Cunoașterea clientelei în scopul prevenirii
spălării banilor și a finanțării actelor de
terorism
Andreea Antoaneta Neagu
11.02.2021
1
OBIECTIVE GENERALE
Cursul prezintă noțiuni de bază din
legislația aplicabilă în domeniul prevenirii
spălării banilor și cunoașterii clientelei,
precum şi fluxuri privind activitatea
desfăşurată de către persoanele cu
responsabilități din aria KYC&AML/CFT.
2
CADRUL LEGISLATIV ȘI REGLEMENTĂRI
SPECIFICE KYC&AML/CFT
3
➢ Legea nr.129/2019 pentru prevenirea şi
combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului.
➢ Ordonanța de urgență nr. 111/2020 privind
modificarea și completarea Legii nr.
129/2019
➢ Regulamentulul BNR nr.2/2019 privind
prevenirea si combaterea spălarii banilor şi
finanţării terorismului.
➢ Regulamentul nr.5/2008 privind instituirea
măsurilor de prevenire şi combatere a
spălării banilor şi a finanţării actelor de
terorism prin intermediul pieţei de capital
➢ Recomandările FATF (The Financial Action
Task Force).
TRANSPUSE
Reglementările interne
(norme, proceduri,
politici, manuale,
instrucțiuni, fluxuri de
lucru) privind
cunoașterea clientelei și
prevenirea și combaterea
spălării banilor și a
finanțării terorismului.
➢ Directiva a IV a Uniunii Europene, privind
prevenirea utilizării sistemului financiar în
scopul spălării banilor sau finanțării
terorismului.
4
I. PROCESUL DE CUNOAȘTERE A
CLIENTELEI (KYC)
5
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
Procesul de cunoaștere al clientelei este unul continuu și presupune:
✓Identificarea clientului pe bază de documente oficiale, date
sau informații obținute direct de la client sau din surse
externe, independente și demne de încredere;
Suggested area for
chart, table, image or✓Identificarea beneficiarului real și verificarea identității
images
acestuia, pe bază de risc;
✓Înțelegerea și obținerea de informații privind scopul și
natura relației de afaceri;
✓Înțelegerea și obținerea de informații cu privire la ocupație,
angajator, volum venituri și sursa fondurilor;
Képaláírás
✓Înțelegerea și obținerea de informații cu privire la
tipul/natura activităţii desfăşurate;
6
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
✓ Înregistrarea în evidențele băncii/instituţiei financiare a
datelor de identitate ale clientului (prin client se înţelege
atât persoana fizică (PF) cât şi persoana juridică (PJ),
atât la inițierea relației de afaceri cât și pe tot parcursul
derulării relaţiei de afaceri, ori de câte ori este nevoie;
Suggested area for
chart, table, image or ✓ Monitorizarea tranzacțiilor realizate de către client pe tot
parcursul relației de afaceri;
images
✓ Păstrarea evidențelor/ documentelor specifice de
identificare și cunoaștere a clientelei, conform legislației
în vigoare (5 ani de la terminarea relaţiei de afaceri)
Toate documentele pentru verificarea identității
clientului trebuie obținute înaintea
Képaláírás
inițierii relației de afaceri sau efectuării oricărei operațiuni sau vânzare de produse /
servicii.
7
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
IDENTIFICAREA CLIENTULUI PE BAZĂ DE
DOCUMENTE OFICIALE
I. Cetățenii români rezidenți se pot identifica cu:
➢cartea de identitate sau
➢cartea de identitate provizorie sau
➢buletin de identitate sau
➢cartea electronică de identitate.
Persoanele fizice, cetățeni români nerezidenți precum și cetățenii străini/ apatrizi, se pot
identifica pe teritoriul României cu următoarele documente:
➢pașaport sau
➢carte de identitate pentru cetățenii aparținând statelor membre ale Uniunii Europene și
ai Elveției.
Notă: Pentru minorii până în vârstă de 14 ani se va accepta Certificatul de Naștere.
8
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
IDENTIFICAREA CLIENTULUI PE BAZĂ DE DOCUMENTE OFICIALE
II. Cetățenii statelor terțe (state din afara Uniunii Europene) se pot
identifica cu:
➢ pașaport sau
➢ permis de ședere temporară pe teritoriul României, pentru persoanele străine cărora li
s-a acordat sau, după caz, li s-a prelungit dreptul de ședere temporară sau
➢ permis de ședere în scop de muncă pe teritoriul României, pentru persoanele străine
cărora li s-a acordat sau, dupa caz, li s-a prelungit dreptul de ședere temporară și
dreptul de muncă sau
➢ permis de ședere permanentă pe teritoriul României, pentru persoanele străine cărora
li s-a acordat dreptul de ședere permanentă sau
➢ carte de rezidență pentru străinii membri de familie, pentru străinii membri de familie
ai cetățenilor români cărora li s-a acordat sau, dupa caz, li s-a prelungit dreptul de
ședere temporară pe teritoriul României sau
➢ carte de rezidență permanentă pentru străinii membri de familie, pentru străinii
membri de familie ai cetățenilor români cărora li s-a acordat dreptul de ședere
permanentă pe teritoriul României.
9
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
IDENTIFICAREA CLIENTULUI PE BAZĂ DE DOCUMENTE OFICIALE
III. Cetățenii statelor Uniunii Europene/ Spațiului Economic European se
pot identifica cu:
➢pașaport sau carte de identitate pentru cetățenii aparținând statelor membre ale Uniunii
Europene și ai Elveției
➢carte de rezidență – se eliberează cetățenilor statelor terțe, membri de familie ai
cetățenilor UE, cu o rezidență mai mare de 3 luni pe teritoriul României sau
➢carte de rezidență permanentă pentru cetățenii UE – se eliberează cetățenilor UE care
beneficiază de dreptul de rezidență permanentă pe teritoriul României. Acest document se
eliberează și membrilor de familie care sunt cetățeni ai UE sau
➢carte de rezidență permanentă pentru membrii de familie – se eliberează cetățenilor
statelor terțe, membrii de familie ai cetățenilor UE, care beneficiază de dreptul de
rezidență permanentă pe teritoriul României.
Cetățenii străini care au calitatea de rezident pe teritoriul României vor prezenta pentru
legitimare, la inițierea relațiilor de afaceri, și un document care atestă rezidența (certificat
de înregistrare care să ateste că domiciliază de mai mult de 3 luni în România –
http://igi.mai.gov.ro).
10
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
IDENTIFICAREA STANDARD A CLIENȚILOR PERSOANE FIZICE
ÎN CONFORMITATE CU REGULAMENTUL BNR NR.2/2019
➢ numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
➢ data şi locul naşterii;
➢ codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
adresa la care locuieşte şi identificarea regimului juridic al acesteia, respectiv dacă este
domiciliu, reşedinţă ori alt atribut de identificare de acelaşi tip;
➢ cetăţenia;
➢ ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii;
➢ numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, dacă există
➢ scopul şi natura relaţiei de afaceri cu instituţia;
➢ sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relaţiei de afaceri;
➢ încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al
familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al
unei persoane expuse publice;
➢ informaţiile prevăzute la alin. (3) referitoare la beneficiarul real, dacă este diferit de
client.
11
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
IDENTIFICAREA STANDARD A CLIENȚILOR PERSOANE JURIDICE
ÎN CONFORMITATE CU REGULAMENTUL BNR NR. 2/2019
➢ denumirea;
➢ forma juridică;
➢ codul de identificare fiscală şi/sau numărul de înregistrare de la registrul
comerţului sau informaţia echivalentă pentru persoanele juridice străine;
➢ sediul social şi, dacă este cazul, sediul real;
➢ numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;
➢ tipul şi natura activităţii desfăşurate;
➢ informaţiile prevăzute la art. 9 alin. (2) pentru persoanele care reprezintă
clientul în relaţie cu instituţia şi puterile acestora de angajare a entităţii;
➢ scopul şi natura relaţiei de afaceri cu instituţia;
➢ informaţiile referitoare la beneficiarul real prevăzute la art. 8 alin. (3).
12
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
Beneficiarul real - orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din
urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele căruia/căreia se realizează o
tranzacţie, o operaţiune sau o activitate.
➢ În cazurile în care entitatea este deținută succesiv de alte
entități, se va verifica întreg lanțul de dețineri pînă la cea din
urmă persoană fizică care deține cel puțin 25% plus o
acțiune/parte socială din capitalul unei entități/ controlează
respectiva societate.
➢ Banca este obligata să aplice măsuri standard de cunoaştere
a clientelei care să permită identificarea beneficiarului real şi
adoptarea de măsuri rezonabile pentru a verifica identitatea
acestuia, astfel încât banca să se asigure că a identificat
beneficiarul real, inclusiv în ceea ce priveşte persoanele
juridice, fiduciile, societăţile, asociaţiile, fundaţiile şi
entităţile fără personalitate juridică similare, precum şi
pentru a înţelege structura de proprietate şi de control a
clientului (Legea 129/2019, art.11, litera b)
Identificarea Beneficiarului real se realizează în conformitate cu Legea 129/2019 art.4.
13
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
Banca va solicita clientului să declare identitatea beneficiarului real în
următoarele situații:
▪ La inițierea relației de afaceri
▪ La efectuarea tranzacțiilor ocazionale în valoare de
cel puțin 15.000 EUR sau echivalent;
▪ Ulterior inițierii relației de afaceri, dacă există
suspiciuni/ îndoieli privind veridicitatea sau
pertinența informațiilor de identificare deja deținute
despre client și atunci când există suspiciuni că
operațiunea ce urmează a fi derulată are ca scop
spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism
14
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
Persoane expuse public – conform Legii nr.129/2019 art.3, persoane expuse public sunt
persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante.
➢ Conform legii 129/2019, prin funcţii publice importante se înţeleg:
a) şefi de stat, şefi de guvern, miniştri şi miniştri adjuncţi sau secretari de stat;
b) membri ai Parlamentului sau ai unor organe legislative centrale similare;
c) membri ai organelor de conducere ale partidelor politice;
d) membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti
de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac;
e) membri ai organelor de conducere din cadrul curţilor de conturi sau membrii organelor
de conducere din cadrul consiliilor băncilor centrale;
f) ambasadori, însărcinaţi cu afaceri şi ofiţeri superiori în forţele armate;
g) membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care
deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor cu capital majoritar de
stat şi ale companiilor naţionale;
h) directori, directori adjuncţi şi membri ai consiliului de administraţie sau membrii
organelor de conducere din cadrul unei organizaţii internaţionale.
15
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
➢ Niciuna dintre categoriile prevăzute anterior nu include persoane care ocupă funcţii
intermediare sau inferioare.
➢ Membri ai familiei persoanei expuse public sunt, conform legii 129/2019:
a) soţul persoanei expuse public sau concubinul acesteia/persoana cu care aceasta se află
în relaţii asemănătoare acelora dintre soţi;
b) copiii şi soţii ori concubinii acestora, persoanele cu care copiii se află în relaţii
asemănătoare acelora dintre soţi;
c) părinţii.
➢ Persoanele cunoscute ca asociaţi apropiaţi ai persoanelor expuse public sunt:
a) persoanele fizice cunoscute ca fiind beneficiarii reali ai unei persoane juridice, ai unei
entităţi fără personalitate juridică ori ai unei construcţii juridice similare acestora
împreună cu oricare dintre persoanele prevăzute anterior sau ca având orice altă relaţie
de afaceri strânsă cu o astfel de persoană;
b) persoanele fizice care sunt singurii beneficiari reali ai unei persoane juridice, ai unei
entităţi fără personalitate juridică ori ai unei construcţii juridice similare acestora,
cunoscute ca fiind înfiinţate în beneficiul de facto al uneia dintre persoanele prevăzute
anterior.
După împlinirea unui termen de un an de la data la care persoana expusă public
încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă nu mai este considerată ca fiind
persoană expusă public.
16
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
STUDIU DE CAZ :
Compania ,,Y SRL’’ dorește să deschidă cont la sucursala dumneavoastră.
Potențialul client a prezentat toate documentele juridice solicitate și a completat
formularele necesare în vederea deschiderii contului. Având în vedere următoarea
organigramă prezentată de client:
Compania Y SRL
10%
Popescu Ion
90%
Companie
straina A
1. Se poate deschide contul?
2. Ce ar trebui făcut în vederea identificării corespunzatoare a beneficiarului real?
17
KYC – CUNOAȘTEREA CLIENTELEI
SURSA FONDURILOR
Banca va solicita clientului să declare sursa fondurilor
în următoarele cazuri:
▪ La inițierea relațiilor de afaceri;
▪ La efectuarea tranzacțiilor ocazionale pentru tranzacții
în valoare de cel puțin 15.000 EUR sau echivalent;
▪ Pentru orice altă tranzacție care prezintă suspiciune de
spălare de bani, indiferent de valoarea acesteia.
Conform legii 129/201, Banca adoptă măsuri adecvate pentru a stabili
sursa averii şi sursa fondurilor implicate în relaţii de afaceri sau în
tranzacţii cu astfel de persoane.
18
II. PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR (AML)
19
AML – PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR
Constituie infracțiune de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de
la 3 la 10 ani:
➢ schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de
infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri
ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin
bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
➢ ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a
dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra
acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;
➢ dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât
subiectul activ al infracţiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea
provin din săvârşirea de infracţiuni;
➢ Tentativa se pedepseşte.
20
AML – PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR
ETAPELE SPĂLĂRII BANILOR
SURSA
VENITURILOR
Fonduri ilicite
✓ Evaziune fiscală
✓ Luare de mită
✓ Trafic de
droguri
✓ Prostituție
✓ Deturnare de
fonduri
✓ Trafic de carne
vie etc
PLASAREA
SCOP
Introducerea
profitului ilegal în
sistemul financiar.
✓Structurarea
fondurilor
✓Schimbarea de
valută
✓Transformarea
instrumentelor/
valorilor monetare
✓Sisteme de
transmitere a
banilor etc
STRATIFICAREA
SCOP
Separarea veniturilor
ilicite de sursa lor prin
efectuarea unor tranzacții
financiare complexe.
✓Multiple transferuri
electronice;
✓Retrageri în numerar
urmate de depuneri în
conturi deschise la
diferite instituții
financiare;
✓Vânzarea acțiunilor la
scurt timp de la
cumpărare, etc.
INTEGRAREA
SCOP
Fondurile “curate”
reintră în circuitul
economic legal.
✓Achiziții de bunuri
imobile;
✓Plați efectuate fără
documente sau cu
documente false;
✓Scheme de
împrumut returnat
loan – back;
✓Alimentare carduri
de credit/ debit etc.
21
AML – PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR
Tranzacție suspectă – operațiunea care aparent nu are un scop economic sau legal
ori care, prin natura ei și caracterul neobișnuit în raport cu activitățile clientului,
trezește suspiciunea de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.
CÂND raportăm o tranzacție suspectă?
▪ De îndata ce salariatul unei instituții de credit are suspiciuni că o operațiune
ce urmează să fie/ a fost efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanțarea
actelor de terorism.
▪ Când se constată că o operațiune sau mai multe operațiuni care au fost
efectuate în contul unui client prezintă indici de anomalie pentru activitatea
acestui client.
22
AML – PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR
CUM procedăm când avem suspiciuni cu privire la o tranzacție / client?
Verifică istoricul
relației cu banca
Verifică detaliile tranzacției
/ profilul clientului.
Găsește legături cu alți clienți
sau cu alte operațiuni.
Consultă indicii de
recunoaștere a
tranzacțiilor suspecte.
Sesizează Direcția/
Departamentul/
persoana responsabilă
23
AML – PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR
INDICI DE SUSPICIUNE
➢ Depuneri de numerar urmate imediat de transferul sumei într-un
alt cont deschis la o instituție de credit din țară sau străinătate;
➢ Depuneri frecvente de numerar efectuate în contul unui client de
către terțe părți, care aparent nu au legatură cu deținatorul
contului;
➢ Retrageri frecvente de numerar, a căror justificare nu este în
concordanță cu obiectul de activitate declarat de societate;
➢ Încasări frecvente de sume de la persoane fizice/ juridice care au
conturi deschise în zone off-shore, urmate de retragerea banilor în
numerar sau de transferuri în alte țări, fără a exista o justificare
pertinentă pentru acest gen de tranzacții;
➢ Plăți/ încasări pentru care nu sunt prezentate documente
justificative în urma solicitării;
➢ Transferuri frecvente efectuate între conturile deschise pentru mai
multe societăți comerciale care au același împuternicit/
reprezentant legal;
24
AML – PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR
INDICI DE SUSPICIUNE
➢ Transferuri frecvente din conturile unor persoane juridice în
conturile unor persoane fizice și invers, fără a exista o motivație
justificativă;
➢ Transferuri electronice în care nu se dețin date și informații
suficiente despre identitatea expeditorului și care pot favoriza
anonimatul;
➢ Transferuri periodice din conturi personale în conturi deschise în
centre off-shore;
➢ Transmiterea sau primirea frecventă a unor volume mari de
transferuri către și dinspre companii off-shore;
➢ Creditări ale conturilor societății comerciale de către asociați/
administratori, urmate de retrageri repetate de numerar, justificate
ca „rambursare împrumut“.
25
AML – PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR
STUDIU DE CAZ:
POPA ION
Non-client
GRUP INFRACȚIONAL
CONTURI DESCHISE
LA O ALTĂ BANCĂ
TRANSFER PERSONAL
30.01.2018
POPA
MARIA
Non-client
PJ 1
Client
6.000.000 RON
TUDOR
ANDREI
Non-client
6.500.000 RON
CONTRACT VÂNZARE CUMPĂRARE IMOBIL
03.02.2018
RESTITUIRE
CREDITARE VALUTĂ
03.02.2018
4.000.000 RON
CREDITARE FIRMĂ
30.01.2018
6.000.000 RON
VASILE
ANA
Client
PJ 2
Client
26
AML – PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR
Elemente de suspiciune:
➢ Informații negative identificate în mass-media: persoanele fizice implicate în
circuitul financiar erau cercetate pentru delapidare, evaziune fiscală și spălare
de bani;
➢ Adrese de solicitare informații transmise de către ONPCSB/DNA/DIICOT/alte
autoritati pentru una dintre persoanele fizice/juridice implicate în circuitul
financiar.
➢ Circuit financiar de tip “suveică” – tipar clasic tranzacțional în cadrul etapei de
stratificare a fondurilor.
27
III. RAPORTAREA CĂTRE OFICIUL NAȚIONAL
DE PREVENIRE ȘI COMBATERE A SPĂLĂRII
BANILOR (O.N.P.C.S.B.)
28
RAPORTAREA CĂTRE O.N.P.C.S.B.
CE RAPORTĂM?
Conform Legii 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi
finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte
normative, art.7, instituţiile de credit şi instituţiile financiare vor raporta Oficiului
în cel mult 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacţiei:
➢tranzacţiile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă
reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro;
➢efectuarea transferurilor externe în şi din conturi pentru sume a căror limită
minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro;
➢pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului
rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă
echivalentul în lei a 2.000 euro.
29
RAPORTAREA CATRE O.N.P.C.S.B.
CE întelegem prin transferuri externe în şi din conturi dar și prin operaţiuni
ce par a avea o legătură între ele ?
Conform Legii 129/2019:
Transferuri externe în şi din conturi bancare înseamnă transferurile transfrontaliere,
precum şi operaţiunile de plăţi şi încasări efectuate pe teritoriul Romaniei de către un
client nerezident.
Tranzacţii legate între ele operatiunile a căror valoare este sub 10.000 EUR dar care
cumulate, la nivel de client, în aceaşi zi, depăşesc plafonul de 10.000 EUR sau
echivalentul acestei sume în orice altă valută, indiferent de tipul tranzacţiei (de depunere
/respectiv retragere numerar).
30
RAPORTAREA CATRE O.N.P.C.S.B.
TIPURI DE RAPOARTE
Raport de tranzacții numerar
▪ Informații despre client (tip client, denumire, adresa, acte de identitate,
CNP/CUI, data și locul nașterii/ înmatriculării);
▪ Informații despre persoana care efectuează operațiunea (nume și prenume,
adresa , act de identitate);
▪ Informații privind tranzacția raportată (contul în care se desfășoară
operațiunea, data operațiunii, felul operațiunii, scop, valută, suma
tranzacționată, echivalent în euro, observații).
Informațiile sunt colectate din evidențele zilnice ale băncii respectiv: jurnale
de încasări și plăți în numerar, jurnale aferente tranzacțiilor pe casa de schimb
valutar (vânzări - cumpărări), depuneri/ retrageri de numerar - cash efectuate la
ATM (interne și externe) sau POS.
31
RAPORTAREA CATRE O.N.P.C.S.B.
TIPURI DE RAPOARTE
Raport de transferuri externe
▪ Informații despre client (tip client, denumire, adresa, acte de identitate,
CNP/CUI, data și locul nașterii/ înmatriculării);
▪ Informații despre reprezentantul legal al clientului (nume, CNP) ;
▪ Informații despre cont (fel, număr, tip cont);
▪ Informații despre entitatea externă (țara, denumire, cont extern);
▪ Informații despre clientul entității externe (tip client, denumire);
▪ Informații despre persoana care efectuează operațiunea (nume și prenume,
adresa , act de identitate, împuternicire);
▪ Informații privind tranzacția raportată (data operațiunii, suma
tranzacționată, valuta, fel operațiune, echivalent în euro, cod operațiune,
observații).
32
RAPORTAREA CATRE O.N.P.C.S.B.
În cazul Raportului de transferuri externe informațiile sunt colectate din
evidențele zilnice ale băncii respectiv: jurnale de încasări și plăți fără numerar,
inclusiv cele înregistrate prin intermediul serviciului de internet banking, în lei
și valută (în care cel puțin o contrapartidă este nerezidentă), jurnale aferente
tranzacțiilor efectuate cu cardurile (plați la comercianți /pe internet în care cel
puțin o contrapartidă este nerezidentă).
Forma, conținutul și instrucțiunile de completare a
rapoartelor sunt prevăzute în Decizia Plenului Oficiului nr.
2742/2013.
Raportarile sunt transmise direct de către persoanele
desemnate în format electronic pe site-ul O.N.P.C.S.B.
http://sestdi.onpcsb.ro/ ,echivalentul în format electronic al
rapoartelor sunt fișiere de tip “.dbf”.
33
IV. COMBATEREA FINANȚĂRII TERORISMULUI
(CFT)
34
COMBATEREA FINANȚĂRII TERORISMULUI
Prin finanţarea terorismului se înţelege ansamblul de acțiuni și/ sau amenințări, care
prezintă pericol public și afectează securitatea națională (infracţiunea prevăzută la art.
36 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu
modificările şi completările ulterioare), având următoarele caracteristici:
Sunt săvârșite premeditat de entități teroriste, motivate de
concepții și atitudini extremiste, ostile față de alte entități,
împotriva cărora acționează prin modalități violente și/ sau
distructive.
Au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică.
Vizează factori umani și/ sau factori materiali din cadrul
autorităților și instituțiilor publice, populației civile sau al oricărui
alt segment aparținând acestora.
Produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populației,
menit să atragă atenția asupra scopurilor urmărite.
35
COMBATEREA FINANȚĂRII TERORISMULUI
Prin finanțarea terorismului se ințelege (conform Legii 535/2004, art.36):
▪ Infracțiune de colectare sau punere la dispozitie, direct ori indirect, de fonduri,
licite sau ilicite, cunoscând ca acestea urmează a fi folosite, în tot ori în parte,
pentru săvârșirea actelor de terorism sau pentru susținerea unei entități teroriste
și se pedepsește cu închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi;
▪ Savârșirea unei infracțiuni în scopul obținerii de fonduri, cunoscând că acestea
urmează a fi folosite, în tot sau în parte, pentru săvârșirea actelor de terorism ori
pentru susținerea unei entități teroriste, se pedepsește cu pedeapsa prevăzută de
lege pentru acea infracțiune, al cărei maxim se majorează cu 3 ani.
36
COMBATEREA FINANȚĂRII TERORISMULUI
STUDIU DE CAZ:
Cetățean român inițiază
relația de afaceri cu Banca
ORGANIZAȚIA
“PROTECȚIA
REFUGIAȚILOR DIN
ROMÂNIA”
Vicepreședinte O.P.R.R.
cetățean străin, cu permis de
ședere în România
ÎMPUTERNICIT
TRANSFERURI EXTERNE
10.000 EUR / TRANSFER
REFUGEES
PROTECTION ÎN
IRAQ – SYRIA
Organizație cu
sediul în Pakistan
REFUGEES HELP
Organizație cu sediul în Arabia
Saudită
37
COMBATEREA FINANȚĂRII TERORISMULUI
Elemente de suspiciune:
➢ Folosirea unui interpus (cetățean român) pentru inițierea relației de afaceri,
tranzacțiile fiind desfășurate de persoanele împuternicite (cetățeni străini cu
permis de ședere);
➢ Încasări și depuneri de mică valoare dar având frecvență ridicată;
➢ Transferuri repetate și de mică valoare către organizații locate în zone
recunoscute pentru activitățile desfășurate în scopul susținerii terorismului
(Pakistan, Arabia Saudită etc.), în condițiile în care scopul clientului este de a
acorda suport refugiaților și solicitanților de azil din România;
➢ Identificarea, în urma căutărilor pe internet, a unor informații negative
referitoare la unul din beneficiarii transferurilor efectuate de către client
(organizația Pakistan);
➢ Lipsa prezentării de documente justificative/ documente inteligibile pentru
tranzacțiile înregistrate pe conturi (dificultăți în justificarea tranzacțiilor,
singurele documente prezentate fiind în limba arabă).
38
V. SANCȚIUNI INTERNAȚIONALE
39
SANCȚIUNI INTERNAȚIONALE
CE REPREZINTĂ?
Restricțiile și obligațiile în legătură cu guvernele unor state, cu entități
nestatale sau persoane fizice ori juridice, adoptate de Consiliul de Securitate
al ONU, de UE, de alte organizații internaționale sau prin decizii unilaterale
ale României ori ale altor state, în scopul:
✓
✓
✓
✓
✓
menținerii păcii și securității internaționale;
prevenirii și combaterii terorismului;
asigurării respectării drepturilor omului și libertăților fundamentale;
dezvoltării și consolidării democrației și statului de drept;
îndeplinirii altor scopuri, în conformitate cu obiectivele comunității
internaționale, cu dreptul internațional și cu dreptul UE.
40
SANCȚIUNI INTERNAȚIONALE
CUI SE APLICA?
Statelor, guvernelor, persoanelor fizice și/ sau juridice care se fac vinovate de
declanșarea unui razboi/ alte forme de agresiune în care este implicată
populația civilă, genocide, anexarea de teritorii, producerea / comercializarea
de arme de distrugere în masă etc. și vizează, în special:
✓ blocarea fondurilor și a resurselor economice;
✓ restricții comerciale;
✓ restricții privind operațiuni cu produse și tehnologii cu dublă utilizare și cu
produsele militare;
✓ restricții de călătorie;
✓ restricții de transport și comunicații;
✓ sancțiuni diplomatice sau în domeniile tehnico-stiințific, cultural ori sportiv.
41
Cine emite sancțiunile?
➢În Statele Unite, sancțiunile sunt emise de Oficiul de Control al Activelor
Străine (OFAC) - se aplică atât persoanelor și entităților din SUA, cât și celor
din afara SUA;
➢Organizația Națiunilor Unite (ONU) – persoanele/entitățile dintr-un stat
membru al ONU sunt supuse sancțiunilor ONU;
➢Uniunea Europeană (UE) - emite sancțiuni aplicate de fiecare stat membru
al UE.
42
Sancțiunile sunt măsuri preventive care permit UE/ONU să reacționeze rapid la
provocările și evoluțiile politice care contravin obiectivelor și valorilor sale.
Sancțiunile pot viza:
- terorismul;
- activitățile de proliferare nucleară;
- încalcarea drepturilor omului;
- anexarea unui teritoriu străin;
- destabilizrea deliberată a unei țări suverane;
- embargo total sau partial.
43
Informați / avertizați niciodată clientul cu privire la:
✓ Tranzacțiile suspecte raportate;
✓ Solicitările de date și informații primite de la
autorități.
NU
Transmiteți informații confidențiale despre client în
afara condițiilor prevăzute de lege.
Informați clientul dacă este / a fost identificat în listele
Internaționale de Sancțiuni
Raportați o tranzacție ca fiind suspectă cu rea-credință.
Transmiterea informațiilor deținute în legătură cu spălarea banilor și finanțarea
terorismului și avertizarea cliențiilor cu privire la sesizările Oficiului Național
Pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, constituie infracțiune și se poate
pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
44
Vă mulțumesc!
45