Clasicismul muzical
Clasicismul se încadrează între a doua jumătate a secolului XVIII și primele trei decenii ale secolului
XIX. Pentru că majoritatea reprezentanților au trait și au activat la Viena, se adaugă Clasicismului numele de
“vienez”.
Clasicismul se manifestă prin tendințe spre simplitate, naturalețe, echilibru și logică. În această
perioadă au apărut și dezvoltat urmatoarele genuri muzicale:
- sonata;
- liedul (lucrare muzicală scrisă pentru voce acompaniată, de obicei, de pian);
- cvartetul (lucrare muzicală scrisă pentru formații instrumentale alcătuite din patru instrumente);
- concertul instrumental (lucrare muzicală scrisă pentru instrument solist cu acompaniament de
orchestră);
- simfonia (lucrare muzicală, de amplă dimensiune, alcătuită din patru părți).
Franz Joseph Haydn
(1732 - 1809)
S-a născut la Rohrau, într-o familie de țărani austrieci din apropierea Vienei. La opt
ani devine corist în corul catedralei Sf. Ștefan din Viena. În 1761 obține importantul post
de șef de orchestră la curtea prințului Esterhazy, unde rămâne timp de 30 de ani. După
1790 se stabilește la Viena, unde-l va cunoaște pe Mozart. Călătorește de două ori la
Londra, unde este primit cu onoruri, Academia Oxford decernându-i titlul de Doctor
honoris cauza.
În creaţia sa instrumentală, Haydn a dat o strălucită întruchipare cvartetului și a
contribuit la cristalizarea trăsăturilor fundamentale ale simfonismului clasic vienez.
Creația:
- 104 simfonii, ultimele 12 supranumite londoneze (Simf. nr. 6 “Dimineața”, nr. 7 “Prânzul”, nr. 8 “Seara”,
nr. 53 “Imperiala”, nr. 82 “Ursul”, nr. 83 “Găina”. nr. 94 “Surpriza”, nr. 100 “Militara”, nr. 101
“Ceasornicul”, nr. 104 “Cimpoiul”);
- muzică de cameră: 84 de cvartete de coarde (ale soarelui, ruse, al păsărilor, prusiene, al cvintelor și
“Ultimele cuvinte ale lui Hristos”), 60 de sonate, trio-uri, etc;
- muzică instrumentală: dansuri pentru orchestră, divertismente, serenade, casațiuni, 21 concerte pentru pian,
9 concerte pentru vioară, 6 concerte pentru violoncel, uverturi;
- muzică vocal-simfonică: opere (“Orfeu și Euridice”, “Armida”, “Farmacistul”, “Lumea de pe Lună”,
“Diavolul șchiop”), 28 de misse, 2 oratorii (“Creațiunea”, “Anotimpurile”), 2 Recviemuri.
Wolfgang Amadeus Mozart
(1756 - 1791)
Wolfgang Amadeus Mozart s-a născut la Salzburg în familia distinsului compositor
și violinist Leopold Mozart. Mozart, un adevărat copil minune, începe să ia lectii de
clavecin odată cu împlinirea vârstei de 4 ani, îndrumat fiind de tatăl său. Primele sale
compoziții datează de la vârsta de 8 ani (primele sonate), nu după mult timp aflându-se
deja în centrul manifestărilor muzicale ce aveau loc în casele nobiliare. La 11 ani compune
prima sa operă – “Naiva prefăcută”. A avut ca profesori pe Johann Christian Bach şi Padre
Martini.
Călătorește mult și are ocazia sa întâlnească mari personalități ale muzicii europene
și ale lumii aristocrate, chiar și monarhi. Însă, pe cât de luminos i-a fost destinul, pe atât de tragic a venit
sfârșitul, muzicianul fiind înmormântat, din lipsă de bani, în cimitirul săracilor, în groapa comună.
Creația:
Mozart a lăsat peste 750 de lucrări: 22 de opere („Cosi fan tutte”, “Don Giovanni”, “Răpirea din Serai”,
“Idomeneo”, “Flautul fermecat”, “Nunta lui Figaro”), 41 de simfonii, 28 de concerte pentru pian şi orchestră,
7 pentru vioară şi 12 pentru diferite alte instrumente şi orchestră, 47 de lucrări pentru formaţii instrumentale
de cameră, numeroase piese pentru orchestră (serenade, suite), cantate, un Recviem, misse şi peste 500 de
piese instrumentale şi vocale mai mici (numeroase sonate pentru diferite instrumente, lieduri, etc.).
Ludwig van Beethoven
(1770 - 1827)
S-a născut la Bonn într-un mediu familial nefavorabil, toată viața sa fiind marcată
de ideea că nu are o cultură și o școală suficient de temeinică. A învățat să cânte la orgă și
flaut și a deprins regulile compoziției de la directorul teatrului din Bonn.
La 11 ani devine elevul compozitorului Christian Gotthof Neefe, însă Haydn este
cel care a conturat linia clasică a tânărului compozitor. Se mută la Viena, unde este susținut
și elogiat în casele marilor aristocrați, ca pianist și compozitor. De la 26 de ani îi apar
primele simptome ale surzeniei, boala agravându-se spre 30 de ani.
Creația:
- creația simfonică: 9 simfonii (Simf. nr. 3 “Eroica”, nr. 5 “a Destinului”, nr. 6 “Pastorala”, nr. 9 “a
Bucuriei”);
- muzică de cameră: dansuri pentru orchestră, muzică pentru orchestră militară, 17 cvartete, triouri, 1 cvintet;
- sonate: 32 pentru pian (“Aurora”, “a Lunii”, “Patetica”, “Appassionata”, “Despărțirile”), 10 pentru vioară și
pian, 4 pentru violoncel și pian;
- muzică instrumentală: 5 concerte pentru pian (Conc. nr. 5 “Imperialul”), 1 concert pentru vioară, 10
uverturi (“Leonora”, “Coriolan”, “Egmont”, “Regele Ștefan”, “Ruinele Atenei”);
- muzică vocal-simfonica: o operă (“Fidelio”), 2 misse - Missa Solemnis, 1 oratoriu (“Iisus pe Muntele
Măslinilor”), 1 balet – “Făpturile lui Prometeu”;