MARELE STAT MAJOR AL ARMATEI NAŢIONALE
A REPUBLICII MOLDOVA
DIRECŢIA OPERAŢII
ATLASUL
SEMNELOR CONVENŢIONALE
CHIŞINĂU 2000
2
Capitolul I
PRINCIPII GENERALE
1. Reguli generale
Semnele convenţionale şi abrevierile specifice domeniului militar se
vor folosi pentru redarea manuală sau automatizată pe documente sau ecrane
a situaţiei şi acţiunilor trupelor proprii şi ale inamicului (părţii adverse)*.
Semnele convenţionale sunt simboluri grafice întrebuinţate pentru a
reda unităţile**, tehnica şi acţiunile acestora pe hărţi, planuri, scheme sau alte
suporturi de informaţii.
Pentru diferite nevoi de reprezentare, semnele convenţionale pot fi
combinate, colorate, completate cu litere, cifre şi abrevieri.
Semnele convenţionale şi abrevierile ale căror reprezentări sunt
stabilite pe plan internaţional (Crucea Roşie, Semiluna Roşie, Protecţia civilă,
denumirea ţărilor etc.) se redau prin simbolurile respective.
Pentru desfăşurarea acţiunilor militare în cadrul ONU şi parteneriatului,
se vor întrebuinţa semnele convenţionale, abrevierile şi culorile ce sunt
stabilite sau se vor stabili de (conveni cu) organismul care coordonează
acţiunile.
Când se folosesc semne convenţionale, abrevieri şi culori altele decât
cele din prezentul regulament, semnificaţia acestora se va explica pe
documentele respective sub formă de legendă (notă).
Semnele convenţionale şi înscrisurile se redau pe hărţi (scheme), în
principiu, orientate paralel cu marginea de sus (jos) a acestora.
Gradul de detaliere şi mărimea semnelor convenţionale care nu se
reprezintă la scară, ale înscrisurilor, precum şi numărul de situaţii succesive
redate pe acelaşi document sunt în funcţie de scara hărţii (schemei),
imperativele conducerii şi ale lucrului de stat major, ele putându-se, totodată,
stabili de comandanţi (state majore) pentru fiecare situaţie în parte.
______________
* Prin “parte adversă”, în sensul prezentului regulament, se înţelege forţele care
marchează “inamicul” în exerciţiile şi aplicaţiile tactice.
** Prin “unitate”, în sensul prezentului regulament, se înţelege structurile militare
destinate să desfăşoare acţiuni militare.
3
2. Câmpurile semnului convenţional
Câmpul reprezintă un loc amplasat în interiorul sau în jurul semnului
convenţional, în care se redau informaţii suplimentare printr-o combinaţie de
simboluri, litere, cifre şi/sau abrevieri.
Câmpul se caracterizează prin poziţia sa faţă de semnul convenţional şi
prin lungimea exprimată în numărul maxim de caractere alfanumerice ce pot
fi înscrise în acesta.
Poziţia şi lungimea câmpurilor sunt arătate în diagrama de mai jos;
cifrele reprezintă numărul maxim de caractere alfanumerice.
6
6
15
21
15
21
15
21
15
21
6
6
În fiecare câmp pot fi înscrise una sau mai multe informaţii, cu condiţia
ca lungimea maximă a câmpului să nu fie depăşită. Tipurile de informaţii
înscrise în acelaşi câmp se separă printr-o linie oblică.
La completarea câmpurilor laterale trebuie avut în vedere să nu se
depăşească limita superioară a semnului convenţional; limita inferioară a
acestuia poate fi depăşită.
Dacă informaţia este nesigură, se pune semnul întrebării.
Câmpurile semnului convenţional şi semnificaţia informaţiilor marcate
prin litere sunt prezentate în diagrama de mai jos şi în tabelul de la p. 9 – 17.
D
B
W
W
V
T
C
A
S
R
Q
E
F / G
H / J / K / L
M / N / P
Litera
câmpului
1
A
Nr. maxim
de
caractere
Destinaţia
alfanumerice
2
3
Indicator de rol (semn
convenţional,
abreviere
pentru armă, specialitate,
tehnică, activităţii, lucrări
etc.)
Aplicabilitatea
Observaţii
Exemple
5
6
4
Toate
semnele
convenţionale
Unitate mecanizată
Depozit de carburanţi-lubrifianţi pentru aviaţie
B
6
Semn convenţional de rang
Unităţi
Permite
întrebării
semnul
Pluton de infanterie
?
C
6
Număr de mijloace
Tehnică
Permite
întrebării
Unitate de infanterie, probabil un batalion
semnul
4
Patru tunuri antitanc
5
1
D
2
6
3
4
Semn convenţional pentru Unităţi
destinaţie specială
5
6
La nevoie
Unitate cu alcătuire temporară (grupare de forţe)
Batalion sub comandă naţională
Semn convenţional pentru reprezentarea unităţi
sub comandă naţională, neafectată unei alianţe
E
1
Informaţie nesigură
confirnată)
(ne- Unităţi,
tehnică,
elemente
de dispozitiv
Semnul întrebării.
Se pune în câmpul E,
dacă
întreaga
informaţie
este
nesigură.
Dacă numai unele
informaţii
sunt
nesigure,
semnul
întrebării se pune în
câmpurile respective
?
Batalion mecanizat, informaţie nesigură
3?
Compunere de infanterie, probabil Compania 3
2
?
Compania 2 infanterie, eşalon superior
necunoscut
6
1
F
2
3
3
Întăriri şi deficit
4
Unităţi
5
Întotdeauna
paranteze
6
între
x
(+)
4
Brigada 4 întărită
(-)
1
Compania unu cu deficit
G
21
Adnotări
Toate
semnele
convenţionale
Informaţiile nu se
transmit
la
alte
eşaloane
x
(+) Nec log leg
12
Brigada 12 I.Mc, cu adnotarea că trebuie să fie
cerut un ofiţer de legătura
H
21
Text liber.
Informaţii suplimentare care
completează datele din alte
câmpuri
Toate
semnele
convenţionale
Permite să fie semnul
întrebării
Nepotabilă
Apă nepotabilă
x
10
(+)
1BTC
Brigada 10 Mecanizată, întărită cu un batalion de
tancuri
7
1
J
K
2
2
5
3
4
Sursa
şi
gradul
de Pentru
certitudine ale informaţiei
inamic
Capacitate
de
luptă Unităţi
(combativă).
Se redă prim “CL” (“CC”) +
două cifre care reprezintă
procentajul
5
Dacă este folosit şi
câmpul H. informaţia
din câmpul J se trece
prima
Dacă este folosit şi
câmpul H, informaţia
din câmpul K se trece
prima
Pierderi.
Se redau prin “P” + două
cifre
care
reprezintă
procentajul
L
1
Tehnică
de
funcţiune
luptă
în Tehnica de Semnul exclamării
luptă
a
inamicului
6
A1
15
Batalionul 15 infanterie, descoperit de sursa A,
grad de certitudine 1
CC60
Batalion de infanterie motorizată, avînd o
capacitate combativă de 60%
P20
Batalion de infanterie, avînd pierderi de 20%
Tip nou!
Staţie de radiolocaţie de tip nou în funcţiune
8
1
M
2
21
3
Eşalonul
superior
(numerotaţia şi după caz,
natura
şi
valoarea
acestuia)
4
Toate
semnele
convenţio
nale
5
6
Permite
semnul
întrebării.
34
10 MC
Dacă se reprezintă mai
multe eşaloane, acestea se separă prin linie
Batalionul 34, din Brigada 10 Mecanizată
oblică.
Când se reprezintă
x
mai multe unităţi
înregimentate, acestea
2 (CA)
3(US)
se separă prin cratimă.
Când pentru o unitate Brigada 2 Canadiană subordonată Diviziei 3 SUA
se reprezintă mai
multe eşaloane şi unul
din acestea este sărit,
numerotaţia următo2
2/6/3
rului
eşalon
este
redată în câmpul M, Plutonul 2, din compania 2, din batalionul 6, din
iar indicatorul de rang
brigada 3
pentru acel eşalon este
trecut în câmpul H.
2
2-8
Compania 2, din batalionul 2, din brigada 8
9
1
N
P
Q
2
2
21
-
3
4
5
Indică tehnica de luptă a Tehnica de Numai
pentru
inamicului cu literele “IN”
luptă
reprezentările
monocromatice, când
semnul convenţional
nu poate fi dublat.
Număr convenit.
Pentru
Se
atribuie
pentru inamic
desemnarea arbitrară a
unităţilor,
atunci
când
informaţiile despre acestea
sunt
incomplete
sau
nesigure
Se
pune
între
paranteze şi poate
avea maximum trei
cifre
Săgeată ce indică direcţia Toate
deplasării.
semnele
convenţionale
Indică
direcţia
generală, nu itinerarul
exact
6
IN
Tun antitanc inamic
(123)
Batalion de tancuri denumit arbitrat 123
x
20
Punct de comandă al Brigăzii 2 Mecanizate în
deplasare spre est
R
-
Indicator de mobilitate
Unităţi şi
tehnică de
luptă
-
Compania de infanterie pe autovehicule pe roţi
10
1
S
2
6
3
Tipul punctului de comandă
4
5
Puncte de Permite
comandă
întrebării
6
semnul
în
Punct de comandă înaintat
T
15
Denumirea
abreviată Unităţi
(numerotaţia) a unităţii.
Când batalionul (divizionul)
este
înregimentat,
numerotaţia se desparte de
cea a eşalonului superior
prin cratimă
Permite
întrebării
semnul
1
Compania 1 infanterie
Baza 123
Baza 123 aprovizionare
1-32 I
Batalionul 1 din Brigada 3 infanterie (batalion
înregimentat)
11
1
V
2
15
3
4
5
Date privind specificul Unităţi şi Poate fi o informaţie
misiunii unităţii sau tipul tehnică de complementară celei
tehnicii de luptă
luptă
prezentate în câmpul
T.
Permite
semnul
întrebării
6
Pt
1
(+)
Patrula constituită din pluton 1 infanterie întărit
D Înt.
2
Detaşament de întoarcere constituit din compania
2 infanterie
12
1
W
2
15
3
Gruparea dată-oră.
Se poate completa cu “de
la”, “Până la” pentru a
preciza
semnificaţia
grupului
4
Toate
semnele
convenţionale
Poate
câmpuri
5
ocupa
6
două
03050500
Punct de comandă al Batalionului Aprovizionare
şi Transport care întra în funcţie
la 3 mai, ora 05.00
0705200
Unitate care începe deplasarea la 7 mai, ora 20.00
De la 11050800
Pînă la 13051800
pers
Punct de decontaminare personal, în funcţie de la
11 mai, ora 08.00 pînă la 13 mai ora 18.00
3. Întrebuinţarea culorilor
Pentru reprezentarea semnelor convenţionale şi abrevierilor se vor
folosi următoarele culori:
- albastru – pentru forţele proprii;
- roşu – pentru forţele inamicului;
- galben – pentru suprafeţele contaminate, atât la inamic, cât şi la
trupele proprii;
- verde – pentru obstacole, distrugeri şi câmpuri de mine proprii sau
ale inamicului;
- maro – pentru drumuri;
- - negru – pentru înscrisuri: antet, caracterul documentului, titulatură,
semnături, tabele etc.
Când întrebuinţează aceeaşi culoare pentru ambele părţi, conturul
semnelor convenţionale pentru inamic se reprezintă cu linii duble. Când
această reprezentare nu este posibilă. Lângă semnul convenţional se redă
“IN”.
Exemplu:
a)
Tanc inamic
IN
b)
Batalionul tancuri
al inamicului
Situaţia reală existentă la un moment dat (iniţială) se reprezintă prin
semne convenţionale trasate prin continue, iar acţiunile planificate, hotărâte
de comandant pentru trupele proprii şi apreciate de acesta ca probabile pentru
inamic, se redau cu linii întrerupte.
În cazul în care pe aceeaşi hartă (schemă) se trec mai multe situaţii
succesive ale forţelor proprii şi ale inamicului, pentru distingerea acestora,
fiecare se particularizează prin sublinierea abrevierilor şi dublarea conturului
semnelor convenţionale, prin linii întrerupte, punctate, haşuri etc. de aceeaşi
culoare cu acestea sau prin tente de aceeaşi culoare pentru ambele părţi.
Atunci când un element de dispozitiv nu îşi schimbă locul şi este
necesar să se reprezinte şi în următoarele situaţii, semnul convenţional al
acestuia se reliefează, de fiecare dată, corespunzător variantei alese pentru
situaţia respectivă, fără să se şteargă evidenţierile anterioare.
4. Întrebuinţarea abrevierilor
14
Abrevierile se întrebuinţează pentru completare informaţiilor şi a
datelor referitoare la un semn convenţional sau la redactarea unor documente
sub formă de text.
Abrevierile (siglele) care completează semnul convenţional se înscriu
cu culoarea acestuia, fără însă a reprezenta punctul care marchează sfârşitul
prescurtării.
Abrevierile sunt aceleaşi atât pentru singular şi plural, cât şi pentru
cuvintele cu aceeaşi rădăcină, cu condiţia ca sensul acestora să fie clar.
Exemplu:
Batalion, batalioane: B.
Denumirile date grupărilor de forţe constituite temporar şi cele
onorifice ale unităţilor nu se abreviază.
Exemple:
Gruparea tactică “FĂCĂRAŞ”: G.Ta. “FĂCĂRAŞ”.
Brigada 4 Motorizată “MIHAI VITEAZUL”: Bg. 10 Mc.
“MIHAI VITEAZUL”.
Pentru a indica mai multe unităţi ale unui eşalon, acestea se redau sub
formă de fracţie, înscriindu-se la numărătordenumirea acestora, iar la numitor,
denumirea eşalonului din care fac parte.
Exemple:
Batalioanele 2 şi 3 infanterie din Brigada 4 infanterie B.2,3
I.Bg. 4 I.;
Indicarea numărului de unităţi de aceeaşi valoare se redă prin cifre.
Exemplu:
Două batalioane din Brigada 5 infanterie moto: 2B./Bg.5 I.Mo.
În situaţia în care se indică valoarea aproximativă a unor forţe se scrie
abrevierea “Apx.”.
Exemplu:
Aproximativ două batalioane de tancuri: Apx. 2 B.Tc.
5. Înscrierea termenilor calendaristici
15
Ziua, luna, ora şi minutul se redau grupat, prin câte două cifre,
înscriindu-se, pentru numerele până la 10, cifra 0 în faţă fiecărui număr. Anul
se reprezintă printr-o grupă de 4 cifre.
Grupele de cifre se separă astfel:
- prin punct, între cele care reprezintă ziua şi luna, precum şi între cele
care reprezintă ora şi minutul;
- printr-un spaţiu de mărimea unui caracter, între grupurile de cifre care
reprezintă data (ziua şi luna)şi timpul (ora şi minutul), precum şi între acestea
şi cele care reprezintă anul.
Exemple:
8 martie, ora 10 şi 30 de minute: 08.03 10.30
15 mai 2000. ora 14 şi 15 minute: 15.05 2000 14.15.
Pentru indica o noapte, se înscriu numerele ambelor zile între care este
cuprinsă aceasta, despărţite printr-o linie oblică.
Exemple:
Noaptea de spre 6 august: 05/06.08.
În cazul reprezentărilor grafice, când se completează câmpul W al unui
semn convenţional, se elimină punctele şi spaţiile dinte numerele care indică
ziua şi luna, ora minutul.
Exemple:
8 martie, ora 10 şi 30 de minute: 08031030/
În unele situaţii, când acţiunile se petrec în aceeaşi lună, aceasta nu se
mai redă.
Exemple:
Aliniament antitanc
care urmează să fie
ocupat în ziua de 15
a lunii curente, la
ora 04.30
6. Particularităţi de reprezentare
a) Pentru semnele convenţionale care nu se reprezintă la scara hărţii,
dispunerea (amplasarea) exactă este dată de mijlocul laturii inferioare sau a
părţii inferioare a acestora.
16
Dacă situaţia nu permite să se redea semnul convenţional în locul exact,
acesta se redă în alt loc şi se trasează o linie dreaptă sau frântă (curbă) până la
locul real de dispunere.
Exemple:
b) elementele componente ale unei unităţi (grupări) se pot reprezenta în
interiorul unei casete, în acoladă sau în axa de acţiune.
Exemple:
Grupare de forţe având în
compunere: în batalion de
infanterie, o companie de
trupe teritoriale, o baterie de
artilerie antitanc, o baterie de
artilerie şi un pluton de geniu
Brigadă mecanizată având în
compunere: două batalioane
mecanizate, două batalioane
de tancuri, un divizion de
artilerie şi o baterie de artilerie
antiaeriană;
x
17
Forţe navale compuse
din: un divizion de
fregate, un divizion de
vedere torpiloare şi un
divizion
de
vedete
purtătoare de rachete,
care
acţionează
pe
direcţia…
Forţe de infanterie
motorizată compuse din
o brigadă de infanterie
motorizară, o grupă
tactică de batalion şi o
companie de cercetare
care
acţionează
pe
direcţia
x
18
C a p i t o l u l II
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU
REPREZENTAREA UNITĂŢILOR,
ARMELOR, SPECIALITĂŢILOR,
CATEGORIILOR DE MILITARI
ŞI FUNCŢIILOR ACESTORA
1. Semne convenţionale de bază
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Unitate
Punct de comandă
Punct (loc) în care se desfăşoară activităţi de verificare,
adunare, întâlnire, regrupare, odihnă, precum şi
activităţi care ţin de domeniul logistic
Militar (persoană)
Grupare de forţe constituită temporar
Post de observare
Punct (loc) pentru instalaţii şi acţiuni electronice
19
Semnul convenţional de bază reprezintă elementul primar pentru
construirea, prin combinări, a altor semne.
Exemple:
Unitate motorizată (mecanizată);
Punct de comandă de brigadă de artilerie.
x
Comandamentele forţelor armate, Marele Stat Major, organele de
transporturi militare, statele majore de carabinieri, grăniceri protecţie civilă şi
alte organisme militare cu rol de conducere (coordonare) pentru care nu s-au
stabilit semne de rang se reprezintă prin înscrierea siglei acestora în interiorul
semnului convenţional de punct de comandă.
Exemple:
Marele Stat Major;
M.St.M.
Centru militar judeţean.
C.M.J.
Pentru a se arăta destinaţia punctului (locului) în care se desfăşoară
diferite activităţi, se combină semnul convenţional de bază de punct (loc) cu
abrevieri şi/sau cu semne specifice armei (specialităţii).
Exemple:
Punct de adunare;
Adn
Punct de odihnă al cercetaşilor în dispozitivul inamicului;
Odh
20
Punct de întâlnire;
P.Înt
Punct de aprovizionare.
P.Apr
2. Semne convenţionale pentru reprezentarea rangului unităţilor
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Echipă (similar)
Grupă (similar)
Pluton (similar)
Companie (similar)
Batalion (similar)
Regiment (similar)
x
xx
xxx
xxxx
Exemple:
Brigadă (similar)
Divizie (similar)
Corp de armată (similar)
Armată (similar)
21
Pluton;
Brigadă.
x
Valoarea grupărilor de forme constituite temporar se reprezintă prin
simbolul de rang al unităţilor de mărime similară.
Exemplu:
Grupare de forţe de valoare brigadă.
x
Instituţiilor de învăţământ, de cercetare, formaţiunilor, detaşamentelor,
centrelor şi laboratoarelor nu li se atribuie semne pentru rang.
Exemple:
Bază de reparaţie.
Baza 123
XXXX
A.N.
3. Semne convenţionale pentru reprezentarea funcţiei, specialităţii,
misiunii ţi stării militarilor (persoanelor)
Funcţia de comandant (şef) se reprezintă printr-un simbol sub formă de
unghi, iar cea de şef de stat major (locţiitor), printr-o linie orizontală redate
deasupra semnului convenţional de militar.
Când trebuie precizat şi eşalonul comandat, deasupra semnului
convenţional care reprezintă comandantul (şeful de stat major) se trece rangul
unităţii comandate.
Exemple:
22
Comandant de brigadă;
Locţiitorii comandantului de batalion.
Pentru a reprezenta arma (specialitatea, misiunea) unui militar, în
interiorul semnului convenţional se trece simbolul specific armei
(specialităţii, misiunii).
Exemple:
Cercetaş:
Sanitar;
Agent de legătură.
Starea unui militar (persoane) – prizonier, rănit, mort etc. – se
reprezintă printr-o abreviere care se înscrie în câmpul H.
Exemple:
Cercetaş rănit;
Rnt.
Prizonier;
Pzn.
Infractor.
Infr.
4. Semne convenţionale specifice armei sau specialitîţii*
23
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Infanterie
Infanterie moto
Mecanizate
Tancuri
Trupe teritoriale
Cercetare
Cercetare în dispozitiv
Transmisiuni
Radio
W
Radioreleu
* În acest subcapitol, semnele convenţionale specifice armei sau specialităţii sunt înscrise în
interiorul semnului convenţional de bază de unitate.
24
Ce reprezintă
Semnul convenţional
Troposferice
Telefonie – Telegrafie
Construcţii linii
Secretizare
Z
Poştă
Luptă electronică
LE
Interceptare
Emisie
Goniometrare
Bruiaj
Informatică
Msc.
Mascare
25
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Transporturi şi comunicaţii
Topogeodezie
Protecţia informaţiilor
Asigurare hidrometeorologică
Protecţie psihologică
Comenduire
Îndrumarea circulaţiei
Artilerie
Antitanc
Rachete
Geniu
Pionieri
Căi ferate
26
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Poduri
Drumuri
Pontonieri
Construcţii (lucru)
Chimie militară
Protecţie N.B.C.
Mijloace incendiare
Decontaminare
Aviaţie şi apărare antiaeriană
Aviaţie
Apărare antiaeriană
Paraşutişti
Trupe aeromobile
27
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Artilerie antiaeriană
Rachete antiaeriene
Radiolocaţie
Tehnică de rachete
Logistică
Aprovizionare
Transport
Asigurare tehnică
Întreţinere şi reparaţii
28
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Evacuare
Medical
Veterinar
Salvare
Carburanţi-lubrifianţi
Muniţie
Contraspionaj
CSp
IRP
Informare şi relaţii publice
Poliţie
Pol
Carabinieri
Grăniceri
Pompieri
Paşapoarte şi poliţie de frontieră
29
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Legătură
Mobilizare
Serviciu de informaţii
SI
Instrucţie
Inst
Completare
Cplt
Învăţământ
Înv
Comandă
Teritorial (de teritoriu)
Reprezentarea altor arme (specialităţi) se face prin combinarea
semnelor sau adăugarea abrevierilor la semnele convenţionale de bază sau la
cele specifice.
Exemple:
Aviaţie de vânătoare – bombardament;
30
Cercetare N.B.C.;
Decontaminare personal;
Pers
Poliţie militară;
PM
Unitate de infanterie care
se mobilizează.
31
C a p i t o l u l III
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA
TEHNICII MILITARE
1. Infanterie
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Puşcă mitralieră
Puşcă cu lunetă
Mitralieră
Armament de infanterie prevăzut cu aruncător de grenade
Aruncător de grenade antitanc portativ (tip AG-7)
Aruncător de grenade antitanc (tun fără, recul) (tip AG-9)
32
2. Blindate
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Tanc
Maşină de luptă (MLI, MLD)
Transport blindat (transportor amfibiu blindat)
Autovehicul blindat
3. Artilerie şi rachete
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Aruncător de bombe
Tun
Tun-obuzier
Tun antitanc
Obuzier
Aruncător de proiectile reactive
33
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Instalaţie de lansare a rachetelor
Instalaţie de lansare a rachetelor antitanc
Artilerie autopropulsată, aici obuzier autopropulsat
4. Geniu
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Pod mobil de asalt pe şasiu de tanc
Instalaţie de filtroventilaţie
Indicator pentru utilaj de geniu
Ponton
Portiţă
Bac
Mijloc improvizat de trecere
34
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Puncte suspendată
Reflector poliedric
Mină:
a) antipersonal;
b) antiblindate;
c) cursă (surpriză);
d) cu acţiune comandată;
e) direcţională
f) ancorată;
g) de fund;
h) în derivă
i) de protecţie a barajelor;
j) de tip necunoscut
Exemple de tehnică de geniu:
Tanc cu dragor;
Dg
Autovehicul blindat cu lamă de buldozer;
Maşină de săpat tranşee
MST
Bdz
35
5. Chimie militară
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Aruncător de flancări
Aruncător de grenade incendiare
Staţie de calcul analitic
Fugasă
Generator de fum
F
6. Transmisiuni
Semnul convenţional
W
Ce reprezintă
Staţie radio
Staţie radioreleu
W
Receptor radio
36
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Radiotelefon
W
Centrală telefonică
Terminal:
a)
a) Telefonic;
b)
b) Telegrafic, aici cu dispozitiv de secretizare;
c)
c) Fax;
FAX
d) Date (monitor, imprimantă, Tv)
d)
DATE
7. Luptă electronică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Staţie de interceptare (cercetare)
Staţie de goniometrare
Staţie de bruiaj electronic
37
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Staţie pentru determinarea condiţiilor de compatibilitate
electromagnetică
Capcană termică
Reflector dipol
Senzor
Marcator radio de obiectiv
8. Informatică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Calcul electronic
9. Protecţia informaţiilor
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Dispozitiv pentru protecţia informaţiilor
Complex de protecţie a informaţiilor
38
10.Protecţie psihologică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Difuzor
Staţie de amplificare
W
Staţie de radiodifuziune
Staţie de televiziune teritorială
Studio pentru montaj emisiuni
E
Maşină de reportaj
Tipografie
Materiale scrise
Generator (imitator) de sunet
39
11.Aviaţie
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Avion
Avion de vânătoare
Avion de bombardament
Avion de cercetare
Avion fără pilot
Hidroavion
Elicopter
Satelit militar
Aerostat
40
12.Apărare antiaeriană
Ce reprezintă
Semnul convenţional
Mitralieră antiaeriană
Tun antiaerian
Instalaţie de lansare a rachetelor antiaeriene
Staţie de radiolocaţie
Radioaltimetru
Staţie de recunoaştere prin radiolocaţie
Staţie de conducere a focului
Staţie de dirijare a rachetelor antiaeriene
41
13. Transporturi şi comunicaţii
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Tren (vagon)
Vagon platformă
14. Logistică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Abator:
a) de campanie;
b) de teritoriu
Brutărie de campanie
Bucătărie
Bucătărie rulantă
Car
Staţie de alimentare (pompare)
Spălătorie (baie) de campanie
Automobil (maşină)
Autoturism
T
42
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Autocamion
Autospecială
Tractor
Trailer
Remorcă
15.Protecţie civilă
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Hidrant
Mijloc de stins incendiu
Sirenă
Dispozitiv de întrerupere a iluminatului exterior
43
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Centrală de alarmare
Staţie de control a radioactivităţii mediului înconjurător
16.Particularităţi de reprezentare
a) Reprezentarea tehnicii pentru care nu s-au stabilit semne
convenţionale în cuprinsul capitolului III se face prin combinarea semnelor
convenţionale şi/sau abrevierilor care definesc elementele componente
(destinaţia) ale tehnicii respective.
Exemple:
Aruncător de bombe instalat pe
transportor blindat;
Elicopter antitanc;
Autospecială de cercetare N.B.C.
instalată pe autoturism;
T
S
Staţie de interceptare de
radiolocaţie; diurna
Staţie de interceptare radio
W
44
b) Reprezentarea unor caracteristici ale tehnicii militare se realizează
prin bararea semnelor convenţionale ale acesteia, cu linii, astfel:
Tehnică militară
Cu o linie
Bararea semnului convenţional:
cu două linii
cu trei linii
cu patru linii
Tunuri, tunuri-obuziere, Calibrul până
obuziere, aruncătoare
la 100 mm
Calibrul
100-150 mm
Calibrul peste
150 mm
-
Instalaţii de lansare a
rachetelor antitanc
Bătaie până
la 2 km
Bătaie până
la 3 km
Bătaie până
la 5 km
-
Calibru
mic
Calibru
mijlociu
Calibru
mare
-
Instalaţii de lansare a
rachetelor antiaeriene
Bătaie
apropiată
Bătaie
mică
Bătaie
medie
Bătaie
mare
Tancuri, tractoare de
artilerie,
avioane
(elicoptere), de transport
Uşoare
Mijlocii
Grele
-
Aparatură electronică cu
funcţionare în gama
undelor
Metrice
Decimetrice
Centimetrice
Milimetrice
Avioane de cercetare
(bombardament)
Tactică
Operativă
Strategică
-
aparatură electronică cu
putere de emisie
Mică
Medie
Mare
-
Tunuri antiaeriene
Exemple:
Tun calibrul 100 – 150 mm;
Instalaţie de lansare a rachetelor
tactice
45
Instalaţie de lansare a rachetelor
antiaeriene cu bătaie medie;
Tanc mijlociu;
Tractor de artilerie mijlociu;
Staţie de radiolocaţie în gama
undelor decimetrice,
Elicopter greu de transport
46
Capitolul
IV
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA
ACŢIUNILOR, ELEMENTELOR DE DISPOZITIV
ŞI MISIUNILOR
1. Probleme generale
Informaţiile referitoare la semnele convenţionale care reprezintă
acţiuni, elemente de dispozitiv şi misiuni se redau prin abrevieri, caractere
alfanumerice sau prin alte semne convenţionale înscrise în câmpurile
respective. Denumirea, lungimea şi semnificaţia câmpurilor se prezintă în
tabelul de mai jos:
Destinaţia
Litera
câmpului
Nr. maxim de
caractere
alfanumerice
A
-
Indicator de rol
B
6
Semn convenţional de Raioane de
rang
apărare, puncte de
sprijin, poziţii,
aliniamentele
misiunilor, direcţii, linii de
despărţire etc.
Numărul
obiectivului
G
21
Aplicabilitatea
Observaţii
Toate
semnele Semn
convenţiconvenţionale
onal
(observare)
pentru
armă,
specialitate,
tehnică,
acţiuni,
elemente
de
dispozitiv, misiuni
etc.
(codul) Acţiuni de foc şi
lovire, elemente
de baraje
Adnotări
Toate semnele
convenţionale
Indicativ de prioritate
Acţiuni de foc şi
lovire
Informaţiile nu se
transmit la alte
eşaloane
47
Destinaţia
Aplicabilitatea
Direcţia vântului
Lovituri N.B.C.
Litera
câmpului
Nr. maxim de
caractere
alfanumerice
Q
-
V
15
Tipul
armei
sau Lovituri N.B.C.
mijlocului de folosire
a A.N.M.
W
15
Gruparea dată – oră
Observaţii
Indică
direcţia
probabilă
a
contaminării
N.B.C.
Toate semnele
convenţionale cu
excepţia celor
pentru limite
2. Limite, aliniamente, misiuni
Limitele fâşiilor (zonelor de responsabilitate) unităţilor se reprezintă
prin linii de despărţire întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional
al rangului eşalonului la care se referă, iar dacă este cazul, în dreptul (lângă)
acestuia se trece numerotaţia unităţilor. În situaţia în care linia desparte două
unităţi aparţinând unor state diferite din cadrul Parteneriatului pentru Pace se
poate reda abreviat şi numele acestora.
Poziţionarea
câmpurilor:
T
B
T
Exemple:
Linie de despărţire între Brigăzile 3 şi 5;
3
X
5
48
În situaţia în care este necesar să se redea şi natura unităţii, aceasta se
înscrie abreviat după numerotaţie.
Exemple:
Linii de despărţire în baterie situaţii
1.Între brigăzile 2 şi 3 2. În dispozitivul Bg. 3.
În
de infanterie moto
I.Mo.
Cp.I.Mo.
Bg. 2 I.Mo.
X
X
1
X
Bg. 3 I.Mo.
dispozitivul
2
1
X
3
În situaţia când se reprezintă unităţi de valoare diferită, pe linia de
despărţire se redă semnul convenţional al rangului unităţii cu valoarea mai
mare, cu excepţia limitei de spate, unde, întotdeauna, se foloseşte semnul
convenţional al rangului unităţii din faţă. Linia de despărţire se prezintă de la
pluton în sus.
Aliniamentele de desfăşurare (apărare, atac, coordonare etc.) se redau
printr-o linie al cărei traseu urmează coordonatele sau punctele reale din teren.
Linia poate fi întreruptă de abrevieri sau alte semne convenţionale care să-i
evidenţieze clar destinaţia.
Poziţionarea
câmpurilor:
(A)
W
A
H
(A)
Exemple:
Aliniamentul de
desfăşurare pe
coloane de companii,
care va fi atins la ora
11.15 în ziua de 15
octombrie
Aliniamentul antitanc
nr.1 al Brigăzii
Artilerie
1/Bg. Art.
49
Aliniamentul de contact se reprezintă, în general, prin semicercuri care
au concavitatea îndreptată spre dispozitivul propriu, respectiv, al inamicului.
Exemplu:
Aliniament de contact.
1
2
În situaţia când se organizează fâşie de siguranţă (poziţie înaintată sau
siguranţă de luptă), limita dinainte a apărării se redă prun semnul
convenţional de aliniament, iar limita dinainte a celor mai înaintate elemente,
prin semicercuri care au concavitatea orientată spre dispozitivul propriu.
Exemplu:
Limita dinainte a fâşiei de
siguranţă şi limita dinainte a
apărării Brigăzii 5 infanterie
LDA
X
5
X
5X
5
Aliniamentele (limitele) până la care se execută misiuni specifice
armelor şi specialităţilor (artilerie, cercetare, luptă electronică etc.) se
reprezintă printr-o linie pe care se redă, în funcţie de situaţie, semnul
convenţional sau denumirea abreviată a armei (specialităţii) respective.
50
Exemple:
Aliniamentul
distanţei maxime
de tragere cu
armamentul
de
artilerie;
aliniamentul până
la care se asigură
cercetarea N.B.C.
Limita maximă a
zonei de neutralizare prin bruiaj
a mijloacelor
electronice
Aliniamentele misiunilor urmează punctele reale din teren şi se redau
prin linii întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional al rangului
eşalonului la care se referă.
Poziţionarea
câmpurilor:
W
B
H
Exemplu:
X
Misiunea brigăzii
de infanterie
În situaţia în care misiunea unităţii este împărţită în misiune imediată şi
următoare sau pe etape, aliniamentul misiunii imediate (etapei) se reprezintă
cu semnul convenţional al rangului unităţii şi abrevierea “Im” sau “Et…”.
Exemplu:
Misiunea imediată
a brigăzii
X
Im
51
3. Raioane (zone), puncte de sprijin, poziţii
Conturul raioanelor se redă printr-o linie care urmează coordonatele sau
punctele reale din teren.
Poziţionarea
câmpurilor:
W
A
T
H
Conţinutul câmpului H se poate reda, după caz, în interiorul sau în
exteriorul raionului.
Exemple:
Raion pregătit pentru
lupta antidesant de 14091200
către Compania 1
Infanterie, gata la
14.09, ora 12.00;
X
Cp 11
Raion
în
care
acţionează elemente
teroriste înarmate
Tero
Informaţi
52
În unele situaţii, în interiorul raionului se poate reda semnul
convenţional de unitate sau denumirea abreviată a acesteia.
Exemple:
Raionul de desantare
prin paraşutare al
Companiei 1
Destinaţie Specială
Raionul de regrupare
al
Brigăzii
4
Infanterie Motorizată
Bg. 4 I.Mo.
Rgr
Raion ce constituie
“OBIECTIV”, aici
nr. 105
Obv 105
Raioanele de apărare, poziţiile, punctele de sprijin se reprezintă la scară
sau schematic. Pentru a se deosebi de alte tipuri de raioane, conturul este
întrerupt de semnul convenţional al rangului unităţii, redat întotdeauna pe
partea opusă contactului cu adversarul.
Poziţionarea
câmpurilor:
W
(T)
T
B
H
53
Exemple:
Raionul de apărare al
Batalionului 3
Infanterie, ocupat la
25 octombrie, ora
17.00;
3I

Punctul de sprijin al
Companiei 1
Infanterie, reprezentat
pe plutoane.
3
1
3
2

Raioanele, punctele de sprijin, poziţiile de apărare fortificate se redau
prin amplasarea unor segmente scurte aşezate perpendicular pe conturul
exterior al aceastora.
Exemplu
Raionul fortificat al
Batalionului 2
Infanterie.
21 I

Câmpul T din afara raionului se completează în situaţia în care se
impune cunoaşterea unităţii care realizează lucrarea (amenajare genistică,
aprovizionare, transport etc.).
Exemplu:
Raionul fortificat al
Batalionului 3
Infanterie, amenajat
genistic de Plutonul 2
Pionieri.
3I
Pl 2Pi

54
Poziţiile de apărare (tragere) se reprezintă la scară sau schematic
printr-o linie având capetele orientate în unghi spre înapoi, la care se adaugă
semnul convenţional de unitate sau rangul şi/sau mijlocul de foc.
Exemple:
Poziţia de apărare a
Grupei 3 Infanterie;
3
Raionul batalionului
în apărare, unde sunt
reflectate sectoarele
de tragere şi sacul de
foc (S.Fc.)
S.Fc.
3
3


oziţia de tragere a
Bateriei 2 Obuziere;
Raionul poziţiilor de
tragere al
Divizionului Artilerie
din Brigada 5
Motorizată. dispus pe
baterii
2


2
3
1
5
5Mo
2
Zonele contaminării radioactive se reprezintă prin linii al căror traseu
corespunde punctelor cu acelaşi nivel de radiaţie. În locul valorilor nivelurilor
de radiaţie se pot reda codurile (culorile sau literele)corespunzătoare
55
nivelurilor de radiaţie. În punctul de pornire al zonei se poate reda simbolul
sursei contaminării (explozie nucleară, agent economic etc.)
Câmpurile zonei contaminării radioactive:
C1
C2
C3
C4
4. Direcţii
Semnul convenţional
Ce reprezintă
a.
Indicator pentru:
a) atac;
b.
b) atac principal
Direcţie de atac
Direcţie principală de atac
56
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Axa de atac (înaintare)
x
Axa principală de atac (înaintare)
Indicator pentru:
a
a) direcţie de interzis;
b.
b) direcţie principală de interzis
Direcţie pe care unităţi din F.A.U. urmează
şi sprijină F.A.I.
direcţie pe care unităţi din F.A.U. se
deplasează şi se introduc în operaţie
(luptă), aici preiau efortul principal
Primele două semne convenţionale se folosesc când forţele au libertatea
de a acţiona în întreaga fâşie (zonă).
Direcţia de atac se foloseşte, de regulă, pentru eşaloane de valoare
batalion şi mai mici şi condiţionează executarea acţiunii numai în lungul
direcţiei respective.
Axa de atac permite atacul şi manevra numai în spaţiul corespunzător
axei; acţiunile în afara axei se execută numai cu aprobarea eşalonului
superior.
Vârful săgeţii se redă pe aliniamentul (obiectivul, reperul) care
reprezintă (defineşte) misiunea, iar linia care marchează direcţia (axa) poate fi
întreruptă de semnul de rang al unităţii care execută misiunea.
57
5. Deplasare
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Indicator pentru mobilitate:
a.
a) pe jos;
1
1
b) pe roţi;
b.
1
1
c.
c) pe roţi pentru orice fel de teren;
d.
d) pe şenile;
e.
e) mixtă (pe roţi şi şenile);
f.
f) tractat;
g.
g) pe calea ferată;
h.
h) aeropurtat
58
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Itinerar de deplasare.
În cazul deplasării în ambele sensuri, nu se
pune săgeata. semnul convenţional se
poate completa cu un simbol de unitate,
tehnică, nume de cod sau număr.
Coloană:
a.
a) în deplasare;
b.
b) oprită.
Indicator de impracticabilitate.
În interiorul acestuia se redă simbolul sau
abrevierea categoriei de tehnică pentru
care nu este practicabil.
Indicatorul se leagă cu o linie de elementul
la care se referă (raion, itinerar etc.).
Ocolire:
a.
a) uşoară;
b.
b) dificilă;
c.
c) imposibilă.
sector de comenduire şi îndrumare a
circulaţiei.
Exemple:
Batalionul 3 Mecanizat
în marş pe autovehicule
pe roţi;
59
O coloană de 10 MLI în
deplasare către MALINA,
la 17 iulie, ora 10.05;
17071005
10 MLI
MALINA
Itinerar de deplasare
impracticabil pentru
autovehicule pe roţi;
ICLOD
ROŞU
Raion inaccesibil
autovehiculelor pe roţi şi
pe şenile;
Vad cu dificultate la
intrare şi la ieşire.
5. Puncte, posturi, locuri
Ce reprezintă
Semnul
convenţional
Punct de control
PC
PC
Punct iniţial
PT
PI
1
SCULENI
1
60
Ce reprezintă
Semnul
convenţional
Punct final
PF
PF
1
1
Punct de
coordonare
Post de comenduire şi îndrumare a circulaţiei
Post de dispeceri şi control al circulaţiei
Indicator militar de îndrumare a circulaţiei
7. Acţiuni de foc şi lovire
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Sector de tragere (lansare, observare,
bruiaj etc.)
Foc pe obiectiv punctiform
Foc pe obiectiv de suprafaţă
Foc liniar
61
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Val de foc, aici un aliniament
“MARTIE” Foc masat
Concentrare succesivă a focului, aici un
aliniament
Lovitură executată de aviaţie
Lovituri cu mijloacele de foc, aici cu
artileria.
Conturul semnului convenţional încercuieşte obiectivul (suprafaţa de teren)
asupra căruia s-a executat focul.
Când situaţia impune, în locul semnului
convenţional de artilerie se redă tipul
mijlocului folosit: tun, obuzier, rachetă etc.
Distrus (nimicit)
Se aplică peste semnul convenţional al
obiectivului
Incendiu izolat.
Săgeata indică direcţia vântului
Luptă pe aliniamente intermediare
II
II
1
II
Acţiuni de fixare
1
LDA
1
1
62
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Contralovitură (contraatac)
Acţiuni de întârziere
Forţe care încercuiesc
Forţe încercuite
Ambuscadă.
Vârful săgeţii indică locul precis al acţiunii
Pândă
Infiltrare
1
1
Cercetare prin luptă
Urmărire
Procedeu de luptă prin surprindere (raid,
incursiune, sondă etc.)
Sector de rupere
LDA
X
(în brigadă)
X
63
Poziţionarea câmpurilor focului
pe obiectiv punctiform
B
W
G
Exemplu:
Foc pe obiectiv punctiform,
obiectivul nr. 30, executat
la 14 mai, ora 10.00
30
14051000
Poziţionarea câmpurilor focului
pe obiectiv de suprafaţă
B
W
G
Exemplu:
Foc pe obiectiv de suprafaţă,
obiectivul (sectorul) nr. 50,
planificat a se executa la 14 mai,
ora 10.30
Poziţionarea câmpurilor pentru
focul liniar:
50
14051030
B
W
G
Exemplu:
Foc liniar, foc de baraj de bază,
obiectivul codificat “ALUN”,
planificat să se execute la 15
mai, ora 04.50
“A”
15050450
64
Poziţionarea câmpurilor pentru
procedeul
de
luptă
prin
surprindere:
W
T
A
H
Exemplu:
Raid executat de Plutonul 3
Infanterie din Compania 2
Infanterie; începerea misiunii la
11.40, ora 22.50
DE LA 11042250
RAID
3/Cp.2I
Exemple de fâşie şi sector de tragere:
Fâşie de tragere pentru un pluton
de infanterie moto
Sector de tragere pentru maşina
de luptă a infanteriei
Exemplu de acţiune de întârziere:
Acţiune de întârziere executată
de către Compania 2 Infanterie
-2I
-2I
65
8. Acţiuni specifice
8.1. Cercetare terestră
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Direcţie de cercetare
Supraveghere
AN
Nr.1
03.00 14.05
Gr.Cc.Nr.1. B.D.S.
05.00
16.03
Pt.Cc.Nr.2 Bg.1 I.Mo
03.00
27.05
Echipă de destinaţie specială a Armatei
Naţionale (A.N.)
grupă de cercetare (Gr.Cc. predat de la
unitate)
Patrulă de cercetare şi timpul începerii
Echipă de
inamicului
Nr.4
07.00 17.03
cercetare
în
Sursa agenturii cu indicarea ordinii şi
timpul începerii acţiunilor
Exemple:
Compania 2 Infanterie în
cercetarea unei fâşii de
batalion
II
2
II
Direcţie
N.B.C.
de
cercetare
8.2. Desantare
Semnul convenţional
dispozutivul
Ce reprezintă
Desantare prin paraşutare
Desantare prin aterizare
66
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Fâşie în care se neutralizează mijloacele
antiaeriene ale inamicului
Element de dirijare a paraşutării
8.3. Artilerie şi rachete
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Grupare de artilerie, aici de brigadă,
formată din două divizioane
Post de ascultare
Bază:
a.
a) de intersecţie
b.
b) acustică
Când nu se cunoaşte sau nu este nevoie să se redea locul real de
dispunere al fiecărui divizion, gruparea de artilerie se poate reprezenta prin
înscrierea abreviată a denumirii acesteia în semnul convenţional de raion.
67
Exemplu:
Grupare de artilerie
de brigadă
G.A. Bg.
8.4. Geniu
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Tranşee
Adăpost:
a.
a) la suprafaţă;
b.
b) de tip îngropat;
c.
c) subteran;
d.
d) sub parapet
Şanţ adăpost:
a.
a) acoperit;
b.
b) neacoperit
68
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Lucrare pentru executarea locului:
a.
a) din lemn şi pământ;
b.
b) din prefabricate de beton;
c.
c) de tip greu (permanentă);
d
d) cu cupolă blindată;
e.
e) cu cupolă escamotabilă
Punct de exploatare şi prelucrare a
lemnului
Punct de fabricare betoane
Obstacol punctiform
Abatiză
Capcană explozivă
Obstacol antitanc neexploziv
Obstacol de sârmă, asigurat cu mine cu
percuţie la tracţiune
69
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Obstacol liniar nedefinit
Obstacol puţin vizibil
Obstacol împotriva desantului aerian
Baricadă
Reţea de sârmă ghimpată, aici pe două
rânduri de pari, conectată la reţeaua
electrică
Şanţ antitanc în curs de execuţie.
Dacă şanţul este terminat, interiorul
triunghiurilor se haşurează
a.
Distrugere:
a) planificată;
b.
b) pregătită în stadiul 1 (de siguranţă);
c.
c) pregătită în stadiul 2 (armat);
d.
d) executată
Semnul convenţional se redă peste
simbolul elementului distrus (de distrus)
sau în afara acestuia. Când nu este
necesar să se redea stadiul distrugerii, se
reprezintă numai stadiul 2
70
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Grup (banc) de mine
Câmp de mine:
a.
a) executat manual sau mecanizat;
b.
b) executat prin lansare la distanţă (cu
aviaţia, artileria etc.)
S
Zonă de baraje
M
M
M
Zonă minată nedeterminată topografic şi
neîngrădită, aici conţinând mine de tip
necunoscut
M
a.
Drum:
a) de bază;
b.
b) de rezervă;
Rz
c.
Rz
c) de varientare
71
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Loc de întoarcere pe drum (platformă de
încrucişare)
Culoar (de trecere, de intrare, de ieşire, de
recuperare)
Vad
Punct de trecere.
În interior se redă simbolul (abrevierea)
mijloacelor de trecere şi, când este necesar,
numărul acestora
Sector de forţare (trecere)
Post de fotografiere terestră
Poziţionarea câmpurilor
obstacolului punctiform
W
T
Exemplu:
Abatiză executată de
către Plutonul 1
Pionieri la 22
decembrie, ora 09.00
22120900
Pl. 1 Pi.
A
H
72
Poziţionarea câmpurilor
elementelor de baraje, aici,
câmp de mine:
B
W A
T
H
Exemplu:
Câmpul de mine
antiblindate nr. 15, realizat
de Plutonul 1 Pionieri până
la 12 martie, ora 17.00,
având plantate 200 de mine,
prin care este executat un
culoar de trecere;
15
12031700
Pl. 1Pi
200
Zonă de baraje în care sunt
executate câmpuri de mine
şi obstacole neexplozive
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Lovitură chimică (biologică)
Punct de măsurare a nivelului debitului
dozei de radiaţie
Perdea de fum
FUM
Poziţionarea câmpurilor pentru
lovitura chimică (biologică)
W
V
H
Q
73
Exemplu:
Atac chimic cu iperită,
produs la 30.09, ora 14.10,
având norul în deplasare în
direcţia săgeţii
30091410
Ip.
8.6. Transmisiuni
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Centru de transmisiuni.
Tipul centrului se redă în câmpul H prin
abrevierile: N – nodal; S – sprijin; G – de
garnizoană
Linie de transmisiuni.
Numărul căilor (canalelor) se poate
reprezenta întrerupând linia cu grupe de
cifre despărţite prin punct, în ordinea:
- telefonice pe două fire;
- telefonice pe patru fire;
- telegrafice pe două fire;
- telegrafice pe patru fire;
- transmiteri de date
Staţie intermediară
SAED
Staţie de adunare
documentelor
şi
expediere
Staţie poştală militară
Centru de telecomunicaţii teritorial
a
74
Exemple:
Centrul de transmisiuni al
punctului de comandă al unei
brigăzii de infanterie având în
compunere:
- staţie telefonică centrală;
- staţie telegrafică;
- staţie de secretizare;
- staţie de comutare şi verificare
a căilor (liniilor);
- staţie de frecvenţă;
- staţie de alimentare electrică;
- grup de receptoare radio şi
telecomandă;
CV
Linie radioreleu care se
exploatează:
- 8 căi telefonice pe două fire;
- 2 căi telefonice pe patru fire;
- 4 căi telegrafice pe două fire;
- 0 căi telegrafice pe patru fire;
- una cale pentru transmiteri de
date
8.2.4.0.1.
2.2.1.1.0.
2.2.1.1.0.
6.2.3.2.1.
4.1.2.0.0.
2.2.1.1.0.
Centru
de
telecomunicaţii
teritorial având:
a) joncţiuni de abonare;
b)
b) tranzit de căi;
c) ramificarea căilor pe o direcţie
c)
0.2.0.2.0.
a)
75
8.7 Luptă electronică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Centru de luptă electronică
LE
Centru de interceptare - goniometrare
Post de bruiaj electronic
Centru de conducere şi dirijare a focului
din sistemul de cercetare-lovire
Sistem integrat de luptă electronică
Bază de goniometrare
Zonă de goniometrare
76
8.8. cercetare radio
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Centru de cercetare radio
Punct de interceptare radio
Punct (post) de interceptare emisiuni
radioreleu
8.9. Informatică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Reţea de calculatoare electronice
8.10. Protecţia informaţiilor
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Legătură protejată
77
8.11. Mascare
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Acţiune (lucrare) de înşelare
Lucrare de ascundere
Exemple:
Lucrare de înşelare – tanc
în amplasament
Lucrare de ascundere a
unui pod
8.12. Transporturi şi comunicaţii
Semnul convenţional
Ce reprezintă
a.
Indicator pentru activităţi de transporturi
şi comunicaţii
a) îmbarcare;
b.
b) debarcare;
c.
c) transbordare
78
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Staţie de cale ferată în care se execută
activităţi militare, aici de îmbarcare
Sector de cale ferată.
În casetă se trec caracteristicile acestuia şi
alte detalii
Eşalon militar transportat, aici pe calea
ferată.
Vârful săgeţii se trasează în locul prin care
trece şi în care soseşte eşalonul de
transportat
8.13. Aviaţie şi apărare antiaeriană
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Aerodrom.
Felul pistelor se redă în câmpul H prin: A
– asfaltată; B – betonată; C – consolidată;
M – metalică; N - naturală
Elidrom
Teren de aterizare
79
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Nod de aerodromuri
Centru de conducere a acţiunilor aviaţiei
Punct de conducere a aviaţiei în luptă
Punct de dirijare şi indicare a obiectivelor
Luptă aeriană
Raion în care se execută acţiuni ale
aviaţiei.
Natura acţiunii (cercetare fotografiere etc.)
se redă prin semnul convenţional al
aeronavei sau prin abreviere
Culoar de acţiune al aviaţiei, aici de ieşire
Aliniament pentru aviaţie
Zona de foc a rachetelor şi artileriei
antiaeriene
80
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Direcţie de atac a aviaţiei
Axă de atac a aviaţiei
Traiect de zbor
8.14. Asigurare hidrometeorologică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Direcţia vântului şi gradul de acoperire cu
nori.
În câmpul H se redă viteza vântului în m/s,
gradul de acoperire cu nori şi altitudinea în
metri
Centru meteorologic
Punct (post) meteorologic
8.15. Logistică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Depozit teritorial
81
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Agent economic de aprovizionare
Agent economic prestator de servicii
Conductă de campanie pentru produse
petroliere
Ax de evacuare-reparare a tehnicii militare
Staţie tehnică.
Destinaţia acesteia se redă în câmpul H
Sursă de apă
Loc de adunare a tehnicii deteriorate
Spital de campanie
Cimitir
82
Exemple:
Depozit de alimente
Alim
Depozit de muniţie al
Brigăzii 3 Infanterie
X
3I
Depozit de logistică în
care se găsesc materiale de
geniu, chimice şi de
transmisiuni
Ge.Ch.Trs.
8.16. Protecţie civilă
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Adăpost de protecţie civilă
Agent economic cu componente nucleare,
chimice sau explozive
Dărâmături, demolări
Obiectiv de importanţă deosebită
Obiectiv de patrimoniu
Formaţiune de pompieri
83
Semnul convenţional
Sector şi raioane de intervenţie pentru
protecţia civilă.
Numerotarea sectorului de intervenţie se
face cu cifre romane, aici nr. II, iar a
raioanelor, cu cifre arabe, aici 1,2,3. În
câmpul H se scrie sub formă de fracţie: la
numărător – numărul de locuitori, iar la
numitor – şeful sectorului de intervenţie
1
3
II
Ce reprezintă
2
Ev. pop
Raion în (din) care se evacuează populaţie
civilă şi bunurile materiale.
În câmpul H se trece numărul raionului, iar
sub formă de fracţie, la numărător –
numărul persoanelor evacuate, iar la
numitor – numărul locuitorilor cu
domiciliul stabil în raionul respectiv. Sub
casetă se redă săgeata care indică intrarea
(ieşirea) din raion, aici ieşirea
8.17. Drept internaţional umanitar
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Indicator pentru organizaţiile
internaţionale şi societăţile naţionale de
Cruce Roşie.
Crucea se redă cu culoarea roşie
Indicator pentru serviciile medicale
militare şi civile, personalul religios civil
care participă la serviciile medicale sau de
protecţie civilă.
Crucea şi semiluna se redau cu culoarea
roşie
Indicator internaţional pentru protecţia
civilă.
Triunghiul este colorat în albastru pe fond
portocaliu
84
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Indicator pentru obiectiv cultural aflat sub
protecţie generală.
Triunghiul şi rombul înnegrite se colorează
în albastru
Indicator pentru obiectiv cultural aflat sub
protecţie specială.
Triunghiurile şi romburile înnegrite se
colorează în albastru
Indicator pentru lucrări şi instalaţii foarte
periculoase (baraje, diguri, centrale
nucleare etc.).
Interiorul cercurilor se colorează în
portocaliu
8.18. Informare şi relaţii publice
Semnul convenţional
RTv
mil
Pres
mil
Ce reprezintă
Redacţie de radio-televiziune emisiuni
militare
Redacţie presă militară
8.19. Pază şi ordine
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Post de pază cu câine de serviciu
Patrulă de pază cu câine de serviciu
85
Semnul convenţional
0700
1800 PC
TF
Ce reprezintă
Punct de control trecere frontieră, aici
deschis între orele 07.00 şi 18.00
Scotocire
SCT
Captură
Control special (filtru)
200
Escortă, aici pentru 200 de persoane
escortate.
Dreptunghiul şi numărul de persoane
escortate se redau cu culoarea specifică
forţelor din care provin
Cordon de ordine:
a.
a) simplu, aici cu autovehicule;
b.
b) dublu, aici cu personal
86
CAPITOLUL V
ABREVIERI
1. ABREVIEREA DENUMIRILOR MARILOR UNITĂŢI,
UNITĂŢILOR ŞI SUBUNITĂŢILOR
Denumire completă
Abrevierea
1
2
Armata Naţională
A.N.
Armată
A.
Academia militară
A.M.
Batalion
Baterie
Baza
Brigada
B.
Bt.
Bz.
Bg.
Comandament
Comandament teritorial
Companie
Corp de armată
Corp aerian (de aviaţie)
Cmd.
C.T.
Cp.
C.A.
C.Aer. (Av.)
Detaşament
Direcţie
divizie
Divizion
Dt.
Dir.
D.
Dn.
Echipă
Escadrilă
Ech.
E.
Flotilă
Forţele Armate
Front
Fl.
F.A.
F.
Grup
Grupare
Grupă
Grupă operativă
Gp.
G.
Gr.
Gr.Op.
Mare unitate
Marele Stat Major
M.U.
M.St.M.
87
1
2
Ministerul Apărării
Ministerul Afacerilor Interne
Batalion de tancuri
Divizion de artilerie
Divizion de artilerie antitanc
Divizion de artilerie antiaeriană
Divizionul 1 tunuri (obuziere)
Divizion de artilerie reactivă
Divizionul 1 rachete antiaeriene
M.Ap.
M.A.I.
B.Tc.
Dn.A.
Dn.A.T.
Dn.A.A.
Dn.I.T.
Dn.Re.
Dn.1 R.A.A.
Escadrilă de elicoptere de luptă
Escadrilă aviaţie de vânătoare
Escadrilă de elicoptere de transport şi luptă
E.El.L.
E.Av.V.
E.El.Tr.L.
Subunităţi de asigurare
Secţie gospodărie (grupă gospodărie)
Direcţia operaţii a Marelui Stat Major
Departamentul
Administrativ-militar
(al
Republicii Moldova)
Centru de analiză
Centru de instruire
Depozit de carburanţi
Nod de transmisiuni al M.St.M.
Grupare de artilerie a brigăzii 1 infanterie
motorizată
Unităţi de infanterie
Unităţi speciale
Trupe de apărare teritorială
Batalionul de infanterie motorizată
Batalion tancuri
Divizion de obuziere
Divizion antiaerian
Baterie de artilerie antiaeriană
Baterie de rachete antiaeriene
Baterie cercetare şi transmisiuni antiartilerie
companie cercetare
Companie transmisiuni
Pluton comandă
Companie geniu
Companie protecţie antichimică
Companie deservire materială
Sub.Asg.
Sc.Gs. (Gr.Gs.)
Dir.Op.M.St.M.
D.A.M. (R.M.)
C.Anl.
C.Ins.
Dp.C.
N.T.M.St.M.
G.A.Bg. 1 I.Mo.
U.I.
U.Sp.
Tr.Ap.T.
B.I.Mo.
B.Tc.
Dn.Ob.
Dn.A.A.
Bt.A.A.
Bt.R.A.A.
Dt.Cc.Trs.A.Art.
Cp.Cc.
Cp.Trs.
Pl.Cdă.
Cp.Ge.
Cp.Pr.A.Ch.
Cp.D.M.
88
1
Companie de reparat tehnica militară
Companie de pază
Pluton de drumuri şi comenduire
Punct medical
Grupă pregătire desant-paraşutat
Companie Stat Major şi deservire
Pluton puşcă-mitralieră antitanc
Pluton antitanc
Baterie aruncătoare de mine
Serviciu armament de rachete şi artilerie
Serviciu automobile, transportare, amfibii,
blindate şi tancuri
Serviciu echipament
Serviciu alimentar
Serviciu carburanţi lubrifianţi
Serviciu cazare şi exploatare a locuinţelor
Brigada 1 infanterie motorizată
Brigada de artilerie
Brigada de rachete antiaeriene
Brigada de aviaţie mixtă
Escadrilă de aviaţie mixtă independentă
Regiment de transmisiuni independent
Batalion destinaţiei specială
Batalion de pază şi asigurare
Batalion geniu
Baza reparaţie restabiliri
Batalion de asigurare materială independent
Companie
de
luptă
redioelectronică
independentă
Companie de apărare chimică independentă
Detaşament topogeodezic
Companie cercetare radio şi radiotehnică
independentă
Centru zonal de instruire
Depozit central a patrimoniului tehnic
Laborator tehnic de măsură independent
Spital militar central
Spital militar
Batalion de conducte independent
Policlinică militară centrală
Depozit medical independent
2
Cp.Rp.T.M.
Cp.Pz.
Pl.Dr.Cmd.
P.Med.
Gr.Pg.Ds.Pşt.
Cp.St.M.D.
Pl.P.M.A.T.
Pl.A.A.
Bt.Ar.Mn.
S.Arm.R.A.
S.Au.T.A.B.Tc.
S.Eh.
S.Al.
S.C.L.
S.Cz.Expl.
Bg. 1 I.Mo.
Bg.A.
Bg.R.A.A.
Bg.Av.M.
E.Av.M.Ind.
R.Trs.Ind.
B.D.S.
B.Pz.Asg.
B.Ge.
Bz.Rp.Rs.
B.Asg.Mt.Ind.
Cp.L.Rd.Elc.Ind.
Cp.Ap.Ch.Ind.
Dt.Topo.Geo.
Cp.Cc.Rd.Th.Ind.
C.Zn.Inst.
Dp.C.Patr.Th.
Lb.Th.Măs.Ind.
Sp.Milit.C.
Sp.Milit.
B.Cd.Ind.
Pol.Milit.C.
Dp.Md.Ind.
89
1
Grupă veterinară zoologică
Depozit de păstrare şi
combustibilului
Depozit echipament
Depozit combustibil
transportare
2
Gr.Vet.-Zool.
a Dp.Păstr.Tră.Com.
Comenduire de comunicaţii, militare la staţii
feroviare
Comenduire de comunicaţii militare, sectorului
feroviar, staţiei şi aeroportului
Depozit de carburanţi şi lubrifianţi
Departamentul protecţie civilă şi situaţii
excepţionale
Centru de instruire al specialiştilor pentru
Armata Naţională
Centru de instruire de aviaţie a Armatei
Naţionale
Şcoala tehnico-militară din … a centrului
pregătirii specialiştilor Armatei Naţionale
Centru sportiv al Armatei Naţionale
Direcţia armament
Direcţia asigurare material-tehnică
Direcţia operaţii
Direcţia logistică
Direcţia transmisiuni
Secţia de serviciu a trupelor
Secţia topogeodezică
Grupa de gospodărie
Grupa de finanţe (secţia de finanţe)
Cancelaria M.St.M.
direcţia pregătire de luptă
Direcţia artilerie
Secţia apărare spaţiului aerian
Secţia asigurare genistică şi protecţie
antichimică a trupelor
Direcţia politică militară şi relaţii externe
Armament şi logistică
Direcţia medico-militară
Punct medical
Direcţia cadre şi învăţământ militar
Direcţia educaţie
Dp.Ech.
Dp.Cb.
C.Com.M.St.C.F.
C.Com.M.Sec.F.St.Aerop.
Dp.C.L.
D.Prt.Civ.Sit.Exp.
C.Inst.Spc.A.N.
C.Inst.Av.A.N.
Şl.Th.-Milit. …
C.Pg.Spc.A.N.
C.Sr.A.N.
Dir.Arm.
Dir.Asg.Mt.Th.
Dir.Op.
Dir.Log.
Dir.T.
Sc.S.Tr.
Sc.TopoGeo.
Gr.Gs.
Gr.Fin. (Sc.Fin.)
Cnl.M.St.M.
Dir.Pr.L.
Dir.A.
Sc.Ap.Spţ.Aer.
Sc.Asg.Ge.Pr.A.Ch.Tr.
Dir.Pol.Milit.Re.Ext.
Arm.Log.
Dir.Md.Milit.
P.Md.
Dir. C.Inv.Mil.
Dir.Ed.
90
1
2
2. GRADELE MILITARE
Soldat
Sold.
Caporal
Cap.
Sergent interior
Serg.inf.
Sergent
Serg.
Sergent major
Serg.maj.
Plutonier
Plt.
Plutonier major
Plt.maj.
Plutonier adjutant
Plt.adj.
Locotenent
Lt.
Locotenent-major
Lt.maj.
Căpitan
Cpt.
Maior
Mr.
Locotenent-colonel
Lt.Col.
colonel
Col.
General de brigadă
Gl.Bg.
General de divizie
Gl.D.
General de corp
Gl.C.
91
1
3
2
ABREVIEREA REFERITOARE LA SERVICIUL
ÎN UNITATE
Ofiţer de serviciu de unitate
O.S.U.
Ofiţer de serviciu operativ
O.S.Op.
Ofiţer (sergent) de serviciu pe parc
O.S.Pc. (Serg.S.Pc.)
Ofiţer (sergent) de serviciu pe tabără
O.S.Tbr. (Serg.S.Tbr.)
Ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate
Aj.O.S.U.
Ajutorul ofiţerului (sergentului) de serviciu pe Aj.O.S.Pc.Ctr.Th.
parc pentru control tehnic
Ajutorul sergentului de serviciu pe punctul de Aj.Serv.S.P.Ctr.
control
Sergent de serviciu pe companie (batalion, Serg.S.Op. (B., Bt.)
baterie)
Sergent de serviciu pe punct de control
Serv.S.P.Ctr.
Sergent de serviciu pe bucătărie
Serv.S.Bct.
Planton pe companie (parc, punct de control)
Pn.Cp. (Pc.P.pCtr.)
Gornist de serviciu
Grn.S.
Pompier de serviciu
Pomp.S.
Electrician (instalator) de serviciu
Ectr. (Inst.) S.
92
1
4.
2
ABREVIEREA UNOR EXPRESII ŞI TERMENI
= A =
Abatiză
Achiziţie, achiziţionar
Acoperire
Activ, activitate
Acţiune, de acţiune
Acustic
Acvatic
Adăpost, adăpostire
Adăpost pentru apărare
Adăpost de tip greu
Adăpost de tip întărit
Adăpost de tip uşor
Adânc, adâncime
Administraţie
Adunare
Aerian, aeriană
Aerodrom
Aeroport
Agent, agenţie
Agentură
Agresor, agresiune
Ajutor, ajutător
Ajutor pentru exploatare
(Reparaţie, dotare)
Alarmă
Alimente, de alimente, alimentare
Aliniament
Aliniament iniţial
Ambuscadă
Amenajare, amenajat
Amfibie (transport)
Abz.
Acz.
Acp.
Ac.
Acţ.
Acs.
Acv.
Adp.
A.S.P.
A.T.G.
A.T.Î
A.T.U.
Ad.
Adm.
Adn.
Aer.
Adr.
Aerp.
Ag.
Agt.
Agr.
Aj.
Aj.Expl.
Rp., Dot.
Alr.
Al.
Aln.
Aln.I.
Amb.
Amj.
Amf.
93
1
Amplasament
Amplificator, amplificare
Analiză, analitic
Animal
Antiaerian
Antichimic
Antidesant
Antiepidemic
Antiinfanterie
Antirachetă
Antitanc
Antiterorişti
Aparatură de pregătire şi transmitere a datelor
Apărare
Apărare antiaeriană a teritoriului (trupelor)
Apărare antidesant (antirachetă)
Apărare naţională (civilă)
Aplicaţie
Aprovizionare
Aproximativ
Ariergardă
Armament, armă
Armament şi muniţie
Arme de Nimicire în masă
Arme sub apă
Armă nucleară (chimică, biologică)
Artilerie
Aruncător de flăcări
Aruncător de grenade antitanc portativ – A.G.-7
(A.G.-9)
Aruncător de grenade incendiare
Aruncător de proiectile reactive
Asalt, de asalt
Ascultare
Asigurare
Asigurare materială, tehnică şi medicală
Asigurare tehnică de tancuri şi autotractoare
Aşteptare
Atelier
Atelier de reparat tehnică militară
Autoatelier
2
Ampl.
Ampf.
Anl.
Anm.
A.A.
A.Ch.
A.Ds.
A.Ep.
A.I.
A.R.
A.T.
A.Ter.
A.P.T.D.
Ap.
Ap.A.A.T. (Tr.)
Ap.A.Ds. (A.R.)
Ap.N. (C.)
Apl.
Apr.
Apx.
Arg.
Arm.
A.Mţ.
A.N.M.
A.s.A.
Arm.N. (Ch., Blg.)
Art.
Ar.Flc.
A.G.-7 (A.G.-9)
Ar.G.Inc.
Ar.P.R.
As.
Asc.
Asg.
Asg.Mt.Th.Md.
Asg.T.A.
Aş.
Atl.
A.R.T.M.
Auatl.
94
1
Autobază
Automobil, autovehicul, auto
Autotractor
Autogreider
Automat, automatizat
Automatizarea conducerii trupelor
Autopropulsat
Autosanitară
Autoservire
Autospecială
Autostaţie
Autotun
Autovehicul de luptă
Auxiliar
Avangardă
Avarie, avariat
Aviaţie, avion (de vânătoare – bombardament;
de bombardament;
de cercetare tactică, operativă sau strategică, de
cercetare – corectare, de transport; sanitară de
legătură)
Avion proiectul
Azimut (magnetic)
2
Aubz.
Au.
Aut.
Augr.
Autm.
A.C.T.
Aupr.
Ausan.
Aus.
Ausp.
Aust.
Atu.
A.L.
Aux.
Avg.
Avr.
Av. (V; V.B; B.;
Cc.Ta.;Cc.Op.;
Cc.Str.; Cc.Co.;
Tp.; San.; Lg.)
Av.Pr.
Az. (Mg.)
= B =
Baraj
Batalion (Cp.; Pl.; gr.) de protecţie civilă
Batalion aprovizionare şi transport
Batalion (Cp.; Pl.) aruncătoare de flăcări
Batalion autosanitar de evacuare
Batalion (Cp.; Pl.; gr.) bruiaj radioelectronic
(radiotehnic)
Batalion căi ferate
Batalion (Cp.; Pl. gr.) cercetare (bruiaj) radio
Batalion cercetare
Batalion prin paraşutare,
instrucţie şi
completare
Batalion completare şi instrucţie desant
paraşutare
Batalion (Cp.) construcţii magistrale
Bj.
B.Pr.C.
B.Apr.Tr.
B.Ar.Flc.
B.Ausan.Ev.
B.Br.Rd.Elc. (Rd.Th.)
B.C.F.
B.Cc. (Br.) Rd.
B.Cc.
B.Cc.Pşt.I.Cpl.
B.Cpl.I.De.Pşt.
B.C.M.
95
1
batalion construcţii linii permanente (cablu
greu, cablu telegrafic)
Batalion construcţii şi exploatare
Batalion (Cp.; Pl.) degazare teren, echipament
Batalion deservire tehnică materială
Batalion deservire, pază, lucru şi apărare
Batalion (Cp.; Pl.) drumuri şi comenduire
Batalion (Cp.; Pl.; gr.) de evacuare autovehicule
de luptă (tancuri transportoare amfibii blindate,
automobile
Batalion geniu aerodrom
Batalion geodezie
Batalion (companie) infanterie (grăniceri; pază
şi ordine; trupe teritoriale)
Batalion (companie, pluton) infanterie maritimă
Batalion (Cp.) lucru
Batalion (Cp.) mascare
Batalion (Cp.) pază aeroport
Batalion poduri şi căi ferate
Batalion protecţie antichimică
Batalion radio (radioreleu)
Batalion radiotehnic
Batalion de reparaţie tancuri (tractoare de
artilerie; transportoare, amfibii blindate,
automobile)
Batalion topografic
Batalion tratare specială
Batalion transport (auto)
Batalion transmisiuni
Batalion special de evacuare
Baterie de artilerie antiaeriană (calibru mare,
calibru mijlociu, calibru mic)
Baterie comandă
Baterie radiotehnică
Baterie de serviciu
Baterie (pluton) tehnică
Baterie tehnică a brigăzii de rachete operativtactice (antiaeriene)
Baterie de tunuri (tunuri obuziere)
Bază aeriană
2
B.C.L.P. (C.G.) (C.Tg.)
B.C.E.
B. (Cp.; Pl.) Dgz.T. (Ec.)
B.D.Th.M.
B.D.P.L.A.
B. (Cp.; Pl.) B.Dr.Cmd.
B. (Cp.; Pl.; gr.) Ev.Al.
(Tc.; T.A.B.; Au.)
B.Ge.Adr.
B.Geo.
B.Cp.) I.
(Gr.; Pz. Or.; T.T.)
B. (Cp., Pl.) I.M.
B.Lcr.
B.Msc.
B.Pz.Aerp.
B.Pod.C.F.
B.Pr.A.Ch.
B.Rd. (Rd.Rl.)
B.Rd.Th.
B.Rp.Tc. (Tt.A.; T.A.B.;
Av.)
B.Topo.
B.T.S.
B.Tr. (Au.)
B.Trs.
B.Spc.Ev.
Bt. A.A. (C.M.; c.M.; c.m.)
Bt.Cdă.
Bt.Rd.Th.
Bt.S.
Bt. (Pl.) Th.
Bt.Th.Bg.R.o.t. (A.A.)
Bt.T. (T.Ob.)
Bz.Aer.
96
1
2
Bz.A.T.T.A.
Bază de asigurare tehnică de tancuri şi
autotractoare
Bază de reparat tehnica militară
Bz.R.T.M.
Bază tehnică de aerodrom
Bz.T.A.
Bază tehnică rachete antiaeriene
Bz.Th.R.A.A.
Baza grupului de cercetare în adâncime
Bz.Gp.Cc.Ad.
Benzină
Bsn.
Biologic
Blg.
Bivuac
Biv.
Blindate
Bl.
Blocare, blocat
Blc.
Bolnav
Bv.
Bruiaj
Brutărie
Bucată, bucăţi
Bucătărie
Buldozer
Buletin
Br.
Brt.
Buc.
Bct.
Bdz.
Bul.
= C =
Calculator electronic
Cale (de acces; de aprovizionare; telefonică)
Cale ferată
Calibru: mare, mijlociu, mic
Campanie
Camuflaj, camuflare
Canonieră
Cap, de cap (se prescurtează numai pentru
formarea expresiilor combinate)
Capacitate (de luptă; de apărare)
Capcană
Captură, capturat
Carburant-lubrifiant
Cartiruire
Categorie
Cazare, cazarmere
Cazemată
Călăuză
C.E.
Cl. (Acc.; Apr.; Tf.)
C.F.
C.M.; c.M. c.m.
Cmp.
Cmf.
Cn.
C.
Cpc. (L; Ap.)
Cpn.
Capt.
C.L.
Cart.
Catg.
Cz.
Czm.
Clz.
97
1
Centrală telefonică
Centru antiepidemic
Centru de conducere a acţiunilor de luptă ale
aviaţiei
Centru militar de calcul electronic
Centru mobil de calcul electronic
Centru de primire şi rodaj
Centru de strângere a prizonierilor
Centru de transmisiuni
Cercetare
Cercetaş
Cercetare în dispozitiv (prin luptă, prin sunet)
Cercetare instrumentală de artilerie
Chemare
Chimic
Ciocan de foc nr. 1
circulaţie, circulat
Câmp de mine
Coloană
Comandă
Comandament
Comandament tactic aerian
Comandamentul apărării civile
Comandamentul
apărării
antiaeriene
a
teritoriului
Comandamentul trupelor de grăniceri
Combustibil
Comenduire, de comenduire
Comenduire şi îndrumare a circulaţiei
Comenduire transporturi militare de regulator
de circulaţie
Comisie de apărare civilă
Companie asigurare de luptă punct comandă
Companie autosanitară de evacuare
Companie cercetare de radiolocaţie
Companie pază obiective
Companie strângere şi evacuare a răniţilor
Companie treceri fluviale
Complet, completare
Complet cartofotogrammetric
Complex
2
C.Tf.
C.A.Ep.
C.C.A.L. (Av.)
C.M.C.E.
C.Mb.C.E
C.P.R.
C.S.Pzn.
C.T.
Cc.
cc.
Cc.Dpz. (L.; S.)
Cc.I.A.
Chm.
Ch.
C.F. 1
Cir.
C.Mn.
Cln.
Cdă.
Cdt.
Cdm.T.Aer.
C.Ap.C.
C.A.A.T.
C.T.Gr.
Cbs.
Cmd.
C.Î.C.
C.T.M.R.C.
Cms.Ap.C.
Cp.A.L.P.C.
Cp.Ausan.Ev.
Cp.Cc.Rd.Lc.
Cp.Pz.Obv.
Cp.S.Ev.R.
Cp.Trc.Fl.
Cpl.
C.C.F.
Cx.
98
1
2
Comunicat
Comunicaţie
Concentrare, concentrat
Concentrate alimentare
Concentrare succesivă a focului
Construcţii linii cablu (permanente)
Contagios
Contingent
Contraacţiune
Contraatac, de contraatac
Contrainformaţii
Contralovirută, de contralovitură
Contrapregătire
Contraofensivă
Control
Consum, consumat
Cmc.
Com.
Conc.
C.Al.
C.S.F.
C.L.C. (P.)
Ctag.
Ctg.
C.Acţ.
C.Atc.
C.I.
C.Lv.
C.Pg.
C.Ofs.
Ctr.
Cs.
Convalescent
Convoi
Cooperare
Coordonare, de coordonare
Corectare, corecţie
Corespondent, corespondenţă
Crucişător (greu, uşor)
Curent
Curent de înaltă tensiune
Curent de joasă tensiune
Conv.
Con.
Coop.
Crd.
Co.
Csp.
Cr. (G.U.)
Crt.
C.Î.T.
C.J.T.
= D =
Deal
Debarcare, debarcat
Decizie
Deficit
Defluire
Depozit
Desant
Desfăşurare
Despărţire
Detaşament de asigurare a mişcării
Detaşament de asalt
Dl.
Db.
Dcz.
Def.
Dfl.
Dp.
Ds.
Dfs.
Desp.
D.A.M.
D.A.
99
1
Detaşament de distrugeri
Detaşament naval (fluvial) de sprijin cu foc
Detaşament înaintat
Detaşament de întoarcere
Detaşament mobil de baraje
Detaşament salvare-avarii
Detaşament tactic
Detaşament de salvare-evacuare
Dezactivare
Dezinformare
Direcţie de ofensivă
Direcţie de bază
Dislocare
Dispozitiv
Dispozitiv premergător de luptă
Dispunere
Distrugător
Document
2
D.D.
D.N. (F.) S.F.
D.În.
D.Înt.
D.M.B.
D.S.A.
D.Ta.
D.S.E.
Dzv.
Dezinf.
D.O.
D.B.
Dsl.
Dpz.
Dpz.P.L.
Dsp.
Dsg.
Doc.
Dragor de bază (de radă)
Drum, de drumuri
Dg.Bz. (Rdă.)
Dr.
= E =
Echipament
Efectiv
Elicopter
Emisie, emisiune
Epidemie
Epicentru
Epizootic
Escală
Escarpă
Escortă
Eşalon (eşalonul întâi, doi)
Etapă
Evacuare
Evidenţă
Exclusiv
Exemplu
Existent
Ec.
Ef.
El.
Em.
Epd.
Epc.
Epz.
Esc.
Escp.
Esct.
Eş. (Eş.1;2)
Et.
Ev.
Evd.
Excl.
Ex.
Exist.
100
1
Expediţie
Explozie, exploziv
Explozie aeriană
2
Exp.
Explz.
E.A.
= F =
Flanc, de flanc
Flangardă
Foc concentrat (masat)
Formaţii de protecţie civilă
Formaţiune
Formaţiuni de apărare
Formaţiuni de rezistenţă
Formaţiuni sanitare (de asigurare tehnică)
Formaţiuni de serviciu
Forţare
Forţe principale
Fracţionare
Frontieră
Fum, fumizare
= G =
Fc.
Flg.
F.C. (M.)
F.Pr.C.
Frm.
F.Ap.
F.Rzt.
F.San. (Asg.Th.)
F.S.
Fţ.
F.P.
Fcţ.
Fr.
Fm.
Garnizoană
Gata de luptă (de marş, de deschidere, a focului;
de tragere)
Grănicer
Grup de asalt
Grup electrogen
Grup (grupare) fluvial de lovire
Grup (grupare) naval de lovire
Grupă (Pl.) de cercetare
Grup de conducere a acţiunilor de luptă ale
aviaţiei
Grupare de artilerie
Grupare de cercetare – lovire
Grz.
G.L. (M.; D.F.; T.)
Gr.
Gp.As.
G.E.
Gp. (G.) F.L.
Gp. (C.) N.L.
Gr. (Pl.) Cc.
G.C.A.L.Av.
G.A.
G.C.L.
= H =
Haltă (mare; mică)
Hrană (caldă; proaspătă; rece)
Hl. (M.; m.)
Hr. (C.; P.; R.)
101
1
2
= I =
Inamic
Incendiu
Inclusiv
Independent
Infanterie (infanterie moto)
Infirmerie
Informaţie
Instrucţie
Interzis
Intervenţie
Inm.
Inc.
Incl.
Ind.
I. (I.Mo.)
Ifm.
Inf.
Inst.
Intz.
Intv.
= Î =
Îmbarcare
Încărcare
Încercuire
Încetare
Încetarea alarmei aeriane
Încolonat, încolonare
Îbc.
Îcc.
Îce.
Îct.
Î.Alr.Aer.
Încl.
Îndrumare a circulaţiei
Întreprinderea de reparaţii auto
Întreţinere
Întreţinere tehnică nr. 1 (nr. 2; silnică)
Înzestrare
Înd.Cir.
Î.R.A.
Îtr.
Î.Th.I. (2; Z.)
Înz.
= J =
Joncţiune
Jcţ.
= L =
Lansare
Legale, legătură
Limita dinainte a apărării
Linie
Loc, locaş
Lns.
Lg.
L.D.A.
Ln.
Lc.
102
1
Loc de adunare autovehicule
Loc de adunare răniţi
Loc de adunare rezervişti
Loc pentru odihnă
Locuitor
Locţiitor
Lovire, lovitură
Lovitură principală
Lucrări, lucrători, de lucru
Lucrători civili (forestieri)
Lunetă, lunetist
= M =
2
L.A.Au.
L.A.R.
L.A.Rz.
Lc.Odh.
Loc.
Locţ.
Lv.
Lv.P.
Lcr.
Lcr.C. (For.)
Lun.
Machetă
Manevră
Marş, de marş
Mască, mascare
Maşină electronică de calcul
Maşină de furnizare
Maşină de săpat adăposturi
Maşină de săpat tranşee
Materiale
Maximum
Mecanic conductor
Mecanizat
Medic, medical
Meteorologic
Militar
Poliţie, poliţişti
Mină, minare, minat
Minimum
Misiune imediată (următoare)
Mitralieră
Mobil
Motocicletă
Motorină
Muniţie
Mch.
Mv.
Mş.
Msc.
M.E.C.
M.Fn.
M.S.A.
M.S.T.
Mt.
Max.
m.c.
Mc.
Md.
Meteo
Milit.
Pol.
Mn.
Min.
Mis.I. (U.)
Mtr.
Mob.
Mct.
Mot.
Mţ.
= N =
Navă de debarcare
N.Db.
103
1
Necesar
Neutralizare, neutralizat
Nimicire
Nod de baraje
Normă de consum (aprovizionare)
Număr
2
Nec.
Nz.
Nm.
N.Bj.
N.C. (Apr.)
Nr.
= O =
Obiectiv
Obstacol
Obuzier
Ochitor
Odihnă de zi (noapte)
Ofensivă
Ofiţer
Ofiţer de serviciu
Ofiţer de serviciu operativ
Ofiţer de serviciu principal
Operativ, operator
Oraş
Ordin
Ordin circular (general, de luptă, de zi)
Ordine de bătaie (interioară, de încolonare)
Organizaţie
Orizont
= P =
Obv.
Obst.
Ob.
Oct.
Odh. Z. (N.)
Ofs.
Of.
O.S.
O.S.Op.
O.S.P.
Op.
Or.
Ord.
O.C. (G.; L.; Z.)
O.B. (I.; Îcln.)
Org.
Oz.
Paraşutare, paraşutist
Pază
Pachet mobil de cap
Pistă de decolare – aterizare
Pistol-mitralieră
Pândă
Platformă
Poduri
Pod de însoţire, de asalt
Politico-militar
Pompier
Ponton, pontonieri
Populaţie
Pşt.
Pz.
Pct.Mb.C.
P.D.A.
P.m.
P.
Plf.
Pod.
Pod. Îns. (As.)
Pol-M.
Pomp.
Po.
Pop.
104
1
Portavion
Post (punct) de control (de observare)
Post de informare de luptă
Post (punct) de încercare şi control
Post de observare contra minelor
Poziţie
Poziţie înaintată
Poziţia siguranţei de luptă
Poziţie de tragere
Prealarmă
Precursor
Pregătire (de foc)
Premergător
Prim ajutor
Primire, primiri
Prizonier
Probabil
Proiectil reactiv dirijat (nedirijat)
Protecţie
Protecţia navigaţiei aeriene
Psihic, psihologic, psihologie
Plantator de mine
Punător de plase
Punct
Punct de adunare răniţi
Punct de adunare a documentelor
Punct de comandă (comandă-observare)
Punct de aprovizionare de luptă
Punct de aprovizionare cu apă
Punct de comenduire
Punct de comandă al serviciilor
Punct de dirijare
Punct iniţial
Punct de întâmpinare autovehicule
Punct de întâmpinare rezervişti
Punct de lucru
Punct medical
Punct de observare tehnică
Punct de primire reparaţie autovehicule
Punct de strângere prizonieri
Punct de tragere specială
2
P.Av.
P.Ctr. (O.)
P.I.L.
P.Î.C.
P.O.C.M.
Poz.
Poz.În.
Poz.S.L.
P.T.
Palr.
Prc.
Pg. (F.)
Pmg.
P.j.
Prm.
Pzn.
Prb.
P.R.D. (P.R.N.D.)
Pr.
P.N.A.
Psh.
P.Mn.
P.P.
P.
P.A.R.
P.A.D.
P.C. (C.O.)
P.A.L.
P.Apr.A.
P.Cmd.
P.C.S.
P.D.
P.I.
P.Î.Au.
P.Î.Rz.
P.Lcr.
P.Md.
P.O.Th.
P.P.R.Au.
P.S.Pzn.
P.T.S.
105
1
2
Puşcă, puşcaş
Puşcă mitralieră
Puşcă semiautomată cu lunetă
= R =
Pş.
P.M.
P.S.L.
Rachetă (antiaeriană, operativ-tactică, tactică)
Rachetă antitanc dirijată
Rachetă nedirijată
Rachetă autoghidată
Radiaţie, de radiaţie
Radio
Radioelectronic
Radiointerceptare
Radiofuziune
Radiolocator
Radioreleu
Radiotehnic
Raid
Raion (de bază; de baraje; de rezervă etc.)
Raion de adunare a tehnicii deteriorate
Raion de apărare contra minelor
Rănit, răniţi (grav, uşor)
Reactiv, reacţie
Rechiziţie, rechiziţionat
Recunoaştere
Regrupare
Releu
Regim
Remorcher
Restabilire
Reparaţie (curentă, medie, capitală)
Repartiţie
Reprezentant
Reţea (de sârmă)
Rezervă, de rezervă
Rezervă antitanc
Rezervă de armă întrunite
Rezervă generală strategică
Rezistenţă
Rocadă, de rocadă
Rupere, de rupere
R. (A.A.; O.T.; Ta.)
R.A.D.
R.N.D.
R.A.G.
Rad.
Rd.
Rd.Elc.
Rd.Intc.
Rd.Dif.
Rd.Lc.
Rd.Rl.
Rd.Th.
Ra.
Rn. (Bz.; Bj.; Rz.; etc.)
R.A.T.D.
R.A.C.M.
Rnţ. (G.U.)
Re.
Rcz.
Rec.
Rgr.
Rl.
Rgm.
Rm.
Rst.
Rp. (C.;M.; K.)
Rep.
Repz.
Rţ. (S.)
Rz.
Rz.A.T.
Rz.A.Î.
Rz.G.S.
Rzt.
Roc.
Rup.
106
1
= S =
2
Salvare
Sanitar
Sărin (substanţă toxică de luptă)
Sector
Secţia bazei de aprovizionare
Secţia întreţinere şi reparat tehnică electronică
de conducere
Secţia pentru întreţineri tehnice şi reparaţii
curente ale autovehiculelor
Secţia de reparat tehnică militară
Semnal
Servant
Servicii
Siguranţă
Sistem automatizat pentru conducerea trupelor
sistem informaţional teritorial
Sistem de prelucrare automată a datelor
sistem teritorial de introducere extragerea
datelor grafice
Somam (substanţă toxică de luptă)
Spate
Special, specialitate, specialist
Spital (chirurgie, de linia întâi)
sprijin
Staţie, staţionare
Sv.
San.
Sr.
Sct.
S.Bz.Apr.
S.Î.R.T.E.C.
Staţie de calcul analitic
Staţie de calcul electronic
Staţie de cale ferată
Staţie de control al radioactivităţii mediului
înconjurător
Staţie mobilă de calcul electronic
Staţie de încărcat acumulatori
Staţie radio
Staţie de radiolocaţie pentru cercetare
staţie de radiolocaţie pentru trageri
Staţie de radiolocaţie pentru dirijare a rachetelor
Staţie seismică
Stoc
S.C.A.
S.C.E.
St.C.F.
S.C.R.M.I.
S.Î.R.C.A
S.R.T.M.
Smn.
Serv.
S.
Sig.
S.A.C.T.
S.I.T.
S.P.A.D.
S.I.E.G.
So.
Spt.
Spc.
Sp. (Chi.Ln.I.)
Spr.
St.
S.Mb.C.E.
S.Î.A.
S.Rd.
S.R.C.
S.R.T.
S.R.D.R.
St.Ssm.
Stc.
107
1
2
Strategie
Sub apă (la suprafaţa apei)
Sub pământ (la suprafaţa pământului)
Subsector
Substanţe radioactive
Substanţe toxice de luptă (persistente;
trecătoare)
Subunităţi şi formaţiuni de servicii
Subzistenţă
Supravegheat
Supraveghere de luptă
Supravieţuire
Surprindere
Sursă
= Ş =
Str.
s.A. (S.A.)
s.P. (S.P.)
Ssect.
S.R.
S.T.L. (P.; T.)
Şalupă
Şanţ adppost
Şanţ de comunicaţii
Şlep
Şlp.
Ş.A.
Ş.C.
Şl.
S.F.S.
Sbz.
Spv.
S.L.
Spvţ.
Sur.
Ss.
= T =
Tabun (substanţă toxică de luptă)
Tabără
Tactic
Tanc (greu; mijlociu; uşor)
Teatru de acţiuni militare
Tehnic, tehnică (de luptă; militară)
Telecomunicaţie
telefon, telefonist
Telegraf, telegrafist
Televiziune
Teren (numai pentru formarea expresiilor
combinate)
Terorist
Tipografie
Topografic
Tractor
Tragere, trăgător
Tragere prin ochire directă (indirectă)
Tragere din poziţie acoperită (neacoperită)
Tb.
Tbr.
Ta.
Tc. (G.; Mj.; U.)
T.A.M.
Th. (L.; M.)
Tcom.
Tf.
Tg.
TV.
T.
Ter.
Tip.
Topo.
Tt.
Trg.
T.O.D. (I.D.)
T.P.A. (N.A.)
108
1
Transbordare
Transmisiuni
Transport, de transport
Transportor amfibiu blindat
Transvazare
Tranşee
Tranzit, de tranzit
Tratare parţială (total)
Trecere, de trecere
Tren
Triaj
Trupe (proprii; de uscat)
Tunel
= U =
2
Tsb.
Trs. (T.)
Tp.
T.A.B.
Tsv.
Tş.
Tz.
T.P. (T.)
Trc.
Tn.
Trj.
Tr. (Pp.; U.)
Tl.
Ulterior
Ult.
Unde scurte (unde ultra scurte)
U.S. (U.U.S.)
Unităţi, subunităţi şi formaţiuni de asigurare U.S.F.A.T.
tehnică
Unităţi şi subunităţi de servicii
U.S.
Unităţi de foc
U.F.
Unitate de măsură
U/M
Uşor
Uş.
Utilaj
Ut.
Uzina (de reparaţii)
Uz. (Rp.)
Unitate militară
U.M.
= V =
Vagon
Vg.
Val de foc
V.F.
Vamă
Vm.
Vecin
Vc.
Vedetă (blindată; de debarcare; purtătoare de V. (Bl.; Db.; P.R.)
rachete)
Vehicul
Vh.
Veterinar
Vet.
Viteză
V.
Vânători de tancuri (de munte)
V.Tc. (M.)
Vremelnic
Vr.
109
= Z =
Zi
Zi hrană
Zi luptă
Zonă
Zonă interioară
Zonă de serviciu în aer
Z.
Z.H.
Z.L.
Zn.
Zn.I.
S.S.A.
5. Abrevierile punctelor cardinale
şi principalelor unităţi de măsură
a) Punctele cardinale
1.
2.
3.
4.
Est _ _ _ _ _ _ _ _ _ E
Nord _ _ _ _ _ _ _ _ N
Nord-est _ _ _ _ _ _ N-E
Nord-vest _ _ _ _ _ N-V
5.
6.
7.
8.
Sud _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ S
Sud-est _ _ _ _ _ _ _ _ S-E
Sud-vest _ _ _ _ _ _ _ _ S-V
Vest _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ V
b) Principalele unităţi de măsură
Amper
Ar
Atmosferă
Farad
Grad Celsius
Gram
A
a
at
F
0
C
g
Hectar
Hertz
Joule
Kilogram
Kilometru (kilometru pe oră)
Litru
Metru (metru pătrat; cub)
Milă marină
Milimetru
Minut
Motokilometru
Motooră
Perechi
ha
Hz
J
kg
Km (km/h)
l
m (m2; m3)
Mm
mm
min
mKm
mh
Per
110
Procentaj la sută (la mie)
Roentgen (roentgeni pe oră)
Secundă
Tonă
Volt
Watt
% (%)
r (r/h)
s
t
V
W
111
CUPRINS
Capitolul I
PRINCIPII GENERALE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
2
Reguli generale
Câmpurile semnului convenţional
Întrebuinţarea culorilor
Întrebuinţarea abrevierilor
Înscrierea termenilor calendaristici
Particularităţi de reprezentare
2
3
13
13
14
15
Capitolul II
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA
UNITĂŢILOR, ARMELOR, SPECIALITĂŢILOR,
CATEGORIILOR DE MILITARI ŞI FUNCŢIILOR ACESTORA
1. Semne convenţionale de bază
2. Semne convenţionale pentru reprezentarea rangului unităţilor
3. Semne convenţionale pentru reprezentarea funcţiei,
specialităţii, misiunii şi stării militarilor (persoanelor)
4. Semne convenţionale specifice armei sau specialităţii
Capitolul III
SEMNE CONVENŢIONALE
TEHNICII MILITARE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
Infanterie
Blindate
Artilerie şi rachete
Geniu
Chimie militară
Transmisiuni
Luptă electronică
Informatică
Protecţia informaţiilor
Protecţie psihologică
Aviaţie
Apărare antiaeriană
Transporturi şi comunicaţii
Logistică
Protecţie civilă
PENTRU
18
18
20
21
23
REPREZENTAREA 31
31
32
32
33
35
35
36
37
37
38
39
40
41
41
42
112
16. Particularităţi de reprezentare
43
Capitolul IV
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU
ACŢIUNILOR,
ELEMENTELOR
DE
MISIUNILOR
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
REPREZENTAREA 46
DISPOZITIV
ŞI
Probleme generale
Limite, aliniamente, misiuni
Raioane (zone), puncte de sprijin, poziţii
Direcţii
Deplasare
Puncte, posturi, locuri
Acţiuni de foc şi lovire
Acţiuni specifice
8.1.
Cercetare
8.2.
Desantare
8.3.
Artilerie şi rachete
8.4.
Geniu
8.5
Chimie militară
8.6
Transmisiuni
8.7.
Luptă electronică
8.8.
Cercetare radio
8.9.
Informatică
8.10. Protecţia informaţiilor
8.11. Mascare
8.12. Transporturi şi comunicaţii
8.13. Aviaţie şi apărare antiaeriană
8.14. Asigurare hidrometeorologică
8.15. Logistică
8.16. Protecţie civilă
8.17. Drept internaţional umanitar
8.18. Informare şi relaţii publice
8.19. Pază şi ordine
46
46
51
55
57
59
60
65
65
65
66
67
72
73
75
76
76
76
77
77
78
80
80
82
83
84
84
Capitolul V
ABREVIERI
1. Abrevierea denumirilor
subunităţilor
86
marilor
unităţi,
unităţilor
şi 86
113
2.
3.
4.
5.
Grade militare
Abrevierea referitoare la serviciul pe unitate
Abrevierea unor expresii şi termeni
Abrevierile punctelor cardinale şi principalele unităţi de
măsură
90
91
92
109