrotit[ de stat. Te invit s[ ron\[im alune
]mpreun[!
B
1. Bl[ni\a veveri\ei era ca
.
.
2. Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[.
Mama lui Sandu a cump[rat vesel[ nou[.
66
V
Eminescu la Viena
Mihai Eminescu este poetul nostru na\ional.
El s-a n[scut la Boto=ani, dar a copil[rit la
Ipote=ti.
}n tinere\e a ]nv[\at la Viena. Acolo s-a
] mprietenit cu scriitorul Ioan Slavici =i cu
poeta Veronica Micle. }n timpul liber, ei plecau
la teatru, la bibliotec[, la plimbare.
Deseori, prietenii ]l ]ndemnau s[ recite
ver suri. Eminescu rostea cu duio=ie: „Unde
e=ti, copil[rie?...“
1. La Viena, poetul cunoscu pe
Vi-e-na
E-mi-nes-cu
Ioan Slavici
Veronica Micle
Veronica Micle.
Ioan Slavici.
Ion Creang[.
2. Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e?
la Ipote=ti;
la Boto=ani;
la Viena.
67
Recapitulare
1.
Cite=te textul.
La s[niu=
La s[niu= e veselie mare. S[niu\ele pornesc la vale.
— Cine e primul? ]ntreab[ Paula.
— Dorin, ]i r[spunde prietena.
— Este de ne]ntrecut! spune Vl[du\.
Copiii sunt bucuro=i.
2.
3.
ultimul
mare
veselie
vale
triste\e
deal
primul
mic
3
2
1
1
3
4.
2
1
Copiii sunt la
2
3
2
patinoar.
s[niu=.
1
de
plapum[
6.
! ? . — C`\i ani ai, br[du\ule
3
1
3
Prima este sania
5.
68
3
2
2
1
3
1
p[m`ntul.
3
2
acoper[
4
2
lui Dorin.
Paulei.
nea
O
Evaluare
1.
}nlocuie=te s cu =.
2.
Eu zic una, tu zici multe:
nas
cos
–
3.
4.
–
Scrie ] sau `.
m n[
–
ntrecere
nc
nt[
Desparte ]n silabe cuvintele.
soare
5.
las
prieten
t`n[r
vapor
v`n[tor
v`nt
Ordoneaz[ cuvintele pentru a ob\ine o propozi\ie.
poetul
na\ional.
este
Mihai
Eminescu
nostru
69
g
Povestea g`=telor
g`n-sac
Un g`nsac avea ni=te papuci ro=ii. Odat[, trec`nd peste
g`=-te
un pod, ]i sc[p[ ]n g`rl[.
g`-g`-ia
g`-g`-ie
gra-b[
gr[-bit
— Vai! Am r[mas descul\! se t`nguia s[rmanul g`nsac.
Tot neamul g`=telor s-a gr[bit s[ caute papucii, dar
nu i-a g[sit.
+i acum, dac[ treci pe l`ng[ un c`rd de g`=te, ele
g`g`ie sup[rate.
s ... ...
... ... ...
... ...
1. stol
ciread[
turm[
c`rd
hait[
roi
3.
70
oi
cocori
lupi
albine
vaci
g`=te
2.
coco=i
gogo=i
cros
c`t
gros
g`t c/g
coal[
car[
goal[
gar[
L`ng[ un gard, g`nsacul =i g`sca g`g`ie
]ng`ndura\i: „Ga–ga–ga! Ga–ga–ga!“
G
Gru-ia
Gre-ta
Gri-go-ra=
Bravo,
Gruia!
glas
gla-suri
Gruia cel voinic
hot[r`
t
Glasurile copiilor au amu\it. Spectacolul a ]nceput.
Greta =i Grigora= au uitat de toate. Ei urm[resc
nic
r
e
lupta dintre Gruia =i dragon.
t
pu
Deodat[, voinicul a lovit cu putere =i a r[pus monstrul.
buc
— Gata, e ]nvins! se bucur[ Grigora=.
uro
s
— Gruia e mai puternic! spune Greta mul\umit[.
c
Spectatorii aplaud[ st`nd ]n picioare.
ini
o
v
Cine e?
1. Momentele textului:
Lupta cu dragonul
Bucuria spectatorilor
1 }nceputul spectacolului
2.
ba
mul gra
ga
m[
i
\a
u
gu
ur
ra
ne
71
ge
re-ge
le-gen-d[
nin-ge
str`n-ge
E=ti ca
un rege,
br[du\ule!
mer-gea
pl`n-gea
Legenda bradului
brad
codru
alun
alun[
Pl`ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai
mergea pe acolo Creatorul Lumii.
— Ce suspini, br[du\ule?
— Doamne, p`n[ mai ieri cre=team =i eu printre
gutui pomi. Dar ei r`deau de conurile mele. Mi se str`ngea
...
inima de durere. M-am retras ]n acest desi=.
— Nu mai pl`nge, br[du\ule! A=teapt[ s[ dea
gerurile.
...
A sosit iarna. To\i copacii erau goi. Numai bradul
con
r[mase ]n haina sa verde ca o mantie de rege.
1.
Pl`ngea
un
br[du\
]n
codrului .
inima
.
pl`ngea
.
pl`ngea
1
2.
72
2
4
1
3
2
3
4
1
2
3
1
5
2
4
3
1
2
4
1
3
3
2
Ge
Cine e
Mo= Ger?
Ge-ta
Geor-gel
ge-me
ge-ne
geam
gea-muri
Mo= Ger
E o iarn[ cumplit[. Copacii gem speria\i de
m`nia criv[­\ u­lui.
Georgel ]ntreab[:
— Mergem la s[niu=, Geta?
— S[ se mai potoleasc[ Mo= Ger.
— Cine este acest mo=?
— E un b[tr`n cu barb[ deas[, gene albe =i
ple­te ninse. Iarna, el coboar[ ca o s[geat[ din
mun­\ii c[run\ i. Aga\[ de stre=ini \ur­\uri de
sticl[. Pune poduri de cle=tar peste r`uri. Nu
e me=ter mai iscusit ca Mo= Ger!
1.
iarn[
barb[
plete
cumplit[
.............
.............
gerule\
geros
ger
mun\i .............
gene
.............
me=ter .............
2.
gem.
copt
a
Geta
cu
cornuri
1
73
f
foc
fla-c[-r[
ful-gu-ie=-te
sf[-tu-ie=-te
Uf
Ciuf
foc
oc
oc
oc
Uf =i Ciuf
Afar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i,
ocrotesc focul din vatr[.
— Ce mai fulguie=te! face Uf.
— Mai r[scole=te focul, s[ nu adoarm[! ]l sf[­tuie=te
Ciuf.
— Uite ce sc`ntei mari! se mir[ Uf.
— S[ le rug[m s[ sperie viscolul!
Un roi de sc`ntei iese prin co=.
Viscolul s-a potolit. }n vatr[ focul mai arde.
1.
}n vatr[, focul adoarme.
+tef[nel adoarme fericit.
2.
voi
foi
var
far
v/f
vine
fine
co=
74
3.
vile
file
F
Porunce=te,
F[t-Frumos!
fri-c[
fia-re
su-fe-r[
]n-frun-t[
F[t-Frumos
Vifor-R[u
F[t‑Frumos
F[t-Frumos are puteri miraculoase. El st[­
p`ne=te focul. Potole=te fiarele =i ]i ferice=te pe
cei care sufer[. F[r[ fric[ iese ]n fa\a du=­manului.
Ca un fulger, ]nfrunt[ Viforul‑R[u.
C`nd obose=te, ]i sunt de folos prietenii: soarele
=i luna, apa vie, f`nt`na pove=tilor, calul ]naripat,
firul de iarb[, fluierul ferme­cat.
Faptele lui sunt frumoase. Frumos ]i este =i
sufletul.
2
3
1
4
3
5
2
2
3
1
1.
F[t-Frumos.
al
e
Fluierul
lui
1
2. du=man
vie
iubire
moart[
prieten
ur[
iese
bun
frumoase
ur`te
intr[
r[u
75
j
C`\i ani are
stejarul?
de-jun
ste-jar
Bu-jor
Bu-jo-rel
Stejarul lui +tefan-Vod[
Bujorel e la bunici, ]n satul Cob`lnea. Dup[ micul
dejun, a plecat cu bunicul la vie.
st
}n apropierea satului, b[iatul vede un stejar secu­lar.
— Bunicule, acesta e stejarul lui +tefan-Vod[?
stej[
ri=
— Da, Bujorel. Cu vreo cinci sute de ani ]n ur­­m[,
oastea Moldovei s-a luptat aprig cu t[tarii. La um­bra
acestui stejar se odihneau o=tenii domnitorului.
r
a
ej
[rel
stej
1. stejar
bujor
b[iat
umbr[
o=tean
76
—
—
—
—
—
stejari
...
...
...
...
2.
=oc
joc
pr[=it
pr[jit
=/j =ale
jale
=ur[
jur[
J
Hai s[ ne
juc[m, copii!
Je-ni-c[
Ja-ne-ta
joa-c[
ju-c[-ri-e
bu-jori
o-braji
La joac[
Jenic[ a ]mbr[cat cojocelul =i a ie=it la joac[.
Jujuc[ s-a luat din urma lui.
Copiii se jucau cu bulg[ri de nea. Obrajii lor
erau rumeni ca bujorii.
— Hai s[ facem un omule\! a propus Jenic[.
}n scurt[ vreme, omule\ul era gata.
— Vai! El tremur[ de frig! a strigat Janeta.
}i aduc imediat m[nu=i, c[ciul[ =i fular.
joc
juc[rie
juc[tor
1. ” u=or ca
” juc[u= ca
” deas[ ca
” rumen ca
2.
c[\el
un
e
Jujuc[
1
juc[u=.
77
gi
Virginia,
ia acest
colier!
re-gi-n[
pa-gi-n[
gin-ga-=[
ar-gin-tii
Vir-gi-ni-a
Regina Fulgilor
Visul Virginiei
regin[
Dup[ ce a ascultat povestea de sear[, Vir­ginia
a adormit. }n vis, dintre pagi­ni­le c[r\ii cu basme,
a ap[rut Re­gina Fulgilor. Ea era ginga=[. Avea
gene lungi. Purta straie argintii.
— Ai ni=te bijuterii at`t de frumoase! se
minu­n[ feti\a.
Regina i-a d[ruit Virginiei un colier sclipitor.
Apoi a disp[rut ]n negura nop\ii.
1.
3
2
78
gene
straie
1
3
2
2
2
1
2.
3
2
3
lungi
.........
1
1
1
3
colier
bijuterii
.........
.........
Gi
Te ajut eu,
Gina!
Gi-cu
Gi-na
min-ge
mingi
A
1.
este
a Ginei.
a lui Gicu.
2. P[rul Ginei este =aten.
P[rul din livad[ a ]nflorit.
3.
ar
giun
ma
gii
co
gint
gin
legi
ull
a
voie.
ne
O feti\[ cu p[rul =aten pl`ngea pe malul unui
lac. S-a apropiat Gicu.
— Ce s-a ]nt`mplat, Gina? a ]ntre­bat el. De ce
pl`ngi?
— Am sc[pat mingea ]n ap[, i-a r[­
s­
puns ea
printre lacrimi.
— Nu pl`nge! Te ajut eu! a ]ncercat Gicu s[ o
lini=teasc[.
}n c`teva clipe, b[iatul a scos mingea.
— }\i mul\umesc, Gicu. E=ti un prieten ade­v[rat.
en
riet
fociarp
rc[]n
ncea
lse]
uru
Fapta lui Gicu
pl`n-ge
pl`ngi
79
z
bar-z[
ber-ze
zi-se
spu-se
zgo-mo-tos
g[-l[-gi-os
Berzelor, de
unde vine
prim[vara?
Berzele
Cezara ie=i ]n curte.
— Bunicule, au sosit berzele! zise ea bucu­roas[.
— Aceste p[s[ri, Cezara, sunt fidele lo­cu­lui unde
]=i fac cuibul.
Berzele p[=eau agale pe picioa­
rele lungi. Ele
cl[m­p[­neau zgomotos din cioc. A=a ]i salutau pe
st[p`nii casei.
Dup[ ce au ref[cut cuibul, berzele s-au ridicat
] n zbor. Ele pluteau lin pe cerul limpede.
1. Berzele plutesc lin pe cerul limpede.
Apa de izvor este limpede =i rece.
2.
bucurie
bucuros
...
zgomotos
4. Barza v[zu varza,
Varza nu v[zu barza.
80
3.
sare
zare
sac
sar
zac
zar s/z
vars[ vase
varz[ vaze
Z
Zmeul
nostru e
grozav!
Za-ha-ri-a
Zam-fir
Z`-nel
zmeu
v[z-duh
n[z-dr[-van
zbur-dal-nic
Zmeul n[zdr[van
Zaharia a f[cut un zmeu din h`rtie colorat[.
I-a pus =i coad[ din panglici verzi. Ar[ta grozav.
Apoi i-a invitat pe Z`nel =i Zamfir ca s[ ] nal\e
zmeul ]mpreun[.
— Locul cel mai potrivit e ima=ul de l`ng[
sat, zise Z`nel.
— Ai dreptate, c[zu de acord Zamfir.
V`ntul zburdalnic smulse juc[ria din m`inile lui
Zaharia. Zmeul n[zdr[van plana u=or ]n v[z­duh.
1. R[zvan a cump[rat un zmeu colorat.
F[t-Frumos a r[pus un zmeu fioros.
2.
zmeu
zmeie
zmeu
zmei
81
che
pe-re-che
or-ches-tr[
ure
p[d
p[durice
p[d
ura
r
bu-chet
bu-che-\el
Orchestra din p[dure
E diminea\[. Lini=tea codrului a fost ]ntrerupt[
de un pi\igoi:
— Am o veste bun[! Azi, or­ches­tra din p[dure
ne pre­zint[ un con­cert. V[ chem pe mic =i mare la
serbare!
Orchestra a fost ]nt`mpinat[ cu aplauze. Graurul
]i zicea din cim­poi. Mierla c`nta la vioar[ ]n pereche
cu greiera=ul. Cioc`rlia interpreta o dulce melodie.
— +tiu cui s[ d[ruiesc buchetul de flori! a spus
ariciul.
Dar voi =ti\i, copii?
1. Mierla c`nta ]n pereche cu
82
2. Cioc`rlia interpreta o dulce melodie.
Costache ]i d[ Anei un m[r dulce.
.
.
Che
che-ie
che-i-\[
Chei\a fermecat[
Era odat[ o fat[ de ]mp[rat frumoas[ f[r[ de
pereche. Ea a g[sit un sipe\el de aur. Ursitoarele au
spus c[ acel care ]l va descuia, o va lua de mireas[.
}ntr-o sear[, la poarta palatului a b[tut un str[in.
— Chei\a ce o am e fermecat[! a spus el.
— Chema\i str[inul imediat! a poruncit ]mp[ratul.
Voinicul a descuiat sipe\elul. }n el se afla un inel
cu pietre scumpe.
T`n[rul a pus inelul pe degetul prin\esei. Fata a
z`mbit fericit[.
1. Momentele textului:
2.
che-mat
pe-re-che
Cine
a g[sit cheia
de la inima
prin\esei?
cheie
Sosirea str[inului la palat
1 G[sirea sipe\elului
Bucuria prin\esei
Descoperirea inelului
83
chi
chip
Voi-chi-\a
vechi
chi-pe=i
Orheiul Vechi
C`ndva, Orheiul Vechi a fost o cetate de
ne] nvins. Domnitorul avea acolo o=teni chipe=i
=i voinici.
Odat[ au n[v[lit du=manii. Conduc[torul cet[\ ii le vorbi o=tenilor:
— Voinicii mei, aici vom sta ca =oimii! Nici
moar­tea nu ne va clinti din loc!
Voichi\a, fata conduc[torului, era frumoas[
la chip =i la suflet. Ziua ea lupta ]n r`nd cu to\i
voinicii. Noap­tea se strecura ]n bise­ricu\[. Se
ruga pentru via\a o=tenilor =i victo­ria neamului.
1. Momentele textului:
N[v[lirea du=manilor
Ruga pentru victoria neamului
1 Cetatea de ne]nvins
84
Chi
Mor de
foame!
Chi-ri-ac
chi-ta-r[
chi-\[-ie
Chi\-Chi\
P[\ania lui Chi\-Chi\
E noapte. Chiriac doarme lini=tit.
Chi\-Chi\ intr[ ]n camer[. Chi\[ie de foame. Ce s[ m[n`nce?
C`t ai clipi din ochi, se ca\[r[ pe mas[. L`ng[ chitara lui Chiriac
vede un creion. Chi\‑Chi\ se repede la el. Creionul ]i zice cu glas
prietenos:
— +oricelule, =tiu c[ vrei s[ m[ m[­n`nci. Te rog doar s[ mai
a=tep\i o clip[. Vreau s[ vezi =i tu ultimul meu desen.
— Bine! Dar deseneaz[ mai repede! Sunt tare fl[m`nd!
”
Continu[ povestirea oral.
1. „c`t ai clipi din ochi“
2. lini=tit — agitat
prietenos — ...
foarte repede
ultimul — ...
repede — ...
3. chitarechinelantichitatenorecrea\iechipa
85
ghe
ba-ghe-t[
ba-ghe-te
ve-ghe
ve-ghea-z[
An-ghel
An-ghe-li-na
gher-ghef
O zi de odihn[
Soarele str[lucitor ve­gheaz[ ca ziua s[ fie frumoas[.
Sub bagheta nev[zut[ a unui dirijor iscusit, c`nt[
p[s[rile.
Gelu, Anghel =i Eugen se joac[ ]n curte.
Obosit de at`ta zbenguial[, Mot[nache s-a culcat.
+i bunica, =i ghe­mul ei, =i gher­ghe­ful An­gheli­ nei —
toate se odih­­nesc duminica.
ghe-me
1.
pisic[
privighetoare
...
mamifer
2. soare
baghet[
dirijor
zi
86
frumoas[
str[lucitor
nev[zut[
iscusit
soare
raze
ghem
...
Ghe
Un
iepura=!
Ghe-ra-sim
Gheor-ghe
ghem
ghe-mo-toc
ve-ghea
su-pra-ve-ghea
Ghemotocul
Gheorghe =i Gherasim se ]ntorceau din cr`ng.
Deodat[, ei au z[rit un ghemotoc de bl[ni\[ alb[.
— Un iepura=! zise Gheorghe. Are o l[bu\[ r[nit[!
— S[ lu[m iepura=ul cu noi! }l vom supraveghea p`n[ se
va face bine.
Acas[, b[ie\ii au f[cut pentru el un culcu= c[ldu\. }l
hr[neau cu mor­covi, varz[ =i frunze de salat[.
Iepura=ul a fost numit
.
1. cr`ng
r[nit[
ghemotoc
2.
locuie=te
cocolo=
p[durice
v[t[mat[
satul
deodat[
culcu=
z[rit
Gelu
]n
observat
ad[post
brusc
Ghetlova.
1
87
ghi
Ghi
Bine ai venit,
Ghiocel-Voinicel!
ghi-o-cel
poj-ghi-\[
ghi-du=i
ghim-po=i
Ghiocelul
Un ghiocel firav str[punse pojghi\a de z[­pa­d[. Suna din
clopo\elul s[u ginga= de r[sunau v[ile:
— Fra\ilor, a sosit prim[vara!
Ghimpi=or =i Ghimpici sunt doi arici ghidu=i. Ei au ie=it
somnoro=i din culcu­=ul lor.
— Nu te gr[bi, ghiocelule! au strigat aricii. Ar putea
s[ te ]nghit[ Mo= Criv[\!
— Nu v[ teme\i, ghimpo=ilor! Soarele darnic a rugat
s[ vestesc sosirea prim[verii.
}ntreaga natur[ s-a trezit la via\[.
1. Momentele textului:
Sfatul aricilor
1 Apari\ia ghiocelului
}nvierea naturii
88
2. ghiocel
clopo\el
arici
soare
firav
......
......
......
V[ plac
ghicitorile,
copii?
ghi-ci-toa-re
ghi-ci-tori
ghioz-dan
ghioz-da-ne
Ghicitoare
Ghicitoarea-i din bunici –
Cine-o =tie-i bun de ghici.
Diminea\a din cocioab[
Iese mo=ul =i ]ntreab[:
– Ciugur, mugur, mugurei
Merg pe drum ]n=ir[\ei
Cu ghiozdane ]n spinare.
Cine =tie: cine-s oare?
Glum[
— Care cuvinte sunt rostite cel mai des de elevi
. ! ? — Nu =tiu, doamn[ ]nv[\[toare
— Ai dreptate, +treng[rel
Covor negru pe perete
Are cret[ =i burete.
Linioare, p[tr[\ele
}n coperte sub\irele.
(............)
2. Ghici!
(............)
1.
89
x
ta-xi-me-tru
ta-xi-me-trist
Ma-xim
A-le-xan-dru
cla-xon
cla-xo-n[
xa na
Ro
...
xi tru
me ta
...
90
Paza bun[ trece
primejdia rea!
Graba stric[ treaba
Alexandru se gr[bea la un meci de box.
— Mam[, plec! M[ a=teapt[ Maxim, spuse
Alexan­­dru.
Cei doi prieteni au ]ncercat s[ traver­seze stra­da
]ntr‑un loc interzis. Un taximetru se apro­pia ]n
plin[ vite­z[. Taxi­metristul claxon[ =i fr`n[ brusc:
— Copii, strada se traverseaz[ la semafor sau
pe zebr[! ]i mustr[ el.
Alexandru =i Maxim au ro=it. De ce oare?
1. La Gr[dina Zoologic[ am v[zut o zebr[.
Copiii au traversat strada pe zebr[.
2. Ochiul galben c`nd se-arat[,
.
St[ atent[ lumea
Verdele c`nd str[luce=te,
.
Toat[ lumea se
Deschide ochi ro=u de foc,
.
Toat[ lumea st[ pe
X
Respecta\i
regulile de
circula\ie!
Xe-ni-a
Xe-no-fon
xi-lo-fon
sa-xo-fon
e-xi-gent
ex-ce-lent
Extraordinar!
Xenia =i Xenofon
C`nt[ azi la unison:
Xenia — la xilofon,
Xenofon — la saxofon.
Rex, c[\elul cel dresat,
C`nd se pune pe l[trat,
Sare speriat Anton,
Brusc apas[ pe claxon!
xo
Poli\istul exigent
Are fluier excelent.
Muzican\i ca ei — mai rar;
C`nt[ extraordinar!
1. +oferul sare speriat =i claxoneaz[.
Alexandra pune sare ]n zeam[.
2.
un
ni=te
xilofon
saxofon
claxon
.................
saxofoane
.................
xer
toate
xilofoanele
.................
claxoanele
91
Recapitulare
1.
Cite=te textul.
O ]nt`mplare ]n codru
E diminea\[. }n codru e lini=te. P[rin\ii au plecat
dup[ m`n­care. Puii sunt singuri ]n cuib. Ghidu=ul
Cip ]ntreab[ speriat de Cirip:
— Cine se aude dintre fragi?
— Aoleu! E Ciripica, surioara noastr[!
Alarma\i, puii ]=i cheam[ p[rin\ii.
Codrul se umple de ciripitul p[s[rilor.
2.
Alege varianta potrivit[.
C`nd are loc ac\iunea?
seara
iarna
diminea\a
prim[vara
Unde are loc ac\iunea?
la munte
]n codru
la mare
]n c`mpie
3.
Selecteaz[ din text cuvintele ce con\in grupuri de litere,
apoi desparte-le ]n silabe.
4.
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
lini=te —
]ntreab[ —
diminea\[ —
alarma\i —
(r[spunde, g[l[gie, calmi, sear[)
5.
92
Alc[tuie=te propozi\ii dup[ imaginile date.
1.
Evaluare
Completeaz[ cu grupurile de litere potrivite.
re
tar[
pa
n[
min
raf[
re
n[
2.
Desparte ]n silabe cuvintele:
3.
Formeaz[ cuvinte din silabele date.
chenar
ni, Xe, a
4.
lo, xi, fon
gimnast
x[, ta
Ordoneaz[ cuvintele pentru a ob\ine o propozi\ie.
gimnastic[.
5.
rechin
Anghel
face
Continu[ propozi\iile:
Mu=uroiul este ad[postul
Ghiocelul veste=te sosirea
93
k
Ce ]nalt[
e =coala micu\ului koala!
ki-lo-me-tru
ki-lo-me-tri
Ni-ki-ta
ko-a-la
Micu\ul koala
1 kg
Elevii privesc plan=a de la tabl[.
— Vai, ce ursule\ dr[gu\! se mir[ Nikita.
— Acesta nu e urs! ]l contrazice Doina.
— Copii, acesta e un mamifer cu pung[, le explic[
doamna ]nv[­\[­toare. El se nume=te koala. Patria sa,
Aus­tralia, se afl[ la mii de ki­lometri. Arborele pe care
se ca\[r[ el se nu­me=te eu­calipt. Frunzele lui sunt
hrana pre­fe­rat[ a micu\ului koala.
1. dr[gu\
a explica
arbore
a privi
se mir[
94
copac
a se uita
se uime=te
simpatic
a l[muri
2.
frunz
[
=
nzi
fru
]nf
ru
nz
it
fru
nzu
li\[
K
Am o veste
bun[!
ie
Invita\
Ki-ev
Ka-ri-na
To-ki-o
A-ki-ro
Prietenie
}n vacan\[, Liceul „Mihail Kog[lniceanu“ a g[zduit elevi din
mai mul­te \[ri. Copiii s-au ]mprietenit. Drago= i-a fotografiat cu
aparatul s[u „Kodak“.
}ntr-o zi a adus la =coal[ fotografiile f[cute. Copiii ]=i aminteau
cu drag de noii prieteni.
— Acesta e Mark din ora=ul Kiev, zise Mirela. B[iatul ] n c[ma=[
kaki e Akiro din Tokio.
— Cei doi sunt nem\ii Karl =i Karina.
— Dragi elevi, spuse doamna ]nv[\[toare. Vara aceasta =i noi
vom pleca ]n Lituania, la un liceu din ora=ul Kaunas.
— Ura-a-a! S[ vin[ c`t mai repede vacan\a mare!
1. Momentele textului:
Vestea ]mbucur[toare
Recunoa=terea prietenilor
1 }mprietenirea copiilor
2.
Prov­erb:
Omul se
cunoa=te
dup[
prie­teni.
95
yY
qQ
wW
Disneyland
Disneyland e un or[=el minunat. Aici te po\i distra al[­
turi de Mickey Mouse1, Tom =i Jerry2, Yoggi Bear3, Woody4,
Donald Duck5 =i alte personaje din pove=ti.
Alb[-ca-Z[pada =i cei =apte pitici te a=teapt[ ]n c[su\a lor.
Sold[­\eii de plumb te studiaz[ curio=i la lu­mina licuricilor.
Chip6, Dale7 =i Roquet8 te invit[ la o plimbare cu tre­
nule\ ul. Dac[ do­­­re=ti, po\i naviga printre pira\i pe un r`u
p`n[ la In­sula Aven­turilor.
Vino ]n lumea copil[riei de vis!
1
2
3
4
96
Mickey Mouse – /'miki maMs/
Jerry – /’dGerP/
Yoggi Bear – /’jRgP beB/
Woody – /’wMdP/
5
6
7
8
Donald Duck – /'dOnBld dDk/
Chip – /tEPp/
Dale – /dNl/
Roquet – /’rRkP/
Pomul ]n\elepciunii
C[l[toria ]n lumea literelor fermecate
a luat sf`r=it. Copiii s‑au a=ezat sub un
pom. Privind ]n sus, au ]nm[r­mu­rit. Pe
ramuri at`r­­nau literele din Abecedar.
Deodat[ frunzele pomului se le­g[nar[.
P[­s[­­ri­le ]n­­cepur[ s[ c`nte. Literele se
luar[ de m`ini =i intrar[ ]n hor[. Pomul
]n\e­lepciunii vorbi cu glas omenesc:
— Dragi copii, ]nv[\[tura e o lu­mi­n[
ce face via\a mai senin[!
97
Alfabetul limbii romȃne
Aa
[a]
{[
[ă]
~`
Bb
[be]
[î din a]
arici
[ce]
ceas
barză
Dd
Ee
delfin
elefant
Ii
înghețată
Mm
[me]
măr
Nn
[ ne ]
nufăr
Rr
[re]
râs
[ se ]
soare
Uu
[u]
umbrelă
geantă
Jj
[ je ]
jucărie
[le]
Qq
Oo Pp
[o]
[pe]
[kü]
păun
+=
Tt
[te]
[ șe]
[dublu v]
|\
[țe]
tigru
Vv Ww Xx Yy
veveriță
lalea
kiwi
șoarece
[ ve ]
haltere
Ll
Kk
[ca/capa]
ochelari
Ss
[haș]
[ge]
fluture
[î]
Hh
Gg
[fe]
}]
[i]
inimă
Ff
[e]
[de]
98
Cc
[ics]
xilofon
[igrec]
țambal
Zz
[ze]
zebră
1.
Transcrie, pe caiet, literele mici =i mari ale alfabetului.
2.
Joc. Observ[ =i une=te imaginile cu literele corespunz[toare:
f
d
e
a
i
s
v
l
b
c
3.
Scrie, pe caiet, ]n ordine alfabetic[ toate cuvintele reprezentate ]n
imaginile de mai sus.
4.
Să lucrăm ȋn perechi I.
5.
Reprezint[ prin desen obiecte al c[ror nume ]ncep cu literele date.
Scrie\i prenumele colegilor de clas[ care stau ]n r`ndul vostru.
c
g
p
99
Grupurile de litere
ce
ci
ge
gi
che chi ghe ghi
1.
Scrie pe fiecare CD grupul de litere potrivit pentru a forma un cuv`nt.
o
che
lari
ro
mo
e
un
2.
100
toc
ri
e
pit
re
m[r
ce
n[
e
ci
li
le
che
ghe
chi
ge
ghi
Formeaz[ propozi\ii dup[ model, apoi transcrie-le pe caiet.
Georgeceregimnastic[.
Ceciliafaceghergheful.
Narcisacite=teciuperci.
Luciaculegelegende.
gi
Destinatar:
Bravo,
S[ndel!
Expeditor:
101
Limba noastr[
de Alexe Mateevici
– fragment –
Limba noastr[-i o comoar[
}n ad`ncuri ]nfundat[,
Un =irag de piatr[ rar[
Pe mo=ie rev[rsat[.
Limba noastr[-i foc ce arde
}ntr-un neam ce f[r[ veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
102
1
Vocabular:
mo=ie — aici: p[m`nt str[mo=esc, patrie;
piatr[ rar[ — piatr[ pre\ioas[, scump[;
rev[rsat — ]mpr[=tiat, risipit, r[sp`ndit.
2
Une=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
limb[
comoar[
3
voinic
popor
neam
viteaz
Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
moarte
viteaz
4
avu\ie
grai
la=
via\[
se stinge
deas[
rar[
arde
Re\ine sensurile diferite ale cuv`ntului limb[.
Limba noastr[ e dulce ca mierea.
Limba este organul de sim\ al gustului.
Limba mare a ceasului se nume=te minutar.
5
Descoper[ ]n careul de mai jos
cuvintele:
grai, limb[, comoar[, vorb[,
cuv`nt, dulce, sf`nt[, neam,
\ar[, art[, mo=ie etc.
Aten\ie! }n careurile de cuvinte
nu se scriu semnele diacritice.
6
O M O
A R A
U
V
O
R
B
V
I
S
F
A N
A
L
I
M B
N N
E
T
D U
G
A R R
T
A
A A
I
A M A R
E
L
C
C
E
A
Descoper[ proverbul:
mult
7
C
Vorba
aduce.
dulce
Roste=te repede =i corect:
Tot am zis =i-am zis =i-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Zic[ cel ce vrea s[ zic[,
Iar eu zic c[ n-am s[ zic.
103
Moldova
|ara mea, Moldova, este locul cel mai
frumos, cel mai drag =i cel mai scump. Aici
m-am n[scut =i tot aici sunt r[d[cinile mele:
str[mo=ii, bunicii =i p[rin\ii mei.
De la Naslavcea la Giurgiule=ti r[m`i
fermecat de frumuse\ea dealurilor acoperite
de vii =i livezi, a codrilor seculari =i a c`mpiilor ]ntinse.
Vestit[ este Moldova prin p[m`ntul ei
rodnic.
Cea mai mare bog[\ie a \[rii sunt oamenii.
Satele noastre sunt un tezaur de credin\[, de
frumoase tradi\ii =i obiceiuri.
Chi=in[ul, capitala \[rii, este un ora= cu
case moderne, cu str[zi largi =i numeroase
monumente.
Iube=te-\i patria, copile! Este tot ce avem
mai scump.
104
1
Vocabular:
Naslavcea — localitatea cea mai nordic[ din Moldova;
Giurgiule=ti — localitatea cea mai sudic[ din Moldova;
tezaur — totalitatea bunurilor spirituale ale unui popor;
modern — care este nou, actual.
2
Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv`nt.
Moldova, moldovean, moldoveanc[, moldovenesc.
3
Re\ine!
Stema =i drapelul sunt simbolurile statului.
4
Care e p[rerea ta: poate omul s[ tr[iasc[ f[r[ patrie?
5
Ce sentiment ]l leag[ pe om de patrie?
m`ndrie
iubire
6
ur[
dor
Memoreaz[ versurile:
Cine a v[zut vreodat[,
Cine a v[zut
Pui s[ nu-=i iubeasc[ mama
Care l-a crescut?
Mai frumos dec`t p[m`ntul
Din str[mo=i ce-l ai —
Este vreun alt plai pe lume,
Este vreun alt plai?
(Vasile Romanciuc, Patria)
105
Prim[vara
dup[ Spiridon Vangheli
Viscolea ca ]n plin[ iarn[. Casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi.
Vr[biile f[ceau larm[ sub strea=in[:
— Are baba Dochia obraz sau nu? C`t o s[-=i mai scuture
co­joacele peste sat?
— M[ duc eu s[ caut Prim[vara! zise un porumbel. Poate
s-a r[t[cit pe undeva.
Porumbelul a ]nghi\it un gr[unte =i a pornit la drum. } nnopta
pe unde putea. Cum se lu­mina, zbura mai departe.
A patra zi a cobor`t l`ng[ un r`u.
— Tu e=ti, Prim[var[? a ]ntrebat porumbelul.
— Eu.
— Ce faci aici?
— Scot r`ul de sub ghea\[. Iarna l-a
\inut sub lac[t.
— Dar unde sunt p[s[rile tale?
— Vin din urm[…
106
1
R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce erau sup[rate vr[biile?
Cine a pornit ]n c[utarea Prim[verii?
Unde a ]nt`lnit porumbelul Prim[vara?
2
G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
zise
larm[
viscole=te
vin
3
sosesc
spulber[
g`lceav[
spuse
G[se=te explica\ia potrivit[:
„]n plin[ iarn[“
„scot r`ul de sub ghea\[“
„casele =i-au tras
c[ciuli albe pe ochi“
4
]n toiul iernii
prim[vara dezghea\[ r`ul
Desparte ]n silabe cuvintele:
larm[
Dochia
5
casele s-au acoperit
cu z[pad[
porumbel
gr[unte
prim[var[
vr[biile
Aten\ie! Un cuv`nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
La micul de­jun, Geor­ge
a m`ncat un ochi cu =unc[.
Mingea a
ni­me­rit ]ntr-un
ochi de geam.
Mama are ochi alba=tri
ca floarea de nu-m[-uita.
Un ochi al
ma­=inii de g[tit
s-a de­fec­tat.
107
O carte
de Constantin Dragomir
O carte aleas[
E ca o cas[
Cu multe neamuri,
P[s[ri pe ramuri.
O carte rar[
E o comoar[.
Cine-o g[se=te,
Se-mbog[\e=te.
O carte este
Ca o poveste,
Cine-o cite=te,
Acela cre=te.
Cine-o cinste=te,
Se-nnemure=te
Cu omenia,
Cu ve=nicia.
108
1
Vocabular:
comoar[ — avere, avu\ie;
ve=nicie — vecie, eternitate;
aleas[ — pre\ioas[, valoroas[.
2
Completeaz[ propozi\iile:
O carte aleas[ e ca o
O carte rar[ e o
O carte este ca o
3
Completeaz[ urm`nd modelul de mai jos:
comoar[ — comori;
carte —
;
cas[ —
;
4
.
.
.
neamuri — neam;
ramuri —
p[s[ri —
Ce ne ]nva\[ o carte?
Cartea ne ]nva\[:
s[ facem fapte bune;
s[ iubim adev[rul =i frumosul;
s[ ne purt[m cuviincios;
s[ ne cinstim neamul;
.
5
;
.
Ce reprezint[ cartea pentru tine?
Ghici!
Are foi =i nu e pom,
}\i vorbe=te ca un om.
+i cu c`t o ]ndr[ge=ti
Tot mai mult o folose=ti.
(
)
Folose=te c[r\ile,
dar p[streaz[-le =i
pentru al\ii!
Pentru mine, cartea reprezint[:
o comoar[ de ]n\elepciune;
un prieten devotat;
un bun sf[tuitor;
.
109
Unirea face puterea
– folclor –
Un tat[ avea mai mul\i feciori. }ntre ei intra­se o mare ne]n\elegere. Ca s[-i ]m­pa­ce, tat[l a luat c`teva nuiele. Le-a legat
]ntr-un m[­nunchi, pe care l-a dat fiec[rui fiu pe r`nd:
— S[ vedem cine ]l fr`nge!
Feciorii nu au putut rupe m[nun­chiul.
Atunci, tat[l l-a dezlegat. El a dat fiec[­ruia c`te o nuia.
F[r[ nicio greu­tate, feciorii au rupt nu­ielele.
— S[ v[ fie de ]nv[\[tur[, dragii mei! a zis tata. C`t timp
sunte\i ]mpreun[, nimeni nu v[ poate face niciun r[u. Dac[
nu ve\i fi uni\i, ve\i c[dea prad[ du=­manilor.
110
1
Vocabular:
ne]n\elegere — dezacord, conflict;
nuia — vergea, varg[;
m[nunchi — aici: leg[tur[ de nuiele.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce voia s[-i ]nve\e tat[l pe feciorii s[i?
La ce ]ncerc[ri au fost supu=i ei?
Ce pova\[ ai aflat?
3
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
ne]n\elegere
unire
du=man
r[u
4
bine
prieten
dezbinare
]n\elegere
Ce sfat le-a dat tat[l feciorilor s[i?
s[ fie uni\i;
s[ se du=m[neasc[;
5
G[se=te calit[\ile ce se potrivesc b[tr`nului:
ne]n\elept
pov[\uitor
6
s[ se ajute reciproc;
s[ fie o familie.
conving[tor
egoist
Descoper[ proverbul:
fac
multe
sarcina
M`ini
u=oar[.
111
Ciubo\elele ogarului
dup[ C[lin Gruia
Odat[, iepurele pornise la iarma­roc s[‑=i
cumpere ceva de ]nc[l\at. Pe o po­te­c[ se ]nt`l­ni
cu ogarul. El purta ciubo­\ele noi‑nou\ e.
— C`t ai dat pe ]nc[l\[ri?
— Doi galbeni.
— M[ duc s[‑mi iau =i eu ciu­bo­\ele de la
iarmaroc.
— Merg =i eu ]ncolo. Ciubo\ele sunt, numai
bani s[ ai!
— Am exact doi galbeni.
Au mers ei, au mers, p`n[ a ]n­nop­tat.
— Hai s[ tragem la Hanul Ursului, cu­m[­
t­re! pro­puse ogarul.
Mo= Martin ]i osp[t[ cu tot ce avu mai bun.
Iepurele gust[ o buc[­\ic[ de pl[­cint[. Ogarul
]ns[ m`nca de‑i trosneau f[lcile.
112
1
Vocabular:
potec[ — c[rare;
ogar — c`ine de v`n[toare;
galben — aici: moned[ de aur;
han — local unde se pot ad[posti peste noapte drume\ii.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde mergea iepura=ul?
Ce dorea el s[-=i cumpere?
Cu cine s-a ]nt`lnit iepurele?
Unde au tras drume\ii peste noapte?
3
Alege explica\ia potrivit[:
m`nca f[r[ poft[
„m`nca de-i trosneau f[lcile“
4
m`nca lacom
Adev[rat (A) sau fals (F):
Iepurele pornise la iarmaroc.
Pe potec[ se ]nt`lni cu un urs.
Ogarul m`nca f[r[ poft[.
Iepurele avea exact doi galbeni.
5
„Dezmiard[“ cuvintele urm`nd modelul propus:
ciubote — ciubo\ele;
iepure —
urs —
6
ban —
bucat[ —
pl[cint[ —
;
;
;
;
.
Formeaz[ cuvinte urm`nd modelul:
]n
]n
noapte
negru
]nnoptat;
;
]n
]n
nod
nor
;
.
113
Ciubo\elele ogarului
– continuare –
Hangiul se apropie de cei doi drume\i =i le zise:
— A\i m`ncat de doi galbeni.
Ogarul c[ut[ prin buzunare, dar nu g[si niciun ban.
— Am uitat punga acas[. Pl[te=te dumneata, cum[tre!
— Cum? Eu n-am m`ncat mai nimic! Dac[ pl[­tesc, r[m`n descul\.
Ursul ]=i ie=i din fire:
— Pl[ti\i, c[ altfel am eu ac de cojocul vostru!...
De fric[, iepurele pl[ti.
Ogarul se culc[ =i adormi f[r[ grij[. Iepurele ]ncepu s[ pl`ng[.
Cum de se l[sase p[c[lit? Deodat[, mintea i se lumin[. }nc[l\[
ciubo\elele oga­rului =i ie=i tiptil afar[.
Spre ziu[, ogarul se trezi. Pricepu imediat ce s-a ]nt`m­plat. Porni
iute pe urmele iepura=ului s[‑=i
caute ciubo­\elele.
Pe urecheatul din poveste nu
l-a putut prinde. Dar de atunci,
cum vede un iepure, ogarul se
ia dup[ el.
114
1
R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine trebuia s[ pl[teasc[ pentru m`ncare?
De ce a pl[tit iepura=ul?
Cum =i-a f[cut iepura=ul dreptate?
2
Alege explica\ia potrivit[:
„]=i ie=i din fire“
]n\elese ce trebuie s[ fac[
se m`nie
„am eu ac
de cojocul vostru“
g[sesc mijloace
de a v[ pedepsi
„mintea i se lumin[“
3
G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
c[rare
iarmaroc
drume\
4
p[c[lit
a osp[ta
tiptil
t`rg
c[l[tor
potec[
a servi
pe furi=
]n=elat
Cum crezi c[ e corect s[ procedezi c`nd cineva te p[c[le=te?
}\i faci singur dreptate.
Cau\i s[ te r[zbuni pe cel care te-a p[c[lit.
}ncerci s[ dovede=ti fapta lui prin metode corecte.
5
Continu[ enun\urile, lucr`nd ]n perechi.
” Ogarul fuge mereu dup[ ... .
” Judecata iepurelui a fost ... .
6
Descoper[ ideea textului:
=i
7
fapt[
r[splat[.
Roste=te repede =i corect:
+i hangiul, =i hangi\a
Au un han c`t un an.
8
Dup[
Să lucrăm ȋn echipă I.
G[si\i un alt sf`r=it
pentru textul dat.
115
C`ntec de
prim[var[
de +t. O. Iosif
}nfloresc gr[dinile,
Ceru-i ca oglinda.
Prin livezi albinele
+i-au pornit colinda.
C`nt[ cioc`rliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joac[ pe c`mpie.
Joac[ fete =i b[ie\i
Hora-n b[t[tur[.
Ah, de ce n-am zece vie\i
S[ te c`nt, natur[!
116
1
Vocabular:
a colinda — aici: a umbla din loc ]n loc;
imn — c`ntec de slav[;
b[t[tur[ — aici: teren b[t[torit.
2
Ce schimb[ri au loc ]n natur[ prim[vara?
3
G[se=te explica\ia potrivit[:
„Ceru-i ca oglinda“
„albinele =i-au
pornit co­lin­da“
„C`nt[ cioc`rliile
Imn de veselie“
„Ah, de ce n-am zece vie\i
S[ te c`nt, natur[!“
4
Cine vorbe=te?
— Ce gustos
e nectarul
florilor!
— Vreau
s[ zbor p`n[
la soare!
5
este senin
poetul regret[ c[ via\a
e at`t de scurt[ =i nu
va reu=i s[ c`nte natura
prosl[vesc frumu­se­\ea
na­turii
Ghici!
Din flori picuri de dulcea\[
Str`nge dis-de-diminea\[.
)
(
Completeaz[ urm`nd modelul de mai jos:
albin[ — albine — albinele;
fat[ —
—
hor[ —
—
6
zboar[ din floare
]n floare
;
.
Să lucrăm ȋn echipă I.
Ce s-ar ]nt`mpla dac[ nu ar ]nflori gr[dinile, livezile?
117
Cioc`rlia
dup[ Ion Ag`rbiceanu
Soarele s-a ]n[l\at biruitor pe cerul senin. Un b[ie\a= se
gr[bea s[ ias[ cu oile la p[scut. Deodat[, deslu=i un ciripit. Apoi
v[zu =i o rotire ]n v[zduh. Un z`mbet larg ap[ru pe fa\a sa.
— Cioc`rlia! strig[ el bucuros. C`nt[ cioc`rlia!
L[s[ oile ]n lunc[ =i alerg[ la cel mai apropiat plug:
— B[di\[, ai auzit cioc`rlia?
— Unde, m[i Iona=? ]ntreb[ un plugar.
— Acolo, unde pasc oile mele.
— Tu cuno=ti c`ntecul cioc`rliei?
— Cum s[ nu-l cunosc?
— Dac[ e a=a, a sosit prim[vara!
Era chiar vremea.
— Auzi? Uite una! Uite ]nc[ una!
Ba sunt trei!
Iona= nu mai =tia dup[ care s[
priveasc[. De bucurie, c`\iva b[ie­\ a=i ]=i zv`rlir[ c[ciulile ]n sus.
118
1
Vocabular:
lunc[ — =es de-a lungul unei ape;
v[zduh — aer;
a deslu=i — aici: a auzi.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce a observat b[ie\a=ul?
Cui i-a spus el bucuria?
Ce anotimp a sosit ]n \ar[?
3
Completeaz[ urm`nd modelul:
]n[l\ime — ]n[l\imi — ]n[l\imile;
—
cioc`rlie —
—
c[ciul[ —
4
;
.
Aten\ie! Un cuv`nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
fa\[:
5
Formeaz[ propozi\ii:
Cioc`rlia
Florile
Caisul
Oile
Tractoarele
6
au ]mp`nzit
c`nt[
ar[
se ]mpodobise
pasc
duios.
c`mpul.
gr[dinile.
pe ima=.
cu flori.
Să lucrăm ȋn perechi I.
Improviza\i un mic dia­log dintre cioc`rlie
=i b[ie\a=.
119
Tu, iarb[, tot ai mam[?
de Grigore Vieru
Tu, iarb[, tot ai mam[?
De ai, de bun[ seam[,
Atunci c`nd ]nverze=ti,
De ea ]\i aminte=ti.
Tu, floare, tot ai mam[?
De ai, de bun[ seam[,
Atunci c`nd ]nflore=ti,
De ea ]\i aminte=ti.
Tu, steau[, tot ai mam[?
De ai, de bun[ seam[,
Atunci c`nd te ive=ti,
De ea ]\i aminte=ti.
120
1
Alege variantele potrivite.
Poezia este dedicat[:
florii;
ierbii;
mamei;
copiilor;
stelei.
Dragostea reciproc[ dintre mam[ =i copil este
]nf[\i=at[ ]n lumea:
vie\uitoarelor;
oamenilor;
plantelor;
corpurilor cere=ti.
„de bun[ seam[“ ]nseamn[:
desigur;
f[r[ ]ndoial[;
important;
mai ales.
Ce sentimente exprim[ poetul fa\[ de mam[?
dragoste
simpatie
Ordoneaz[ cuvintele ]n propozi\ie:
Alc[tuie=te oral
propozi\ii cu fiecare
cuv`nt.
flor
[re
as[
5
floare
noastr[.
[
cic
ri
flo
Descoper[ proverbul:
Ascult[
uita
mamei
nu
tale.
pove\ele
t[u
6
M`inile
a]
nfl
ori
fericirea
]nflorit
zidesc
f
mamei
4
admira\ie
ur[
ie
3
dispre\
stim[
[r
lor
2
=i
tat[lui
]nv[\[tura
Completeaz[ propozi\iile folosind informa\ii despre mama ta:
Mama mea se nume=te ... . Ea este ... . Are ochii ...
=i p[rul ... . }i place mult s[ se ]mbrace ... .
121
M[rinimie
dup[ Emil G`rleanu
Cocost`rcul s-a sculat cu noaptea ]n cap.
A intrat ]n balt[. Pe picioarele lungi, trupul lui
se leag[n[ agale. R[coarea ]l ]nc`nt[.
Deodat[ se opre=te. Pe frunza unui nuf[r,
o bros­cu\[ se bucur[ =i ea de frumuse\ea dimi­ne\ii.
C`nd l-a v[zut, biata broscu\[ a ]n­cremenit. Cu
ochi mari se uit[ la cumpli­tul du=man.
Cocost`rcul o vede. Dar diminea\a e m[ri­ni­
mos. Ridic[ piciorul, o p[=e=te =i trece m[­re\
mai departe.
Broscu\ei nu-i vine s[ cread[. De bu­
cu­
rie,
sare pe o alt[ frunz[. Apoi, ea, cea dint`i, taie
t[cerea dimine\ii:
— Oaac!
122
1
Vocabular:
m[rinimie — bun[tate, bun[voin\[;
a ]ncremeni — a nu putea face nicio mi=care, a ]mpietri.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
}n ce moment al zilei are loc ]nt`mplarea?
Ce a z[rit cocost`rcul pe frunza unui nuf[r?
De ce cocost`rcul n-a m`ncat broscu\a?
3
Ordoneaz[ momentele textului:
Bucuria broscu\ei
}nt`lnirea cu broscu\a
4
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
a intrat
lungi
noaptea
m[rinimos
5
6
Cocost`rcul la balt[
M[rinimia cocost`rcului
ziua
egoist
a ie=it
scurte
du=man
departe
coboar[
bucurie
triste\e
prieten
aproape
ridic[
G[se=te propozi\iile care se potrivesc personajelor.
S-a sculat cu noaptea
]n cap.
Ea, cea dint`i, taie
t[cerea dimine\ii.
Cu ochii mari se uit[
la cumplitul du=man.
Diminea\a e m[rinimos.
Aten\ie! Un cuv`nt poate avea mai multe
]n\elesuri.
Broasca a
s[rit ]n ap[.
Lia a uitat cheia
] n broasca u=ii.
123
Cu penetul
ca sideful
de Mihai Eminescu
Cu penetul ca sideful
Str[luce=te-o porumbi\[,
Cu c[p=orul sub arip[
Adormit[ sub o vi\[.
+i t[cere e afar[,
Lumineaz[ aer, stele.
Mut[-i noaptea, numai r`ul
Se fr[m`nt[-n pietricele.
124
1
Vocabular:
penet — totalitatea penelor unei p[s[ri; penaj;
sidef — materie alb[, lucioas[, care formeaz[ stratul
interior al unor scoici.
2
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
t[cere
noapte
se lumineaz[
afar[
3
se ]ntunec[
zgomot
]n[untru
zi
G[se=te explica\ia potrivit[:
cu penele albe,
str[lucitoare
„Mut[-i noaptea“
r`ul curge ]ntruna =i
tulbur[ t[cerea nop\ii
„r`ul se fr[m` nt[“
„Cu penetul ca sideful“
4
„Dezmiard[“ cuvintele:
arip[ — aripioar[;
stea —
5
noaptea este t[cut[
;
r`u —
cap —
;
.
Să lucrăm ȋn echipă I.
Alc[tui\i oral propozi\ii cu fiecare cuv`nt.
piatr[
]mpietrit
pietrar
pietricic[
pietr[rie
pietroi
125
Vr[biu\a uituc[
dup[ Leo Butnaru
La ziua de na=tere a ariciului, au venit
mai mul\i oaspe\i dec`t la cea a vulpii,
deoa­rece el e cuminte =i prietenos. Fiecare
invitat i‑a adus c`te un dar.
C`nd veni r`ndul vr[biu\ei s[ ]nm`neze
cadoul, ea zise:
— Drag[ Aricic[, ghici ce am aici? Nu
=tii! O pereche de cipici!
Desf[c`nd o frunz[ de brusture, vr[­biu\a
scoase cipicii ]mpleti\i din paie. E‑he‑he!
Oaspe\ii au prins a r`de, iar ari­ ciul a ro=it
p`n[ ]n v`rfule\ele ghimpilor s[i. Vr[­biu\a
]ns[ nu pricepea nimic. Se mai su­ce=te, se
mai ]nv`rte=te =i, deodat[, se lo­ve=te cu
aripioara peste frunte.
— Cum de‑am uitat? se ]ntreb[
ea. Ariciul are patru picioru=e, nu
dou[, ca noi, vr[­biu­\ele. Trebuia s[
]mple­tesc ]nc[ o pereche de cipici!
Drag[ Aricic[,
Te felicit cu ocazia
zilei de na=tere. }\i
urez mult[ s[n[tate,
via\[ lung[ =i plin[
de bucurii!
126
1
Vocabular:
cipici — papuci confec\iona\i din stof[ sau ]mpleti\i din l`n[;
brusture — plant[ cu frunze mari =i late.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce la ziua de na=tere a ariciului au venit foarte mul\i
oaspe\i?
Ce i-a d[ruit vr[biu\a s[rb[toritului?
Ce uitase p[s[rica?
3
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
cuminte
mul\i
nimic
4
6
a r[spunde
a-=i aminti
a pl`nge
„Dezmiard[“ cuvintele:
v`rf — v`rfule\;
vulpe —
frunz[ —
5
a r`de
a uita
a ]ntreba
totul
obraznic
pu\ini
;
;
picior —
arip[ —
zi
—
;
;
.
Ce cadouri i-au adus ceilal\i invita\i lui Aricic[?
Roste=te repede =i corect:
Un r`s s-a luat la ]ntrecere cu alt r`s, care a r`s
mai mult dec`t primul r`s.
127
G[urile
– folclor –
Tr[ia pe lume un omulean. El
avea un fe­
cior neascult[tor. }n loc
s[-l pedep­seas­c[ la fiece fapt[ necuviincioas[, tat[l b[tea un cui ]n u=[.
Cur` nd, ea se umplu de cuie.
}ntr-o zi, feciorul ]=i ispiti p[rin­
tele:
— Tat[, ce-i cu u=a noastr[? De
ce-i numai cuie?
— Acestea sunt faptele tale, b[iete.
La fie­care fapt[ necuviincioas[, b[­
team un cui ]n u=[.
— Am s[ le scot cu un cle=te, zise
hot[­r` t b[iatul.
— Fie voia ta. }ns[, la fiecare cui
scos, va trebui s[ faci o fapt[ bun[.
— Bine, tat[, a=a voi face!
}n c`\iva ani u=a se cur[\[.
B[iatul alerg[ ]ntr‑un suflet la
tat[l s[u.
— Tat[, n-a mai r[mas niciun cui
]n u=[!
P[rintele ]i zise oft`nd:
— De scos le-ai scos, dragul tatei.
Dar g[urile?
128
1
Vocabular:
a ispiti — aici: a ]ntreba;
necuviincioas[ — lipsit[ de re­spect, obraznic[;
aici: fapt[ rea.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Cum era fiul?
Cum a reu=it tat[l s[ schimbe com­portarea fiului?
Ce a ]n\eles b[iatul?
3
G[se=te cuvinte cu ]n\eles opus:
necuviincios
lene=
neascult[tor
r[ut[cios
4
— cuviincios
—
—
—
Poveste=te despre o fapt[
bun[ f[cut[ de tine.
5
Descoper[ proverbul:
6
Continu[ ideile:
roade,
3
te
=
oa
n
1
Pomul cu
fapte.
2
se
p[
omul
iar
du
M-am ]ntristat c[ ...
M-am bucurat c[ ...
}l apreciez pe tat[l b[iatului,
deoarece ...
Am ]nv[\at c[ ...
dup[
Copii,
numai fiind harnici =i
ascult[tori, ve\i de­veni
m`ndria p[­rin\ilor!
129
Greierul =i furnica
de Alexandru Donici
Greierul ]n desf[tare,
Trec`nd vara cu c`ntare,
Deodat[ se treze=te
C[ afar[ viscole=te,
Iar el de m`ncat nu are.
La vecina sa furnic[
Alerg`nd, cu lacrimi pic[
+i se roag[ s[-i ajute,
Cu hran[ s[-l ]mprumute,
Ca de foame s[ nu moar[,
Numai p`n’ la prim[var[.
Furnica l-a ascultat,
Dar a=a l-a ]ntrebat:
— Vara, c`nd eu adunam,
Tu ce f[ceai?
— Eu c`ntam
}n petrecere cu to\i.
— Ai c`ntat? }mi pare bine.
Acum joac[, dac[ po\i,
Iar la var[ f[ ca mine.
130
1
Vocabular:
desf[tare — aici: petrecere, veselie.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce a f[cut greierul toat[ vara? Dar furnica?
Ce s-a ]nt`mplat cu veselul greiera= ]n timpul iernii?
Ce a ]nv[\at el din aceast[ ]nt`mplare?
3
Cine poate fi?
neobosit[
lene=
nec[jit
harnic[
grijulie
trist
str`ng[toare
fl[m`nd
mic[
nep[s[tor
4
Re\ine sensurile diferite ale cuv`ntului var[.
Vara se coc cire=ele.
Vara mea locuie=te la Bucure=ti.
5
vara
6
Descoper[ proverbul:
iarna
}n\eleptul
face
c[ru\[.
]=i
sanie
=i
Să lucrăm ȋn perechi I.
Joc:
Tu e=ti furnica,
iar colegul t[u este
greiera=ul.
Ce sfaturi ]i po\i da?
131
Evaluare sumativă orală
Limba noastr[,
de Al. Mateevici
Recit[ expresiv
poezia.
G[se=te cuvinte
cu acela=i sens:
comoar[, neam.
Continu[
proverbul „Vorba
dulce...“
1
1
1
Unirea face puterea
Cite=te fragmentul
care con\ine pova\a
tat[lui.
5
2
Spune un proverb
care se potrive=te
textului.
3
6
1
2
4
2
}l apreciez pe tat[l
b[ie\ilor, deoarece...
2
Ciubo\elele ogarului,
Poveste=te
un fragment din
text.
Care este
]nv[\[tura textului?
3
3
La sf`r=itul acestei
c[l[torii spune-\i p[rerea!
132
de C. Gruia
Consider c[
iepura=ul
a procedat corect/
gre=it, deoarece...
3
M-am bucurat c[ ...
M-am ]ntristat atunci c`nd ...
Cel mai mult mi-a pl[cut ...
Greierul =i furnica,
de Al. Donici
Cite=te fragmentul
preferat.
Ce a ]nv[\at
greierul din aceast[
]nt`mplare?
Ce ai fi f[cut tu,
dac[ erai ]n locul
furnicii?
4
4
4
Vr[biu\a uituc[,
de L. Butnaru
Cite=te ultimul
fragment.
5
Alege o bil[ =i
realizeaz[ sarcinile
propuse.
Nume=te
personajele.
5
G[se=te cuvintele
cu ]n\eles opus:
a r`de, a-=i aminti,
cuminte.
5
Prim[vara,
de S. Vangheli
Cite=te dialogul
dintre prim[var[ =i
porumbel.
De ce erau sup[rate
vr[biile?
}l apreciez pe
porumbel,
deoarece...
6
6
6
Am ]nv[\at c[ ...
A= vrea s[ aflu mai multe despre ...
Sunt m`ndru/m`ndr[ c[ ...
133
Ho\ul
dup[ Tudor Arghezi
}n cutia cu p[l[rii vechi sta un urs de cati­
fea. Ursul fura bomboane, ciocolat[, dulcea­\ [,
fruc­te. C`nd t[tu\u aducea o cutie cu lucruri
dulci, ursul golea numaidec`t cutia.
— Cine a m`ncat ciocolata, copii?
— Ursul! r[spundea b[iatul.
— Dar bomboanele?
— Ursul! r[spundeau fata =i b[iatul.
}l v[zuser[ am`ndoi. L-au prins de c`teva ori cu dul­
ciurile ]n bra\e, fugind sub canapea.
A=a s-a f[cut c[ t[tu\u a trimis ursul ]n pod. }ns[ el
fura =i de aco­lo. Venea din pod. De copii, ursul nu voia
s[ se fe­reasc[. }n pod, ]nv[\ase de la urs s[ m[n`nce
zah[r =i mielul cu p[rul cre\.
}ntr-o zi, t[tu\u se va pune la p`nd[, chiar ]n dulap.
C`nd ursul =i mielul vor veni s[ se ]nfrupte, ]l vor g[si
pe t[tu\u ]ntre borcane. +i atunci nu =tiu cine va fugi
mai repede speriat: mielul, ursul sau t[tu\u.
134
1
Vocabular:
catifea — \es[tur[ fin[; aici: bl[ni\[ moale;
a se ]nfrupta — aici: a gusta ceva delicios.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde locuia ursul de catifea?
Cine m`nca dulciurile?
Cum a fost pedepsit ursul?
De ce t[tu\u se pref[cea c[ nu =tia cine e „ho\ul“?
3
Joc. Cine poate fi?
bl`nd
greoi
fl[m`nd
fricos
4
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
vechi
acolo
vine
5
aici
pleac[
noi
niciodat[
a goli
a g[si
a umple
a pierde
mereu
Desparte ]n silabe cuvintele:
bomboane
dulcea\[
ciocolat[
miel
b[iat
tat[
r[spundea
mirosea
]nv[\ase
p[l[rii
cutie
zah[r
135
P[\ania ursului cafeniu
dup[ Vladimir Colin
Un urs cafeniu s-a r[t[cit odat[ printre ur=ii-albi de la Polul
Nord.
— Un urs murdar! chicoteau focile.
— M-am sp[lat chiar azi-diminea\[! le spuse Martin.
Dar focile nu-l crezur[. Sup[rat, Martin plec[. El se ] nt`lni cu
ni=te ur=i-albi.
— Cine-i ur`tul [sta? ]ntreb[ cu dispre\ unul dintre ei.
Martin ]ncepu s[ pl`ng[.
— De ce pl`ngi? se interes[ o mors[.
— Cum s[ nu pl`ng? To\i r`d de mine!
Morsa ]i spuse:
— Nu mai pl`nge! S[pune=te-te bine din cap p`n[ ]n picioa­r­­e!
Cur`nd, blana lui Martin era plin[ de cl[buci str[lucitori.
136
1
Vocabular:
p[\anie — aici: ]nt`mplare, peripe\ie;
a chicoti — a r`de pe ascuns;
cl[buci — spum[ f[cut[ de s[punul ames­tecat cu ap[;
dispre\ — lips[ de stim[.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine s-a r[t[cit printre ur=ii de la Polul Nord?
De ce r`deau animalele de Martin?
Ce l-a ]ndemnat morsa s[ fac[?
3
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
nord
murdar
ur`t
4
jos
r`de
nimeni
„Dezmiard[“ cuvintele:
ap[
— ap=oar[;
glas —
s[pun —
5
pl`nge
to\i
sus
curat
frumos
sud
;
;
blan[ —
urs —
pui —
;
;
.
Cum se nume=te
ad[postul
ursului?
137
P[\ania ursului cafeniu
– continuare –
— Vai! Ce urs frumos! strig[ un urs-alb.
— Ce blan[ alb[ are! se minunar[ =i ceilal\i.
Fericit, Martin ]ncepu s[ se joace cu ur=ii cei albi.
Deodat[, un munte de ghea\[ se apropie de sloiul pe care se jucau
ei. Ur=ii cei albi s[rir[ ]n ap[. Neobi=­nuit cu via\a de la Polul Nord,
Martin r[mase pe sloi. C`nd ]n­\elese ce primejdie ]l p`n­de=te, auzi
glasul speriat al unei ursoaice:
— Puiul meu a r[mas pe sloi!
De=i era r[nit de suli\ele de ghea\[, Martin lu[ puiul ]n bra\e
=i s[ri cu el ]n ap[. Cl[bucii de s[pun se topir[. Ursul deveni din
nou cafeniu.
— E=ti un urs bun =i viteaz! spuse ursoaica.
}\i mul­\umesc, Martin. Nu blana ]l face
pe urs, ci fapta lui.
138
1
Vocabular:
sloi — bucat[ de ghea\[ care plute=te pe ap[;
primejdie — pericol;
]l p`nde=te — aici: ]l a=teapt[.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde se jucau ur=ii?
Ce primejdie ]i p`ndea?
De ce r[mase Martin pe sloi?
Ce fapt[ a s[v`r=it Martin?
Ce i-a spus ursoaica?
3
Completeaz[ conform modelului:
u — unire, umbr[,
r — rodie, roi,
s — sloi, soare,
4
;
,
,
;
.
Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
fericit
alb
bun
5
,
negru
r[u
nefericit
]nsp[im`ntat
viteaz
frumos
ur`t
calm
la=
Descoper[ ideea, apoi comenteaz-o.
Niciodat[
dup[
judecahaine,
fapte.nuciomul
dup[
139
1.
Evaluare finalǎ
Cite=te textul.
Greierul =i furnica
Un greier fl[m`nd a cerut c`teva boabe de la furnic[.
— De ce nu ai adunat din var[, frate? a ]ntrebat ea.
— Nu am avut timp, a r[spuns greiera=ul. Am c`ntat
la chitar[.
Furnica a vorbit a=a:
— Toat[ vara ai c`ntat? Acum joac[, dac[ po\i!
2.
R[spunde la ]ntreb[ri:
” Cine a cerut c`teva boabe de la furnic[?
” Ce a f[cut greiera=ul toat[ vara?
3.
Alc[tuie=te dou[ propozi\ii cu diferite sensuri
ale cuv`ntului var[.
4.
Scrie cuvintele cu ]n\eles opus:
fl[m`nd —
var[ —
5.
.
Greierul este
aur.
br[\ar[
;
.
.
Descoper[ prov­erbul.
de
Munca
1
140
a r`de —
a vorbi —
Continu[ ideile.
Furnica este
6.
;
;
e
Adio, drag Abecedar!
de Ion Had`rc[
Tremur[-n vreme, parc[ s-ar teme
Ultima fil[ din calendar,
C[ m-a= gr[bi s-o rup mai devreme:
— Adio, drag Abecedar!
Dincolo-n noul an m[ a=teapt[
C[r\i minunate, harnice, dar
Pa=ii spre ele cine-mi ]ndreapt[?
— Adio, drag Abecedar!
Tot mai retras departe-n unghere,
Bunul meu, scump prieten =colar
Parc[ mi-ar cere o revedere…
— Adio, drag Abecedar!
R[m`i cu bine,
clasa ]nt`i!
141
Mic dicționar
A
alarmat – nelini=tit, ]ngrijorat, alertat
aventur[ – ac\iune ]ndr[znea\[ =i riscant[
B
baghet[ – be\i=or, nuielu=[, v[rgu\[
basm – poveste
brusc – pe nea=teptate, dintr-odat[
buzdugan – m[ciuc[ sau ghioag[ de fier,
folosit[ ]n vechime ca unealt[ de lupt[
C
cariat – g[urit de o carie; stricat
c[runt – care are fire de p[r alb
chipe= – ar[tos, frumos, m`ndru
clarinet – instrument muzical de suflat,
f[cut din lemn ]n form[ de tub cu g[uri
a claxona – a semnaliza sonor (cu claxonul)
a cl[mp[ni – a produce un zgomot cu aripile
cle=tar – cristal
coal[ – foaie de h`rtie (alb[ sau colorat[)
cocioab[ – bojdeuc[, colib[
colier – =irag, salb[ din pietre scumpe
criv[\ – v`nt puternic =i rece
cros – curs[ sportiv[ de alergare
crudit[\i – fructe, legume, verde\uri proaspete
D
doin[ – poezie popular[, care exprim[ un
sen­ti­ment de dor, de revolt[, de dragos­te,
fiind ]nso\it[, de obicei, de o melodie adecvat[
dragon – monstru fabulos
duios – m`ng`ietor, bl`nd, ginga=
duio=ie – sim\ire ginga=[, delicat[
dumbrav[ – p[dure t`n[r[ =i nu prea deas[
E
eucalipt – arbore gigant, din frunzele =i
scoar\ a c[ruia se extrage ulei, folosit ]n
farmacie =i ]n parfumerie
excelent – admirabil, minunat, ]nc`nt[tor,
superb
exigent – sever, preten\ios, riguros
F
fidel – statornic, devotat, credincios
a fr`na – a ]ncetini sau a opri mersul unui
vehicul cu ajutorul fr`nei
G
a g[zdui – a primi pe cineva ]n cas[ pentru
o anumit[ vreme
142
g`rl[ – ap[ curg[toare mic[
ghemotoc – cocolo=, bo\, mototol, ghem
gherghef – cadru de lemn sau de metal
pe care se ]ntinde o \es[tur[ pentru a fi
brodat[; \es[tura de pe acest cadru
ghidu= – pozna=, =trengar, glume\, comic
ginga= – firav, pl[p`nd
H
hain – r[u la inim[, f[r[ mil[, crud,
haps`n
hamac – p`nz[ sau plas[ care se ]ntinde
orizontal ]ntre doi st`lpi =i serve=te ca pat
mobil sau ca leag[n
hangiu – st[p`nul unui han
hoinar – persoan[ care umbl[ mult =i f[r[
adres[
ho\oman – =trengar, pozna=
I
iesle – jgheab ]n care se d[ m`ncare vitelor
ima= – p[=une
inamic – du=man, vr[jma=
a interveni – a intra ]n vorb[
iscusit – ]ndem`natic, abil, priceput,
inge­nios
}
]naripat – plin de elan, av`ntat, ]nsufle\it
a ]ndemna – a stimula, a ]ncuraja, a sus\ine
a ]ndruma – a c[l[uzi, a ghida, a dirija
a ]nfrunta – a \ine piept, a rezista
a ]nm[rmuri – a ]ncremeni, a ]nlemni,
a ]m­pietri de fric[, de groaz[, de uimire
K
kaki – culoare galben[-cafenie cu nuan\e
verzui
Kiev – capitala Ucrainei
L
lan – suprafa\[ de teren agricol sem[nat[
cu acela=i fel de plante
l[icer – covor \[r[nesc de l`n[
l[utar – muzicant popular care c`nt[ la un
instrument cu coarde; scripcar
legend[ – povestire ]n proz[ sau ]n versuri
care con\ine elemente fantastice sau mira­
cu­loase, prin care se explic[ un fapt real
lin – 1. domol, lini=tit, potolit; 2. pe=te cu solzi
m[run\i care tr[ie=te ]n b[l\i cu apa limpede
lunc[ – z[voi, vale
M
mamifer – animal care are corpul acoperit
cu p[r, na=te pui =i ]i hr[ne=te cu laptele
s[u
mantie – hain[ ca o pelerin[ lung[ =i larg[
care se ]mbrac[ peste celelalte haine
meci – ]ntrecere sportiv[ ]ntre dou[ echipe
mierl[ – pas[re c`nt[toare de p[dure
miraculos – supranatural, uimitor,
extraor­dinar
mister – tain[, secret, enigm[
mo=ie – p[m`nt str[mo=esc, patrie
N
a naviga – 1. (despre nave) a pluti, (despre
aeronave) a zbura; 2. (despre oameni)
a c[­l[tori cu o nav[ sau cu o aeronav[
n[stru=nic – care iese din comun,
neobi=­nuit
a n[v[li – a se n[pusti, a ataca, a cotropi
negur[ – cea\[ dens[
nostim – plin de haz, amuzant, simpatic
O
oaste – armat[
ocarin[ – instrument muzical popular de
su­flat, din argil[ ars[, ]n form[ oval[ =i
cu mai multe g[uri
o=tean – soldat, militar
P
patinoar – teren amenajat pentru patinaj
p[\anie – ]nt`mplare, aventur[
p`rtie – c[rare sau drum f[cut prin z[pad[
pirat – ho\ de mare; persoan[ care se
]mbog[\ e=­te prin jaf, t`lh[rie etc.
plan=[ – foaie de h`rtie (mai groas[) pe
care sunt reproduse desene, fotografii sau
pi­cturi
plumb – metal de culoare cenu=ie-alb[struie
pojghi\[ – coaj[, pieli\[, scoar\[
pomet – livad[
povar[ – greutate, sarcin[, ]nc[rc[tur[
str[bun – str[mo=esc, str[vechi
a supraveghea – a observa, a p[zi,
a urm[ri
a susura – a produce un zgomot lin, u=or,
monoton =i continuu
+
=aten – castaniu
=oim – pas[re r[pitoare; figurat: om viteaz,
curajos, seme\
=ur[ – construc\ie pe l`ng[ o gospod[rie,
]n care se ad[postesc vitele
T
a t`ngui – a scoate sunete jalnice,
a depl`nge
Tokio – capitala Japoniei
|
\an\o= – seme\, m`ndru, fudul
U
unison – executare a unei melodii la aceea=i
]n[l\ ime de un grup vocal sau instrumental
ursitoare – fiin\[ imaginar[ despre care
se cre­de c[ are darul de a hot[r] soarta
omului la na=­tere
V
vag – neclar, nel[murit, confuz
v[zduh – aer
victorie – reu=it[, biruin\[, izb`nd[
viscol – v`nt puternic ]nso\it de ninsoare
vreasc – creang[, ramur[ uscat[ =i
desprins[ de pe copac
X
xilofon – instrument muzical de percu\ie
Z
zar – cub mic care are pe fiecare dintre
fe\e imprimate puncte de la unu la =ase
R
renume – nume bun, faim[, prestigiu
S
saxofon – instrument muzical de suflat
scut – obiect de ap[rare, ocrotire
secular – care dureaz[ mai multe secole
sipe\el – l[di\[ din lemn cu capac ]n care
se p[streaz[ obiecte de valoare
143
CZU 373.3.016:[811.135.1+821.135.1](075.2)
A 12
Manualul şcolar a fost realizat în conformitate cu prevederile Curriculumului la disciplină, aprobat
prin ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018. Manualul a fost
aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr. 772 din 05.08.2020,
urmare a evaluării calităţii metodico-ştiinţifice.
Editat din sursele financiare bugetare.
Comisia de evaluare:
Inga Apolischi, învățător, gr. did. unu, IPLT „Vasile Vasilache”, Chișinău;
Elena Savin, învățător, gr. did. unu, IPLT „Onisifor Ghibu”, Chișinău;
Natalia Bernaz, învățător, gr. did. superior, LP „Da Vinci”, Chișinău;
Alina-Mihaela Stratulat, învățător, gr. did. unu, IPLT „Mihai Viteazul”, Chișinău;
Virginia Vangheli, învățător, gr. did. superior, IPLT „Ștefan cel Mare”, Chișinău
str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova
tel.: (+373 22) 73-96-16 (anticamera); (+373 22) 73-99-94 (marketing)
(+373 22) 73-99-83 (depozit); fax: (+373 22) 73-96-27
e-mail: prini_stiinta@yahoo.com
www.editurastiinta.md
Responsabil de ediţie: Larisa Dohotaru
Lector: Mariana Belenciuc
Corector: Maria Cornesco
Redactor tehnic: Nina Duduciuc
Prezentare grafică: Serghei Samsonov, Tatiana Lebedev
Machetare computerizată: Marina Uraeva, Zoe Ciumac, Romeo Şveţ
Copertă: Romeo Şveţ
Ilustraţie copertă: Octavian Curoșu
Credit foto: © freepik.com, pixabay.com
Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin
Întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa, Editurii Prut Internaţional.
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Abecedar: Manual de limba şi literatura română pentru clasa 1 / Maria Buruiană, Aurelia Ermicioi,
Silvia Cotelea [et al.]; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova. – Ed. rev. –
Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, Prut Internaţional, 2020 (Combinatul Poligrafic). – 144 p.: il. color.
ISBN 978-9975-85-225-8 (Ştiinţa)
ISBN 978-9975-54-483-2 (Prut Internaţional)
373.3.016:[811.135.1+821.135.1](075.2)
© Maria Buruiană, Aurelia Ermicioi, Silvia Cotelea, Constantin Dragomir, Ion Hadârcă. 2016, 2019, 2020
© Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2016, 2019, 2020