Tema 11:
Alte structuri/instituții cu rol în asigurarea Securității Naționale Extinse) – STS, SPP, ANP
și ORNISS
1.11.1. STS – serviciu naţional de securitate şi protecţie
Serviciul de Telecomunicații Speciale este organul central de specialitate, cu
personalitate juridică, ce organizează, conduce, desfășoară, controlează și coordonează
activitățile în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din România și
pentru alți utilizatori prevăzuți de lege. STS este singura autoritate care emite norme tehnice
obligatorii în domeniul telecomunicațiilor speciale. STS are structură militară și face parte din
sistemul național de apărare.
Ce sunt telecomunicațiile speciale?
Telecomunicațiile speciale reprezintă transmisii, emisii sau recepții de semne, semnale,
scrieri, imagini, sunete sau informații de orice natură prin fir, radio, sistem optic sau prin alte
sisteme electromagnetice pentru utilizatorii prevăzuți de lege.
Serviciul de Telecomunicații Speciale garantează protecția și confidențialitatea
telecomunicațiilor speciale, acestea fiind exceptate de la regimul licențelor și al autorizațiilor
prevăzut în Legea telecomunicațiilor. Penetrarea, întreruperea funcționării și distrugerea rețelelor
de telecomunicații speciale, precum și interceptarea comunicațiilor în aceste rețele constituie
amenințări la adresa siguranței naționale.
STS garantează protecția și confidențialitatea telecomunicațiilor speciale.
MISIUNE, VIZIUNE ȘI VALORI
Misiune
Asigurarea de servicii securizate de comunicaţii şi tehnologia informaţiei pentru
autorităţile române, prin dezvoltarea și administrarea de rețele de comunicații și sisteme
informatice având la bază principiile interoperabilității, standardizării și asigurării securității.
Creşterea nivelului de rezilienţă a serviciilor și a protecției infrastructurilor critice.
Consolidarea capacităţilor de cercetare-dezvoltare şi inovare, de producție și de
mentenanță pe întreaga durată a ciclului de viață a echipamentelor, sistemelor și serviciilor
administrate.
Viziune
Furnizarea de servicii de telecomunicaţii speciale şi de cooperare securizate, oriunde şi
oricând, pentru autorităţile statului român.
Valori
Onoare, loialitate, performanță, profesionalism.
Cum ne desfășurăm activitatea?
Activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale este controlată de Parlamentul
României, prin comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.
Activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale este organizată și coordonată de către
Consiliul Suprem de Apărare a Țării.
Ce facem?
o Proiectăm, implementăm, administrăm, operăm, întreținem și optimizăm rețele,
infrastructuri, sisteme și servicii de telecomunicații și tehnologia informației;
o Asigurăm serviciile de securitate asociate telecomunicațiilor speciale și garantăm
confidențialitatea acestora;
Asigurăm servicii specifice centrelor de date și sistemelor informatice;
Furnizăm servicii de comunicații protejate criptografic și asigurăm managementul
incidentelor de securitate cibernetică;
o Administrăm Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgență 112 (SNUAU);
o Asigurăm continuitatea funcționării rețelelor de comunicații și informatică pentru
Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU);
o Suntem autoritate publică responsabilă pentru infrastructurile critice naționale aflate în
administrare, aferente sectoarelor „Tehnologia Informației și Comunicații” și „Securitate
națională”.
Cine sunt beneficiarii telecomunicațiilor speciale?
o Parlamentul României;
o Președinția României;
o Guvernul României;
o Instituțiile care desfășoară activități în domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii
publice;
o Administrația publică centrală și locală și/sau unitățile aflate în subordinea, în
administrarea sau sub autoritatea acesteia care desfășoară activități de interes public
național;
o Autoritatea judecătorească:
-Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Ministerul Public;
- Consiliul Superior al Magistraturii.
o Curtea de Conturi;
o Curtea Constituțională;
o Organele de conducere din cadrul organismelor guvernamentale și al unor organisme
neguvernamentale de interes național;
o Uniunea Națională a Barourilor din România
o Uniunea Națională a Notarilor Publici din România
Conducere, personal
Conducerea Serviciului de Telecomunicații Speciale este asigurată de un director cu rang
de secretar de stat, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (C.S.A.T.), la propunerea
președintelui acestuia. Directorul STS răspunde în fața CSAT pentru activitatea pe care o
desfășoară și prezintă acestuia rapoarte anuale. În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, directorul
este ajutat de un prim-adjunct care este și înlocuitorul său, precum și de doi adjuncți.
Personalul Serviciului de Telecomunicații Speciale este format din cadre militare și
salariați civili, care își desfășoară activitatea în condițiile legii și ale regulamentelor militare
generale.
Personalul Serviciului de Telecomunicații Speciale afirmă și realizează neimplicarea
politică și, potrivit legii, îi este interzisă interceptarea comunicațiilor. Are, în schimb, obligația de
a asigura confidențialitatea în utilizarea telecomunicațiilor speciale. De altfel, penetrarea,
întreruperea funcționării și distrugerea rețelelor de telecomunicații speciale, precum și
interceptarea comunicațiilor în aceste rețele constituie amenințări la adresa securității naționale.
Potrivit prevederilor legale, Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură măsurile
privind securitatea națională în domeniul său de activitate, conform legislației în vigoare.
o
o
ATRIBUȚII
Serviciul de Telecomunicații Speciale organizează și coordonează activitățile în
domeniul telecomunicațiilor speciale pentru autoritățile publice din România și alți
utilizatori prevăzuți de lege.
Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 92/1996 cu modificările şi completările ulterioare, STS are
următoareleatribuţii:
a) administrează, exploatează și dezvoltă rețelele de telecomunicații speciale;
b) gestionează spectrul de frecvențe radio cu utilizare guvernamentală, ce îi este atribuit pentru
telecomunicații
speciale;
c) ține evidența și monitorizează pe teritoriul național, în scopul protecției, spectrul de frecvențe
radio aflat în gestiunea sa și al organismelor ce fac parte din sistemul național de apărare, în baza
unor
protocoale
încheiate
cu
acestea;
d) execută controlul tehnic al rețelelor de telecomunicații din administrarea sa și asigură
confidențialitatea
telecomunicațiilor
speciale;
e) organizează și conduce pregătirea pentru luptă și mobilizare proprie, în conformitate cu
prevederile
legale,
cu
ordinele,
instrucțiunile
și
regulamentele
militare;
f) la proclamarea stării de asediu sau de urgență, la declararea mobilizării ori a stării de război
asigură cu prioritate legăturile speciale pentru Centrul Național Militar de Comandă și celelalte
componente ale sistemului național de apărare, la nivel central și teritorial, conform legii;
g) colaborează cu Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și cu instituțiile
din domeniul apărării, siguranței naționale și ordinii publice, în baza unei metodologii comune,
în scopul asigurării compatibilității sistemelor proprii de telecomunicații cu cele din sistemul
național
de
apărare,
precum
și
cu
rețeaua
publică
de
telecomunicații;
h) asigură măsurile privind siguranța națională în domeniul său de activitate, conform legislației
în
vigoare;
i) asigură inviolabilitatea instalațiilor, echipamentelor și rețelelor de telecomunicații speciale,
conform
prevederilor
legale;
j) asigură respectarea specificațiilor și a standardelor tehnice și de calitate, prevăzute de
reglementările legale în vigoare, în scopul dezvoltării infrastructurii telecomunicațiilor speciale;
k) organizează rețelele și efectuează prestațiile de telecomunicații speciale având în vedere
interesele
beneficiarilor;
l) stabilește criteriile de repartizare a posturilor de abonat utilizatorilor prevăzuți de lege și le
prezintă
spre
aprobare
Consiliului
Suprem
de
Apărare
a
Țării;
m) desfășoară alte activități necesare, cum sunt: aprovizionarea tehnico-materială, inclusiv
importuri, cercetare și proiectare tehnologică și în informatică, activități de personal și
învățământ, de transport, de asistență medicală și recuperatorie și activități social-culturale și
sportive
pentru
personalul
propriu,
conform
reglementărilor
legale;
n) poate realiza venituri extrabugetare din prestații de servicii de telecomunicații în condițiile
legii, care vor fi destinate dezvoltării sistemului de telecomunicații speciale.
Autoritate de securitate în domeniul protecției informațiilor clasificate (INFOSEC)
Conform Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 și directivelor ORNISS, Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale, în calitate de Autoritate Desemnată de Securitate stabilește, pentru
domeniul său de activitate şi responsabilitate, politici şi măsuri proprii privind organizarea,
coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a informaţiilor clasificate în format electronic și a
constituit următoarele autorități INFOSEC: Autoritatea de Acreditare de Securitate (AAS - TS),
Autoritatea de Securitate pentru Informatică și Comunicații (ASIC - TS) și Autoritatea pentru
Distribuirea Materialului Criptografic (ADMC - TS).
Autoritate Publică Responsabilă pentru infrastructurile critice din competenţă
Potrivit O.U.G nr. 98/2010, cu modificările și completările ulterioare, privind
identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, Serviciul de Telecomunicaţii
Speciale este Autoritate Publică responsabilă pentru infrastructurile critice din competenţă,
aferente sectoarelor de ICN „Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor” şi „Securitate naţională”.
Autoritate responsabilă în managementul tipurilor de risc aferente domeniului
Comunicaţii şi informatică
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, privind managementul tipurilor de risc, STS
are rol principal în asigurarea continuității funcționării rețelelor de comunicații și informatică
pentru Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (SNMSU).
Administrator al Sistemului național unic pentru apeluri de urgență
Potrivit O.U.G. nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic
pentru apeluri de urgenţă (SNUAU), cu modificările şi completările ulterioare, Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale este administratorul SNUAU, sens în care desfăşoară activităţi de
instalare, operare, întreţinere şi menţinere la nivelul cerinţelor a sistemului.
SERVICII
REȚELE, SERVICII DE TELECOMUNICAȚII ȘI IT
Activitatea STS este reglementată de legislația în vigoare, care îi conferă personalitate
juridică și autoritate în domeniul telecomunicațiilor speciale pentru a îndeplini atribuțiile legale.
Rețele speciale și de cooperare din administrarea STS
A. Reţele speciale
o Reţeaua telefonică urbană „S” în municipiul Bucureşti;
o Reţeaua telefonică interurbană „T.O.” în municipiul Bucureşti şi în teritoriu;
o Reţeaua telefonică internaţională criptată „I.C.S.”;
o Reţelele de radiocomunicaţii convenţionale şi/sau cu acces multiplu în benzile de
frecvență gestionate de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale în Bucureşti şi în teritoriu;
o Reţelele de radiorelee aflate în administrarea Serviciului de Telecomunicații Speciale în
Bucureşti şi în teritoriu;
o Reţeaua de radiocomunicaţii cifrate pe unde scurte în Bucureşti şi în teritoriu;
o Reţeaua de monitorizare a spectrului de frecvențe pentru asigurarea protecţiei reţelelor de
radiocomunicaţii speciale, precum şi a celor din administrarea celorlalte instituţii din
domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice.
B. Reţele de cooperare
o Reţeaua telefonică interurbană de cooperare „I.C.” în municipiul Bucureşti şi în teritoriu;
o Reţelele de transmisii de date urbane şi interurbane, care funcţionează pe sistemele din
administrarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
Servicii de securitate
CORIS-STS - Centrul Operațional de Răspuns la Incidente de Securitate (CORIS-STS)
este entitatea de tip CERT desemnată să prevină și să răspundă la incidente de securitate care
afectează funcționarea sistemelor informatice și de comunicații ale Serviciului de
Telecomunicații Speciale și ale beneficiarilor acestuia. CORIS-STS este autorizat să răspundă
la toate tipurile de evenimente, incidente și amenințări care pot să apară în zona sa de
responsabilitate, putând să acționeze în baza solicitării unui beneficiar sau din proprie inițiativă,
ca urmare a unei amenințări probabile sau în curs de desfășurare ce poate conduce la un incident
de securitate.
Servicii PKI
Tipuri de Certificate Digitale emise. Nivelurile de securitate ale certificatelor
Certificatele digitale emise de clasele Autorității de Certificare a STS pot fi folosite
pentru protecția următoarelor tipuri de informații:
• Publice;
• Neclasificate nedestinate publicității;
• Clasificate cu nivel maxim de clasificare „Secret de Serviciu";
• Secrete de Stat cu nivel de secretizare corespunzător nivelului de certificare de securitate al
aplicațiilor folosite, stabilit în conformitate cu cerințele legislației naționale privind protecția
informațiilor clasificate.
Infrastructuri critice
STS este autoritate publică responsabilă pentru infrastructurile critice aflate în
administrare, aferente sectoarelor „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii” şi „Securitate
naţională”, conform legislației în vigoare. În categoria infrastructurilor critice operate de STS
intră:
• Infrastructura de comunicații și tehnologia informației;
• Centre de date;
• Sisteme și servicii informatice;
• Serviciul 112;
• Servicii oferite în rețele speciale și de cooperare.
Servicii de urgență
112 SERVICIUL DE URGENȚĂ
112 SALVEAZĂ VIAȚA, PROPRIETATEA ȘI MEDIUL
112 este numărul unic pentru apeluri de urgență disponibil gratuit la nivelul întregii
țări, ce poate fi apelat din toate rețelele de telefonie fixă sau mobilă. Cetățenii aflați în
situații de urgență pot suna la 112, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână, pentru a solicita
asistența serviciilor specializate de intervenție (ambulanță, SMURD, poliție, pompieri,
jandarmi).
o Există 41 de centre 112 pentru preluarea apelurilor de urgență, câte unul în fiecare
județ. Centrul 112 București-Ilfov recepționează apelurile atât din București, cât și din
județul Ilfov.
o În anul 2019, operatorii 112 din centrele de preluare a apelurilor de urgență au răspuns
la 11.301.881 apeluri.
o Aproape jumătate din numărul total de apeluri preluate în anul 2019 nu reprezintă
urgențe de competența Serviciului 112, ci solicitări de informații diverse, apeluri
efectuate din greșeală, farse și apeluri injurioase.
o 64% dintre urgențele anunțate la 112 în anul 2019 au reprezentat cazuri medicale.
o Adresa incidentului este una dintre cele mai importante informații pe care trebuie să
o furnizați când sunați la 112.
o Dacă ați apelat 112 din greșeală, nu închideți! Rămâneți pe fir și informați operatorul
că nu aveți o urgență și că ați apelat din greșeală.
Sistemul eCall
eCall – salvarea vieţii prin sistemul de comunicaţii de la bordul vehiculului
Sistemul „eCall” permite efectuarea unui apel de urgență de la bordul vehiculului către
112. Acest apel poate să fie efectuat automat prin activarea unor senzori de la bordul vehiculului
sau manual, prin intermediul rețelelor de comunicare mobilă pe suport radio, transmițând un set
minim de date standard și stabilind un canal audio între persoanele care se află la bordul
vehiculului și cel mai adecvat centru de răspuns în caz de urgență, conform recomandării
Comisiei Europene.
Serviciul SMS 113
Serviciul SMS 113 este soluția implementată de Serviciul de Telecomunicații Speciale pentru
a veni în sprijinul persoanelor cu deficiențe de auz și/sau vorbire care vor să apeleze serviciul de
urgență 112.
Prin integrarea în arhitectura existentă a SNUAU, Serviciul SMS 113 permite comunicarea
prin mesaje scurte de tip SMS cu persoanele înregistrate în baza de date a SNUAU,
păstrând caracteristicile funcționale de bază ale Serviciului 112 de voce: gratuitate și
accesibilitate.
ATENȚIE! Apelarea sistemului de urgență prin SMS la numărul 113 se poate realiza doar în
rețelele de comunicații mobile Orange, RCS-RDS, Telekom, Vodafone.*
RADARUL PĂDURILOR
Ce este „RADARUL PĂDURILOR"?
„Radarul pădurilor" reprezintă un sistem informatic care permite monitorizarea în timp
real a traseului lemnului, prin urmărirea, cu ajutorul unui GPS, a circulației materialelor
lemnoase de la locul de recoltare din pădure și până la valorificare.
Sistemului informatic dedicat controlului trasabilității masei lemnoase pe teritoriul
României are o contribuție esențială în reducerea tăierilor ilegale de arbori din pădurile
proprietate publică și privată. Orice transport cu lemn poate fi verificat în timp real de autoritățile
competente cu ajutorul cetățenilor, care pot apela Serviciul 112 comunicând numărul mașinii de
transport.
RO-ALERT
Sistemul RO-ALERT permite difuzarea de mesaje de tip Cell Broadcast pentru
avertizarea și alarmarea populației în situații de urgență și este folosit în situații majore în care
viața și sănătatea cetățenilor sunt puse în pericol, cum ar fi fenomene meteo extreme, inundații
amenințătoare, atac terorist sau alte situații care amenință grav comunitățile.
Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură administrarea tehnică și mecanismele de securitate
pentru Sistemul RO-ALERT, operarea acestuia fiind asigurată de către Ministerul Afacerilor
Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, conform OUG nr. 72 din 5
noiembrie 2017.
Alegeri
Rol și atribuții
Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură suportul tehnic de comunicații și tehnologia
informației pentru birourile electorale și secțiile de votare, în vederea bunei organizări și
desfășurări a proceselor electorale, asigurând permanent măsuri de reziliență și securitate
cibernetică.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)
asigură, conform prevederilor legale, implementarea și gestionarea sistemelor informatice
necesare bunei desfășurări a procesului electoral:
- SIMPV - Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului
ilegal;
o
o
o
o
o
o
o
o
- SICPV - Sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale.
Cele două sisteme informatice sunt realizate conform cerințelor operaționale ale AEP și
Institutului Național de Statistică (INS), iar, după testare și avizare din punct de vedere al
conformității, acestea sunt predate către AEP. Sistemele tehnice centrale care asigură
funcționarea SICPV sunt instalate, după cum prevede legea, la AEP.
Pentru funcționarea sistemelor informatice, specialiștii STS au realizat infrastructura de
comunicaţii necesară la nivel național.
Fiecare secție de votare este dotată cu o tabletă prin intermediul căreia operatorii de
calculator desemnați de AEP:
o au acces la sistemul informatic;
o înregistrează audio-video operațiunile efectuate de membrii birourilor electorale ale
secțiilor de votare pentru numărarea voturilor;
o fotografiază procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării și transmiterea
acestora în sistemul informatic.
STS asigură funcționarea sistemelor informatice, mentenanța acestora și a echipamentelor,
precum și asistență tehnică, 24 de ore din 24.
Reprezentanții STS nu operează echipamentele informatice destinate procesului electoral.
Tabletele din secțiile de votare sunt utilizate de către operatorii de calculator, aceștia fiind
persoane selecționate și desemnate de către AEP. La nivelul birourilor
electorale, informaticienii nominalizați de primării verifică corectitudinea datelor înscrise în
procesele-verbale, fotografiază din nou procesele-verbale și le transmit în SIMPV. Personalul din
secția de votare nu aparține STS.
Numărarea efectivă a voturilor și consemnarea rezultatelor sunt efectuate de către
președintele și membrii secției de votare.
Rezultatele votului sunt consemnate în procesele-verbale și asumate prin consens de către toți
membrii secției de votare. Procesele-verbale semnate de membrii secției de votare reprezintă
documentele oficiale cu rezultatele votului.
LEGISLAȚIE
Serviciul
de
Telecomunicații
Speciale
își
desfășoară
activitatea
cu
respectarea Constituției României și a legilor țării, a hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a
Țării și ale Guvernului, precum și a regulamentelor militare generale.
Legea nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale,
cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 76/1993 pentru ratificarea Constituţiei și a Convenției Uniunii Internaționale a
Telecomunicaţiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992;
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și
completările ulterioare;
Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată;
Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările
ulterioare;
Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în
sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al
Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice
în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor
o
o
o
o
o
date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu
modificările și completările ulterioare;
Legea nr 225/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
98/2010, privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului
național unic pentru apeluri de urgență, cu modificările și completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția
infrastructurilor critice, cu modificările și completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, cu
modificările și completările ulterioare;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2017 privind implementarea Sistemului de avertizare a
populației în situații de urgență „RO-ALERT”, aprobată prin Legea nr. 76/2018;
1.11.2. SPP– serviciu naţional de securitate şi protecţie
Serviciul de Protecţie şi Pază este organ de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei
naţionale, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor români, a demnitarilor străini pe
timpul şederii lor în România, a familiilor acestora, în limitele competenţelor legale, precum şi în
asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora, potrivit hotărârilor Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării.
Pentru îndeplinirea misiunilor stabilite prin lege, Serviciul de Protecţie şi Pază
colaborează cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor şi Interne, Serviciul Român
de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, cu alte
ministere şi structuri ale administraţiei publice centrale şi locale, pe timpul derulării lor
organizând şi coordonând activitatea tuturor forţelor participante din cadrul acestor organisme.
SPP are structură militară şi este parte componentă a sistemului naţional de apărare.
SPP îşi desfăşoară activitatea cu respectarea Constituţiei României şi a legilor ţării, a hotărârilor
CSAT, precum şi a regulamentelor militare.
Activitatea Serviciului de Protecţie şi Pază este organizată şi coordonată de Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării şi este controlată de Parlament, prin comisiile pentru apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională.
Anual sau la cererea Parlamentului, directorul Serviciului de Protecţie şi Pază prezintă
rapoarte cu privire la îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, SPP.
Conducerea, structura SPP și atribuții
Serviciul de Protecţie şi Pază este condus de un director, cu rang de secretar de stat,
numit de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază are în subordine nemijlocită un prim–adjunct, care
este înlocuitorul său legal şi şef al Statului Major, precum şi un adjunct. Prim–adjunctul şi
adjunctul au rang de subsecretar de stat şi sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea
directorului Serviciului de Protecţie şi Pază, cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Serviciul de Protecţie şi Pază are în compunere un Stat Major şi structuri operative necesare
îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de lege, care sunt subordonate ierarhic numai conducerii
serviciului. În cadrul SPP funcţionează Consiliul director, ca organ deliberativ.
Atribuții
-Activitatea operativă a Serviciului de Protecţie şi Pază constituie secret de stat.
Misiuni interne
-Persoanele îndreptăţite să beneficieze de protecţie şi obiectivele a căror pază se asigură de către
Serviciul de Protecţie şi Pază se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
-Serviciul de Protecţie şi Pază poate suplimenta, în limita efectivelor aprobate, forţele şi
mijloacele destinate prin lege protecţiei demnitarilor străini, pe timpul şederii lor în România, la
cererea acestora, contra cost.
-Serviciul de Protecţie şi Pază poate asigura protecţie unor demnitari şi foşti demnitari, alţii decât
cei stabiliţi prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la cererea acestora, contra
cost, iar cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi altor persoane în aceleaşi
condiţii.
Misiuni ONU
Din 2004, ONU – Departamentul Siguranţă şi Securitate a semnat un Memorandum cu
Guvernul României, prin intermediul Serviciului de Protecţie şi Pază, pentru asigurarea
protecţiei demnitarilor acestui organism internaţional care îşi desfăşoară activitatea în teatrele de
operaţii din Sudan si Afganistan.
Personalul Serviciului de Protecţie şi Pază are în componenţă cadre militare, soldaţi,
gradaţi voluntari şi salariaţi civili. SPP dispune de personal specializat pentru toate domeniile
sale de activitate şi acordă o atenţie deosebită menţinerii standardelor de performanţă.
Personalul Serviciului de Protecţie şi Pază este autorizat, după caz, să poarte şi să folosească
arme de foc, arme albe şi alte mijloace de protecţie şi descurajare, pentru îndeplinirea misiunilor
de serviciu, precum şi în scop de autoapărare, în condiţiile prevăzute de lege.
Cadrul Legal
- Legea nr. 191/1998 privind funcționarea SPP
- Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor și valoriulor
1.11.3. Administrația Națională a Penitenciarelor
Penitenciarele sunt instituţii publice de interes naţional, cu personalitate juridică, în
subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi fac parte din instituţiile publice de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
Penitenciarele sunt unităţi care asigură executarea pedepselor privative de libertate şi a
măsurii arestării preventive şi cu asigurarea intervenţiei recuperative, în condiţii care garantează
respectarea demnităţii umane, facilitând responsabilizarea şi reintegrarea în societate a
persoanelor private de libertate şi contribuind la creşterea gradului de siguranţă a comunităţii,
menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor este instituţie publică de interes naţional, cu
personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiţiei şi face parte din instituţiile publice de
apărare, ordine publică şi securitate naţională ale statului.
Activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se desfăşoară în conformitate cu
prevederile Constituţiei României, republicată, Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului,
Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenţiei europene pentru apărarea
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a protocoalelor adiţionale, cu recomandările
Consiliului Europei cu privire la tratamentul deţinuţilor, cu dispoziţiile Legii nr. 293/2004
privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a
Penitenciarelor, republicată, cu modificările ulterioare, Legii nr. 51/1991 privind securitatea
naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, Legii nr. 254/2013 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 756/2016
pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru
modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Justiţie.
ANP aplică strategia Guvernului României în ceea ce priveşte executarea pedepselor şi a
măsurilor privative de libertate pronunţate de instanţele judecătoreşti.
ANP contribuie la asigurarea apărării, ordinii publice şi a securităţii naţionale prin
organizarea pazei, escortării, însoţirii, supravegherii şi aplicării regimului de executare a
pedepselor şi măsurilor privative de libertate care se execută în centrele de arestare preventivă şi
în secţiile speciale de arestare preventivă, prin organizarea activităţilor de reintegrare socială a
deţinuţilor, persoanelor internate şi arestate preventiv, precum şi prin activităţi de prevenire a
criminalităţii şi terorismului în mediul penitenciar, desfăşurate potrivit legii.
Activitatea ANP şi a unităţilor din subordine este coordonată de către ministrul justiţiei.
ANP contribuie la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale prin asigurarea pazei,
escortării, supravegherii, aplicarea regimului de detenţie şi organizarea de activităţi de asistenţă
socială şi educaţie destinate reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate.
Activitatea profesională a personalului din sistemul administraţiei penitenciare se
desfăşoară în interesul comunităţii şi al persoanelor care execută pedepse privative de libertate,
în limitele competenţelor stabilite prin lege.
ANP şi unităţile din subordine funcţionează în baza statelor de organizare aprobate de
către ministrul justiţiei.
În realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Administraţia Naţională a
Penitenciarelor exercită, în principal, următoarele atribuţii:
a) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile referitoare la modul
de executare a pedepselor și măsurilor privative de libertate în unitățile din subordinea sa,
pronunțate de instanțele judecătorești, în conformitate cu legislația în vigoare;b) organizează,
coordonează, evaluează, controlează și îndrumă asigurarea pazei, escortării, însoțirii și
supravegherii deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv din unitățile din subordinea
sa;
c) elaborează strategia de aplicare a regimului de executare a pedepselor și măsurilor privative de
libertate, urmărește transpunerea ei în practică, potrivit principiilor privind respectarea demnității
umane, exercitarea drepturilor de către deținuți, persoane internate și arestate preventiv din
unitățile din subordinea sa, interzicerea supunerii la tortură, la tratamente inumane sau
degradante ori la alte rele tratamente, precum și interzicerea discriminării;
d) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea de evidență nominală
și statistică a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv din unitățile din subordinea
sa;
e) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă folosirea la muncă a deținuților,
persoanelor internate și arestate preventiv din unitățile din subordinea sa;
f) controlează și ia măsuri pentru executarea misiunilor de pază și escortare a deținuților,
persoanelor internate și arestate preventiv din unitățile din subordinea sa, la prezentarea acestora
în fața instanțelor de judecată, organelor de urmărire penală, precum și în cazul transferului în
alte locuri de deținere;
g) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile desfășurate, potrivit
legii, de unitățile subordonate privind preluarea sau predarea la punctele de trecere a frontierei de
stat deschise traficului internațional, în baza deciziilor emise de autoritățile judiciare române, a
persoanelor escortate din străinătate pe numele cărora au fost emise mandate de executare a
pedepsei privative de libertate ori hotărâri de internare în centre educative sau de detenție, ori a
celor care urmează să fie escortate în străinătate;
h) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile de intervenție în
situația producerii de incidente critice și operaționale în unitățile subordonate Administrației
Naționale a Penitenciarelor;
i) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile privind asigurarea
dreptului la asistență medicală al deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv din
unitățile din subordinea sa și al personalului din sistemul administrației penitenciare;
j) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile educative, de asistență
psihologică și asistență socială, desfășurate cu deținuții, persoanele internate și arestate preventiv
din unitățile din subordinea sa și stabilește strategia și modalitățile de realizare a acestora;
k) asigură cadrul organizatoric și îndrumă activitățile de învățământ, precum și activitățile de
formare profesională a deținuților, persoanelor internate și arestate preventiv din unitățile din
subordinea sa;
l) planifică, organizează și coordonează activitățile destinate înzestrării, dotării și asigurării cu
bunuri și mijloace materiale, în funcție de obiectivele sistemului administrației penitenciare,
prioritățile și resursele materiale și financiare avute la dispoziție;
m) elaborează programe anuale și de perspectivă pentru investiții și reparații capitale pentru
sistemul administrației penitenciare, inclusiv pentru locuințele de serviciu și intervenție;
n) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea financiar-contabilă și
de logistică din Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile din subordinea sa;
o) elaborează și fundamentează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Administrației
Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate, pe care îl propune spre avizare ministrului
justiției, și asigură executarea bugetului în condițiile legii;
p) asigură administrarea patrimoniului potrivit dispozițiilor legale, organizează și asigură
alocarea, mișcarea, evidența și controlul mijloacelor și echipamentelor din dotare;
q) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea de management a
resurselor umane la nivelul sistemului administrației penitenciare;
r) organizează, coordonează, evaluează, îndrumă și controlează activitățile de formare
profesională a personalului din sistemul administrației penitenciare desfășurate de unitățile
subordonate, centre de formare profesională proprii sau de către furnizorii de formare
profesională, precum și activitățile de învățământ desfășurate de instituțiile de învățământ
proprii;
s) colaborează, în domeniul formării profesionale a personalului din sistemul administrației
penitenciare, cu unitățile sau centrele de formare profesională ale instituțiilor din sistemul
național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și cu instituțiile de învățământ
colaboratoare care pregătesc personal pentru sistemul administrației penitenciare;
ș) organizează, coordonează, evaluează, îndrumă și desfășoară activitățile de evaluare și asistență
psihologică pentru personal, precum și activitățile de psihologie organizațională;
t) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile de menținere a
capacității de luptă și de întocmire a documentelor de mobilizare pentru trecerea Administrației
Naționale a Penitenciarelor și unităților din subordinea sa de la starea de pace la starea de
mobilizare sau de război;
ț) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile referitoare la protecția
informațiilor clasificate;
u) elaborează studii, cercetări și analize privind aspecte specifice sistemului administrației
penitenciare, editează buletine informative și publicații de specialitate;
v) întocmește proiecte de acte normative din sfera de activitate a Administrației Naționale a
Penitenciarelor și a unităților din subordinea sa;
w) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile de relații publice, de
soluționare a petițiilor în Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile din subordinea sa;
x) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea din domeniul
tehnologiei informației și comunicațiilor, asigură un sistem informatic unitar, care să permită
prelucrarea datelor, realizarea, implementarea și exploatarea aplicațiilor informatice pentru
Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile din subordinea sa;
y) reprezintă în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție interesele
Administrației Naționale a Penitenciarelor și coordonează această activitate la nivelul unităților
din subordinea sa;
z) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile desfășurate de
unitățile subordonate, potrivit legii, în scopul prevenirii criminalității și terorismului în mediul
penitenciar;
aa) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitățile efectuate de către
Baza de aprovizionare, gospodărire și reparații pentru asigurarea bunurilor, produselor și
serviciilor necesare îndeplinirii activităților specifice Ministerului Justiției, Administrației
Naționale a Penitenciarelor și unităților din subordinea sa;
bb) organizează și asigură, în condițiile legii, exercitarea activităților de audit public intern la
nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților din subordinea sa;
cc) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea de management al
situațiilor de urgență la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților din
subordinea sa;
dd) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă activitatea de securitate și
sănătate în muncă, precum și activitatea de protecția mediului în sistemul administrației
penitenciare;
ee) desfășoară, potrivit prevederilor legale, activități de inspecție în toate domeniile de activitate,
la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților din subordinea sa;
ff) organizează activitatea de inspecția muncii pentru sistemul administrației penitenciare;
gg) asigură condițiile de odihnă, tratament și de recuperare a stării de sănătate a personalului din
sistemul administrației penitenciare, precum și gestionarea bazei materiale aflate în administrare,
formată din centre de odihnă, de tratament și alte dotări destinate acestui scop;
hh) organizează, coordonează, evaluează, controlează și îndrumă accesarea și implementarea
proiectelor finanțate din fonduri externe;
ii) cooperează cu structuri similare din alte state, precum și cu instituții și organisme naționale și
internaționale, acordă consultanță de specialitate și prestează servicii în domeniile de
competență.
jj) participă, prin personalul sanitar-veterinar aflat în unitățile din subordine, la realizarea
supravegherii sanitar-veterinare pentru prevenirea și controlul bolilor majore ale animalelor și
pentru asigurarea salubrității produselor și subproduselor de origine animală.În realizarea
obiectivelor din domeniul său de activitate, Administraţia Naţională a Penitenciarelor
îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege.
Conducerea ANP se exercită de către directorul general.
Directorul general conduce întreaga activitate a ANP şi o reprezintă în raporturile cu
Ministerul Justiţiei şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale,
cu alte autorităţi, instituţii publice şi organizaţii centrale şi locale, precum şi cu persoane juridice
şi fizice din ţară şi din străinătate, în limita competenţelor stabilite de ministrul justiţiei.
Directorul general are calitatea de ordonator secundar de credite.
Pentru aplicarea în mod unitar, în unităţile subordonate, a prevederilor privind obiectivele
ANP, directorul general emite decizii şi instrucţiuni şi răspunde în faţa ministrului justiţiei de
întreaga activitate desfăşurată de administraţia penitenciară.
În activitatea de conducere a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor
subordonate, directorul general este ajutat de 3 directori generali adjuncţi, care angajează şi
reprezintă administraţia penitenciară pe baza mandatului expres dat prin decizie a directorului
general.
Directorul general şi directorii generali adjuncţi sunt numiţi prin ordin al ministrului
justiţiei, cu excepţia magistraţilor detaşaţi, pentru care se dispune de către Consiliul Superior al
Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei.
În cadrul ANP funcţionează Consiliul de conducere, ca organ consultativ în stabilirea măsurilor
de îmbunătăţire a activităţii, având ca membri titulari: directorul general, directorii generali
adjuncţi, directorii şi şefii de servicii independente.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor, în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor
se înființează, se organizează și funcționează penitenciare, penitenciare-spital, penitenciare
pentru tineri, penitenciare pentru femei, centre educative, centre de detenție, centre de formare
profesională, Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu Ocna, Baza de
aprovizionare, gospodărire și reparații, Centrul de pregătire, odihnă și recuperare - Complex
Sovata și Centrul de pregătire, odihnă și recuperare - Complex Flamingo Eforie Sud.
Prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
penitenciarele se clasifică în funcţie de regimurile de executare a pedepselor, numărul şi
categoria persoanelor private de libertate, precum şi numărul şi gradul instanţelor judecătoreşti
deservite.
Unităţile subordonate ANP se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului şi au personalitate
juridică. Directorii acestora sunt ordonatori terţiari de credite.
Categoriile de personal din cadrul penitenciarului
În penitenciare îşi desfăşoară activitatea:
a) funcţionari publici cu statut special;
b) personal contractual.
Funcţionarii publici cu statut special care îşi desfăşoară activitatea în penitenciare se
supun Statutului funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a
penitenciarelor, aprobat prin Legea nr. 293/2004, republicată, cu modificările ulterioare. În
exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, funcţionarul public cu statut special este învestit cu
exerciţiul autorităţii publice, în limitele competenţelor stabilite prin lege. În exercitarea
misiunilor de pază, escortare şi supraveghere a persoanelor private de libertate, precum şi în alte
situaţii temeinic justificate, funcţionarul public cu statut special poate folosi, în condiţiile legii,
tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare. Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes
personal.
Personalul contractual din penitenciare este angajat cu contract individual de muncă şi îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia muncii.
Exercitarea funcţiei publice din sistemul administraţiei penitenciare se conduce după
următoarele principii:
a) supunerea deplină faţă de lege;
b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condiţiile prevăzute de lege;
c) egalitatea şanselor, pe baza meritelor şi capacităţii profesionale;
d) responsabilitate şi imparţialitate;
e) eficacitatea în serviciul intereselor generale ale societăţii;
f) eficienţă în utilizarea resurselor;
g) ierarhia organizatorică şi funcţională.
Valorile etice în sistemul administraţiei penitenciare sunt: integritatea, obiectivitatea,
transparenţa, receptivitatea şi responsabilitatea profesională.
Executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate se realizeaza in conformitate
cu dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale prezentei legi. LEGE Nr.
254 publicat in Monitorul Oficial nr. 514 din 8/14/2013 privind executarea pedepselor si a
masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal
Pedepsele si masurile educative privative de libertate se executa numai in temeiul
hotararilor judecatoresti definitive. Retinerea se executa numai in temeiul ordonantei prin care sa dispus aceasta masura, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala. Arestul la domiciliu
se executa numai in temeiul incheierii dispuse de judecatorul de drepturi si libertati, de
judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de instanta de judecata, potrivit dispozitiilor
Codului de procedura penala. Arestarea preventiva se executa numai in baza mandatului de
arestare preventiva, emis potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
Scopul executarii pedepselor si a masurilor educative privative de libertate este
prevenirea savarsirii de noi infractiuni. Pedepsele si masurile privative de libertate se executa in
conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane. Se interzice supunerea oricarei persoane
aflate in executarea unei pedepse sau a unei alte masuri privative de libertate la tortura, la
tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente
Cadrul legislativ
-Legea nr.145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare;
-Legea nr. 351/2018 privind finanţarea activităţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a
unităţilor subordonate;
-Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu
modificările şi completările ulterioare;
-Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
1.11.4. Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat - ORNISS
Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, se organizează şi
funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Guvernului României şi
în coordonarea directă a primului-ministru, cu autoritate la nivel naţional în domeniul securităţii
informaţiilor
clasificate.
ORNISS a fost înfiinţat prin O.U.G. nr. 153 din 7 noiembrie 2002, publicată în
M.O.R. nr. 826 din 15 noiembrie 2002, aprobată prin Legea nr. 101/24.03.2003, publicată în
M.O.R., nr. 207 din 31.03.2003.
ORNISS asigură implementarea unitară, la nivel naţional, a măsurilor de securitate a
informaţiilor naţionale clasificate, precum şi a celor echivalente care fac obiectul tratatelor,
înţelegerilor şi acordurilor bilaterale sau multilaterale la care România este parte.
ORNISS reprezintă organismul naţional de legătură pentru informaţiile clasificate cu
Oficiul de Securitate al NATO (NOS), cu structurile de securitate similare din statele membre şi
partenere ale Alianţei Nord-Atlantice, precum şi cu cele ale statelor cu care România a încheiat
tratate, înţelegeri sau acorduri care prevăd protecţia informaţiilor clasificate.
ORNISS este condus de un director general asimilat funcţiei de secretar de stat, numit
prin decizia primului-ministru, cu avizul CSAT. Directorul general prezintă CSAT, anual şi ori
de câte ori este nevoie, informări privind activitatea desfăşurată de ORNISS.
Directorul general prezintă primului-ministru, anual şi ori de câte ori este nevoie,
informări, evaluări şi analize ale situaţiei din domeniul de responsabilitate, precum şi propuneri
concrete de remediere a deficienţelor constatate şi de perfecţionare a cadrului de activitate
specifică. Directorul general este ordonator principal de credite bugetare şi reprezintă ORNISS în
raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, cu persoanele juridice şi fizice, române sau
străine.
În exercitarea conducerii ORNISS directorul general emite ordine şi decizii, potrivit
reglementărilor legale în vigoare.Pe lângă directorul general funcţionează Consiliul de
coordonare ca organ consultativ. Membrii Consiliului de coordonare sunt numiţi prin decizie a
primului-ministru, la propunerea directorului general.
ORNISS exercită atribuţii de reglementare, autorizare, evidenţă şi control în conformitate
cu prevederile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, ale Standardelor
naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin HG nr. 585/2002, şi
ale Normelor privind protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de
Nord în România, aprobate prin HG nr. 353/2002.
În acest scop, ORNISS:
a) organizează evidenţa listelor şi a informaţiilor secrete de stat, a termenelor de
menţinere în nivelul de clasificare, a personalului verificat şi avizat pentru lucrul cu informaţiile
secrete de stat şi a registrelor de autorizări de la instituţiile care deţin sau care utilizează
informaţii clasificate;
b) elaborează norme, instrucţiuni şi proceduri pentru protecţia informaţiilor naţionale
clasificate şi, respectiv, a informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de
Nord;
c) asigură respectarea standardelor naţionale şi, respectiv, ale NATO privind gestionarea
documentelor clasificate;
d) cooperează cu instituţiile publice, inclusiv cu cele care au atribuţii privitoare la
protecţia informaţiilor clasificate, potrivit legii;
e) aprobă eliberarea certificatelor de securitate pentru acces la informaţii naţionale
clasificate;
f) eliberează certificate de securitate pentru acces la informaţii NATO clasificate şi pentru
participarea la activităţi organizate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice;
g) stabileşte cerinţele de securitate pentru încăperile şi containerele speciale,
mecanismele de închidere, sistemele de cifru şi încuietori şi autorizează utilizarea lor pentru
păstrarea informaţiilor secrete de stat;
h) organizează şi coordonează activităţile de pregătire a structurilor şi funcţionarilor de
securitate din cadrul instituţiilor care gestionează informaţii clasificate;
i) eliberează, în condiţiile prevăzute de standardele naţionale, autorizaţii speciale pentru
fotografierea, filmarea, cartografierea sau executarea de lucrări de arte plastice pe teritoriul
României, în obiective sau locuri de importanţă deosebită pentru protecţia informaţiilor
clasificate;
j) asigură, prin intermediul agenţiilor specializate, implementarea Standardelor naţionale
de protecţie a informaţiilor clasificate în România şi a Normelor privind protecţia informaţiilor
clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România, referitoare la protecţia
informaţiilor stocate în cadrul sistemelor de prelucrare şi transmitere automată a datelor;
k) coordonează implementarea unitară la nivel naţional a măsurilor de protecţie a
informaţiilor clasificate din domeniul industrial;
l) eliberează autorizaţii şi certificate de securitate industrială în conformitate cu
standardele în domeniu;
m) organizează evidenţa autorizaţiilor şi a certificatelor de securitate industrială la nivel
naţional;
n) organizează şi controlează Sistemul Naţional de Registre (SNR), a cărui bază este
Registrul Central;
o) efectuează constatări în cazurile de nerespectare a prevederilor legale de securitate ce
pot induce riscuri pentru securitatea informaţiilor clasificate, îl informează operativ pe primulministru şi ia măsurile legale ce se impun;
p) avizează acordurile internaţionale departamentale care privesc protecţia informaţiilor
clasificate;
q) coordonează, la dispoziţia primului-ministru, activităţile necesare negocierii şi
încheierii acordurilor internaţionale în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate;
r) acreditează şi reacreditează sistemele de protecţie a informaţiilor clasificate. În vederea
îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin ORNISS, este abilitat să solicite informaţiile necesare de la
conducătorii autorităţilor şi ai instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital integral sau
parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat.
Conducătorii autorităţilor şi ai instituţiilor publice, ai agenţilor economici cu capital
integral sau parţial de stat şi ai altor persoane juridice de drept public ori privat au obligaţia de a
pune la dispoziţia ORNISS datele şi informaţiile referitoare la protecţia informaţiilor clasificate
din domeniul lor de activitate, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Clasificarea informațiilor
Potrivit legii, informaţiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în
raport de importanţa pe care o au pentru securitatea naţională şi de consecinţele ce s-ar
produce
ca
urmare
a
dezvăluirii
sau
diseminării
lor
neautorizate.
Informaţiile secrete de stat sunt informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa
naţională şi apărarea ţării şi care, în funcţie de importanţa valorilor protejate, se includ în
următoarele niveluri de secretizare prevăzute de lege:
a) strict secret de importanţă deosebită;
b) strict secret;
c) secret.
Informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane
juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu.
Echivalenţa informaţiilor naţionale clasificate, pe niveluri de secretizare, cu informaţiile
NATO clasificate este:
a) Strict secret de importanţă deosebită - NATO top secret
b) Strict secret - NATO secret
c) Secret - NATO confidenţial
d) Secret de serviciu - NATO restricted
Cadrul legislativ
LEGEA nr. 101 din 24 martie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
153/2002 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor
Secrete de Stat
ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI nr. 153 din 7 noiembrie 2002 privind
organizarea si funcţionarea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat
LEGEA nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate
HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind
protecţia informaţiilor clasificate ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în România
(Notă: anexele H.G. nr. 353/2002 sunt disponibile numai în format .pdf)
HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor
naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România
(Notă: anexele H.G. nr. 585/2002 sunt disponibile numai în format .pdf)
HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 781 din 25 iulie 2002 privind protecţia informaţiilor secrete
de serviciu
LEGEA nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public