M I N I S T E R U L E D U C AŢ I E I, C U LT U R I I ȘI C E R C E TĂ R I I A L R E P U B L I C I I M O L D O VA ABECEDAR Manual de limba și literatura română pentru clasa 1 MARIA BURUIANĂ AURELIA ERMICIOI SILVIA COTELEA CONSTANTIN DRAGOMIR ION HADÂRCĂ Ediţie revăzută Știința Prut Internațional 2020 Legenda manualului — TIC-TAC — mascota Abecedarului . — propozi\ia enun\iativ[ ? — propozi\ia interogativ[ ! — propozi\ia exclamativ[ — cuv`ntul . — propozi\ia din dou[ cuvinte . — propozi\ia din trei cuvinte — silaba — cuv`ntul din dou[ silabe — cuv`ntul din trei silabe — sunetul — vocala — consoana — caseta pentru marcarea solu\iilor — semnul pentru marcarea solu\iilor Clasa ȋntȃi de Ion Had`rc[ Precum albinele-n pomet Din floare-n floare sorb nectarul, Noi ]nv[\[m din Alfabet S[ ne iubim Abecedarul. Cu ghiozdan =i Abecedar Ia privi\i, eu sunt =colar! Prima zi de școală +coala Primar[ nr. 83 Bine a\i venit, dragi elevi! Clopo\elul vesel sun[, La careu pe to\i ne-adun[! Iar eu sunt Nicu. M[ numesc Drago=. 4 S[rut m` na, doamn[ ] nv[\[toare! Sunt școlar Mi-e tare drag[ banca mea! . Frumoas[-i clasa noastr[! Ce bine e la =coal[! Mul\umesc, D[nu\! Ia un m[r, Sorin! 5 Familia mea . Eu sunt papagalul Ara! Da! 6 Juc[m =ah, Doru? E ziua mea Succese mari la ]nv[\[tur[! . Mult[ s[n[tate! }\i ofer ]n dar o carte cu pove=ti. Mul\umesc! La mul\i ani, Ene! 7 . ? ! Iedul cu trei capre de Octav Pancu-Ia=i Poftim, dr[gu\ule! M[tu=[-capr[, osp[teaz[-m[! O... ce r[u ]mi pare de necugetata lui purtare! 8 Am o mare rug[minte, suratelor... Te ascult[m, vecin[ drag[. 9 Micii grădinari Mul\umesc, Tic-Tac! Spor la munc[! 10 Ȋn livadă Ce mere frumoase! Noi ]\i mul\umim, livad[, Pentru minunata road[! . 11 La școala animalelor Prezent! Ciripic[! 12 La stadion Ura-a-a!!! Go-o-o-l !!! 13 Sănătatea mea 14 Sănătatea Pămȃntului 15 Povestea pȃinii 16 Ce lung e drumul p`inii ! 17 Minunile tehnicii Alo! 18 C`nd ]n pericol este cineva, la 112 eu pot suna! 19 O zi de odihnă PREMIER+ „CAPRA CU TREI IEZ I“ de Ion Creang= 12.0 0 Unde mergem ast[zi? 20 Evaluare orală 1. . ! ? 2. 3. 4. 21 a a-a-a a a 22 a a a a a A Al elul n u A A A a A A a 23 m +i eu v[ iubesc! Te iubim, mam[! Felicit[ri! ma am ma-ma mama ma ma ma ma 24 ma ma ma M a M a Ma Ma Ma Ma a . Ma a . 25 n na an na-na nana an 26 a na na an an na na N an am A-na Ana N A na Na Na An a Na na . a . 27 i ai mai nai i-ni-ma inima Ni-na Nina 1. 2. 28 mi in i Am . Nina ia . I Bravo, Tic-Tac! Am prins un pe=te! I-na Ni-na Ia-na Ma-ia Ian na I Ina ia , Maia ia , , Mi . , . 29 r do, re, mi... rar ram ra-ma ar-ma Ma-ri-a Ma-ri-an ma ar 1. ra — Maria, mai ai nar ? — Mai am, Marian. 2. 30 a na iar mar ra ra Ma na na rin a rin R Ri-ma Ma-rin Am un plai ca un col\ de rai! ma-ri-nar ma-ri-nari Ra Ra 1. Ri — Marin, ai ? — Am 2. R R , Rima. i n a a n i 31 e e-ra a-re E greu s[ faci o cas[! ra-re mi-ra-re ma-re me-re e re 1. 2. 32 Nae e Mama are Inima mamei e mere. mare. miner. ni e E Eminescu este cel mai drag poet! E-ne E-ma ne-nea neam i na E E na ra rai ram E mi ar ra ma 1. e 2. Nana Ana e mama Emei. Ea e a me . 33 u R[m`i cu bine, Tic-Tac! u-na u-nu a-ur A-u-ra u-ni-re re-nu-me C[l[torie frumoas[, dragi copii! 1 2 — Nene, marea e mare? — E mare-mare, Aura! 3 2 3 4 1. 2. 34 un mu an um ramura — mura amare — . . . Aura — ... uimire — . . . numai — . . . numere — . . . U mi-nu-ne mi-nuni ru-me-ne ru-meni A-u-ra Ma-rin — Ura! Merii au mere rumene, Aura. , Marin! — Mare minune! Ia un 1. mare. Aurei Inima e 1 2. re , nu , na , ra , me , u , mu , ur u ra re , , , ... 35 c ac rac ca-nar crin An-ca Ni-cu — Anca, am un canar auriu. — Iar eu, Nicu, am un crin ca neaua. e c a i r carie M a c r u ... 1. ca cra car car acru — . . . iac — . . . 2. iar — rai car — . . . 3. Marcu un Nenea 1 36 are amic. C MD mic a-mic C PI 369 me-ca-nic ma-ri-nar S[ te ajut, nene? Car-men An-ca Ian-cu — Carmen, nenea Iancu e marinar? — Nu, Anca, nenea e mecanic. n r c 1. 3 2 1 2 4 1 3 c 2. C c e C a 3. Marama e a Nenea Marcu e Carmen are un c m i u crainic. amic. Crinei. 37 Recapitulare 1. a m c r 2. 3. 4. An Ra an ra ca men car cui cu reu cu re ru rea me ne ca are neaua. un Miruna crin 1 nu Aurei mare. Camera 1 38 e Evaluare 1. Scrie cuvintele reprezentate ]n imaginile de mai jos. 2. Formeaz[ cuvinte, apoi scrie-le: ca ner mu nar mi ra 3. Copiaz[ cuvintele: 4. Ordoneaz[ logic cuvintele, apoi scrie propozi\ia: Ema mere. are 39 l Ia nuca mea! ram ra-mul nuc nu-cul lemn lem-nul Nucul 2 1 Alina are un nuc mare. — Nucule, ai alune? — Nu, Alina, ia nuca mea! 3 1 2 3 1. 2. 40 Raluca Elena Alina are un nuc. Arinul Alunul Nucul are alune. L Lanul e neam cu luna? lan la-nul a-ur a-u-rul c m Lanul auriu Luna lumina lanul. — Mami, lanul e ca aurul! E neam cu luna? — Nu, Laura. Lanul e aurul anului. 1. e a Laurei. e al Laurei. 2. La-u-ra Li-li-a-na l l lumina lanul. Laura Luna Lanul e aurul anului. 41 o E nou? ou nou ca-mi-on ca-mi-o-nul Ni-co-la-e Ni-co-li-na Camionul Corneliu e cu Nicolina la nenea Nicolae. — Nene, camionul e nou? — Nu, Corneliu, are un an. — E ca nou, nene Nicolae! Nicolae are un camion are nou 42 nou . . . O A cui e moara? oa-ie oa-re moa-ra mo-rar O-nu Oa-na re la Moara na Oana e cu Ion la lac. — Oare a cui e moara, Ion? — E a lui nenea Onu. El e morar. 1. Oana e cu Ion la 2. mare. lac. mare. lui e Moara e a lui Moara moa mi oa loa ma ra Ion. cu coa i Onu. Onu 1 omului. Munca 1 comoara e 43 [{ lu-n[ luni Cum e cununa? cu-nu-n[ cu-nuni la-cri-m[ l[-cri-ma Cununa Era a noua lun[ a anului. Un nor mic l[crima. mare urca la el. — No-ru-le-e-e-e! Nu am — Ia o cunun[! c[ lu[ cununa. 1. Luna e ca 2. 44 . Nu mai l[crima! i m e [ mierl[ r l o inim[ mare. un corn auriu. c u [ ........ n m u n [ ........ r m ce Ce ce-rul re-ce cer-cei cer-ce-ii Mir-cea Mar-ce-la Cerceii cerului Mircea e cu Marcela la mare. Marea e rece. — Mircea, cerul are cercei! — Ce cercei, Marcela? — Cercei mari, nu ca ai mei! Cercelul ca un corn e Luna. Cercelul ca un cerc e . cerc ...... 1. 2. elice ace rinocer ceainic erau aceia Cerceii mari. 1 rece. Marea aceea e 45 t ta-t[ an-tre-nor La munte e minunat! mun-te mon-tan O-ti-li-a C[-t[-lin La munte o m [ t r c u r a t a n i e r r t e i e c e r c n Nenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[ a lui e Otilia. Acum ea e cu tat[l ei la munte. Acolo aerul e rece. — Otilia, urc[m muntele! — Ce curat e aerul montan, tat[! 1. Nenea C[t[lin este 2. 46 . ! ? actor. antrenor. croitor. — Aneta, Otilia e la antrenament — Nu, Mitic[, ea e la munte T Tomic[, urc[m! Ti-tu To-mi-c[ Tri-c[ Tra-ian c[-l[-to-ri-e c[-l[-to-rii Trenul Acele arat[ ora nou[. Mecanicul trenului e atent. Urc[ ultimii c[l[tori. Unul e Tric[, altul e Mitic[. Al treilea e cotoiul Tomic[. — U-u-u! Tu-tu-u-u! C[l[toria cu trenul e minunat[! 1. 2. tre n uc[l[to r o a ta t ai na tu r[ to ru t [ u n un c[l[tori. Iat[ 1 tren t c e [ r ... mt u [ r [ ... tunel cu 47 Recapitulare 1. 3 1 5 2 4 3 1 2 a 4 e 2. 3. 4. rinocer motan maiou cercel munte tricou Norii aurii alunecau lin . alunecau . norii 5. 48 . cere coace are . ! ? Evaluare 1. Transcrie cuvintele: 2. Formeaz[ cuvinte, apoi scrie-le: lun[ me, nu, re 3. cercel cunun[ ni, i, m[ ri, cer, no Continu[ propozi\ia: Mirela are o Marcela e la Ion ia un 4. Copiaz[ propozi\ia: 49 ci Ci Cine e aceea? ci-ne cio-cul mici cinci A-ri-ci-c[ cio-c[-ni-toa-re Aricii Aricic[ are cinci arici. Ei au ace mici. — Cioc! Cioc! Cioc! — Cine e aceea, mam[? — O cioc[nitoare. — Ce mare e ciocul ei! Aricii cercetau atent cioc[nitoarea. cio cio 1. Cioc[nitoarea are ciocul mic. tare. mare. 2. mac 50 ............ melc ........ \| lec-\i-e a-ten-\i-e Ce not[ merit[ Lenu\a? Le-nu-\a Mi-tru\ |a-ul Cer-n[-u\i O not[ mare Lenu\a recita „Miori\a“. Mitru\ urm[rea cu aten\ie. Uneori o corecta. — Am emo\ii, Mitru\. Mar\i, la lec\ie, Lenu\a a luat nota cea mai mare. Ea \ine mult la literatura neamului. Lenu\a are 1. 2. . ! ? ar \a c[ ra \ar \el cul ni ni mai mu o emo\ii. team[. — Ionu\, ai neamuri la |aul — Nu. Am neamuri la Cern[u\i 51 ]} ]n-cear-c[ ]n-cer-ca-re }ntrecerea ]n-tre-ce Literele erau la o ]ntrecere. Litera „A“ ]ncerc[ ]n-tre-ce-re a citi o carte: 1 3 2 1 2 4 — A-a-a. Nimic nu l[murea! — }-]-], continu[ litera „}“. Iar ]ncurc[tur[. — O-o-o, iute ]ncerc[ „O“. — Acum e clar! murmur[ litera „A“. Numai cu toate literele unite e lumin[ ]n minte. 3 1. 2. 52 ]nlocuit ne]ncuiat ]ncuiat ne]ncercuit ]ncercuit ne]nlocuit literelor toi. e }ntrecerea ]n `~ c`n-tec c`n-t[ ro-m`n Ro-m`-ni-a cla L[utarii Tat[l lui Mircea e un l[utar cu renume. A concertat cu „L[utarii“ ]n multe \[ri. Anul trecut a c`ntat ]n Ucraina, Letonia, Italia. Acum e ]n Rom`nia. Are mul\i amici rom`ni. Traian c`nt[ la nai, Luca la ocarin[, iar Nicu la clarinet. Ce c`ntece minunate au l[utarii! Ele ]nal\ [ inimile oamenilor. 1. 2. ]nc`nt[. ri c`ine m`ine m`ini a t`r] a ur] e al lui Traian. e al Luciei. e a lui Ion. e a Otiliei. cioc`rliei o ne Trilurile 1 3. t n[r, c nt[, m n[, ne ntrecut, nt i 53 s ca-s[ ca-se sat sa-te cru-ce r[s-cru-ce soa e ste nii scri re s[ le 54 La r[scruce La r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti Maria ]i l[murea Cristinei: — Iisus, Cristinico, e mereu ]n inimile noastre. Cu El satul nu este s[rac. Casele sunt mai luminoase. } n toate se simte lucrarea lui Iisus. 1. Cu Iisus casele sunt mai s[race. ]ntunecoase. luminoase. 2. r[scruce troi\[ stea sat cruce ]ntret[iere comun[ astru S So-rin Ste-lu-\a St`rc, st`rc, cocost`rc! So-ro-ca Nis-tru soa-re scut Cetatea Sorocii Soarele se uita somnoros ]n Nistru. Cetatea Sorocii era la locul ei. Sorin urm[rea ]nserarea cu sora sa, Stelu\a. — Uite, Sorine! Un cocost`rc! — E ca un scut al cet[\ii, surioar[! Soarele m[re\ s-a culcat. Nistrul susura lin. a ste \[ lu ste ]nstelat 1. Soarele se uita somnoros ]n 2. ” tare ca ” iute ca R[ut. Nistru. ” ]nalt ca ” muncitor ca 55 =+ S[ cre=ti mare, +oricic[! =a-se =o-ri-cei ca= ca-=ul +oricic[ cel iste\ =ti-e =u-ie-r[ = o o s i m m o u = m o n r a c a = a r t r o = i e i m e c i r e = e c o n a c c s e = a s e [ n +oricioaica a =uierat scurt. Cei =ase =oricei s-au uitat =oca\i la ea. — Care e inamicul num[rul unu al neamului =oricesc? — Motanul, =u=otir[ =oriceii. — Lenea, rosti +oricic[. — C`te =tie micu\ul meu! Ca=ul acesta e al t[u, +oricic[! 1. +oricic[ era 2. 56 iste\. lene=. a =uierat scurt. 4 ianuarie Motănaşule, Să renunţăm la ură! Neamul şoriceilor ştie că e uşor să trăim în armonie. Şoricică Cr[ciunul }n cer r[sare steaua, A=terne Cel de Sus L[icere moi ca neaua La ieslea lui Iisus. +i Mo= Cr[ciun r[sare }n seara cu mister. Se mir[ mic =i mare +i c`nt[: „Lerui-Ler...“ Steaua sus r[sare Ca o tain[ mare... 1. Ieri era un cer cu nori . }i cer lui Mo= Cr[ciun o =i un . 2. ....... sanie ....... 57 d Aoleu! din-te den-tist co-dru co-dri dul-ciuri cru-di-t[\i La dentist tac[ tat[ dac[ iat[ iad[ dat[ taci daci d/t lat[ lad[ toamn[ doamn[ Martinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a adus la clinica din codru. Ursule\ul tremura la u=a dentistului. Mo= Martin ]i trat[ din\ii =i ]l ]ndrum[: — S[ nu m[n`nci multe dulciuri, Mar­tinel! — Am ]n\eles, domnule doctor. — +i nu uita s[ consumi c`t mai multe crudi ­t[\i! 1. Unde are loc ac\iunea? ]n codru ]n lunc[ 1 3 2. Ur le 2 su \ul te es C`nd are loc ac\iunea? duminic[ 58 luni 4 tist den . la D doi-n[ dul-ce du-mi-nici du-ioa-se Doi-ni-\a Do-ru-\u 1. Da- Do- -nu\ -ru 2. Di- Doi- -nu -na Cine admira natura? D[- -rin -ru\ Doru\u Daniela Doini\a 59 h har-nic ho-t[-r`t Mi-hu Mi-hai 1 3 Mih[i\[ 4 2 1 2 4 3 1 4 2 C`nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=, Mih[la= sau Mih[i\[. — Mihu e leit tata! sur`dea sora. — Mih[i\[ e mic, dar harnic! ]l l[uda mama. — Mih[la= al meu o s[ ias[ om mare! rostea hot[r`t tata. }ncetul cu ]ncetul, Mihu a crescut mare, har­nic =i cu­minte. Acum to\i ]l numesc Mihai. Doar mama ]l mai alint[ Mih[i\[. 3 Mihu locuie=te Orhei ]n 60 ]n ora=ul Orhei . . . H Ho-ri-a Ha-ri-ton Ie=i, soare, ie=i! ho-t[-r] ]n-h[-\a ha-mac ho-\o-man Norul ho\oman Era o duminic[ ]nsorit[. Horia se d[dea hu\a ]n hamac. Hariton citea o carte. Deodat[, cerul s-a ]ntunecat. Un nor ho\oman a ]nh[\at soarele =i l-a ascuns. Horia =i Hariton au hot[r`t s[ c`nte: „Ie=i, soare, ie=i, C[ ]\i dau cire=i, Luci, soare, luci, C[ ]\i dau =i nuci“. ho S[ c`nt[m ]mpreun[, copii! Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa. 1. harnici. din Oamenii Hore=ti sunt 1 2. hamac — hotel — haiduc — mac ... ... halat hotare hain — ... — ... — ... 61 p p`r-ti-e pri-e-ten poar-t[ lo-pa-t[ Un prieten credincios ten prie prietenos prie teni e Lu-pu Ci-pri-an Cerul cernea din ]n[l\imi mii de stelu\e. Tata croia o p`rtie spre poart[. Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[ arunce neaua ]n p[r\i. — Intr[ ]n cas[, puiule! Ai s[ r[ce=ti! — Nu pot, t[ticule. Aceast[ p`rtie e pentru Lupu. El e un prieten credincios. C`inele d[dea din coad[ mul\umit. 1. Unde are loc ac\iunea? ]n cas[ ]n curte ]n strad[ C`nd are loc ac\iunea? iarna toamna 2. 62 prieteni are Cine s[rac. e nu P P[-ca-l[ P[-c[-li-na P[-c[-li-\a P[-c[-lici p[-c[-leni P[-c[-le=ti Neamul lui P[cal[ +ti\i cine era P[cal[? Un amic de-al lui T`ndal[. +ti\i c[ =i so\ia sa P[c[lina se numea? Iar scumpa lor copili\[ Era mica P[c[li\a, +i n[stru=nicul lor pici 1. 2. amic pu=ti picirud[ onest prieten neam cinstit este P[c[le=ti Era micul P[c[lici. Iste\ii lor cons[teni Erau numi\i p[c[leni. C[ci ace=ti oameni „one=ti“ S-au n[scut ]n P[c[le=ti. P[cal[, c`t a tr[it, Mult[ lume-a p[c[lit! 3. amic mic[ na=tere iste\ Satul 1 prost moarte du=man mare P T ` c [ n d a l a l [ [ pitoresc. 63 b o-bi-cei str[-bun um-bl[ ]m-part Primi\i colind[torii? Sa-bi-na Colind[torii Neaua s-a l[sat peste sat. — Au sosit colind[torii! se bucur[ Sabina. — S[-i ascult[m, spune tata. „Noi umbl[m din cas[-n cas[ Noi umbl[m =i colind[m, parc[ barc[ par pun La acei care ne las[, Pe Iisus ]l l[ud[m.“ p/b bar bun — Sunte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obi­ ce­ iul par[ str[bun! Trece\i =i la anul pe la noi! bar[ 1. s`mbure umbrel[ combin[ 2. Sabina ascult[ cu bucurie 64 timbru ur[torii. colind[torii. c`nt[re\ii. S[ cre=ti mare, Bucurel! B bu-ni-ca bu-ni-cul bom-boa-n[ bu-cu-ri-e Bu-cur Bu-cu-rel Bucurel C`nd ]l ceart[ bunicul, Bucur se duce la bunica. O ia cu bini=orul: — Bunicu\o, m[ doare un dinte. De bom­boane trece mai repede... Bunica ]l s[rut[ =i ]i propune: — Hai mai bine s[ ]mpodobim Pomul de Cr[ciun, Bucurel! Peste pu\in timp, un mo= cu plete albe b[tu la u=[. Continu[ oral povestirea. ta re lul na ca be sa da cul ma le la ba bar 1. ....... 2 1 2. bu Bar 3. ....... bra ]m c[ bombonic[ \a ni bl[ . Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel de la Bucure=ti. 65 v v`-nat v`-n[-tor ve-ve-ri-\[ ve-se-l[ po-va-r[ dum-bra-v[ A v e l a n i S[ndel, vrei alune? Micul v`n[tor O veveri\[ vesel[ s[rea iute din ram ]n ram. Avea bl[ni\a de culoarea morcovului. Deodat[, un vreasc trosni sub o povar[. Era S[ndel, un v`n[tor de o palm[. — Hei, veveri\o! se r[sti el. Sunt un v`n[­tor iscusit. Am o „pu=c[ de luat vederi“. — Las[ v`natul, S[ndel. Dumbrava e ocrotit[ de stat. Te invit s[ ron\[im alune ]mpreun[! B 1. Bl[ni\a veveri\ei era ca . . 2. Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[. Mama lui Sandu a cump[rat vesel[ nou[. 66 V Eminescu la Viena Mihai Eminescu este poetul nostru na\ional. El s-a n[scut la Boto=ani, dar a copil[rit la Ipote=ti. }n tinere\e a ]nv[\at la Viena. Acolo s-a ] mprietenit cu scriitorul Ioan Slavici =i cu poeta Veronica Micle. }n timpul liber, ei plecau la teatru, la bibliotec[, la plimbare. Deseori, prietenii ]l ]ndemnau s[ recite ver suri. Eminescu rostea cu duio=ie: „Unde e=ti, copil[rie?...“ 1. La Viena, poetul cunoscu pe Vi-e-na E-mi-nes-cu Ioan Slavici Veronica Micle Veronica Micle. Ioan Slavici. Ion Creang[. 2. Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e? la Ipote=ti; la Boto=ani; la Viena. 67 Recapitulare 1. Cite=te textul. La s[niu= La s[niu= e veselie mare. S[niu\ele pornesc la vale. — Cine e primul? ]ntreab[ Paula. — Dorin, ]i r[spunde prietena. — Este de ne]ntrecut! spune Vl[du\. Copiii sunt bucuro=i. 2. 3. ultimul mare veselie vale triste\e deal primul mic 3 2 1 1 3 4. 2 1 Copiii sunt la 2 3 2 patinoar. s[niu=. 1 de plapum[ 6. ! ? . — C`\i ani ai, br[du\ule 3 1 3 Prima este sania 5. 68 3 2 2 1 3 1 p[m`ntul. 3 2 acoper[ 4 2 lui Dorin. Paulei. nea O Evaluare 1. }nlocuie=te s cu =. 2. Eu zic una, tu zici multe: nas cos – 3. 4. – Scrie ] sau `. m n[ – ntrecere nc nt[ Desparte ]n silabe cuvintele. soare 5. las prieten t`n[r vapor v`n[tor v`nt Ordoneaz[ cuvintele pentru a ob\ine o propozi\ie. poetul na\ional. este Mihai Eminescu nostru 69 g Povestea g`=telor g`n-sac Un g`nsac avea ni=te papuci ro=ii. Odat[, trec`nd peste g`=-te un pod, ]i sc[p[ ]n g`rl[. g`-g`-ia g`-g`-ie gra-b[ gr[-bit — Vai! Am r[mas descul\! se t`nguia s[rmanul g`nsac. Tot neamul g`=telor s-a gr[bit s[ caute papucii, dar nu i-a g[sit. +i acum, dac[ treci pe l`ng[ un c`rd de g`=te, ele g`g`ie sup[rate. s ... ... ... ... ... ... ... 1. stol ciread[ turm[ c`rd hait[ roi 3. 70 oi cocori lupi albine vaci g`=te 2. coco=i gogo=i cros c`t gros g`t c/g coal[ car[ goal[ gar[ L`ng[ un gard, g`nsacul =i g`sca g`g`ie ]ng`ndura\i: „Ga–ga–ga! Ga–ga–ga!“ G Gru-ia Gre-ta Gri-go-ra= Bravo, Gruia! glas gla-suri Gruia cel voinic hot[r` t Glasurile copiilor au amu\it. Spectacolul a ]nceput. Greta =i Grigora= au uitat de toate. Ei urm[resc nic r e lupta dintre Gruia =i dragon. t pu Deodat[, voinicul a lovit cu putere =i a r[pus monstrul. buc — Gata, e ]nvins! se bucur[ Grigora=. uro s — Gruia e mai puternic! spune Greta mul\umit[. c Spectatorii aplaud[ st`nd ]n picioare. ini o v Cine e? 1. Momentele textului: Lupta cu dragonul Bucuria spectatorilor 1 }nceputul spectacolului 2. ba mul gra ga m[ i \a u gu ur ra ne 71 ge re-ge le-gen-d[ nin-ge str`n-ge E=ti ca un rege, br[du\ule! mer-gea pl`n-gea Legenda bradului brad codru alun alun[ Pl`ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai mergea pe acolo Creatorul Lumii. — Ce suspini, br[du\ule? — Doamne, p`n[ mai ieri cre=team =i eu printre gutui pomi. Dar ei r`deau de conurile mele. Mi se str`ngea ... inima de durere. M-am retras ]n acest desi=. — Nu mai pl`nge, br[du\ule! A=teapt[ s[ dea gerurile. ... A sosit iarna. To\i copacii erau goi. Numai bradul con r[mase ]n haina sa verde ca o mantie de rege. 1. Pl`ngea un br[du\ ]n codrului . inima . pl`ngea . pl`ngea 1 2. 72 2 4 1 3 2 3 4 1 2 3 1 5 2 4 3 1 2 4 1 3 3 2 Ge Cine e Mo= Ger? Ge-ta Geor-gel ge-me ge-ne geam gea-muri Mo= Ger E o iarn[ cumplit[. Copacii gem speria\i de m`nia criv[­\ u­lui. Georgel ]ntreab[: — Mergem la s[niu=, Geta? — S[ se mai potoleasc[ Mo= Ger. — Cine este acest mo=? — E un b[tr`n cu barb[ deas[, gene albe =i ple­te ninse. Iarna, el coboar[ ca o s[geat[ din mun­\ii c[run\ i. Aga\[ de stre=ini \ur­\uri de sticl[. Pune poduri de cle=tar peste r`uri. Nu e me=ter mai iscusit ca Mo= Ger! 1. iarn[ barb[ plete cumplit[ ............. ............. gerule\ geros ger mun\i ............. gene ............. me=ter ............. 2. gem. copt a Geta cu cornuri 1 73 f foc fla-c[-r[ ful-gu-ie=-te sf[-tu-ie=-te Uf Ciuf foc oc oc oc Uf =i Ciuf Afar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i, ocrotesc focul din vatr[. — Ce mai fulguie=te! face Uf. — Mai r[scole=te focul, s[ nu adoarm[! ]l sf[­tuie=te Ciuf. — Uite ce sc`ntei mari! se mir[ Uf. — S[ le rug[m s[ sperie viscolul! Un roi de sc`ntei iese prin co=. Viscolul s-a potolit. }n vatr[ focul mai arde. 1. }n vatr[, focul adoarme. +tef[nel adoarme fericit. 2. voi foi var far v/f vine fine co= 74 3. vile file F Porunce=te, F[t-Frumos! fri-c[ fia-re su-fe-r[ ]n-frun-t[ F[t-Frumos Vifor-R[u F[t‑Frumos F[t-Frumos are puteri miraculoase. El st[­ p`ne=te focul. Potole=te fiarele =i ]i ferice=te pe cei care sufer[. F[r[ fric[ iese ]n fa\a du=­manului. Ca un fulger, ]nfrunt[ Viforul‑R[u. C`nd obose=te, ]i sunt de folos prietenii: soarele =i luna, apa vie, f`nt`na pove=tilor, calul ]naripat, firul de iarb[, fluierul ferme­cat. Faptele lui sunt frumoase. Frumos ]i este =i sufletul. 2 3 1 4 3 5 2 2 3 1 1. F[t-Frumos. al e Fluierul lui 1 2. du=man vie iubire moart[ prieten ur[ iese bun frumoase ur`te intr[ r[u 75 j C`\i ani are stejarul? de-jun ste-jar Bu-jor Bu-jo-rel Stejarul lui +tefan-Vod[ Bujorel e la bunici, ]n satul Cob`lnea. Dup[ micul dejun, a plecat cu bunicul la vie. st }n apropierea satului, b[iatul vede un stejar secu­lar. — Bunicule, acesta e stejarul lui +tefan-Vod[? stej[ ri= — Da, Bujorel. Cu vreo cinci sute de ani ]n ur­­m[, oastea Moldovei s-a luptat aprig cu t[tarii. La um­bra acestui stejar se odihneau o=tenii domnitorului. r a ej [rel stej 1. stejar bujor b[iat umbr[ o=tean 76 — — — — — stejari ... ... ... ... 2. =oc joc pr[=it pr[jit =/j =ale jale =ur[ jur[ J Hai s[ ne juc[m, copii! Je-ni-c[ Ja-ne-ta joa-c[ ju-c[-ri-e bu-jori o-braji La joac[ Jenic[ a ]mbr[cat cojocelul =i a ie=it la joac[. Jujuc[ s-a luat din urma lui. Copiii se jucau cu bulg[ri de nea. Obrajii lor erau rumeni ca bujorii. — Hai s[ facem un omule\! a propus Jenic[. }n scurt[ vreme, omule\ul era gata. — Vai! El tremur[ de frig! a strigat Janeta. }i aduc imediat m[nu=i, c[ciul[ =i fular. joc juc[rie juc[tor 1. ” u=or ca ” juc[u= ca ” deas[ ca ” rumen ca 2. c[\el un e Jujuc[ 1 juc[u=. 77 gi Virginia, ia acest colier! re-gi-n[ pa-gi-n[ gin-ga-=[ ar-gin-tii Vir-gi-ni-a Regina Fulgilor Visul Virginiei regin[ Dup[ ce a ascultat povestea de sear[, Vir­ginia a adormit. }n vis, dintre pagi­ni­le c[r\ii cu basme, a ap[rut Re­gina Fulgilor. Ea era ginga=[. Avea gene lungi. Purta straie argintii. — Ai ni=te bijuterii at`t de frumoase! se minu­n[ feti\a. Regina i-a d[ruit Virginiei un colier sclipitor. Apoi a disp[rut ]n negura nop\ii. 1. 3 2 78 gene straie 1 3 2 2 2 1 2. 3 2 3 lungi ......... 1 1 1 3 colier bijuterii ......... ......... Gi Te ajut eu, Gina! Gi-cu Gi-na min-ge mingi A 1. este a Ginei. a lui Gicu. 2. P[rul Ginei este =aten. P[rul din livad[ a ]nflorit. 3. ar giun ma gii co gint gin legi ull a voie. ne O feti\[ cu p[rul =aten pl`ngea pe malul unui lac. S-a apropiat Gicu. — Ce s-a ]nt`mplat, Gina? a ]ntre­bat el. De ce pl`ngi? — Am sc[pat mingea ]n ap[, i-a r[­ s­ puns ea printre lacrimi. — Nu pl`nge! Te ajut eu! a ]ncercat Gicu s[ o lini=teasc[. }n c`teva clipe, b[iatul a scos mingea. — }\i mul\umesc, Gicu. E=ti un prieten ade­v[rat. en riet fociarp rc[]n ncea lse] uru Fapta lui Gicu pl`n-ge pl`ngi 79 z bar-z[ ber-ze zi-se spu-se zgo-mo-tos g[-l[-gi-os Berzelor, de unde vine prim[vara? Berzele Cezara ie=i ]n curte. — Bunicule, au sosit berzele! zise ea bucu­roas[. — Aceste p[s[ri, Cezara, sunt fidele lo­cu­lui unde ]=i fac cuibul. Berzele p[=eau agale pe picioa­ rele lungi. Ele cl[m­p[­neau zgomotos din cioc. A=a ]i salutau pe st[p`nii casei. Dup[ ce au ref[cut cuibul, berzele s-au ridicat ] n zbor. Ele pluteau lin pe cerul limpede. 1. Berzele plutesc lin pe cerul limpede. Apa de izvor este limpede =i rece. 2. bucurie bucuros ... zgomotos 4. Barza v[zu varza, Varza nu v[zu barza. 80 3. sare zare sac sar zac zar s/z vars[ vase varz[ vaze Z Zmeul nostru e grozav! Za-ha-ri-a Zam-fir Z`-nel zmeu v[z-duh n[z-dr[-van zbur-dal-nic Zmeul n[zdr[van Zaharia a f[cut un zmeu din h`rtie colorat[. I-a pus =i coad[ din panglici verzi. Ar[ta grozav. Apoi i-a invitat pe Z`nel =i Zamfir ca s[ ] nal\e zmeul ]mpreun[. — Locul cel mai potrivit e ima=ul de l`ng[ sat, zise Z`nel. — Ai dreptate, c[zu de acord Zamfir. V`ntul zburdalnic smulse juc[ria din m`inile lui Zaharia. Zmeul n[zdr[van plana u=or ]n v[z­duh. 1. R[zvan a cump[rat un zmeu colorat. F[t-Frumos a r[pus un zmeu fioros. 2. zmeu zmeie zmeu zmei 81 che pe-re-che or-ches-tr[ ure p[d p[durice p[d ura r bu-chet bu-che-\el Orchestra din p[dure E diminea\[. Lini=tea codrului a fost ]ntrerupt[ de un pi\igoi: — Am o veste bun[! Azi, or­ches­tra din p[dure ne pre­zint[ un con­cert. V[ chem pe mic =i mare la serbare! Orchestra a fost ]nt`mpinat[ cu aplauze. Graurul ]i zicea din cim­poi. Mierla c`nta la vioar[ ]n pereche cu greiera=ul. Cioc`rlia interpreta o dulce melodie. — +tiu cui s[ d[ruiesc buchetul de flori! a spus ariciul. Dar voi =ti\i, copii? 1. Mierla c`nta ]n pereche cu 82 2. Cioc`rlia interpreta o dulce melodie. Costache ]i d[ Anei un m[r dulce. . . Che che-ie che-i-\[ Chei\a fermecat[ Era odat[ o fat[ de ]mp[rat frumoas[ f[r[ de pereche. Ea a g[sit un sipe\el de aur. Ursitoarele au spus c[ acel care ]l va descuia, o va lua de mireas[. }ntr-o sear[, la poarta palatului a b[tut un str[in. — Chei\a ce o am e fermecat[! a spus el. — Chema\i str[inul imediat! a poruncit ]mp[ratul. Voinicul a descuiat sipe\elul. }n el se afla un inel cu pietre scumpe. T`n[rul a pus inelul pe degetul prin\esei. Fata a z`mbit fericit[. 1. Momentele textului: 2. che-mat pe-re-che Cine a g[sit cheia de la inima prin\esei? cheie Sosirea str[inului la palat 1 G[sirea sipe\elului Bucuria prin\esei Descoperirea inelului 83 chi chip Voi-chi-\a vechi chi-pe=i Orheiul Vechi C`ndva, Orheiul Vechi a fost o cetate de ne] nvins. Domnitorul avea acolo o=teni chipe=i =i voinici. Odat[ au n[v[lit du=manii. Conduc[torul cet[\ ii le vorbi o=tenilor: — Voinicii mei, aici vom sta ca =oimii! Nici moar­tea nu ne va clinti din loc! Voichi\a, fata conduc[torului, era frumoas[ la chip =i la suflet. Ziua ea lupta ]n r`nd cu to\i voinicii. Noap­tea se strecura ]n bise­ricu\[. Se ruga pentru via\a o=tenilor =i victo­ria neamului. 1. Momentele textului: N[v[lirea du=manilor Ruga pentru victoria neamului 1 Cetatea de ne]nvins 84 Chi Mor de foame! Chi-ri-ac chi-ta-r[ chi-\[-ie Chi\-Chi\ P[\ania lui Chi\-Chi\ E noapte. Chiriac doarme lini=tit. Chi\-Chi\ intr[ ]n camer[. Chi\[ie de foame. Ce s[ m[n`nce? C`t ai clipi din ochi, se ca\[r[ pe mas[. L`ng[ chitara lui Chiriac vede un creion. Chi\‑Chi\ se repede la el. Creionul ]i zice cu glas prietenos: — +oricelule, =tiu c[ vrei s[ m[ m[­n`nci. Te rog doar s[ mai a=tep\i o clip[. Vreau s[ vezi =i tu ultimul meu desen. — Bine! Dar deseneaz[ mai repede! Sunt tare fl[m`nd! ” Continu[ povestirea oral. 1. „c`t ai clipi din ochi“ 2. lini=tit — agitat prietenos — ... foarte repede ultimul — ... repede — ... 3. chitarechinelantichitatenorecrea\iechipa 85 ghe ba-ghe-t[ ba-ghe-te ve-ghe ve-ghea-z[ An-ghel An-ghe-li-na gher-ghef O zi de odihn[ Soarele str[lucitor ve­gheaz[ ca ziua s[ fie frumoas[. Sub bagheta nev[zut[ a unui dirijor iscusit, c`nt[ p[s[rile. Gelu, Anghel =i Eugen se joac[ ]n curte. Obosit de at`ta zbenguial[, Mot[nache s-a culcat. +i bunica, =i ghe­mul ei, =i gher­ghe­ful An­gheli­ nei — toate se odih­­nesc duminica. ghe-me 1. pisic[ privighetoare ... mamifer 2. soare baghet[ dirijor zi 86 frumoas[ str[lucitor nev[zut[ iscusit soare raze ghem ... Ghe Un iepura=! Ghe-ra-sim Gheor-ghe ghem ghe-mo-toc ve-ghea su-pra-ve-ghea Ghemotocul Gheorghe =i Gherasim se ]ntorceau din cr`ng. Deodat[, ei au z[rit un ghemotoc de bl[ni\[ alb[. — Un iepura=! zise Gheorghe. Are o l[bu\[ r[nit[! — S[ lu[m iepura=ul cu noi! }l vom supraveghea p`n[ se va face bine. Acas[, b[ie\ii au f[cut pentru el un culcu= c[ldu\. }l hr[neau cu mor­covi, varz[ =i frunze de salat[. Iepura=ul a fost numit . 1. cr`ng r[nit[ ghemotoc 2. locuie=te cocolo= p[durice v[t[mat[ satul deodat[ culcu= z[rit Gelu ]n observat ad[post brusc Ghetlova. 1 87 ghi Ghi Bine ai venit, Ghiocel-Voinicel! ghi-o-cel poj-ghi-\[ ghi-du=i ghim-po=i Ghiocelul Un ghiocel firav str[punse pojghi\a de z[­pa­d[. Suna din clopo\elul s[u ginga= de r[sunau v[ile: — Fra\ilor, a sosit prim[vara! Ghimpi=or =i Ghimpici sunt doi arici ghidu=i. Ei au ie=it somnoro=i din culcu­=ul lor. — Nu te gr[bi, ghiocelule! au strigat aricii. Ar putea s[ te ]nghit[ Mo= Criv[\! — Nu v[ teme\i, ghimpo=ilor! Soarele darnic a rugat s[ vestesc sosirea prim[verii. }ntreaga natur[ s-a trezit la via\[. 1. Momentele textului: Sfatul aricilor 1 Apari\ia ghiocelului }nvierea naturii 88 2. ghiocel clopo\el arici soare firav ...... ...... ...... V[ plac ghicitorile, copii? ghi-ci-toa-re ghi-ci-tori ghioz-dan ghioz-da-ne Ghicitoare Ghicitoarea-i din bunici – Cine-o =tie-i bun de ghici. Diminea\a din cocioab[ Iese mo=ul =i ]ntreab[: – Ciugur, mugur, mugurei Merg pe drum ]n=ir[\ei Cu ghiozdane ]n spinare. Cine =tie: cine-s oare? Glum[ — Care cuvinte sunt rostite cel mai des de elevi . ! ? — Nu =tiu, doamn[ ]nv[\[toare — Ai dreptate, +treng[rel Covor negru pe perete Are cret[ =i burete. Linioare, p[tr[\ele }n coperte sub\irele. (............) 2. Ghici! (............) 1. 89 x ta-xi-me-tru ta-xi-me-trist Ma-xim A-le-xan-dru cla-xon cla-xo-n[ xa na Ro ... xi tru me ta ... 90 Paza bun[ trece primejdia rea! Graba stric[ treaba Alexandru se gr[bea la un meci de box. — Mam[, plec! M[ a=teapt[ Maxim, spuse Alexan­­dru. Cei doi prieteni au ]ncercat s[ traver­seze stra­da ]ntr‑un loc interzis. Un taximetru se apro­pia ]n plin[ vite­z[. Taxi­metristul claxon[ =i fr`n[ brusc: — Copii, strada se traverseaz[ la semafor sau pe zebr[! ]i mustr[ el. Alexandru =i Maxim au ro=it. De ce oare? 1. La Gr[dina Zoologic[ am v[zut o zebr[. Copiii au traversat strada pe zebr[. 2. Ochiul galben c`nd se-arat[, . St[ atent[ lumea Verdele c`nd str[luce=te, . Toat[ lumea se Deschide ochi ro=u de foc, . Toat[ lumea st[ pe X Respecta\i regulile de circula\ie! Xe-ni-a Xe-no-fon xi-lo-fon sa-xo-fon e-xi-gent ex-ce-lent Extraordinar! Xenia =i Xenofon C`nt[ azi la unison: Xenia — la xilofon, Xenofon — la saxofon. Rex, c[\elul cel dresat, C`nd se pune pe l[trat, Sare speriat Anton, Brusc apas[ pe claxon! xo Poli\istul exigent Are fluier excelent. Muzican\i ca ei — mai rar; C`nt[ extraordinar! 1. +oferul sare speriat =i claxoneaz[. Alexandra pune sare ]n zeam[. 2. un ni=te xilofon saxofon claxon ................. saxofoane ................. xer toate xilofoanele ................. claxoanele 91 Recapitulare 1. Cite=te textul. O ]nt`mplare ]n codru E diminea\[. }n codru e lini=te. P[rin\ii au plecat dup[ m`n­care. Puii sunt singuri ]n cuib. Ghidu=ul Cip ]ntreab[ speriat de Cirip: — Cine se aude dintre fragi? — Aoleu! E Ciripica, surioara noastr[! Alarma\i, puii ]=i cheam[ p[rin\ii. Codrul se umple de ciripitul p[s[rilor. 2. Alege varianta potrivit[. C`nd are loc ac\iunea? seara iarna diminea\a prim[vara Unde are loc ac\iunea? la munte ]n codru la mare ]n c`mpie 3. Selecteaz[ din text cuvintele ce con\in grupuri de litere, apoi desparte-le ]n silabe. 4. G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus: lini=te — ]ntreab[ — diminea\[ — alarma\i — (r[spunde, g[l[gie, calmi, sear[) 5. 92 Alc[tuie=te propozi\ii dup[ imaginile date. 1. Evaluare Completeaz[ cu grupurile de litere potrivite. re tar[ pa n[ min raf[ re n[ 2. Desparte ]n silabe cuvintele: 3. Formeaz[ cuvinte din silabele date. chenar ni, Xe, a 4. lo, xi, fon gimnast x[, ta Ordoneaz[ cuvintele pentru a ob\ine o propozi\ie. gimnastic[. 5. rechin Anghel face Continu[ propozi\iile: Mu=uroiul este ad[postul Ghiocelul veste=te sosirea 93 k Ce ]nalt[ e =coala micu\ului koala! ki-lo-me-tru ki-lo-me-tri Ni-ki-ta ko-a-la Micu\ul koala 1 kg Elevii privesc plan=a de la tabl[. — Vai, ce ursule\ dr[gu\! se mir[ Nikita. — Acesta nu e urs! ]l contrazice Doina. — Copii, acesta e un mamifer cu pung[, le explic[ doamna ]nv[­\[­toare. El se nume=te koala. Patria sa, Aus­tralia, se afl[ la mii de ki­lometri. Arborele pe care se ca\[r[ el se nu­me=te eu­calipt. Frunzele lui sunt hrana pre­fe­rat[ a micu\ului koala. 1. dr[gu\ a explica arbore a privi se mir[ 94 copac a se uita se uime=te simpatic a l[muri 2. frunz [ = nzi fru ]nf ru nz it fru nzu li\[ K Am o veste bun[! ie Invita\ Ki-ev Ka-ri-na To-ki-o A-ki-ro Prietenie }n vacan\[, Liceul „Mihail Kog[lniceanu“ a g[zduit elevi din mai mul­te \[ri. Copiii s-au ]mprietenit. Drago= i-a fotografiat cu aparatul s[u „Kodak“. }ntr-o zi a adus la =coal[ fotografiile f[cute. Copiii ]=i aminteau cu drag de noii prieteni. — Acesta e Mark din ora=ul Kiev, zise Mirela. B[iatul ] n c[ma=[ kaki e Akiro din Tokio. — Cei doi sunt nem\ii Karl =i Karina. — Dragi elevi, spuse doamna ]nv[\[toare. Vara aceasta =i noi vom pleca ]n Lituania, la un liceu din ora=ul Kaunas. — Ura-a-a! S[ vin[ c`t mai repede vacan\a mare! 1. Momentele textului: Vestea ]mbucur[toare Recunoa=terea prietenilor 1 }mprietenirea copiilor 2. Prov­erb: Omul se cunoa=te dup[ prie­teni. 95 yY qQ wW Disneyland Disneyland e un or[=el minunat. Aici te po\i distra al[­ turi de Mickey Mouse1, Tom =i Jerry2, Yoggi Bear3, Woody4, Donald Duck5 =i alte personaje din pove=ti. Alb[-ca-Z[pada =i cei =apte pitici te a=teapt[ ]n c[su\a lor. Sold[­\eii de plumb te studiaz[ curio=i la lu­mina licuricilor. Chip6, Dale7 =i Roquet8 te invit[ la o plimbare cu tre­ nule\ ul. Dac[ do­­­re=ti, po\i naviga printre pira\i pe un r`u p`n[ la In­sula Aven­turilor. Vino ]n lumea copil[riei de vis! 1 2 3 4 96 Mickey Mouse – /'miki maMs/ Jerry – /’dGerP/ Yoggi Bear – /’jRgP beB/ Woody – /’wMdP/ 5 6 7 8 Donald Duck – /'dOnBld dDk/ Chip – /tEPp/ Dale – /dNl/ Roquet – /’rRkP/ Pomul ]n\elepciunii C[l[toria ]n lumea literelor fermecate a luat sf`r=it. Copiii s‑au a=ezat sub un pom. Privind ]n sus, au ]nm[r­mu­rit. Pe ramuri at`r­­nau literele din Abecedar. Deodat[ frunzele pomului se le­g[nar[. P[­s[­­ri­le ]n­­cepur[ s[ c`nte. Literele se luar[ de m`ini =i intrar[ ]n hor[. Pomul ]n\e­lepciunii vorbi cu glas omenesc: — Dragi copii, ]nv[\[tura e o lu­mi­n[ ce face via\a mai senin[! 97 Alfabetul limbii romȃne Aa [a] {[ [ă] ~` Bb [be] [î din a] arici [ce] ceas barză Dd Ee delfin elefant Ii înghețată Mm [me] măr Nn [ ne ] nufăr Rr [re] râs [ se ] soare Uu [u] umbrelă geantă Jj [ je ] jucărie [le] Qq Oo Pp [o] [pe] [kü] păun += Tt [te] [ șe] [dublu v] |\ [țe] tigru Vv Ww Xx Yy veveriță lalea kiwi șoarece [ ve ] haltere Ll Kk [ca/capa] ochelari Ss [haș] [ge] fluture [î] Hh Gg [fe] }] [i] inimă Ff [e] [de] 98 Cc [ics] xilofon [igrec] țambal Zz [ze] zebră 1. Transcrie, pe caiet, literele mici =i mari ale alfabetului. 2. Joc. Observ[ =i une=te imaginile cu literele corespunz[toare: f d e a i s v l b c 3. Scrie, pe caiet, ]n ordine alfabetic[ toate cuvintele reprezentate ]n imaginile de mai sus. 4. Să lucrăm ȋn perechi I. 5. Reprezint[ prin desen obiecte al c[ror nume ]ncep cu literele date. Scrie\i prenumele colegilor de clas[ care stau ]n r`ndul vostru. c g p 99 Grupurile de litere ce ci ge gi che chi ghe ghi 1. Scrie pe fiecare CD grupul de litere potrivit pentru a forma un cuv`nt. o che lari ro mo e un 2. 100 toc ri e pit re m[r ce n[ e ci li le che ghe chi ge ghi Formeaz[ propozi\ii dup[ model, apoi transcrie-le pe caiet. Georgeceregimnastic[. Ceciliafaceghergheful. Narcisacite=teciuperci. Luciaculegelegende. gi Destinatar: Bravo, S[ndel! Expeditor: 101 Limba noastr[ de Alexe Mateevici – fragment – Limba noastr[-i o comoar[ }n ad`ncuri ]nfundat[, Un =irag de piatr[ rar[ Pe mo=ie rev[rsat[. Limba noastr[-i foc ce arde }ntr-un neam ce f[r[ veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste. 102 1 Vocabular: mo=ie — aici: p[m`nt str[mo=esc, patrie; piatr[ rar[ — piatr[ pre\ioas[, scump[; rev[rsat — ]mpr[=tiat, risipit, r[sp`ndit. 2 Une=te cuvintele cu acela=i ]n\eles: limb[ comoar[ 3 voinic popor neam viteaz Une=te cuvintele cu ]n\eles opus: moarte viteaz 4 avu\ie grai la= via\[ se stinge deas[ rar[ arde Re\ine sensurile diferite ale cuv`ntului limb[. Limba noastr[ e dulce ca mierea. Limba este organul de sim\ al gustului. Limba mare a ceasului se nume=te minutar. 5 Descoper[ ]n careul de mai jos cuvintele: grai, limb[, comoar[, vorb[, cuv`nt, dulce, sf`nt[, neam, \ar[, art[, mo=ie etc. Aten\ie! }n careurile de cuvinte nu se scriu semnele diacritice. 6 O M O A R A U V O R B V I S F A N A L I M B N N E T D U G A R R T A A A I A M A R E L C C E A Descoper[ proverbul: mult 7 C Vorba aduce. dulce Roste=te repede =i corect: Tot am zis =i-am zis =i-oi zice, Dar de zis eu n-am mai zis. Zic[ cel ce vrea s[ zic[, Iar eu zic c[ n-am s[ zic. 103 Moldova |ara mea, Moldova, este locul cel mai frumos, cel mai drag =i cel mai scump. Aici m-am n[scut =i tot aici sunt r[d[cinile mele: str[mo=ii, bunicii =i p[rin\ii mei. De la Naslavcea la Giurgiule=ti r[m`i fermecat de frumuse\ea dealurilor acoperite de vii =i livezi, a codrilor seculari =i a c`mpiilor ]ntinse. Vestit[ este Moldova prin p[m`ntul ei rodnic. Cea mai mare bog[\ie a \[rii sunt oamenii. Satele noastre sunt un tezaur de credin\[, de frumoase tradi\ii =i obiceiuri. Chi=in[ul, capitala \[rii, este un ora= cu case moderne, cu str[zi largi =i numeroase monumente. Iube=te-\i patria, copile! Este tot ce avem mai scump. 104 1 Vocabular: Naslavcea — localitatea cea mai nordic[ din Moldova; Giurgiule=ti — localitatea cea mai sudic[ din Moldova; tezaur — totalitatea bunurilor spirituale ale unui popor; modern — care este nou, actual. 2 Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv`nt. Moldova, moldovean, moldoveanc[, moldovenesc. 3 Re\ine! Stema =i drapelul sunt simbolurile statului. 4 Care e p[rerea ta: poate omul s[ tr[iasc[ f[r[ patrie? 5 Ce sentiment ]l leag[ pe om de patrie? m`ndrie iubire 6 ur[ dor Memoreaz[ versurile: Cine a v[zut vreodat[, Cine a v[zut Pui s[ nu-=i iubeasc[ mama Care l-a crescut? Mai frumos dec`t p[m`ntul Din str[mo=i ce-l ai — Este vreun alt plai pe lume, Este vreun alt plai? (Vasile Romanciuc, Patria) 105 Prim[vara dup[ Spiridon Vangheli Viscolea ca ]n plin[ iarn[. Casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi. Vr[biile f[ceau larm[ sub strea=in[: — Are baba Dochia obraz sau nu? C`t o s[-=i mai scuture co­joacele peste sat? — M[ duc eu s[ caut Prim[vara! zise un porumbel. Poate s-a r[t[cit pe undeva. Porumbelul a ]nghi\it un gr[unte =i a pornit la drum. } nnopta pe unde putea. Cum se lu­mina, zbura mai departe. A patra zi a cobor`t l`ng[ un r`u. — Tu e=ti, Prim[var[? a ]ntrebat porumbelul. — Eu. — Ce faci aici? — Scot r`ul de sub ghea\[. Iarna l-a \inut sub lac[t. — Dar unde sunt p[s[rile tale? — Vin din urm[… 106 1 R[spunde la ]ntreb[ri: De ce erau sup[rate vr[biile? Cine a pornit ]n c[utarea Prim[verii? Unde a ]nt`lnit porumbelul Prim[vara? 2 G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles: zise larm[ viscole=te vin 3 sosesc spulber[ g`lceav[ spuse G[se=te explica\ia potrivit[: „]n plin[ iarn[“ „scot r`ul de sub ghea\[“ „casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi“ 4 ]n toiul iernii prim[vara dezghea\[ r`ul Desparte ]n silabe cuvintele: larm[ Dochia 5 casele s-au acoperit cu z[pad[ porumbel gr[unte prim[var[ vr[biile Aten\ie! Un cuv`nt poate avea mai multe ]n\elesuri. La micul de­jun, Geor­ge a m`ncat un ochi cu =unc[. Mingea a ni­me­rit ]ntr-un ochi de geam. Mama are ochi alba=tri ca floarea de nu-m[-uita. Un ochi al ma­=inii de g[tit s-a de­fec­tat. 107 O carte de Constantin Dragomir O carte aleas[ E ca o cas[ Cu multe neamuri, P[s[ri pe ramuri. O carte rar[ E o comoar[. Cine-o g[se=te, Se-mbog[\e=te. O carte este Ca o poveste, Cine-o cite=te, Acela cre=te. Cine-o cinste=te, Se-nnemure=te Cu omenia, Cu ve=nicia. 108 1 Vocabular: comoar[ — avere, avu\ie; ve=nicie — vecie, eternitate; aleas[ — pre\ioas[, valoroas[. 2 Completeaz[ propozi\iile: O carte aleas[ e ca o O carte rar[ e o O carte este ca o 3 Completeaz[ urm`nd modelul de mai jos: comoar[ — comori; carte — ; cas[ — ; 4 . . . neamuri — neam; ramuri — p[s[ri — Ce ne ]nva\[ o carte? Cartea ne ]nva\[: s[ facem fapte bune; s[ iubim adev[rul =i frumosul; s[ ne purt[m cuviincios; s[ ne cinstim neamul; . 5 ; . Ce reprezint[ cartea pentru tine? Ghici! Are foi =i nu e pom, }\i vorbe=te ca un om. +i cu c`t o ]ndr[ge=ti Tot mai mult o folose=ti. ( ) Folose=te c[r\ile, dar p[streaz[-le =i pentru al\ii! Pentru mine, cartea reprezint[: o comoar[ de ]n\elepciune; un prieten devotat; un bun sf[tuitor; . 109 Unirea face puterea – folclor – Un tat[ avea mai mul\i feciori. }ntre ei intra­se o mare ne]n\elegere. Ca s[-i ]m­pa­ce, tat[l a luat c`teva nuiele. Le-a legat ]ntr-un m[­nunchi, pe care l-a dat fiec[rui fiu pe r`nd: — S[ vedem cine ]l fr`nge! Feciorii nu au putut rupe m[nun­chiul. Atunci, tat[l l-a dezlegat. El a dat fiec[­ruia c`te o nuia. F[r[ nicio greu­tate, feciorii au rupt nu­ielele. — S[ v[ fie de ]nv[\[tur[, dragii mei! a zis tata. C`t timp sunte\i ]mpreun[, nimeni nu v[ poate face niciun r[u. Dac[ nu ve\i fi uni\i, ve\i c[dea prad[ du=­manilor. 110 1 Vocabular: ne]n\elegere — dezacord, conflict; nuia — vergea, varg[; m[nunchi — aici: leg[tur[ de nuiele. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: Ce voia s[-i ]nve\e tat[l pe feciorii s[i? La ce ]ncerc[ri au fost supu=i ei? Ce pova\[ ai aflat? 3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus: ne]n\elegere unire du=man r[u 4 bine prieten dezbinare ]n\elegere Ce sfat le-a dat tat[l feciorilor s[i? s[ fie uni\i; s[ se du=m[neasc[; 5 G[se=te calit[\ile ce se potrivesc b[tr`nului: ne]n\elept pov[\uitor 6 s[ se ajute reciproc; s[ fie o familie. conving[tor egoist Descoper[ proverbul: fac multe sarcina M`ini u=oar[. 111 Ciubo\elele ogarului dup[ C[lin Gruia Odat[, iepurele pornise la iarma­roc s[‑=i cumpere ceva de ]nc[l\at. Pe o po­te­c[ se ]nt`l­ni cu ogarul. El purta ciubo­\ele noi‑nou\ e. — C`t ai dat pe ]nc[l\[ri? — Doi galbeni. — M[ duc s[‑mi iau =i eu ciu­bo­\ele de la iarmaroc. — Merg =i eu ]ncolo. Ciubo\ele sunt, numai bani s[ ai! — Am exact doi galbeni. Au mers ei, au mers, p`n[ a ]n­nop­tat. — Hai s[ tragem la Hanul Ursului, cu­m[­ t­re! pro­puse ogarul. Mo= Martin ]i osp[t[ cu tot ce avu mai bun. Iepurele gust[ o buc[­\ic[ de pl[­cint[. Ogarul ]ns[ m`nca de‑i trosneau f[lcile. 112 1 Vocabular: potec[ — c[rare; ogar — c`ine de v`n[toare; galben — aici: moned[ de aur; han — local unde se pot ad[posti peste noapte drume\ii. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: Unde mergea iepura=ul? Ce dorea el s[-=i cumpere? Cu cine s-a ]nt`lnit iepurele? Unde au tras drume\ii peste noapte? 3 Alege explica\ia potrivit[: m`nca f[r[ poft[ „m`nca de-i trosneau f[lcile“ 4 m`nca lacom Adev[rat (A) sau fals (F): Iepurele pornise la iarmaroc. Pe potec[ se ]nt`lni cu un urs. Ogarul m`nca f[r[ poft[. Iepurele avea exact doi galbeni. 5 „Dezmiard[“ cuvintele urm`nd modelul propus: ciubote — ciubo\ele; iepure — urs — 6 ban — bucat[ — pl[cint[ — ; ; ; ; . Formeaz[ cuvinte urm`nd modelul: ]n ]n noapte negru ]nnoptat; ; ]n ]n nod nor ; . 113 Ciubo\elele ogarului – continuare – Hangiul se apropie de cei doi drume\i =i le zise: — A\i m`ncat de doi galbeni. Ogarul c[ut[ prin buzunare, dar nu g[si niciun ban. — Am uitat punga acas[. Pl[te=te dumneata, cum[tre! — Cum? Eu n-am m`ncat mai nimic! Dac[ pl[­tesc, r[m`n descul\. Ursul ]=i ie=i din fire: — Pl[ti\i, c[ altfel am eu ac de cojocul vostru!... De fric[, iepurele pl[ti. Ogarul se culc[ =i adormi f[r[ grij[. Iepurele ]ncepu s[ pl`ng[. Cum de se l[sase p[c[lit? Deodat[, mintea i se lumin[. }nc[l\[ ciubo\elele oga­rului =i ie=i tiptil afar[. Spre ziu[, ogarul se trezi. Pricepu imediat ce s-a ]nt`m­plat. Porni iute pe urmele iepura=ului s[‑=i caute ciubo­\elele. Pe urecheatul din poveste nu l-a putut prinde. Dar de atunci, cum vede un iepure, ogarul se ia dup[ el. 114 1 R[spunde la ]ntreb[ri: Cine trebuia s[ pl[teasc[ pentru m`ncare? De ce a pl[tit iepura=ul? Cum =i-a f[cut iepura=ul dreptate? 2 Alege explica\ia potrivit[: „]=i ie=i din fire“ ]n\elese ce trebuie s[ fac[ se m`nie „am eu ac de cojocul vostru“ g[sesc mijloace de a v[ pedepsi „mintea i se lumin[“ 3 G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles: c[rare iarmaroc drume\ 4 p[c[lit a osp[ta tiptil t`rg c[l[tor potec[ a servi pe furi= ]n=elat Cum crezi c[ e corect s[ procedezi c`nd cineva te p[c[le=te? }\i faci singur dreptate. Cau\i s[ te r[zbuni pe cel care te-a p[c[lit. }ncerci s[ dovede=ti fapta lui prin metode corecte. 5 Continu[ enun\urile, lucr`nd ]n perechi. ” Ogarul fuge mereu dup[ ... . ” Judecata iepurelui a fost ... . 6 Descoper[ ideea textului: =i 7 fapt[ r[splat[. Roste=te repede =i corect: +i hangiul, =i hangi\a Au un han c`t un an. 8 Dup[ Să lucrăm ȋn echipă I. G[si\i un alt sf`r=it pentru textul dat. 115 C`ntec de prim[var[ de +t. O. Iosif }nfloresc gr[dinile, Ceru-i ca oglinda. Prin livezi albinele +i-au pornit colinda. C`nt[ cioc`rliile Imn de veselie, Fluturii cu miile Joac[ pe c`mpie. Joac[ fete =i b[ie\i Hora-n b[t[tur[. Ah, de ce n-am zece vie\i S[ te c`nt, natur[! 116 1 Vocabular: a colinda — aici: a umbla din loc ]n loc; imn — c`ntec de slav[; b[t[tur[ — aici: teren b[t[torit. 2 Ce schimb[ri au loc ]n natur[ prim[vara? 3 G[se=te explica\ia potrivit[: „Ceru-i ca oglinda“ „albinele =i-au pornit co­lin­da“ „C`nt[ cioc`rliile Imn de veselie“ „Ah, de ce n-am zece vie\i S[ te c`nt, natur[!“ 4 Cine vorbe=te? — Ce gustos e nectarul florilor! — Vreau s[ zbor p`n[ la soare! 5 este senin poetul regret[ c[ via\a e at`t de scurt[ =i nu va reu=i s[ c`nte natura prosl[vesc frumu­se­\ea na­turii Ghici! Din flori picuri de dulcea\[ Str`nge dis-de-diminea\[. ) ( Completeaz[ urm`nd modelul de mai jos: albin[ — albine — albinele; fat[ — — hor[ — — 6 zboar[ din floare ]n floare ; . Să lucrăm ȋn echipă I. Ce s-ar ]nt`mpla dac[ nu ar ]nflori gr[dinile, livezile? 117 Cioc`rlia dup[ Ion Ag`rbiceanu Soarele s-a ]n[l\at biruitor pe cerul senin. Un b[ie\a= se gr[bea s[ ias[ cu oile la p[scut. Deodat[, deslu=i un ciripit. Apoi v[zu =i o rotire ]n v[zduh. Un z`mbet larg ap[ru pe fa\a sa. — Cioc`rlia! strig[ el bucuros. C`nt[ cioc`rlia! L[s[ oile ]n lunc[ =i alerg[ la cel mai apropiat plug: — B[di\[, ai auzit cioc`rlia? — Unde, m[i Iona=? ]ntreb[ un plugar. — Acolo, unde pasc oile mele. — Tu cuno=ti c`ntecul cioc`rliei? — Cum s[ nu-l cunosc? — Dac[ e a=a, a sosit prim[vara! Era chiar vremea. — Auzi? Uite una! Uite ]nc[ una! Ba sunt trei! Iona= nu mai =tia dup[ care s[ priveasc[. De bucurie, c`\iva b[ie­\ a=i ]=i zv`rlir[ c[ciulile ]n sus. 118 1 Vocabular: lunc[ — =es de-a lungul unei ape; v[zduh — aer; a deslu=i — aici: a auzi. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: Ce a observat b[ie\a=ul? Cui i-a spus el bucuria? Ce anotimp a sosit ]n \ar[? 3 Completeaz[ urm`nd modelul: ]n[l\ime — ]n[l\imi — ]n[l\imile; — cioc`rlie — — c[ciul[ — 4 ; . Aten\ie! Un cuv`nt poate avea mai multe ]n\elesuri. fa\[: 5 Formeaz[ propozi\ii: Cioc`rlia Florile Caisul Oile Tractoarele 6 au ]mp`nzit c`nt[ ar[ se ]mpodobise pasc duios. c`mpul. gr[dinile. pe ima=. cu flori. Să lucrăm ȋn perechi I. Improviza\i un mic dia­log dintre cioc`rlie =i b[ie\a=. 119 Tu, iarb[, tot ai mam[? de Grigore Vieru Tu, iarb[, tot ai mam[? De ai, de bun[ seam[, Atunci c`nd ]nverze=ti, De ea ]\i aminte=ti. Tu, floare, tot ai mam[? De ai, de bun[ seam[, Atunci c`nd ]nflore=ti, De ea ]\i aminte=ti. Tu, steau[, tot ai mam[? De ai, de bun[ seam[, Atunci c`nd te ive=ti, De ea ]\i aminte=ti. 120 1 Alege variantele potrivite. Poezia este dedicat[: florii; ierbii; mamei; copiilor; stelei. Dragostea reciproc[ dintre mam[ =i copil este ]nf[\i=at[ ]n lumea: vie\uitoarelor; oamenilor; plantelor; corpurilor cere=ti. „de bun[ seam[“ ]nseamn[: desigur; f[r[ ]ndoial[; important; mai ales. Ce sentimente exprim[ poetul fa\[ de mam[? dragoste simpatie Ordoneaz[ cuvintele ]n propozi\ie: Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv`nt. flor [re as[ 5 floare noastr[. [ cic ri flo Descoper[ proverbul: Ascult[ uita mamei nu tale. pove\ele t[u 6 M`inile a] nfl ori fericirea ]nflorit zidesc f mamei 4 admira\ie ur[ ie 3 dispre\ stim[ [r lor 2 =i tat[lui ]nv[\[tura Completeaz[ propozi\iile folosind informa\ii despre mama ta: Mama mea se nume=te ... . Ea este ... . Are ochii ... =i p[rul ... . }i place mult s[ se ]mbrace ... . 121 M[rinimie dup[ Emil G`rleanu Cocost`rcul s-a sculat cu noaptea ]n cap. A intrat ]n balt[. Pe picioarele lungi, trupul lui se leag[n[ agale. R[coarea ]l ]nc`nt[. Deodat[ se opre=te. Pe frunza unui nuf[r, o bros­cu\[ se bucur[ =i ea de frumuse\ea dimi­ne\ii. C`nd l-a v[zut, biata broscu\[ a ]n­cremenit. Cu ochi mari se uit[ la cumpli­tul du=man. Cocost`rcul o vede. Dar diminea\a e m[ri­ni­ mos. Ridic[ piciorul, o p[=e=te =i trece m[­re\ mai departe. Broscu\ei nu-i vine s[ cread[. De bu­ cu­ rie, sare pe o alt[ frunz[. Apoi, ea, cea dint`i, taie t[cerea dimine\ii: — Oaac! 122 1 Vocabular: m[rinimie — bun[tate, bun[voin\[; a ]ncremeni — a nu putea face nicio mi=care, a ]mpietri. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: }n ce moment al zilei are loc ]nt`mplarea? Ce a z[rit cocost`rcul pe frunza unui nuf[r? De ce cocost`rcul n-a m`ncat broscu\a? 3 Ordoneaz[ momentele textului: Bucuria broscu\ei }nt`lnirea cu broscu\a 4 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus: a intrat lungi noaptea m[rinimos 5 6 Cocost`rcul la balt[ M[rinimia cocost`rcului ziua egoist a ie=it scurte du=man departe coboar[ bucurie triste\e prieten aproape ridic[ G[se=te propozi\iile care se potrivesc personajelor. S-a sculat cu noaptea ]n cap. Ea, cea dint`i, taie t[cerea dimine\ii. Cu ochii mari se uit[ la cumplitul du=man. Diminea\a e m[rinimos. Aten\ie! Un cuv`nt poate avea mai multe ]n\elesuri. Broasca a s[rit ]n ap[. Lia a uitat cheia ] n broasca u=ii. 123 Cu penetul ca sideful de Mihai Eminescu Cu penetul ca sideful Str[luce=te-o porumbi\[, Cu c[p=orul sub arip[ Adormit[ sub o vi\[. +i t[cere e afar[, Lumineaz[ aer, stele. Mut[-i noaptea, numai r`ul Se fr[m`nt[-n pietricele. 124 1 Vocabular: penet — totalitatea penelor unei p[s[ri; penaj; sidef — materie alb[, lucioas[, care formeaz[ stratul interior al unor scoici. 2 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus: t[cere noapte se lumineaz[ afar[ 3 se ]ntunec[ zgomot ]n[untru zi G[se=te explica\ia potrivit[: cu penele albe, str[lucitoare „Mut[-i noaptea“ r`ul curge ]ntruna =i tulbur[ t[cerea nop\ii „r`ul se fr[m` nt[“ „Cu penetul ca sideful“ 4 „Dezmiard[“ cuvintele: arip[ — aripioar[; stea — 5 noaptea este t[cut[ ; r`u — cap — ; . Să lucrăm ȋn echipă I. Alc[tui\i oral propozi\ii cu fiecare cuv`nt. piatr[ ]mpietrit pietrar pietricic[ pietr[rie pietroi 125 Vr[biu\a uituc[ dup[ Leo Butnaru La ziua de na=tere a ariciului, au venit mai mul\i oaspe\i dec`t la cea a vulpii, deoa­rece el e cuminte =i prietenos. Fiecare invitat i‑a adus c`te un dar. C`nd veni r`ndul vr[biu\ei s[ ]nm`neze cadoul, ea zise: — Drag[ Aricic[, ghici ce am aici? Nu =tii! O pereche de cipici! Desf[c`nd o frunz[ de brusture, vr[­biu\a scoase cipicii ]mpleti\i din paie. E‑he‑he! Oaspe\ii au prins a r`de, iar ari­ ciul a ro=it p`n[ ]n v`rfule\ele ghimpilor s[i. Vr[­biu\a ]ns[ nu pricepea nimic. Se mai su­ce=te, se mai ]nv`rte=te =i, deodat[, se lo­ve=te cu aripioara peste frunte. — Cum de‑am uitat? se ]ntreb[ ea. Ariciul are patru picioru=e, nu dou[, ca noi, vr[­biu­\ele. Trebuia s[ ]mple­tesc ]nc[ o pereche de cipici! Drag[ Aricic[, Te felicit cu ocazia zilei de na=tere. }\i urez mult[ s[n[tate, via\[ lung[ =i plin[ de bucurii! 126 1 Vocabular: cipici — papuci confec\iona\i din stof[ sau ]mpleti\i din l`n[; brusture — plant[ cu frunze mari =i late. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: De ce la ziua de na=tere a ariciului au venit foarte mul\i oaspe\i? Ce i-a d[ruit vr[biu\a s[rb[toritului? Ce uitase p[s[rica? 3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus: cuminte mul\i nimic 4 6 a r[spunde a-=i aminti a pl`nge „Dezmiard[“ cuvintele: v`rf — v`rfule\; vulpe — frunz[ — 5 a r`de a uita a ]ntreba totul obraznic pu\ini ; ; picior — arip[ — zi — ; ; . Ce cadouri i-au adus ceilal\i invita\i lui Aricic[? Roste=te repede =i corect: Un r`s s-a luat la ]ntrecere cu alt r`s, care a r`s mai mult dec`t primul r`s. 127 G[urile – folclor – Tr[ia pe lume un omulean. El avea un fe­ cior neascult[tor. }n loc s[-l pedep­seas­c[ la fiece fapt[ necuviincioas[, tat[l b[tea un cui ]n u=[. Cur` nd, ea se umplu de cuie. }ntr-o zi, feciorul ]=i ispiti p[rin­ tele: — Tat[, ce-i cu u=a noastr[? De ce-i numai cuie? — Acestea sunt faptele tale, b[iete. La fie­care fapt[ necuviincioas[, b[­ team un cui ]n u=[. — Am s[ le scot cu un cle=te, zise hot[­r` t b[iatul. — Fie voia ta. }ns[, la fiecare cui scos, va trebui s[ faci o fapt[ bun[. — Bine, tat[, a=a voi face! }n c`\iva ani u=a se cur[\[. B[iatul alerg[ ]ntr‑un suflet la tat[l s[u. — Tat[, n-a mai r[mas niciun cui ]n u=[! P[rintele ]i zise oft`nd: — De scos le-ai scos, dragul tatei. Dar g[urile? 128 1 Vocabular: a ispiti — aici: a ]ntreba; necuviincioas[ — lipsit[ de re­spect, obraznic[; aici: fapt[ rea. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: Cum era fiul? Cum a reu=it tat[l s[ schimbe com­portarea fiului? Ce a ]n\eles b[iatul? 3 G[se=te cuvinte cu ]n\eles opus: necuviincios lene= neascult[tor r[ut[cios 4 — cuviincios — — — Poveste=te despre o fapt[ bun[ f[cut[ de tine. 5 Descoper[ proverbul: 6 Continu[ ideile: roade, 3 te = oa n 1 Pomul cu fapte. 2 se p[ omul iar du M-am ]ntristat c[ ... M-am bucurat c[ ... }l apreciez pe tat[l b[iatului, deoarece ... Am ]nv[\at c[ ... dup[ Copii, numai fiind harnici =i ascult[tori, ve\i de­veni m`ndria p[­rin\ilor! 129 Greierul =i furnica de Alexandru Donici Greierul ]n desf[tare, Trec`nd vara cu c`ntare, Deodat[ se treze=te C[ afar[ viscole=te, Iar el de m`ncat nu are. La vecina sa furnic[ Alerg`nd, cu lacrimi pic[ +i se roag[ s[-i ajute, Cu hran[ s[-l ]mprumute, Ca de foame s[ nu moar[, Numai p`n’ la prim[var[. Furnica l-a ascultat, Dar a=a l-a ]ntrebat: — Vara, c`nd eu adunam, Tu ce f[ceai? — Eu c`ntam }n petrecere cu to\i. — Ai c`ntat? }mi pare bine. Acum joac[, dac[ po\i, Iar la var[ f[ ca mine. 130 1 Vocabular: desf[tare — aici: petrecere, veselie. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: Ce a f[cut greierul toat[ vara? Dar furnica? Ce s-a ]nt`mplat cu veselul greiera= ]n timpul iernii? Ce a ]nv[\at el din aceast[ ]nt`mplare? 3 Cine poate fi? neobosit[ lene= nec[jit harnic[ grijulie trist str`ng[toare fl[m`nd mic[ nep[s[tor 4 Re\ine sensurile diferite ale cuv`ntului var[. Vara se coc cire=ele. Vara mea locuie=te la Bucure=ti. 5 vara 6 Descoper[ proverbul: iarna }n\eleptul face c[ru\[. ]=i sanie =i Să lucrăm ȋn perechi I. Joc: Tu e=ti furnica, iar colegul t[u este greiera=ul. Ce sfaturi ]i po\i da? 131 Evaluare sumativă orală Limba noastr[, de Al. Mateevici Recit[ expresiv poezia. G[se=te cuvinte cu acela=i sens: comoar[, neam. Continu[ proverbul „Vorba dulce...“ 1 1 1 Unirea face puterea Cite=te fragmentul care con\ine pova\a tat[lui. 5 2 Spune un proverb care se potrive=te textului. 3 6 1 2 4 2 }l apreciez pe tat[l b[ie\ilor, deoarece... 2 Ciubo\elele ogarului, Poveste=te un fragment din text. Care este ]nv[\[tura textului? 3 3 La sf`r=itul acestei c[l[torii spune-\i p[rerea! 132 de C. Gruia Consider c[ iepura=ul a procedat corect/ gre=it, deoarece... 3 M-am bucurat c[ ... M-am ]ntristat atunci c`nd ... Cel mai mult mi-a pl[cut ... Greierul =i furnica, de Al. Donici Cite=te fragmentul preferat. Ce a ]nv[\at greierul din aceast[ ]nt`mplare? Ce ai fi f[cut tu, dac[ erai ]n locul furnicii? 4 4 4 Vr[biu\a uituc[, de L. Butnaru Cite=te ultimul fragment. 5 Alege o bil[ =i realizeaz[ sarcinile propuse. Nume=te personajele. 5 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus: a r`de, a-=i aminti, cuminte. 5 Prim[vara, de S. Vangheli Cite=te dialogul dintre prim[var[ =i porumbel. De ce erau sup[rate vr[biile? }l apreciez pe porumbel, deoarece... 6 6 6 Am ]nv[\at c[ ... A= vrea s[ aflu mai multe despre ... Sunt m`ndru/m`ndr[ c[ ... 133 Ho\ul dup[ Tudor Arghezi }n cutia cu p[l[rii vechi sta un urs de cati­ fea. Ursul fura bomboane, ciocolat[, dulcea­\ [, fruc­te. C`nd t[tu\u aducea o cutie cu lucruri dulci, ursul golea numaidec`t cutia. — Cine a m`ncat ciocolata, copii? — Ursul! r[spundea b[iatul. — Dar bomboanele? — Ursul! r[spundeau fata =i b[iatul. }l v[zuser[ am`ndoi. L-au prins de c`teva ori cu dul­ ciurile ]n bra\e, fugind sub canapea. A=a s-a f[cut c[ t[tu\u a trimis ursul ]n pod. }ns[ el fura =i de aco­lo. Venea din pod. De copii, ursul nu voia s[ se fe­reasc[. }n pod, ]nv[\ase de la urs s[ m[n`nce zah[r =i mielul cu p[rul cre\. }ntr-o zi, t[tu\u se va pune la p`nd[, chiar ]n dulap. C`nd ursul =i mielul vor veni s[ se ]nfrupte, ]l vor g[si pe t[tu\u ]ntre borcane. +i atunci nu =tiu cine va fugi mai repede speriat: mielul, ursul sau t[tu\u. 134 1 Vocabular: catifea — \es[tur[ fin[; aici: bl[ni\[ moale; a se ]nfrupta — aici: a gusta ceva delicios. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: Unde locuia ursul de catifea? Cine m`nca dulciurile? Cum a fost pedepsit ursul? De ce t[tu\u se pref[cea c[ nu =tia cine e „ho\ul“? 3 Joc. Cine poate fi? bl`nd greoi fl[m`nd fricos 4 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus: vechi acolo vine 5 aici pleac[ noi niciodat[ a goli a g[si a umple a pierde mereu Desparte ]n silabe cuvintele: bomboane dulcea\[ ciocolat[ miel b[iat tat[ r[spundea mirosea ]nv[\ase p[l[rii cutie zah[r 135 P[\ania ursului cafeniu dup[ Vladimir Colin Un urs cafeniu s-a r[t[cit odat[ printre ur=ii-albi de la Polul Nord. — Un urs murdar! chicoteau focile. — M-am sp[lat chiar azi-diminea\[! le spuse Martin. Dar focile nu-l crezur[. Sup[rat, Martin plec[. El se ] nt`lni cu ni=te ur=i-albi. — Cine-i ur`tul [sta? ]ntreb[ cu dispre\ unul dintre ei. Martin ]ncepu s[ pl`ng[. — De ce pl`ngi? se interes[ o mors[. — Cum s[ nu pl`ng? To\i r`d de mine! Morsa ]i spuse: — Nu mai pl`nge! S[pune=te-te bine din cap p`n[ ]n picioa­r­­e! Cur`nd, blana lui Martin era plin[ de cl[buci str[lucitori. 136 1 Vocabular: p[\anie — aici: ]nt`mplare, peripe\ie; a chicoti — a r`de pe ascuns; cl[buci — spum[ f[cut[ de s[punul ames­tecat cu ap[; dispre\ — lips[ de stim[. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: Cine s-a r[t[cit printre ur=ii de la Polul Nord? De ce r`deau animalele de Martin? Ce l-a ]ndemnat morsa s[ fac[? 3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus: nord murdar ur`t 4 jos r`de nimeni „Dezmiard[“ cuvintele: ap[ — ap=oar[; glas — s[pun — 5 pl`nge to\i sus curat frumos sud ; ; blan[ — urs — pui — ; ; . Cum se nume=te ad[postul ursului? 137 P[\ania ursului cafeniu – continuare – — Vai! Ce urs frumos! strig[ un urs-alb. — Ce blan[ alb[ are! se minunar[ =i ceilal\i. Fericit, Martin ]ncepu s[ se joace cu ur=ii cei albi. Deodat[, un munte de ghea\[ se apropie de sloiul pe care se jucau ei. Ur=ii cei albi s[rir[ ]n ap[. Neobi=­nuit cu via\a de la Polul Nord, Martin r[mase pe sloi. C`nd ]n­\elese ce primejdie ]l p`n­de=te, auzi glasul speriat al unei ursoaice: — Puiul meu a r[mas pe sloi! De=i era r[nit de suli\ele de ghea\[, Martin lu[ puiul ]n bra\e =i s[ri cu el ]n ap[. Cl[bucii de s[pun se topir[. Ursul deveni din nou cafeniu. — E=ti un urs bun =i viteaz! spuse ursoaica. }\i mul­\umesc, Martin. Nu blana ]l face pe urs, ci fapta lui. 138 1 Vocabular: sloi — bucat[ de ghea\[ care plute=te pe ap[; primejdie — pericol; ]l p`nde=te — aici: ]l a=teapt[. 2 R[spunde la ]ntreb[ri: Unde se jucau ur=ii? Ce primejdie ]i p`ndea? De ce r[mase Martin pe sloi? Ce fapt[ a s[v`r=it Martin? Ce i-a spus ursoaica? 3 Completeaz[ conform modelului: u — unire, umbr[, r — rodie, roi, s — sloi, soare, 4 ; , , ; . Une=te cuvintele cu ]n\eles opus: fericit alb bun 5 , negru r[u nefericit ]nsp[im`ntat viteaz frumos ur`t calm la= Descoper[ ideea, apoi comenteaz-o. Niciodat[ dup[ judecahaine, fapte.nuciomul dup[ 139 1. Evaluare finalǎ Cite=te textul. Greierul =i furnica Un greier fl[m`nd a cerut c`teva boabe de la furnic[. — De ce nu ai adunat din var[, frate? a ]ntrebat ea. — Nu am avut timp, a r[spuns greiera=ul. Am c`ntat la chitar[. Furnica a vorbit a=a: — Toat[ vara ai c`ntat? Acum joac[, dac[ po\i! 2. R[spunde la ]ntreb[ri: ” Cine a cerut c`teva boabe de la furnic[? ” Ce a f[cut greiera=ul toat[ vara? 3. Alc[tuie=te dou[ propozi\ii cu diferite sensuri ale cuv`ntului var[. 4. Scrie cuvintele cu ]n\eles opus: fl[m`nd — var[ — 5. . Greierul este aur. br[\ar[ ; . . Descoper[ prov­erbul. de Munca 1 140 a r`de — a vorbi — Continu[ ideile. Furnica este 6. ; ; e Adio, drag Abecedar! de Ion Had`rc[ Tremur[-n vreme, parc[ s-ar teme Ultima fil[ din calendar, C[ m-a= gr[bi s-o rup mai devreme: — Adio, drag Abecedar! Dincolo-n noul an m[ a=teapt[ C[r\i minunate, harnice, dar Pa=ii spre ele cine-mi ]ndreapt[? — Adio, drag Abecedar! Tot mai retras departe-n unghere, Bunul meu, scump prieten =colar Parc[ mi-ar cere o revedere… — Adio, drag Abecedar! R[m`i cu bine, clasa ]nt`i! 141 Mic dicționar A alarmat – nelini=tit, ]ngrijorat, alertat aventur[ – ac\iune ]ndr[znea\[ =i riscant[ B baghet[ – be\i=or, nuielu=[, v[rgu\[ basm – poveste brusc – pe nea=teptate, dintr-odat[ buzdugan – m[ciuc[ sau ghioag[ de fier, folosit[ ]n vechime ca unealt[ de lupt[ C cariat – g[urit de o carie; stricat c[runt – care are fire de p[r alb chipe= – ar[tos, frumos, m`ndru clarinet – instrument muzical de suflat, f[cut din lemn ]n form[ de tub cu g[uri a claxona – a semnaliza sonor (cu claxonul) a cl[mp[ni – a produce un zgomot cu aripile cle=tar – cristal coal[ – foaie de h`rtie (alb[ sau colorat[) cocioab[ – bojdeuc[, colib[ colier – =irag, salb[ din pietre scumpe criv[\ – v`nt puternic =i rece cros – curs[ sportiv[ de alergare crudit[\i – fructe, legume, verde\uri proaspete D doin[ – poezie popular[, care exprim[ un sen­ti­ment de dor, de revolt[, de dragos­te, fiind ]nso\it[, de obicei, de o melodie adecvat[ dragon – monstru fabulos duios – m`ng`ietor, bl`nd, ginga= duio=ie – sim\ire ginga=[, delicat[ dumbrav[ – p[dure t`n[r[ =i nu prea deas[ E eucalipt – arbore gigant, din frunzele =i scoar\ a c[ruia se extrage ulei, folosit ]n farmacie =i ]n parfumerie excelent – admirabil, minunat, ]nc`nt[tor, superb exigent – sever, preten\ios, riguros F fidel – statornic, devotat, credincios a fr`na – a ]ncetini sau a opri mersul unui vehicul cu ajutorul fr`nei G a g[zdui – a primi pe cineva ]n cas[ pentru o anumit[ vreme 142 g`rl[ – ap[ curg[toare mic[ ghemotoc – cocolo=, bo\, mototol, ghem gherghef – cadru de lemn sau de metal pe care se ]ntinde o \es[tur[ pentru a fi brodat[; \es[tura de pe acest cadru ghidu= – pozna=, =trengar, glume\, comic ginga= – firav, pl[p`nd H hain – r[u la inim[, f[r[ mil[, crud, haps`n hamac – p`nz[ sau plas[ care se ]ntinde orizontal ]ntre doi st`lpi =i serve=te ca pat mobil sau ca leag[n hangiu – st[p`nul unui han hoinar – persoan[ care umbl[ mult =i f[r[ adres[ ho\oman – =trengar, pozna= I iesle – jgheab ]n care se d[ m`ncare vitelor ima= – p[=une inamic – du=man, vr[jma= a interveni – a intra ]n vorb[ iscusit – ]ndem`natic, abil, priceput, inge­nios } ]naripat – plin de elan, av`ntat, ]nsufle\it a ]ndemna – a stimula, a ]ncuraja, a sus\ine a ]ndruma – a c[l[uzi, a ghida, a dirija a ]nfrunta – a \ine piept, a rezista a ]nm[rmuri – a ]ncremeni, a ]nlemni, a ]m­pietri de fric[, de groaz[, de uimire K kaki – culoare galben[-cafenie cu nuan\e verzui Kiev – capitala Ucrainei L lan – suprafa\[ de teren agricol sem[nat[ cu acela=i fel de plante l[icer – covor \[r[nesc de l`n[ l[utar – muzicant popular care c`nt[ la un instrument cu coarde; scripcar legend[ – povestire ]n proz[ sau ]n versuri care con\ine elemente fantastice sau mira­ cu­loase, prin care se explic[ un fapt real lin – 1. domol, lini=tit, potolit; 2. pe=te cu solzi m[run\i care tr[ie=te ]n b[l\i cu apa limpede lunc[ – z[voi, vale M mamifer – animal care are corpul acoperit cu p[r, na=te pui =i ]i hr[ne=te cu laptele s[u mantie – hain[ ca o pelerin[ lung[ =i larg[ care se ]mbrac[ peste celelalte haine meci – ]ntrecere sportiv[ ]ntre dou[ echipe mierl[ – pas[re c`nt[toare de p[dure miraculos – supranatural, uimitor, extraor­dinar mister – tain[, secret, enigm[ mo=ie – p[m`nt str[mo=esc, patrie N a naviga – 1. (despre nave) a pluti, (despre aeronave) a zbura; 2. (despre oameni) a c[­l[tori cu o nav[ sau cu o aeronav[ n[stru=nic – care iese din comun, neobi=­nuit a n[v[li – a se n[pusti, a ataca, a cotropi negur[ – cea\[ dens[ nostim – plin de haz, amuzant, simpatic O oaste – armat[ ocarin[ – instrument muzical popular de su­flat, din argil[ ars[, ]n form[ oval[ =i cu mai multe g[uri o=tean – soldat, militar P patinoar – teren amenajat pentru patinaj p[\anie – ]nt`mplare, aventur[ p`rtie – c[rare sau drum f[cut prin z[pad[ pirat – ho\ de mare; persoan[ care se ]mbog[\ e=­te prin jaf, t`lh[rie etc. plan=[ – foaie de h`rtie (mai groas[) pe care sunt reproduse desene, fotografii sau pi­cturi plumb – metal de culoare cenu=ie-alb[struie pojghi\[ – coaj[, pieli\[, scoar\[ pomet – livad[ povar[ – greutate, sarcin[, ]nc[rc[tur[ str[bun – str[mo=esc, str[vechi a supraveghea – a observa, a p[zi, a urm[ri a susura – a produce un zgomot lin, u=or, monoton =i continuu + =aten – castaniu =oim – pas[re r[pitoare; figurat: om viteaz, curajos, seme\ =ur[ – construc\ie pe l`ng[ o gospod[rie, ]n care se ad[postesc vitele T a t`ngui – a scoate sunete jalnice, a depl`nge Tokio – capitala Japoniei | \an\o= – seme\, m`ndru, fudul U unison – executare a unei melodii la aceea=i ]n[l\ ime de un grup vocal sau instrumental ursitoare – fiin\[ imaginar[ despre care se cre­de c[ are darul de a hot[r] soarta omului la na=­tere V vag – neclar, nel[murit, confuz v[zduh – aer victorie – reu=it[, biruin\[, izb`nd[ viscol – v`nt puternic ]nso\it de ninsoare vreasc – creang[, ramur[ uscat[ =i desprins[ de pe copac X xilofon – instrument muzical de percu\ie Z zar – cub mic care are pe fiecare dintre fe\e imprimate puncte de la unu la =ase R renume – nume bun, faim[, prestigiu S saxofon – instrument muzical de suflat scut – obiect de ap[rare, ocrotire secular – care dureaz[ mai multe secole sipe\el – l[di\[ din lemn cu capac ]n care se p[streaz[ obiecte de valoare 143 CZU 373.3.016:[811.135.1+821.135.1](075.2) A 12 Manualul şcolar a fost realizat în conformitate cu prevederile Curriculumului la disciplină, aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018. Manualul a fost aprobat prin ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării nr. 772 din 05.08.2020, urmare a evaluării calităţii metodico-ştiinţifice. Editat din sursele financiare bugetare. Comisia de evaluare: Inga Apolischi, învățător, gr. did. unu, IPLT „Vasile Vasilache”, Chișinău; Elena Savin, învățător, gr. did. unu, IPLT „Onisifor Ghibu”, Chișinău; Natalia Bernaz, învățător, gr. did. superior, LP „Da Vinci”, Chișinău; Alina-Mihaela Stratulat, învățător, gr. did. unu, IPLT „Mihai Viteazul”, Chișinău; Virginia Vangheli, învățător, gr. did. superior, IPLT „Ștefan cel Mare”, Chișinău str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova tel.: (+373 22) 73-96-16 (anticamera); (+373 22) 73-99-94 (marketing) (+373 22) 73-99-83 (depozit); fax: (+373 22) 73-96-27 e-mail: prini_stiinta@yahoo.com www.editurastiinta.md Responsabil de ediţie: Larisa Dohotaru Lector: Mariana Belenciuc Corector: Maria Cornesco Redactor tehnic: Nina Duduciuc Prezentare grafică: Serghei Samsonov, Tatiana Lebedev Machetare computerizată: Marina Uraeva, Zoe Ciumac, Romeo Şveţ Copertă: Romeo Şveţ Ilustraţie copertă: Octavian Curoșu Credit foto: © freepik.com, pixabay.com Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Întreprinderii Editorial-Poligrafice Ştiinţa, Editurii Prut Internaţional. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Abecedar: Manual de limba şi literatura română pentru clasa 1 / Maria Buruiană, Aurelia Ermicioi, Silvia Cotelea [et al.]; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova. – Ed. rev. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, Prut Internaţional, 2020 (Combinatul Poligrafic). – 144 p.: il. color. ISBN 978-9975-85-225-8 (Ştiinţa) ISBN 978-9975-54-483-2 (Prut Internaţional) 373.3.016:[811.135.1+821.135.1](075.2) © Maria Buruiană, Aurelia Ermicioi, Silvia Cotelea, Constantin Dragomir, Ion Hadârcă. 2016, 2019, 2020 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2016, 2019, 2020