INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
OFIŢER PREVENIREA
SPALARII BANILOR
Martie 2021
Bucureşti
INSTITUTUL BANCAR ROMÂN
OFIŢER PREVENIREA
SPALARII BANILOR
Autor: © Magdalena Calangiu CAMS, ICA
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Ce îşi propune manualul cursului de perfecţionare Ofiţer Prevenirea
Spalarii Banilor?
Ofiţer prevenirea spalarii banilor reprezintă o specializare profesională solicitată pe fondul
apariţiei unor noi reglementări legale şi apariţiei unei necesităţi interne în cadrul băncilor privind
existenţa unui rol de sine statator ce este chemat sa contribuie la gestiunea riscului de conformitate in
domeniul specific, al prevenirii spalarii banilor.
Ofiţer conformitate ocupă o funcţie independentă de control care identifică, evaluează,
instruieşte, acordă consultanţă, monitorizează şi raportează despre riscul de conformare.
Ofiţerul prevenirea spalarii banilor, ca specializare a ofiterului conformitate, are un rol major
în cadrul unei instituţii, ajutand conducerea să urmărească ca activitatea curenta sa se conformeze
permanent cerinţelor cadrului normativ specific aplicabil.
În derularea activităţii sale Ofiterul prevenirea spalarii banilor comunică cu toţi angajaţii, cu
furnizorii de informaţie de risc, cu furnizorii de protecţie pentru riscul de conformitate si are acces la
toate informatiile necesare indeplinirii acestui rol.
Cunoştinţele necesare unui Ofiţer prevenirea spalarii banilor vizează cunoştinţe economico–
financiare şi juridice de bază, cunoaşterea reglementărilor legale interne / internaţionale specifice
sferei proprii de activitate si aplicarea in activitatea de zi cu zi a standardelor şi practicilor interne şi
internaţionale în domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor.
Programul de pregătire face parte din categoria celor de specializare şi a fost realizat în scopul
prezentării printr-o abordare aplicată, a noțiunilor și principiilor prevenirii spălării banilor minim
necesare în portofoliul profesional si în desfășurarea activității persoanelor care au responsabilități în
aplicarea legii si a celor nominalizati ca ofițer de conformitate la nivelul conducerii, conform
cerințelor legale in domeniul prevenirii spălării banilor
Manualul îşi propune in concluzie să descrie in detaliu una dintre specializarile ofiţerului de
conformitate, ocupaţie recunoscută pe piaţa muncii conform calificărilor din România (conform Cod
COR: 241237), pentru a detalia aspectele specializarii profesionale in domeniul prevenirii spalarii
banilor, asa cum sunt descrise in legislatia interna specifica, în vederea creşterii capacităţilor
individuale ale persoanelor care ocupa aceste functii.
____________________________________________________________________ pag. 1
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Parcurgerea modulelor si promovarea examenului final dă posibilitatea participantului să
dobandeasca si/sau sa isi perfectioneze abilităţile, deprinderile şi cunoştinţele necesare practicării
ocupaţiei de Ofiţer prevenirea spalarii banilor.
Organizarea Manualului
Manualul de Ofiţer prevenirea spalarii banilor este organizat pe 3 module:
Modulul 1
Prevenirea spălării banilor – context actual
Modulul 2
Cunoasterea clientelei si evaluarea riscurilor
Modulul 3
Identificarea si raportarea tranzacțiilor
În cadrul fiecărui modul sunt prezentate activităţile cheie şi rezultatul final pe care trebuie să
il atinga participantul în urma parcurgerii respectivului modul.
La sfârşitul fiecărui modul, cursantul poate să-şi autoevalueze cunoştinţele şi competenţele
prin rezolvarea unor exerciţii si studii de caz.
Consolidarea cunoştinţelor si pregatirea pentru examinare se va realiza şi prin consultarea
bibliografiei de la finalul manualului, bibiliografie ce constituie o parte pregătitoare pentru
cunostintele pe care cursantul ar trebui sa le posede pentru a putea exercita rolul de Ofiter prevenirea
spalarii banilor.
____________________________________________________________________ pag. 2
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
CUPRINS
MODUL 1.
Prevenirea spălării banilor – context actual
1.1. Standarde europene si naționale relevante, principalele modificări aduse de Directiva
AML a IV-a, a V-a si a VI-a
1.2. Obiectivele strategice asumate prin emiterea standardelor europene si naționale
1.3. Înțelegerea conceptelor si terminologiei de baza
1.4. Guvernanta (naționala) si responsabilități
1.5. Organizare interna in entitățile raportoare
1.6. Studii de caz
MODUL 2.
Cunoasterea clientelei si evaluarea riscurilor
2.1. Măsuri de cunoaştere a clientelei - diligente standard, simplificate şi suplimentare
2.2. Situaţiile care determina o profilare a riscurilor sau care impun aplicarea diferenţiată a
măsurilor
2.3. Informații privind beneficiarul real - cu exemple aplicate pe construcţii juridice
2.4. Executia de catre terti si masuri de pastrare a documentelor
2.5. Proiectarea unei abordări globale bazate pe riscuri – exemplu de metodologie practica
2.6. Studii de caz si exerciții practice
MODUL 3.
Identificarea si raportarea tranzacțiilor
3.1. Indicatori de suspiciune si semnale de avertizare
3.2. Verificări necesare si reguli de raportare
3.3. Raportul pentru tranzacții suspecte
3.4. Raportarea tranzacțiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune
3.5. Managementul relației cu autoritățile in context specific
3.6. Studii de caz si exerciții practice
BIBLIOGRAFIE
____________________________________________________________________ pag. 3
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
MODUL 1
Prevenirea spălării banilor – context actual
OBIECTIV:
După parcurgerea acestui modul, cursanţii vor putea:
➢ analiza legislaţia specifică si standardele aplicabile;
➢ intelege conceptele de baza;
➢ evalua obiectivele asumate prin emiterea legislatiei si standardelor;
➢ identifica măsurile interne de conformare;
➢ verifica organizarea interna a responsabilitatilor
1.1. Standarde europene si naționale relevante, principalele modificări aduse de Directiva AML a
IV si a V
Este cunoscut faptul ca utilizarea abuzivă a sistemului financiar pentru canalizarea fondurilor de
origine ilegală - sau chiar legală, dar în scopuri teroriste - reprezintă un risc clar pentru integritatea,
buna funcționare, reputația și stabilitatea sistemului financiar.
Spălarea de bani, finanțarea terorismului și criminalitatea organizată rămân probleme
semnificative care trebuie abordate global la nivelul Uniunii Europene si mai mult, masurile
intreprinse de Uniune trebuie să fie compatibile cu alte acțiuni întreprinse de organizatiile
internaționale, în mod particular cu recomandările GAFI/FATF (și cel puțin la fel de stricte ca
acestea).
Pe lângă o mai mare dezvoltare a abordării bazate pe dreptul penal la nivelul Uniunii, prevenirea
țintită și proporționată a utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării
terorismului prin emiterea unor directive detaliate a fost indispensabilă și aduce rezultate
complementare.
____________________________________________________________________ pag. 4
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Natura schimbătoare a amenințărilor reprezentate de spălarea banilor și finanțarea terorismului,
favorizată de evoluția constantă a tehnologiei și a mijloacelor aflate la dispoziția infractorilor,
necesită adaptări rapide și permanente ale cadrului juridic reprezentat de aceste directive, în scopul de
a adresa în mod eficient riscurile existente și de a preveni apariția unora noi.
Iata de ce recunoastem Directiva IV, V si VI privind prevenirea utilizării sistemului financiar
în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului ca standard actual european, ambele fiind
emise in continuarea unui sir de acte normative ce vizau istoric combaterea amenintarilor specifice,
astfel:
-
Directiva 91/308/CEE, privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării
banilor, ce a definit spălarea banilor în funcție de infracțiunile legate de droguri și a impus
obligații exclusiv asupra sectorului financiar.
-
Directiva 2001/97/CE, ce a extins domeniul de aplicare al Directivei 91/308/CEE atât în ceea
ce privește infracțiunile cât și în ceea ce privește gama de profesii și activități vizate.
-
În iunie 2003, Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) a revizuit recomandările sale
pentru a include și finanțarea terorismului și a formulat cerințe mai detaliate în ceea ce privește
identificarea și verificarea clientelei, situațiile în care un risc mărit de spălare a banilor sau de
finanțare a terorismului poate justifica măsuri sporite și, de asemenea, situațiile în care un risc
redus poate justifica controale mai puțin riguroase.
-
Respectivele modificări s-au reflectat în Directiva 2005/60/CE și în Directiva 2006/70/CE ce
stabileste măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2005/60/CE în ceea ce privește definiția
„persoanelor expuse politic” și criteriile tehnice de aplicare a procedurilor simplificate de
precauție privind clientela, precum și de exonerare pe motivul unei activități financiare
desfășurate în mod ocazional sau la scară foarte limitată.
A „IV-a Directiva” care abordează amenințarea reprezentată de spălarea banilor - Directiva
2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării
terorismului:
-
modifica Regulamentului (UE) nr. 648/2012
-
abroga Directiva 2005/60/CE și Directivei 2006/70/CE
-
aliniaza regulile europene cu standardele internaționale în materie de combatere a spălării de
bani și a finanțării terorismului și proliferării adoptate de GAFI în februarie 2012 (denumite în
continuare „recomandările GAFI revizuite” ).
____________________________________________________________________ pag. 5
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Modificarile semnificative aduse de aceasta directiva se refera la:
1. Abordarea bazată pe riscuri – exprimare mai clară a conceptului si intărirea sistemelor
de prevenire a spălării banilor prin folosirea abordării bazate pe riscuri
2. Prevederi revizuite referitoare la PEP - fără distincție între PEP domestice și străine;
3. Renunțarea la conceptul de „țări terțe cu grad înalt de risc”, dar permite înființarea
unei liste negre
4. Beneficiari reali – definiție mai detaliată, acces crescut la informații și transparență a
lanțului de dețineri
5. Noi ghiduri europene cu privire la evaluarea riscurilor AML/CFT
6. A fost extins obiectul pentru a acoperi și jocurile de noroc online;
7. Definiția spălării banilor include și evaziunea fiscală;
8. A fost de asemenea aprobat un nou Regulament privind transferul de fonduri
(847/2015).
A „V-a Directiva” - Directiva 2018/843: modifica Directiva IV (UE) 2015/849 privind
prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum
și Directivele 2009/138/CE privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de
reasigurare (Solvabilitate II) și 2013/36/UE cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și
supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții.
Modificarile semnificative aduse de aceasta directiva, care trebuia să fie adoptata prin lege
nationala până la 10 ianuarie 2020, se refera la consolidarea regulilor UE privind prevenirea spălării
banilor și finanțării terorismului în mai multe moduri:
1. extinde domeniului de aplicare al directivei anterioare pentru a include obligatiile: auditorilor,
contabililor externi și consultanților fiscali, precum si a orice altor persoane care oferă servicii
de consultanță fiscală; agentilor imobiliari, atunci când acționează ca intermediari în
închirierea de bunuri imobile pentru care chiria lunară depășește 10.000 EUR; dealerilor de
artă, în cazul in care care valoarea unei tranzacții este de 10.000 € sau mai mult;
2. accesul la informații privind beneficarul real a fost detaliat, îmbunătățind astfel transparența
în proprietatea companiilor și a trusturilor: accesul către public a fost lărgit, Directiva
2009/101 a fost amendată astfel încât informații privind beneficiarul real să poată fi date
publicității ; nu mai fie necesară demonstrarea unui interes legitim ; informațiile de bază și
exceptările să fie menținute iar informațiile să fie disponibile pentru mai mult de 10 ani după
ce compania este dizolvată, si sa fie disponibile printr-un sistem de registre publice
interconectate ; limita de proprietate sau control să fie redusă la 10%;
____________________________________________________________________ pag. 6
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
3. interzice băncilor sa ofere si sa păstreze cutii de depozit anonime (pe lângă interzicerea
conturilor anonime si carnetelor de economii anonime, acoperite de Directiva (UE)
2015/849);
4. abordeaza riscurile legate de cardurile preplătite și monedele virtuale prin scăderea pragului
de identificare pentru deținătorii de carduri preplătite de la 250 EUR la 150 € si mandatarea
FIU nationale sa obtina informatii care sa le permita urmarirea identitatii detinatorului
monedei virtuale;
5. consolideaza cooperarea intre FIU nationale, permitandu-le sa partajeze mai multe informatii.
Aceasta Directiva a fost recent transpusa prin O.U.G. nr. 111/2020, aceasta fiind o masura de
modificare în regim de urgenţă a cadrului legal, fiind vorba de o situaţie extraordinară a cărei
reglementare nu putea fi amânată, în vederea evitării impunerii sancţiunilor împotriva României
(infringement) conform art. 260 alin. (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.
A VI-a Directivă - Directiva (UE) 2018/1673 privind combaterea prin măsuri de drept penal a
spălării banilor, intră în vigoare pentru statele membre la 3 decembrie 2020 și trebuie să fie pusă în
aplicare de către instituțiile financiare până la 3 iunie 2021.
În urma Directivei V, care a consolidat în mare măsură dispozițiile existente privind AML / CFT,
a VI-a Directivă își propune să împuternicească instituțiile și autoritățile financiare să facă mai multe
în lupta împotriva spălării banilor și finanțării terorismului prin extinderea domeniului de aplicare al
legislației existente, clarificând anumite detalii de reglementare și întărind sancțiunile penale în
întregul bloc comunitar.
Cu data implementării la orizont, este momentul ca băncile, instituțiile financiare și alte entități
obligate să se asigure că sunt familiarizate cu detaliile acestei ultime Directive și sa își pregăteasca
echipele de conformitate AML pentru schimbările pe care le va introduce.
Având în vedere acest lucru, care sunt cele mai importante modificari aduse de a VI-a
Directivă AML ?
Armonizare: a VI-a Directivă AML armonizează definiția spălării banilor în întreaga UE cu scopul
de a elimina lacunele din legislația internă a statelor membre. Mai detaliat, ca răspuns la schimbarea
metodologiilor penale și a priorităților legislative, a VI-a Directivă oferă o listă armonizată a celor 22
____________________________________________________________________ pag. 7
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
de infracțiuni predicate care constituie spălare de bani, inclusiv anumite infracțiuni fiscale, infracțiuni
de mediu și infracțiuni cibernetice. Includerea criminalității cibernetice ca infracțiune principală este
semnificativă, deoarece este prima dată când este prezentată în acest context într-o directivă UE
privind spălarea banilor.
Atunci când lista armonizată a infracțiunilor predicate intră în vigoare juridică, entitatile
raportoare din statele membre vor trebui să se asigure că programele lor AML / CFT pot face față
noului mediu de risc creat. Aceasta înseamnă că entitatile raportoare ar putea avea nevoie să
instruiască sau să recalifice angajații și să își adapteze programele AML pentru a se asigura că pot
detecta activități suspecte legate de infracțiunile principale.
Domeniu de reglementare extins: a VI-a Directivă extinde numărul infracțiunilor care intră sub
definiția spălării banilor. La intrarea în vigoare a directivei, „ajutorarea și stimularea” vor constitui,
de asemenea, spălare de bani și vor fi supuse acelorași sancțiuni penale. Înainte de a VI-a Directivă,
reglementările UE privind spălarea banilor urmăreau doar pedepsirea celor care profitau direct de la
actul de spălare a banilor, dar, în conformitate cu noile reguli, așa-numiții „facilitatori” vor fi și
vinovați din punct de vedere juridic.
Practic, „ajutarea și stimularea” înseamnă că oricine îi ajută pe spălătorii de bani va comite el
însuși infracțiunea de spălare a banilor: acest domeniu extins include, de asemenea, pe oricine este
surprins incitând la spălarea banilor sau încercând să spele bani. La fel ca și în cazul listei armonizate
a infracțiunilor predicate, ca parte a răspunsului lor la prevenirea spalarii banilor , entitatile
raportoare ar trebui să asigure că programele lor de conformitate sunt setate pentru a detecta și
preveni sprijinirea și stimularea spălării banilor.
Extinderea răspunderii penale: conform normelor actuale, numai persoanele pot fi pedepsite pentru
actul de spălare a banilor; cu toate acestea, a VI-a Directivă va extinde răspunderea penală pentru a
permite pedepsirea persoanelor juridice, cum ar fi companiile sau parteneriatele. Noile reguli
înseamnă că o persoană juridică va fi considerată vinovată pentru infracțiunea de spălare a banilor
dacă se stabilește că nu a reușit să împiedice o „minte directoare” din cadrul ei să desfășoare
activitatea ilegală. Practic, noile reguli vor pune responsabilitatea AML / CFT si asupra angajaților
din conducere, împreună cu angajații care acționează separat.
Extinderea răspunderii penale în acest context este menită să oblige organizațiile în efortul
global de combatere a spălării banilor. Măsura va permite autorităților financiare să vizeze mai bine
organizațiile care nu implementează în mod eficient regulile AML / CFT. Pedepsele pentru
____________________________________________________________________ pag. 8
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
persoanele juridice pot varia de la interzicerea temporară a operațiunilor sau supravegherea judiciară
până la închiderea definitivă.
Pedeapsă mai dură: a VI-a Directivă introduce o pedeapsă minimă de închisoare de patru ani
pentru infracțiuni de spălare de bani (cerința anterioară a pedepsei minime era de un an). Conform
noilor reguli, judecătorii au și puterea de a amenda persoanele fizice și de a exclude entitățile de la
accesarea finanțării publice.
Condițiile de închisoare sporite pentru spălarea banilor și posibilele repercusiuni financiare
fac parte din efortul UE de a aduce coerență reglementării AML / CFT în toate statele membre și
reflectă angajamentul parlamentului UE de a pune în aplicare norme mai stricte privind spălarea
banilor. Multe state membre ale UE pun deja în aplicare pedepse pentru spălarea banilor care
depășesc pedepsele minime de închisoare cerute de a VI-a Directivă.
Cooperarea intre statele membre: infracțiunea de spălare de bani poate implica dublă criminalitate
- principiul conform căruia o infracțiune poate fi comisă într-o jurisdicție înainte ca veniturile sale
financiare să fie spălate într-o altă jurisdicție. A VI-a Directivă abordează problema dublei
criminalități prin introducerea unor cerințe specifice de schimb de informații între jurisdicții, astfel
încât să poată fi urmărit penal pentru infracțiunile conexe în mai multe state membre ale UE.
În practică, dispozițiile Directivei a VI-a pentru dublă criminalitate impun statelor membre ale
UE să criminalizeze anumite infracțiuni, indiferent dacă sunt sau nu ilegale în jurisdicția respectivă.
Aceste infracțiuni principale sunt terorismul, traficul de droguri, traficul de persoane, exploatarea
sexuală, rapirea și corupția. Ca parte a procesului, statele membre implicate într-o urmărire penală
vor colabora pentru a centraliza procedurile judiciare într-o singură jurisdicție. Directiva a VI-a
stabilește o serie de factori pe care autoritățile trebuie să-i ia în considerare atunci când decid cum și
unde să se desfășoare urmărirea penală, inclusiv țara de origine a victimelor, naționalitatea (sau
reședința) infractorului și jurisdicția în care a avut loc infracțiunea.
Pregătirea pentru implementarea Directivei a VI-a
În perioada următoare de implementare, entitatile obligate ar trebui să încerce să dezvolte o înțelegere
a domeniului de reglementare ajustat pe care îl va aduce directiva, inclusiv noi infracțiuni predicate
care trebuie monitorizate și noul mediu de risc în care vor opera. Pe lângă gestionarea resurselor
AML și instruirea personalului de conformitate, organizatiile vor trebui să își revizuiască
implementarea tehnologiei pentru a se asigura că au capacitatea de a-și îndeplini noile obligații de
monitorizare a tranzacțiilor și de screening
____________________________________________________________________ pag. 9
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Legea nr.129/2019 si-a propus sa adopte modificarile de mai sus impuse prin Directiva a IVa si a V-a, raspunzand printre altele:
1. Temei transparentizării structurii acţionariatului (fara actiuni la purtator - se interzice
emiterea de noi acţiuni la purtător şi efectuarea de operaţiuni cu acţiunile la purtător
existente, se impune un termen de conversie a acestora in actiuni nominative - 18 luni
de la data intrării în vigoare a legii, se descriu masuri aprofundate privind cunoasterea
beneficiarului real) .
2. Crearii și operaţionalizarii unui Registru al Beneficiarilor Reali
3. Consolidarii conceptul de abordare pe baza de risc prin stabilirea obligaţiilor de
efectuare a unor evaluări de risc, cu rolul de a stabili sectoarele și activităţile în mod
deosebit vulnerabile precum si o evaluare a activitatii propriei entiati, pe baza factorilor
de risc, și măsuri de gestionare a acestor riscuri.
4. Revizuirii ariei entităților raportoare, printre entitățile raportoare nou introduse
figurează experții, cenzorii, contabilii autorizați, furnizorii de servicii de jocuri de
noroc;
5. Detalierii circumstantelor care impun obligația de raportare a tranzacțiilor suspecte
6. Modificarea plafoanului de raportare in scop statistic
7. Obligatia desemnarii persoanelor cu responsabilități si drepturile si obligatiile in relatie
cu acestea
8. Conditii pentru executia de catre terti
1.2. Obiectivele strategice asumate prin emiterea standardelor europene si naționale
Lupta pentru combaterea spalarii banilor are o dubla motivatie. Pe de o parte, motivatia
combaterii crimei organizate si a extinderii sale la scara mondiala si necesitatea raspunsului la o tinta
in miscare din punct de vedere al „inovatiilor” pe care infractorii le folosesc pentru a-si atinge
scopurile.
Pe de alta parte, conservarea integritatii pietelor financiare si a economiei de piata, ce nu poate
avea loc in lipsa vointei politice a implementarii regulilor in legislatie nationala si ulterior, a urmaririi
acestor reguli de catre cei chemati sa contribuie la respectarea lor (incluzand aici entitatile raportoare,
a caror interes este motivat de impactul reputational si financiar al nerespectarii regulilor).
____________________________________________________________________ pag. 10
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
✓ Obiectivul de a raspunde la evolutia naturii riscurilor în domeniu
-
Utilizarea plăților mari în numerar a fost recunoscuta ca fiind in continuare extrem de
vulnerabilă la fenomenul spălării banilor și al finanțării terorismului. În scopul de a spori
vigilența și de a atenua riscurile generate de plățile în numerar raspunsul a fost ca persoanele care
comercializează bunuri să facă obiectul obligatiilor prevazute de lege în măsura în care
efectuează sau primesc plăți în numerar în valoare de cel puțin 10 000 EUR;
-
Utilizarea monedei electronice este considerată din ce în ce mai mult un substitut pentru
conturile bancare, si justifică supunerea respectivelor instrumente obligațiilor de combatere a
spălării banilor și a finanțării terorismului. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe cu risc
scăzut dovedit și în condiții stricte de diminuare a riscului, a trebuit să se sublinieze permiterea
exceptarii monedei electronice de la anumite măsuri de precauție privind clientela, cum ar fi
identificarea și verificarea clientului și a beneficiarului real, dar nu și de la monitorizarea
tranzacțiilor sau a relației de afaceri. Condițiile de diminuare a riscului ar trebui să includă
cerința ca moneda electronică exceptată să fie utilizată exclusiv pentru achiziționarea de bunuri
sau servicii și ca suma depozitată electronic să fie suficient de redusă pentru a împiedica eludarea
normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului.
-
S-a recunoscut faptul ca membrii profesiilor juridice independente ar trebui să se supună
legislatiei in domeniu atunci când participă la tranzacții financiare sau la tranzacții între societăți
comerciale, inclusiv prin furnizarea de consultanță fiscală, întrucât aceasta prezintă riscul cel mai
ridicat ca serviciile respectivilor membri ai profesiilor juridice liberale să fie folosite în mod
abuziv, în scopul spălării produselor activității infracționale sau în scopul finanțării terorismului
( cu anumite exceptii determinate de pastrarea secretului profesional / consilierea juridica)
-
A fost important să se evidențieze în mod expres faptul că „infracțiunile fiscale” legate de
impozitele directe și indirecte sunt incluse în definiția amplă a „activității infracționale”
-
Au fost extinse modalitatile de identificarea și verificare a beneficiarilor reali : acolo unde este
cazul la entitățile juridice care dețin alte entități juridice, iar entitățile obligate ar trebui să
identifice persoana fizică (persoanele fizice) care exercită în ultimă instanță, prin dreptul său
(lor) de proprietate sau prin alte mijloace, controlul asupra entității juridice care este client.
Controlul prin alte mijloace a fost definit ca incluzand, printre altele, criteriile de control
utilizate în scopul pregătirii situațiilor financiare consolidate, cum ar fi prin intermediul
acordului acționarilor, exercitarea unei influențe dominante sau competența de a numi
conducerea de rang superior. S-a evidentiat faptul ca pot exista cazuri în care nu poate fi
identificată nicio persoană fizică ce deține, în ultimă instanță, o entitate juridică sau exercită
____________________________________________________________________ pag. 11
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
controlul asupra acesteia. În astfel de cazuri excepționale, entitățile obligate, după ce au epuizat
toate celelalte mijloace de identificare și cu condiția să nu existe motive de suspiciune, pot
considera conducerea de rang superior ca fiind beneficiarul real.
-
S-a recunoscut faptul ca informațiile cu privire la beneficiarii reali trebuie stocate într-un
registru central, situat în afara societății, si ca entitățile obligate să fie responsabile pentru
comunicarea informatiilor necesare completarii registrului. Persoanele care au in interes legitim
ar trebui sa li se permita acesul la informatiile detinute de acest registru.
✓ Obiectivul de a demonstra interesul la nivel politic pentru lupta împotriva infracțiunilor
financiare
Prin a patra, a cincea si a sasea directivă privind combaterea spălării banilor s-au instituit norme
solide la nivelul UE și s-a consolidat rolul de supraveghere al Autorității Bancare Europene.
Ca si proces legislativ, directivele emise de Uniunea Europeana trebuiesc transpuse in legislatie
nationala si se prevad termene limita pentru transpunerea de catre statele membre in legislatiile
nationale a acestora.
Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană
poate urmări acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în
temeiul legislației UE.
Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura
aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor, avand in
vedere faptul ca lacunele legislative dintr-un singur stat membru afectează întreaga UE.
In egala masura, in ceea ce priveste aplicarea regulilor emise, este binecunoscut faptul ca
reputatia este una din valorile cele mai importante ale unei institutii financiare.
Daca fondurile provenite din infractiuni pot fi usor procesate in cadrul unei entitati raportoare din
cauza ca aceasta ignora, inchide ochii in fata naturii ilicite a unor astfel de fonduri ori nu ia masuri
preventive adecvate, ea poate fi in cele din urma chiar acuzata de implicare intr-o complicitate activa
cu infractorii: evidenta unei astfel de complicitati va avea efecte daunatoare asupra atitudinii
intermediarilor financiari si a autoritatilor de reglementare, dar si asupra clientilor lor obisnuiti.
____________________________________________________________________ pag. 12
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
1.3. Înțelegerea conceptelor si terminologiei de baza
Cine sunt entitatile raportoare:
a) instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane
juridice străine;
b) instituţiile financiare persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare persoane
juridice străine;
c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private
pe care le administrează, cu excepţia caselor de pensii ocupaţionale profesionale;
d) furnizorii de servicii de jocuri de noroc;
e) auditorii, experții contabili și contabilii autorizați, evaluatorii autorizați, consultanții fiscali,
persoanele care acordă consultanță financiară, de afaceri sau contabilă, alte persoane care se
angajează să furnizeze, direct sau prin intermediul altor persoane cu care persoana respectivă este
afiliată, ajutor material, asistență sau consiliere cu privire la aspectele fiscale, financiare, ca activitate
economică sau profesională principală;
f) notarii publici, avocații, executorii judecătorești și alte persoane care exercită profesii juridice
liberale, în cazul în care acordă asistență pentru întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru
clienții lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acțiuni sau părți sociale ori elemente
ale fondului de comerț, administrarea instrumentelor financiare, valorilor mobiliare sau a altor bunuri
ale clienților, operațiuni sau tranzacții care implică o sumă de bani sau un transfer de proprietate,
constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare,
organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcționării sau administrării
unei societăți; constituirea, administrarea ori conducerea unor astfel de societăți, organismelor de
plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare, precum și în cazul în care
participă în numele sau pentru clienții lor în orice operațiune cu caracter financiar ori vizând bunuri
imobile; crearea, funcționarea sau administrarea de fiducii, societăți, fundații sau structuri similare;
g) furnizorii de servicii pentru societăţi sau fiducii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) şi f);
g1) furnizorii de servicii de schimb între monede virtuale și monede fiduciare;
g2) furnizorii de portofele digitale.
h) agenții și dezvoltatorii imobiliari, inclusiv atunci când acționează în calitate de intermediari în
închirierea de bunuri imobile, dar numai în ceea ce privește tranzacțiile pentru care valoarea chiriei
lunare reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
____________________________________________________________________ pag. 13
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
i) alte persoane care, în calitate de profesioniști, comercializează bunuri, numai în măsura în care
efectuează tranzacții în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro,
indiferent dacă tranzacția se execută printr-o singură operațiune sau prin mai multe operațiuni care au
o legătură între ele.
j) persoanele care comercializează opere de artă sau care acționează ca intermediari în comerțul de
opere de artă, inclusiv atunci când această activitate este desfășurată de galerii de artă și case de
licitații, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă
echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult;
k) persoanele care depozitează sau comercializează opere de artă sau care acționează ca
intermediari în comerțul cu opere de artă, atunci când această activitate este desfășurată în zone
libere, în cazul în care valoarea tranzacției sau a unei serii de tranzacții legate între ele reprezintă
echivalentul în lei a 10.000 euro sau mai mult.
Instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată din alte state membre care
prestează servicii pe teritoriul României prin agenți sau distribuitori asigură respectarea obligațiilor
legale incidente în materie de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului
pentru activitățile astfel prestate.
Instituțiile emitente de monedă electronică și instituțiile de plată le impun contractual
agenților și distribuitorilor prin care prestează servicii pe teritoriul României cadrul de conformare la
prevederile incidente din lege și din reglementările emise în aplicarea acesteia și se asigură că sunt
implementate procedurile și sistemele necesare și sunt respectate obligațiile ce le revin agenților și
distribuitorilor, inclusiv prin verificări.
Ce este spalarea banilor:
Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul
ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a
săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea
pedepsei;
b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei
sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din
săvârşirea de infracţiuni;
c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al
infracţiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.
____________________________________________________________________ pag. 14
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Spalarea banilor este un proces prin care se da o aparenta de legalitate unor profituri obtinute
ilegal de catre infractori care, fara a fi compromisi, beneficiaza ulterior de sumele obtinute.
Este un proces dinamic, in trei etape, care necesita in primul rand - miscarea fondurilor
obtinute in mod direct din infractiuni (Plasarea); in al doilea rand - ascunderea urmelor banilor pentru
a se evita orice tip de investigatie (Stratificarea) ; in al treilea rand - disponibilizarea banilor pentru
infractori, ascunzandu-se din nou originea ocupationala si geografica a fondurilor (Integrarea).
Alte consecinte importante aferente savarsirii infractiunii:
➢ Tentativa se pedepseşte.
➢ Dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa aplică,
după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 alin. (3) lit. a)
-c) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal , adica: dizolvarea persoanei juridice;
suspendarea activităţii sau a uneia dintre activităţile persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la
3 ani; închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durată de la 3 luni la 3 ani;
➢ Cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit trebuie stabilită/stabilit din circumstanţele
faptice obiective.
➢ Faptele se incadreaza ca atare si consecintele sunt aplicate indiferent dacă infracţiunea din care
provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în alte state membre sau state terţe.
➢ În cazul infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului se aplică dispoziţiile
privind confiscarea bunurilor din Legea nr. 286/2009. Dacă bunurile supuse confiscării nu se
găsesc, se confiscă echivalentul lor în bani sau bunurile dobândite în locul acestora; veniturile
____________________________________________________________________ pag. 15
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
sau alte beneficii materiale obţinute din bunuri se confiscă; dacă bunurile supuse confiscării nu
pot fi individualizate faţă de bunurile dobândite în mod legal, se confiscă bunuri până la
concurenţa valorii bunurilor supuse confiscării, se aplica masura confiscarii si veniturilor sau
altor beneficii materiale obţinute din bunurile supuse confiscării, ce nu pot fi individualizate faţă
de bunurile dobândite în mod legal.
Ce sunt bunurile:
➢ bunuri înseamnă activele de orice fel, corporale sau necorporale, mobile ori imobile, tangibile
sau intangibile, precum şi documentele juridice sau instrumentele sub orice formă, inclusiv
electronică sau digitală, care atestă un titlu ori un drept sau interese cu privire la acestea
Ce sunt clientii:
➢ client/clientelă înseamnă orice persoană fizică, juridică sau entitate fără personalitate juridică
cu care entităţile raportoare desfăşoară relaţii de afaceri ori cu care desfăşoară alte operaţiuni
cu caracter permanent sau ocazional. Se consideră client al unei entităţi raportoare orice
persoană cu care, în desfăşurarea activităţilor sale, entitatea raportoare a negociat o tranzacţie,
chiar dacă respectiva tranzacţie nu s-a finalizat, precum şi orice persoană care beneficiază sau
a beneficiat, în trecut, de serviciile unei entităţi raportoare
Ce este o relatie de afaceri:
➢ prin relaţie de afaceri se înţelege relaţia profesională legată de activităţile prestate de entităţile
raportoare şi despre care, la momentul stabilirii contactului, se consideră a fi de o anumită
durată
Ce este o tranzactie ocazionala:
➢ prin tranzacţie ocazională se înţelege tranzacţia desfăşurată în afara unei relaţii de afaceri, aşa
cum aceasta este definită mai sus
Ce reprezinta conducerea de rang superior:
➢ conducere de rang superior înseamnă orice persoană care deţine cunoştinţe suficiente privind
expunerea entităţii la riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi care ocupă o
funcţie suficient de înaltă pentru a lua decizii cu efect asupra acestei expuneri, fără a fi
necesar să fie întotdeauna un membru al organului colectiv de conducere şi administrare
Ce înseamnă notiunea de transferuri externe:
____________________________________________________________________ pag. 16
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
➢ transferuri externe în şi din conturi bancare înseamnă transferurile transfrontaliere, precum şi
operaţiunile de plăţi şi încasări efectuate pe teritoriul României de către un client nerezident
Ce reprezinta relaţie de corespondent:
1. furnizarea de servicii bancare de către o instituţie de credit în calitate de corespondent pentru o
altă instituţie de credit în calitate de respondent, inclusiv servicii de cont curent sau de depozit şi
servicii conexe, precum gestionarea numerarului, transferuri transfrontaliere de fonduri, compensarea
cecurilor, servicii de conturi de corespondent accesibile direct clienţilor şi servicii de schimb valutar;
2. relaţia dintre o instituţie de credit şi o instituţie financiară ori dintre două instituţii financiare, în
vederea prestării de servicii similare celor de la pct. 1 de către instituţia corespondentă pentru
instituţia respondentă, inclusiv relaţiile stabilite pentru tranzacţii cu titluri de valoare sau
transferuri de fonduri
2.1. Guvernanta (naționala) si responsabilități
Autoritatile care urmaresc instituirea cadrului national de aplicare a legii sunt:
1. organele de urmărire penală
2. autorităţile cu atribuţii de reglementare, informare şi control în domeniu, cum este ONPCSB
- unitatea de informaţii financiare a României
3.
autorităţi cu atribuţii de control financiar/fiscal sau autorităţi cu atribuţii de control fiscal
4. autoritatea vamală
5. organele de stat specializate în activitatea de informaţii (prevăzute in Legea nr. 51/1991
privind securitatea naţională a României)
6. autorităţi administrative autonome şi instituţii cu rol de reglementare şi supraveghere
sectorială şi control al entităţilor raportoare, precum Banca Naţională a României, Autoritatea
de Supraveghere Financiară, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc.
Guvernanta nationala in contextul competentelor atribuite
Modul de aplicare a prevederilor legii se supraveghează şi se controlează de următoarele
autorităţi:
✓
Banca Naţională a României şi Autoritatea de Supraveghere Financiară, pentru categoriile de
entităţi supuse supravegherii directe
____________________________________________________________________ pag. 17
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi alte autorităţi de control financiar/fiscal
✓
controlează entităţile raportoare - cu excepţia celor supravegheate de BNR si ASF - cu
privire la îndeplinirea obligaţiilor de raportare a tranzactiilor cu numerar, transferurilor
externe si transferurile de fonduri ale remitetilor de bani
✓
Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc pentru furnizorii de servicii de jocuri de noroc
✓
Oficiul, pentru toate entităţile raportoare care nu sunt supuse supravegherii autorităţilor
prevăzute la lit. a);
organismele de autoreglementare, pentru entităţile raportoare pe care le reprezintă şi
✓
coordonează - aceste organisme de autoreglementare fiind uniunile, corpurile profesionale
sau alte forme asociative ale profesiilor reglementate, uniunile, corpurile profesionale sau alte
forme asociative ale profesiilor reglementate care au competenţe de reglementare si control a
activităţii membrilor lor .
Banca Naţională a României deţine atribuţii exclusive privind supravegherea şi controlul, pe bază
de risc, al respectării dispoziţiilor legii de către următoarele categorii de entităţi ce desfăşoară
activitate şi au prezenţă fizică pe teritoriul României:
✓
instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de credit persoane
juridice străine;
✓
instituţiile de plată persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor de plată din alte state
membre;
✓
instituţiile emitente de monedă electronică persoane juridice române şi sucursalele
instituţiilor emitente de monedă electronică din alte state membre;
✓
instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul special şi instituţiile financiare
nebancare înscrise numai în Registrul general care au şi statut de instituţie de plată sau
instituţie emitentă de monedă electronică.
Autoritatea de Supraveghere Financiară are atribuţii exclusive de reglementare, supraveghere şi
control în ceea ce priveşte respectarea dispoziţiilor legii de către instituţiile financiare aflate sub
supravegherea sa, potrivit legislaţiei proprii, inclusiv de către sucursalele instituţiilor financiare
străine ce desfăşoară activitate şi au prezenţă fizică pe teritoriul României.
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (Oficiul) este unitatea de
informaţii financiare a României, de tip administrativ, cu sediul în municipiul Bucureşti, organ de
____________________________________________________________________ pag. 18
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
specialitate cu personalitate juridică, independent şi autonom din punct de vedere operaţional şi
funcţional, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului.
✓ Obiectul de activitate al Oficiului îl constituie primirea, analiza, prelucrarea şi diseminarea
informaţiilor cu caracter financiar, supravegherea şi controlul, conform legii, al entităţilor
raportoare mentionate mai sus ca fiind in scop, in vederea prevenirii şi combaterii spălării
banilor şi a finanţării terorismului.
✓
Oficiul poate solicită entităţilor raportoare, autorităţilor sau instituţiilor publice sau
private datele şi informaţiile necesare îndeplinirii atribuţiilor stabilite de lege, iar acestea
sunt obligate să comunice direct Oficiului datele şi informaţiile solicitate, în termenul si
formatul indicat de Oficiu.
✓
Oficiul informează de îndată Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile
suspecte de finanţare a terorismului.
✓
Oficiul informează cu privire la suspiciuni de săvârşire a altor infracţiuni decât cele de
spălare a banilor sau de finanţare a terorismului organele de urmărire penală şi, după caz,
alte autorităţi competente.
✓
Oficiul poate transmite, din proprie iniţiativă, informaţii autorităţilor competente sau
instituţiilor publice cu privire la situaţii de neconformitate a entităţilor raportoare, precum
şi la aspecte relevante în domeniul de activitate al acestora
✓
În scopul îndeplinirii obligaţiilor legale ce revin Băncii Naţionale a României şi
Autorităţii de Supraveghere Financiară, Oficiul furnizează, la cererea motivată a acestora,
informaţii cu privire la persoane şi entităţi care au asociat risc de spălare a banilor şi
finanţare a terorismului.
Guvernanta nationala in contextul evaluarii riscurilor de spalare a banilor:
Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi
finanţare a terorismului la nivel naţional, evaluare care se realizează în cooperare cu autorităţile şi
instituţiile mentionate mai sus, cu asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal.
Oficiul coordonează răspunsul naţional la riscurile evaluate, în cooperare cu autorităţile şi
instituţiile mentionate şi informează, în acest sens Comisia Europeană, Autoritatea europeană de
supraveghere şi statele membre.
În scopul prevenirii şi combaterii riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului,
autorităţile şi instituţiile mentionate la punctele 2-6 realizează evaluări ale acestor riscuri la nivel
____________________________________________________________________ pag. 19
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
sectorial şi, după caz, emit reglementări sau instrucţiuni cu privire la factorii de risc şi măsurile de
contracarare şi diminuare.
Evaluările de risc mentionate sunt întocmite ţinând cont de concluziile evaluării privind
riscurile de spălare de bani şi finanţare a terorismului realizate de Comisia Europeană, sunt
actualizate cel puţin o dată la 4 ani la nivel sectorial şi naţional, ţinând cont de evoluţia riscurilor şi
de eficacitatea măsurilor adoptate în scopul atenuării lor, şi sunt utilizate în vederea alocării şi
ierarhizării resurselor pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în mod eficient.
Oficiul asigură publicarea, pe pagina proprie de internet, a unei sinteze a evaluării naţionale
de risc şi transmite autorităţilor de supraveghere elementele relevante din evaluarea naţională.
Autorităţile de supraveghere pun de îndată la dispoziţia entităţilor raportoare elementele
relevante din evaluarea naţională şi sectorială corespunzătoare domeniului, în scopul realizării şi
actualizării propriilor evaluări ale riscului după finalizarea evaluărilor de risc nationale si sectoriale.
Autorităţile şi instituţiile mentionate mai sus (cu exceptia organelor de stat specializate în
activitatea de informaţii) întocmesc statistici privind eficacitatea măsurilor de prevenire şi le
transmit Oficiului, în forma stabilită de acesta.
Oficiul asigură publicarea anuală a unei versiuni consolidate a statisticilor, pe pagina
proprie de internet.
2.2. Organizare interna in entitățile raportoare
1. Cum raspundem, din punct de vedere al cadrului de administrare a activităţii, organizarii
guvernantei interne, cerintelor si obligatiilor impuse de legea in domeniul prevenirii si
combaterii spalarii banilor ?
2. Ce ar trebui sa existe in organizatia noastra din punct de vedere al cadrului intern aferent
gestiunii riscului de conformare la cerintele si obligatiile impuse de legea in domeniul
prevenirii si combaterii spalarii banilor ?
____________________________________________________________________ pag. 20
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
2.3. Studii de caz si exercitii practice
Sa presupunem ca sunteti recent numiti de catre organizatia dvs. – institutie de credit - ca
persoana desemnata conform art. 23 alin. 2 din Legea nr.129/2019.
Una din primele activitati pe care va propuneti sa le efectuati este o analiza a urmatoarelor
valente:
1) cadrului de administrare a activităţii / organizarii guvernantei interne si
2) cadrului intern necesar gestiunii riscului de conformare la cerintele si obligatiile impuse de legea
in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor.
Realizati aceasta analiza si enumerati ce ar trebui sa existe formalizat corespunzator in
organizatia dvs pentru a raspunde ambelor valente.
Alinierea rezultatelor in discutiile de grup va furniza raspunsul corect – alaturi de o prezentare
sintetica, ce va fi furnizata dupa efectuarea exercitiului.
____________________________________________________________________ pag. 21
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
MODUL 2
Cunoasterea clientelei si evaluarea riscurilor
OBIECTIV:
După parcurgerea acestui modul, cursanţii vor putea sa:
➢ Recunoasca masurile de cunoastere a clientelei
➢ Nuanteze diveresele situatii care impun o profilare a riscurilor
➢ Aplice regulile corecte de identificare a beneficiarului real
➢ Inteleaga conditiile privind executia de catre terti si regulile de retentie documente
➢ Sa dezvolte o metodologie practica de evaluare pe baza de risc
2.1. Măsuri de cunoaştere a clientelei - diligente standard, simplificate şi suplimentare
Măsuri pentru a-ți cunoaște clientul - de ce
✓ Pentru a împiedica utilizarea mijloacelor si canalelor puse la dispozitie de catre entitatile
raportoare, intenționat sau neintenționat, de elemente criminale pentru spălarea banilor sau
activități de finanțare a terorismului. Utilizarea abuzivă a sistemului financiar pentru
canalizarea fondurilor de origine ilegală sau chiar legală în scopuri teroriste reprezintă un risc
clar pentru integritatea, buna funcționare, reputația și stabilitatea sistemului financiar.
✓ Pentru a permite o înțelegere mai aprofundata a clienților și relațiilor lor financiare, înțelegere
care ajută la gestiunea prudenta a riscurilor.
✓ Pentru a permite anumite măsuri de coordonare pe baza unor criterii de risc, necesare pentru a
diferenția situațiile în care un risc potențial mai mare de spălare de bani poate justifica măsuri
suplimentare și, de asemenea, situațiile în care un risc redus poate justifica controale mai
puțin riguroase.
Un program de identificare graduala a riscului clienților ar putea implica:
✓ un set de informații standard care vor fi reținute pentru toți clienții;
✓ o cerință de verificare standard pentru toți clienții;
✓ măsuri sporite (mai multe verificări pentru identificare și / sau solicitarea unor informații
suplimentare) cu privire la acceptarea clienților cu risc sporit;
✓ dacă este cazul, măsuri simplificate de verificare a identității pentru diferite categorii de
clienți / produse cu risc mai scăzut;
✓ monitorizarea activităților și tranzacțiilor clienților in funcție de riscul asociat clientului, care
____________________________________________________________________ pag. 22
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
va identifica acele tranzacții sau activități care ar putea fi neobișnuite sau suspecte
Trebuie să aplicăm măsuri care să permită:
a) identificarea clientului și verificarea identității acestuia pe baza documentelor, datelor sau
informațiilor obținute din surse credibile și independente;
b) identificarea beneficiarului real și luarea de măsuri rezonabile pentru verificarea identității
acestuia, precum și înțelegerea proprietății și a structurii de control a clientului;
c) evaluarea scopului și naturii relației de afaceri și, dacă este necesar, obținerea de informații
suplimentare despre acestea;
d) efectuarea monitorizării continue a relației de afaceri:
❑ examinarea tranzacțiilor încheiate pe întreaga durată a relației respective, pentru a se asigura
că tranzacțiile efectuate sunt în conformitate cu informațiile deținute cu privire la client,
profilul de activitate și profilul de risc, inclusiv sursa fondurilor;
❑ asigurarea faptului că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate
permanent și rămân relevante.
In mod schematic procesul de cunoastere a clientelei poate fi prezentat ca mai jos:
____________________________________________________________________ pag. 23
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Măsuri standard - pentru persoane fizice
Ce?
a)
numele, prenumele şi pseudonimul, dacă este cazul;
b)
data şi locul naşterii;
c)
codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;
d)
adresa la care locuieşte şi identificarea regimului juridic al acesteia, respectiv dacă este
domiciliu, reşedinţă ori alt atribut de identificare de acelaşi tip;
e)
cetăţenia;
f)
ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii;
g)
numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, dacă există;
h)
scopul şi natura relaţiei de afaceri cu instituţia;
i)
sursa fondurilor ce urmează să fie utilizate în derularea relaţiei de afaceri;
j)
încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deţinerea calităţii de membru al
familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei
persoane expuse public;
informaţiile referitoare la beneficiarul real, dacă este diferit de client
Masuri standard – pentru entitati
Ce?
a) denumirea;
b) forma juridică;
c) codul de identificare fiscală şi/sau numărul de înregistrare de la registrul comerţului sau
informaţia echivalentă pentru persoanele juridice străine;
d) sediul social şi, dacă este cazul, sediul real;
e) numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz;
f) tipul şi natura activităţii desfăşurate;
g) informaţiile pentru persoanele care reprezintă clientul în relaţie cu instituţia şi puterile acestora
de angajare a entităţii;
h) scopul şi natura relaţiei de afaceri cu instituţia;
i) informaţiile referitoare la beneficiarul real
____________________________________________________________________ pag. 24
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Masuri Simplificate
Cand?
Legea limiteaza situatiile cand se pot aplica masuri simplificate, si trebuie să luăm în considerare (cel
puțin) următorii factori de risc:
a) factorii de risc asociați clienților:
❑ societățile publice cotate la o bursă și supuse cerințelor de dezvăluire a informațiilor, fie prin
regulile bursiere, fie prin lege sau prin mijloace de executare, care impun cerințe pentru a
asigura transparența adecvată a beneficiarului real;
❑ administrațiile publice sau întreprinderile publice;
❑ clienții care locuiesc în zone geografice cu risc scăzut.
b) factorii de risc pentru produse, servicii, tranzacții sau canale de distribuție
❑ polițele de asigurare de viață, în cazul în care prima de asigurare sau ratele totale de plată
anuale sunt mai mici sau egale cu echivalentul în lei a sumei de 1.000 de euro sau prima unică
de asigurare plătită este în valoare de până la echivalentul în lei a 2.500 de euro;
❑ polițe de asigurare pentru sistemele de pensii, dacă nu există o clauză de răscumpărare
anticipată și polita nu poate fi utilizată ca garanție;
❑ sisteme de pensii, anuități sau sisteme similare care oferă angajaților prestații de pensie, în
care contribuțiile sunt sumele plătite de participanți sau angajatori în numele lor către un fond
de pensii private;
❑ produse sau servicii financiare care sunt definite și limitate în mod corespunzător la anumite
tipuri de clienți, spre exemplu pentru a creste accesul în scopul incluziunii financiare;
❑ produsele pentru care riscurile de spălare de bani și finanțarea terorismului sunt gestionate de
alți factori, cum ar fi limitele financiare sau transparența dreptului de proprietate;
❑ produsele care, prin natura și modul lor de tranzacționare, sunt clasificate ca urmare a
evaluărilor sectoriale sau naționale în categoriile cu risc scăzut de spălare de bani sau
finanțare a terorismului;
c) factori de risc geografic: înregistrare, stabilire, reşedinţă în:
❑ state membre;
❑ ţări terţe care deţin sisteme eficiente de combatere a spălării banilor şi a finanţării
terorismului;
____________________________________________________________________ pag. 25
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
❑ ţări terţe identificate din surse credibile ca având un nivel scăzut al corupţiei sau al altor
activităţi infracţionale;
❑ ţări terţe care, pe baza unor surse credibile, cum ar fi evaluări reciproce, rapoarte detaliate de
evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate, au prevăzut cerinţe de combatere a spălării
banilor şi a finanţării terorismului în conformitate cu recomandările Grupului de Acţiune
Financiară revizuite şi pun în aplicare în mod eficace cerinţele respective.
Ce?
Măsurile simplificate constau în ajustarea modului de aplicare a tuturor sau numai a unora dintre
măsurile standard prezentate anterior, cu privire la:
❑ volumul de informații,
❑ numărul de surse de informații,
❑ frecvența și intensitatea monitorizarii tranzacțiilor și
❑ frecvența și intensitatea actualizării informațiilor
Masuri Suplimentare
Cand?
În toate situațiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc crescut de spălare de bani sau finanțare
a terorismului, inclusiv în următoarele situații:
✓ în cazul relațiilor de afaceri și al tranzacțiilor care implică persoane din țări care nu aplică sau
aplică în mod insuficient standardele internaționale AML/CTF sau care sunt cunoscute la
nivel internațional drept țări necooperante;
✓ în cazul relațiilor corespondente cu instituțiile de credit și instituțiile financiare din alte state
membre sau țări terțe;
✓ în cazul tranzacțiilor sau relațiilor de afaceri cu persoane expuse public sau cu clienți ai căror
beneficiari reali sunt persoane expuse public, inclusiv pentru o perioadă de cel puțin 12 luni
de la data la care persoana nu mai ocupă o funcție publică importanta;
✓ în cazul persoanelor fizice sau juridice stabilite în țări terțe, identificate de Comisia
Europeană drept țări terțe cu risc ridicat;
✓ în cazurile prevăzute în reglementările sau instrucțiunile sectoriale
Cand?
____________________________________________________________________ pag. 26
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Legea impune obligatia de a lua în considerare si următorii factori caracteristici situaţiilor cu risc
potenţial
mărit:
1. factori de risc privind clienţii:
a) relaţia de afaceri se desfăşoară în circumstanţe neobişnuite;
b) clienţi care îşi au reşedinţa în zone geografice cu risc ridicat;
c) persoane juridice sau entităţi fără personalitate juridică cu rol de structuri de administrare a
activelor personale;
d) societăţi care au acţionari aparenţi (nominee shareholders) sau acţiuni la purtător;
e) activităţi în care se rulează mult numerar;
f) situaţia în care structura acţionariatului societăţii pare neobişnuit sau excesiv de complexă,
având în vedere natura activităţii sale;
g) clientul este un resortisant al unei ţări terţe care solicită drepturi de şedere sau cetăţenia română
în schimbul transferurilor de capital, al achiziţionării de proprietăţi sau de obligaţiuni de stat sau al
investiţiilor în entităţi corporative;
2. factori de risc privind produsele, serviciile, tranzacţiile sau canalele de distribuţie:
a) servicii bancare personalizate;
b) produse sau tranzacţii care ar putea favoriza anonimatul;
c) relaţii de afaceri sau tranzacţii la distanţă, fără anumite măsuri de protecţie in privinta
identificarii
d) plăţi primite de la terţi necunoscuţi sau neasociaţi;
e) produse noi şi practici comerciale noi, inclusiv mecanisme noi de distribuţie şi utilizarea unor
tehnologii noi sau în curs de dezvoltare atât pentru produsele noi, cât şi pentru produsele
preexistente;
f) tranzacţii cu petrol, arme, metale preţioase, produse din tutun, obiecte de artă şi alte obiecte de
importanţă arheologică, istorică sau culturală, obiecte de cult sau obiecte rare cu valoare ştiinţifică,
precum şi fildeşul şi speciile protejate;
3. factori de risc geografic:
a) ţări care, conform evaluării organismelor internaţionale de profil, nu dispun de sisteme efective
de combatere a spălării banilor/de combatere a finanţării terorismului;
b) ţări care, conform unor surse credibile, au un nivel ridicat al corupţiei sau al altor activităţi
infracţionale;
____________________________________________________________________ pag. 27
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
c) ţări supuse unor sancţiuni, embargouri sau măsuri similare, instituite, de exemplu, de Uniunea
Europeană sau de Organizaţia Naţiunilor Unite;
d) ţări care acordă finanţare sau sprijin pentru activităţi teroriste sau pe teritoriul cărora operează
organizaţii teroriste desemnate.
Ce?
✓ realizarea unei supravegheri permanente a relației de afaceri: adică mai multe măsuri de
verificare independenta în ceea ce privește KYC și / sau mai multe cereri de informații /
documente suplimentare;
✓ aprobarea deschiderii / menținerii relației la un anumit nivel ierarhic;
✓ cresterea frecvenței și intensitatii actualizării informațiilor;
✓ luarea de măsuri adecvate pentru a determina sursa venitului și sursa fondurilor;
✓ solicitarea de documente justificative pentru tranzacțiile cu risc ridicat;
✓ monitorizarea permanentă a operațiunilor clienților: examinarea contextului și scopului
tuturor tranzacțiilor complexe și creșterea gradului de monitorizare a relației de afaceri pentru
a determina dacă tranzacțiile sau activitățile respective par suspecte
✓ ca măsură de atenuare suplimentară, la solicitarea autorităţilor competente, aplicam masuri
de limitare a tranzacţiilor sau a relaţiei de afaceri, clienţilor care desfăşoară tranzacţii ce
implică ţări terţe cu grad înalt de risc identificate prin actele delegate de către Comisia
Europeană
Identificare si Verificare
Ar trebui să verificăm informațiile clienților pe baza documentelor din categoria celor mai
dificil de falsificat sau obținut ilegal, cum ar fi documentele de identitate care includ o fotografie a
titularului, emise de o autoritate oficială sau, după caz, documentele constitutive înregistrate la
registrul comerțului sau la o structură echivalentă sau la documentele emise de aceste structuri
rezultate din existența juridică a persoanei sau entității juridice fără personalitate juridică sau prin
mijloace de identificare electronica
Verificarea informațiilor furnizate de clienți și, după caz, veridicitatea documentelor se va face
din surse credibile și independente, cum ar fi: baze de date ale Direcției Generale pentru Evidenta
Persoanelor, Inspectoratului General pentru Imigrări, National Oficiul Registrului Comerțului sau al
oricărei autorități publice, baze de date private care conțin informații de la autoritățile publice,
informatii media, autorizații de funcționare, rapoarte de audit, documente fiscale, extras de cont,
registre similare din alte jurisdicții, cu condiția ca aceste surse să fie disponibile și accesibile.
____________________________________________________________________ pag. 28
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
2.2. Situaţiile care determina o profilare a riscurilor sau care impun aplicarea diferenţiată a
măsurilor
Pe langa situatiile exemplificate la punctul anterior, vom aplica masuri suplimentare in urmatoarele
cazuri:
În cazul relaţiilor de corespondent cu instituţii respondente din alte state membre şi state terţe,
instituţiile de credit şi instituţiile financiare corespondente aplică, în plus faţă de măsurile standard de
cunoaştere a clientelei, următoarele măsuri:
➢ obţin suficiente informaţii despre instituţia respondentă pentru a înţelege pe deplin natura
activităţii acesteia şi pentru a determina, pe baza informaţiilor disponibile în mod public,
reputaţia acesteia, inclusiv dacă a făcut subiectul unei măsuri de supraveghere ori investigaţii
de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului;
➢ obţin suficiente informaţii despre calitatea supravegherii la care este supusă instituţia
respondentă;
➢ evaluează mecanismele implementate de instituţia respondentă în scopul prevenirii şi
combaterii spălării banilor pentru a se asigura că sunt adecvate şi eficiente;
➢ obţin aprobarea conducerii de rang superior înainte de stabilirea fiecărei noi relaţii de
corespondent;
➢ stabilesc pe bază de documente responsabilităţile fiecărei părţi;
➢ în cazul conturilor de corespondent accesibile direct clienţilor, se asigură că instituţia
respondentă aplică pe bază continuă măsurile de cunoaştere a clientelei pentru aceşti clienţi şi
este în măsură să furnizeze instituţiei corespondente, la cererea acesteia, informaţii obţinute
prin aplicarea respectivelor măsuri.
În cazul tranzacțiilor ocazionale sau în cazul relațiilor de afaceri cu persoane expuse public sau
care au ca beneficiari efectivi persoane expuse public:
➢ obținerea aprobarii conducerii pentru stabilirea sau continuarea relațiilor de afaceri cu astfel
de persoane;
➢ adoptarea de măsuri adecvate pentru a stabili sursa de avere și sursa de fonduri implicate în
relațiile de afaceri sau tranzacțiile cu astfel de persoane;
➢ efectuarea permanenta a unei monitorizari crescute a relațiilor de afaceri respective;
Aceste măsuri se aplică și membrilor familiei sau persoanelor cunoscute a fi asociați apropiați ai
persoanelor expuse public.
____________________________________________________________________ pag. 29
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Un exemplu practic de profilare, care tine cont de situatiile prevazute de lege si care permite o
aplicare diferentiata a masurilor de cunoastere a clientelei este prezentat mai jos:
FACTORI DE RISC
RISC
CLIENT RELATED
1/2/3
•
Is your client known to you personally/existing client, or new business
relationship?
•
Is your client a publicly exposed person?
•
If your client is not a natural person but rather a legal entity, do you have full
visibility and ID&V of beneficial owners and directors / controllers
PRODUCTS, SERVICIES AND DISTRIBUTION CHANELS
•
1/2/3
Have you met with your client face to face or is it a non-face to face transaction?
If non-face to face, are you comfortable there is a legitimate reason for this?
•
Has your client been introduced to you by a 3rd Party? Is the instruction from
your client channelled through a 3rd party? If so, why?
•
Products and services requested: i.e. Current account; Internet banking; private
banking; Lending, particularly loans secured by cash collateral and marketable
securities; International transfers; Trade finance
GEOGRAPHY RISK
•
Where is your client based? Locally /EU/Other location?
•
Are you aware of your client having any links to negative public info?
•
Is your client based in a high risk jurisdiction or resident in/links to a sanctioned
1/2/3
country?
ID & ADDRESS VERIFICATION
•
Has your client provided acceptable standard ID and address verification?
•
Has your client provided acceptable non-standard ID and address verification?
•
If using reliance on third parties (obtaining certified copies of ID & address
1/2/3
verification), have you been able to confirm the authenticity/professional status
of the certifier?
•
Has your client been cooperative in the process or have they delayed providing
ID and address verification / appeared reluctant to do so?
____________________________________________________________________ pag. 30
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
FINANCIAL PROFILE OF CLIENT
•
1/2/3
Does the stated source of wealth / source of funds and the amount of money
involved stack up with what you know of your client, for example given their age
and occupation? (evidence of SoW required in high risk clients/transactions)
•
Is your client involved in / run a high risk or high cash turnover business?
•
What is the object of activity?
Principalele criterii de risc care trebuiesc aplicate sunt: riscul de țară sau geografic, riscul
clientului; și riscul de produs / serviciu / canal de distributie.
Ponderea acordată acestor criterii (individual sau în combinație) pentru evaluarea riscului
general de spălare a banilor poate varia de la o instituție la alta în funcție de circumstanțele sale
particulare, dar sunt anumite elemente de risc (automaticaly higer risk considerations) care
intodeauna vor incadra riscul potential aferent relatiei cu clientul intr-un risc ridicat, indiferent de
ponderea alocata altor elemente ( i.e. PEP, tari cu risc cum sunt tarile necooperante sau țări terțe cu
risc ridicat, relații de correspondent)
De asemenea se mai pot aplica anumite elemente variabile, care fie singure, fie în combinație,
pot crește sau micșora riscul potențial prezentat, afectând astfel nivelul măsurilor ce vor fi
aplicate. Exemple de astfel de variabile includ:
✓ Scopul inițierii relației de afaceri
✓ Durata relației de afaceri
✓ Valoarea tranzacțiilor
____________________________________________________________________ pag. 31
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
2.3. Informații privind beneficiarul real - cu exemple aplicate pe construcţii juridice
Necesitatea obtinerii de informații exacte și actualizate despre beneficiarul real este un factor
cheie în urmărirea potentialilor infractori, care altfel și-ar putea ascunde identitatea în spatele unei
structuri corporative complexe.
Identificarea și verificarea acestora ar trebui, dacă este cazul, să se extindă la persoanele
juridice care dețin alte entități juridice și ar trebui să căutăm persoana fizică (persoanele fizice) care
în final exercită controlul prin detinerea proprietatii actiunilor sau prin alte mijloace.
Controlul prin alte mijloace poate include, printre altele, criteriile de control utilizate în scopul
pregătirii situațiilor financiare consolidate, cum ar fi acordul acționarilor, exercitarea influenței
dominante sau puterea de a numi conducerea superioară.
Prin Beneficiar real sau ultimul beneficiar se înțelege a fi orice persoană fizică care deține sau
controlează în final clientul și / sau persoana fizică în numele căreia se efectuează o tranzacție,
operațiune sau activitate.
Persoanele juridice, fiduciarii sau persoanele ce deţin poziţii echivalente în cadrul construcţiilor
juridice similare fiduciilor sunt obligate sa dezvăluie statutul pe care îl au şi sa furnizeaze în timp util
entităţilor raportoare informaţiile cu privire la beneficiarul lor real atunci când, în calitatea lor de
fiduciari sau persoane ce deţin poziţii echivalente în cadrul construcţiilor juridice similare fiduciilor,
acestea stabilesc o relaţie de afaceri sau efectuează o tranzacţie ocazională peste valoarea stabilita de
lege.
Persoanele juridice şi fiduciarii înregistraţi pe teritoriul României au obligaţia de a furniza
entităţilor raportoare, în timp util, pe lângă informaţiile privind proprietarul lor de drept, informaţii
privind beneficiarul real, atunci când entităţile raportoare aplică măsurile de cunoaştere a clientelei.
Entităţile raportoare ţin evidenţa documentată a măsurilor luate în vederea identificării
beneficiarilor reali în conformitate cu prevederile legii.
In cazul societăţilor comerciale supuse înregistrării în registrul comerțului și entităților
corporative străine (nota : definiția beneficiarului real nu se mai aplică doar societăților guvernate de
lege română, ci și entităților corporative străine – vezi O.U.G. nr. 111/2020):
1. persoana fizică sau persoanele fizice care dețin sau controlează în ultimă instanță societatea supusă
înregistrării în registrul comerțului prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate
asupra unui procent suficient din numărul de acțiuni ori din drepturile de vot ori prin participația în
capitalurile proprii ale societății respective, inclusiv prin deținerea de acțiuni la purtător, sau prin
____________________________________________________________________ pag. 32
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
exercitarea controlului prin alte mijloace, alta decât o societate cotată pe o piață reglementată care
face obiectul cerințelor de divulgare a informațiilor în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau
cu standarde internaționale echivalente care asigură transparența corespunzătoare a informațiilor
privind exercitarea dreptului de proprietate. Deținerea a 25% plus unu acțiuni sau participare în
capital al unei societăți într-un procent de peste 25% de către o persoană fizică este un indiciu al
exercitării directe a dreptului de proprietate. Deținerea a 25% plus unu acțiuni sau participarea în
capital al unei societăți într-un procent de peste 25% de către o entitate corporativă străină, care se
află sub controlul unei persoane fizice, sau de către mai multe entități corporative străine, care se află
sub controlul aceleiași persoane fizice, este un indiciu al exercitării indirecte a dreptului de
proprietate;
2. în cazul în care, după depunerea tuturor diligențelor și cu condiția să nu existe motive de
suspiciune, nu se identifică nicio persoană în conformitate cu pct. 1 sau în cazul în care există orice
îndoială că persoana identificată este beneficiarul real, persoana fizică care ocupă o funcție de
conducere de rang superior, și anume: administratorul/administratorii, membrii consiliului de
administrație/supraveghere, directori cu competențe delegate de la administratorul/consiliul de
administrație, membrii directoratului. Entitățile raportoare țin evidența măsurilor luate în vederea
identificării beneficiarilor reali în conformitate cu pct. 1 și cu prezentul punct, precum și a
dificultăților întâmpinate în procesul de verificare a identității beneficiarului real;
In cazul fiduciilor sau construcțiilor juridice similare - toate persoanele următoare:
1. constituitorul/constituitorii, precum și persoanele desemnate să îi/le reprezinte interesele în
condițiile legii;
2. fiduciarul/fiduciarii;
3. beneficiarul/beneficiarii sau, în cazul în care identitatea acestuia/acestora nu este identificată,
categoria de persoane în al căror interes principal se constituie sau funcționează fiducia sau
construcția juridică similară;
4. oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanță asupra fiduciei sau a construcției
juridice similare din dreptul străin prin exercitarea directă sau indirectă a dreptului de proprietate sau
prin alte mijloace;
Nota: Noua formă a legii nu mai include protectorii printre persoanele care vor fi declarate
beneficiari reali. De asemenea, noua formă a legii vine cu o clarificare, anume faptul că se vor
declara toate persoanele de mai sus ca beneficiari reali. Legea instituie astfel o prezumție absolută că
____________________________________________________________________ pag. 33
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
aceste persoane sunt beneficiari reali ai fiduciilor sau construcțiilor juridice similare indiferent dacă
exercită sau nu controlul asupra acestor entități, similar cu recomandările OECD și FATF (Grupul de
Acțiune Financiară Internațională) .
In cazul persoanelor juridice precum asociațiile și fundațiile fără scop lucrativ nu li se vor
mai aplica prevederile de la fiducii. Legiutorul a venit prin O.U.G. nr. 111/2020 cu o reglementare
proprie pentru acestea. Vor fi beneficiari reali ai persoanelor juridice fără scop lucrativ:
1.1.1 asociaţii sau fondatorii;
1.1.2 membrii în consiliul director;
1.1.3 persoanele cu funcţii executive împuternicite de consiliul director să exercite atribuţii ale
acestuia;
1.1.4 în cazul asociaţiilor, categoria de persoane fizice ori, după caz, persoanele fizice în al căror
interes principal acestea au fost constituite, respectiv, în cazul fundaţiilor, categoria de persoane
fizice în al căror interes principal acestea au fost constituite;
1.1.5 oricare altă persoană fizică ce exercită controlul în ultimă instanţă, prin orice mijloace, asupra
persoanei juridice fără scop lucrativ.
In cazul persoanelor juridice, altele decât cele mentionate mai sus, şi al entităţilor care
administrează şi distribuie fonduri:
1. persoana fizică beneficiară a cel puțin 25% din bunurile, respectiv părțile sociale sau acțiunile unei
persoane juridice sau ale unei entități fără personalitate juridică, în cazul în care viitorii beneficiari au
fost deja identificați;
2. grupul de persoane în al căror interes principal se constituie ori funcționează o persoană juridică
sau entitate fără personalitate juridică, în cazul în care persoanele fizice care beneficiază de persoana
juridică sau de entitatea juridică nu au fost încă identificate;
3. persoana sau persoanele fizice care exercită controlul asupra a cel puțin 25% din bunurile unei
persoane juridice sau entități fără personalitate juridică, inclusiv prin exercitarea puterii de a numi sau
de a revoca majoritatea membrilor organelor de administrație, conducere sau supraveghere a
respectivei entități;
4. persoana sau persoanele fizice ce asigură conducerea persoanei juridice, în cazul în care, după
depunerea tuturor diligențelor și cu condiția să nu existe motive de suspiciune, nu se identifică nicio
persoană fizică în conformitate cu pct. 1-3 ori în cazul în care există orice îndoială că persoana
identificată este beneficiarul real, caz în care entitatea raportoare este obligată să păstreze și evidența
____________________________________________________________________ pag. 34
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
măsurilor aplicate în scopul identificării beneficiarului real în conformitate cu pct. 1-3 și prezentul
punct.
De retinut:
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2020 ( privind modificarea și completarea Legii
nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și
pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru completarea art. 218 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, pentru
modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru
completarea art. 12 alin. (5) din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de
asigurare și reasigurare, publicată în Monitorul Oficial nr. 620 din 15 iulie 2020) se aduc modificări
importante unor prevederi legislative privind beneficiarii reali ai societăților comerciale ce au în
vedere: (i) criteriile de identificare a beneficiarilor reali ai societăților, (ii) forma declarației privind
beneficiarii reali, (iii) condițiile în care pot fi obținute informații din Registrul beneficiarilor reali.
Astfel:
✓
criteriile de identificare a beneficiarilor reali se aplică și entităților corporative străine;
✓
deținerea de către o persoană fizică a 25% plus unu acțiuni sau participarea în capitalul unei
societăți într-un procentaj de peste 25% constituie acum doar un indiciu al exercitării directe a
dreptului de proprietate conform primului criteriu de identificare a beneficiarului real;
✓
a fost definită noțiunea de exercitare indirectă a dreptului de proprietate în cadrul primului
criteriu de identificare a beneficiarului real;
✓
al doilea criteriu de identificare a beneficiarului real are în vedere persoana fizică ce deține o
funcție de conducere de rang superior, fiind enumerate funcțiile incluse în această categorie;
✓
entitățile raportoare vor informa autoritățile competente cu privire la sesizarea unor
neconcordanțe între informațiile disponibile în registrele privind beneficiarii reali gestionate
de respectivele autorități și informațiile privind beneficiarii reali pe care le dețin acestea;
✓
orice persoană fizică sau juridică poate solicita informații din registrul beneficiarilor reali
gestionat de Oficiul Național al Registrului Comerțului, fără necesitatea dovedirii unui
interes;
✓
a fost eliminată obligația de a încheia declarația privind beneficiarul real în formă autentică;
✓
nu este necesară depunerea, la înmatricularea unei societăți, a declarației pe propria
răspundere privind beneficiarul real, dacă aceste informații au fost incluse în actul constitutiv
al societății.
____________________________________________________________________ pag. 35
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
În practica identificarea beneficarului real (sau UBO cum mai este denumit) poate prezinta
provocari atunci cand clientul persoană juridică are ca acţionariat important alte corporaţii, trusturi,
parteneriate sau alte forme juridice de constituire a unei entităţi, care formează o structură
complexă, făcând greu, dacă nu imposibil de aflat persoana fizică, care controlează în mod ultim
clientul.
Cheia este să se continue procesul de identificare a ultimului beneficiar pe lanţul de deţineri al
unei societăţi, identificandu-se straturile succesive de deţinători de acţiuni şi urmărindu-se totodată
regulile “diluţiei” capitalului social.
Această investigare trebuie continuată până când deţinătorul este identificat ca fiind:
 persoană fizică ; sau
 o companie ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată;
 o instituţie financiară reglementată de o autoritate recunoscută;
 o autoritate publică locală;
Pot exista cazuri în care nu este identificată nicio persoană fizică care deține în final sau
exercită controlul asupra unei persoane juridice.
În astfel de cazuri excepționale, după ce s-au epuizat toate celelalte mijloace de identificare și cu
condiția să nu existe motive de suspiciune, se pot considera persoanele aflate la conducere drept
beneficiari reali.
Exemple aplicate pe constructii juridice
Exemplu 1
Mr. Dennis Smith
Mr. Andrew Jones
10%
Mrs. Belinda Jones
30%
30%
Mrs. Caroline Jones
30%
Customer
30%
Direct ownership percentage in the customer
____________________________________________________________________ pag. 36
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Exemplu 2
Spouse and
descendants of mr.
Jackson
Beneficiaries
Mr. Jackson
Settlor
Mr. Jankevich
(35%)
ABC Trustees Ltd
Trustee
Trust A
(65%)
Nominee shareholder agreement
Nominee
shareholder
Mrs. Petrenko
(35%)
Mr. Jansen
Protector
100%
100%
UBOs (ownership) to be identified and verified
Company A
(65%)
UBOs (control) to be identified and verified
Company B
(35%)
UBOs (beneficiaries) to be identified and verified
65%
Intermediate parents to be identifiied and verified
(5.25%)
(5.25%)
30%
Indirect legal ownership percentage in the
customer
35%
Customer
Direct ownership percentage in the previous
entity
Exemplu 3
CEO of Company G
Mrs. C Green
(7.0875%)
Mrs. B Green
(7.0875%)
The Green family
is to be
considered one
UBO
Mr. D Green
(2.835%)
25%
25%
Pater familias and
largest shareholder
Mr. A Green
(11.4%)
10%
40%
Mr. Brown
(6.65%)
Company G
(28.35%)
Mrs. Jones
(18.9% ownership)
(35% control!)
Mr. Davies
(3.5%)
Mr. Smith
(12.6%)
90%
10%
100%
Company C
(31.5%)
100%
Company D
(3.5%)
90%
60%
Company E
(3.5%)
10%
40%
Company F
(31.5%)
10%
90%
UBOs (ownership) to be identified and verified
UBO (control) to be identified and verified
Belgian
government
(30%)
Company A
(35%)
Company B
(35%)
Intermediate parents to be identifiied and verified
Intermediate parents and UBOs that preferably
need to be identified but that do not need to be
verified
(5.25%)
(5.25%)
30%
35%
35%
Indirect legal ownership percentage in the
customer
Customer
30%
Direct ownership percentage in the previous
entity
____________________________________________________________________ pag. 37
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Exemplu 4
Mrs. C Green
(1.3125%)
Mr. Jackson
Settlor
Spouse and
descendants of mr.
Jackson
Beneficiaries
Mrs. B Green
(1.3125%)
Mr. D Green
(1.3125%)
25%
25%
ABC Trustees Ltd
Trustee
Trust A
(4.375%)
Mr. A Green
(1.3125%)
25%
25%
Mr. Brown
(25.375%)
Company G
(5.25%)
Mrs. Jones
(18.9% ownership)
(35% control)
Mr. Davies
(3.5%)
Mr. Smith
(12.6%)
30%
25%
45%
100%
100%
60%
40%
Mr. Jansen
Protector
Company C
(17.5%)
Company D
(17.5%)
50%
Company E
(3.5%)
50%
Company F
(31.5%)
10%
90%
UBOs (ownership) to be identified and verified
UBO (control) to be identified and verified
Belgian
government
(30%)
Company A
(35%)
Company B
(35%)
Intermediate parents to be identifiied and verified
Intermediate parents and UBOs that preferably
need to be identified but that do not need to be
verified
(5.25%)
(5.25%)
30%
35%
35%
Indirect legal ownership percentage in the
customer
Customer
30%
Direct ownership percentage in the previous
entity
2.4. Executia de catre terti si masuri de pastrare a documentelor
Prin terţe părţi se înţeleg entităţile raportoare precum şi alte instituţii sau persoane situate într-un stat
membru sau într-o ţară terţă care:
◼ aplică măsuri de cunoaştere a clientelei şi cerinţe de păstrare a documentelor care sunt
similare cu cele prevăzute în lege şi
◼ sunt supravegheate referitor la aplicarea acestora într-un mod similar cu cel prevăzut în lege.
Reguli:
◼ nu putem utiliza terţe părţi situate în state terţe cu grad înalt de risc; autorităţile pot stabili prin
reglementări sectoriale şi alte categorii de entităţi care nu pot fi utilizate ca terţe părţi;
◼ putem folosi în scopul aplicării măsurilor standard KYC, informațiile obținute de la terții
permisi, chiar dacă informațiile respective sunt obținute pe baza documentelor a căror formă
diferă de cele utilizate în interior.
◼ avem responsabilitatea îndeplinirii tuturor cerințelor KYC, aceasta aparține entitatii proprii, în
____________________________________________________________________ pag. 38
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
calitate de utilizator al informațiilor obținute de la terță parte = riscul nu se externalizeaza.
Autorităţile competente pot considera că o entitate raportoare, care aplică procedurile stabilite la
nivelul grupului din care face parte, respectă cerinţele privind executia de catre terti dacă sunt
îndeplinite toate condiţiile următoare:
◼ entitatea obligată se bazează pe informaţiile furnizate de către o terţă parte care face parte din
acelaşi grup;
◼ grupul aplică măsuri de cunoaştere a clientelei, cerinţe de păstrare a evidenţelor şi programe
de combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului similare cu cele prevăzute de lege;
◼ conformarea la aceste cerinte este supravegheată la nivel de grup de către autoritatea
competentă din statul membru de origine sau dintr-un stat terţ.
Entitățile raportoare pot aplica, prin intermediul entităților cărora le-au fost externalizate activități,
măsuri pentru cunoașterea clientele care rezultă din activitățile externalizate, numai dacă contractual
le solicită să respecte obligațiile legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului și să stabilească mecanismele prin care se asigură conformitatea.
În aceste cazuri, entitățile raportoare rămân responsabile de îndeplinirea obligațiilor care le revin
în condițiile legii, de asemenea, pentru cazurile în care nu aplică în mod direct măsurile KYC
2.5. Proiectarea unei abordări globale bazate pe riscuri – exemplu de metodologie practica
Avem obligația de a identifica și de a evalua riscurile activității propriei entități cu privire la
expunerea la spălarea banilor și la finanțarea terorismului, ținând cont de factorii de risc, inclusiv cei
vizați de clienți, țări sau zone geografice, produse, servicii, tranzacții sau canale de distribuție.
Evaluările pregătite în acest scop ar trebui documentate, actualizate inclusiv pe baza
evaluărilor naționale și sectoriale și ar trebui să fie puse la dispoziția autorităților, la cererea
acestora.
Evaluările efectuate stau la baza politicilor și procedurilor proprii de gestionare a riscurilor,
precum și la determinarea setului de măsuri de cunoastere a clientelei, care sunt aplicabile fiecărei
categorii de clienti.
Următoarea diagramă ilustrează ce s-ar putea aștepta în practică ca metodologie / standard
convențional pentru evaluarea riscului AML al propriei entități:
____________________________________________________________________ pag. 39
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Metodologia pleaca de la premisa alocarii, in etapa 1, a unui nivel de risc AML stabilit la
nivel organizational: pentru intreg portofoliul de clienti, ca o medie ponderata a diverselor categorii,
pentru produse si servicii ca o medie ponderata a a riscului fiecaruia dintre categoriile de produse,
servicii si categorii de tranzactii oferite, la fel pentru canalele de distributie folosite si pentru tarile
sau zonele in care actioneaza atat clientii cat si si entitatea raportoare.
In ceea ce priveste portofoliul de clienti ne putem baza pe evaluarile proprii de risc efecutate pana
in prezent asupra acestuia.
Unele produse/ servicii/ tranzactii pot prezintă un risc mai mare de spălare de bani, fiind
recunoscut in literatura de specialitate faptul ca pot facilita, teoretic, fie un grad mai ridicat de
anonimat, fie implică gestionarea unor volume mari de bani, fie implica transferuri de fonduri
transfrontaliere inclusiv spre destinatii cu risc mai inalt, fie sunt produse cu volume mari de tranzacții
cu un “audit trail” limitat din perspectiva documentara, ceea ce poate face dificilă identificarea si
diferentierea tranzacțiilor ilegitime.
Exemple ale unor astfel de produse/ servicii/tranzactii sunt enumerate in continuare, dar lista nu
este exhaustiva: servicii de plată a fondurilor electronice - numerar electronic (de exemplu, carduri
preplătite), transferuri de fonduri (interne și internaționale), procesatori de plată terți, tranzacții
automatizate de compensare, bancomate, internet banking, servicii bancare private (interne și
internaționale), servicii de administrare a a activelor , instrumente monetare , anumite activități de
creditare, în special împrumuturi garantate prin garanții în numerar și valori mobiliare, conturi de
correspondent, Trade Finance, servicii furnizate procesatorilor de plata terți, casa de schimb valutar.
____________________________________________________________________ pag. 40
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
In evaluarea riscului inerent al propriei organizatii se poate opta pentru includerea si a altor
factori, numiti factori calitativi, care pot contribui la argumentarea evaluarii finale a riscului inerent,
cum sunt: stabilitatea bazei de clienti din perspectiva AML, nivelul de integrare a sistemelor IT - sau
tehnologizarea si automatizarea eforturilor AML, preluari de portofolii si fuziuni recente, deficiente
recente subliniate de autoritata de supraveghere si control, etc.
In etapa 2 se va autoevalua calitatea mediului de control intern, adica modul in care
mecanismele de control intern compensează și reduc riscurile inerente exemplificate.
Controalele interne AML sunt de obicei evaluate utilizând teste de design și eficacitate, pentru
următoarele categorii de control:
✓ Guvernarea AML, supravegherea managementului și responsabilitățile sale
✓ Politici și proceduri (ex. KYC)
✓ Evaluări anterioare de risc (la nivel local și de grup)
✓ Gestionarea / raportarea informațiilor
✓ Păstrarea înregistrărilor și păstrarea documentelor
✓ Desemnarea și autoritatea MLRO
✓ Sisteme de detectare și raportare tranzactii suspecte
✓ Rezultatele planului de monitorizare
✓ Rezultatele instruirii periodice
✓ Testare și supraveghere independentă, inclusiv rezultatele auditarilor interne / externe recente;
alte deficiente materiale)
În funcție de rezultatele evaluării mediului de control AML, in etapa 3 se va face o evaluare a
riscului rezidual rămas, precum și identificarea unor măsuri de control suplimentare, dacă este cazul,
pentru acele elemente de risc care, in urma evaluarii riscului inerent si a mitigantilor datorati calitatii
mediului de control, raman inca in afara apetitului la risc pentru respectiva organizatie.
Exemplu alocare rating portofoliu clienti
____________________________________________________________________ pag. 41
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Exemplu de evaluare a riscurilor pentru produse, servicii și tranzacții
Exemplu de evaluare risc geografic
____________________________________________________________________ pag. 42
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Exemplu evaluare alti factori calitativi
Concluziile evaluarii interne vor trebui formalizate corespunzator - sub forma unui raport care
va cuprinde toate argumentele necesare ce stau la baza autoevaluarii, putand aplica, ca sugestie
practica, argumente similare cu cele furnizate in trecut ca baza a concluziilor de evaluare, folosite de
autoritatile de supraveghere si control ca rezultat al actiunilor de control periodic si asigurandu-ne ca
avem toate evidentele si dovezile necesare sustinerii acestor argumente).
Exemplu de rezultat final autoevaluare
____________________________________________________________________ pag. 43
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
2.6. Studii de caz si exerciții practice
____________________________________________________________________ pag. 44
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Exercitiu practic
Vom presupune – doar pentru scopurile exercitiului - ca entitatea dvs. este o banca mica,
universala, avand o prezenta indelungata in Romania. Ea ofera portofoliului sau de clienti majoritar
(95%) persoane fizice, dar si cu 5% clienti SME si MidCorps, produse si servicii limitate,
referitoare la: deschideri conturi curente, carduri (debit si de credit), depuneri si retrageri la casierie si
la bancomate, transferuri, imprumuturi si credite ipotecare, internet banking.
5% din clientii persoane fizice sunt incadrati cu risc inalt datorita prezentei elementului de risc
geografic - clienti nerezidenti in principal de origine Iran, Siria, Turcia, Pakistan, Afganistan, ori a
elementului de risc persoana expusa public.
0,50% din clientii persoane juridice sunt incadrati cu risc inalt datorita prezentei elementului de
risc geografic, jurisdictii offshore ori tari cu risc inalt, datorita prezentei elementului PEP in structura
actionariatului, ori datorita industriei din care fac parte/obiectului de activitate.
Banca are relatii de corespondent cu 5 banci corespondente, inregistreaza o stabilitate crescuta a
bazei de clienti, are un „Core banking system” bine dezvoltat si a investit in automatizarea eforturilor
AML, nu a participat la achizitii sau fuziuni recente, iar deficientele subliniate de autoritatea de
supraveghere si control au fost remediate, neexistand sanctiuni semnificative in istoric.
Aplicand etapele metodologiei practice descrise si propuse in cadrul prezentului modul
realizati o evaluare ipotetica a riscurilor activității propriei entități cu privire la expunerea la
spălarea banilor și la finanțarea terorismului, ținând cont de factorii de risc, inclusiv cei vizați
de clienți, țări sau zone geografice, produse, servicii, tranzacții sau canale de distribuție si
prezentati argumentele autoevaluarii.
____________________________________________________________________ pag. 45
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
MODUL 3
Identificarea si raportarea tranzacțiilor
OBIECTIV:
După parcurgerea acestui modul, cursanţii vor putea sa:
➢ Recunoasca indicatorii de suspiciune
➢ Execute verificarile necesare
➢ Respecte regulile de raportare catre Oficiu
➢ Gestioneze relatia cu autoritatile in context specific
3.1. Indicatori de suspiciune si semnale de avertizare
Scopul urmărit de infractori prin folosirea metodelor si tehnicilor de spălare a banilor este acela de
a reuşi formarea unor fluxuri şi circuite cât mai complexe, pentru a îndepărta fondurile de sursa lor
ilicită, astfel încât, în final, să revină la dispoziţia infractorilor ca „bani albi”, părând a avea o
provenienţă legală, ce poate fi demonstrată în cadrul unor eventuale investigaţii efectuate de organele
de aplicare a legii.
Având în vedere aceste aspecte, este esenţial ca personalul entităţilor raportoare să deţină
suficiente cunoştinţe teoretice şi practice pentru a stabili care dintre operaţiunile derulate de clienţii lor
pot prezenta suspiciunea că ar urmări spălarea banilor sau finanţarea terorismului.
În vederea ascunderii adevăratei provenienţe a unor fonduri ilicite, produsele si serviciile oferite
de entiatile raportoare pot fi folosite – în toate etapele spălării banilor (plasare, stratificare, integrare)
cât şi în ceea ce priveşte finanţarea actelor de terorism – pentru efectuarea a numeroase tipuri de
operaţiuni.
Gasiti mai jos cateva exemple de tipuri de indicatori de suspiciune care pot arăta o conduită
financiară îndoielnică si ceea ce ar trebui sa reprezinte semnale de avertizare pentru o analiza mai
detaliata a activitatii clientului:
Indicatori de suspiciune identificați în activitatea specifică instituțiilor de credit:
➢ Creditarea conturilor persoanelor juridice urmate de schimb valutar și transferuri în conturile
persoanelor fizice;
➢ Lipsa documentelor care să justifice transferurile
➢ Utilizarea conturilor bancare ca si conturi de tranzit
____________________________________________________________________ pag. 46
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
➢ Retrageri de numerar dintr-un cont care tocmai a fost creditat cu o sumă importantă de bani
➢ Contul deschis de o persoană fizică nu reflectă o activitate obișnuită, dar este utilizat pentru
încasări externe dintr-o țară comunitară, urmate de retrageri de numerar sau transferuri
intrabancare
➢ Creșterea încasărilor externe într-un timp scurt de la deschiderea contului
➢ Activitatea tranzacției nu este în conformitate cu profilul declarat al clientului
➢ Reticența clientului de a furniza informații suplimentare
➢ Identificarea în surse deschise de informații privind comiterea de infracțiuni de catre clienți
➢ Primirea de la bănci a mesajelor de returnare sume cu motivul „fraudă”
➢ Depuneri în numerar sub limita de raportare urmate de transferuri externe
➢ Operațiuni frecvente de plată, efectuate cu cardul, reprezentând pariuri online și ulterior
retrageri de numerar de la bancomat
➢ Beneficiarul real al fondurilor nu este cunoscut;
➢ Profilul tranzacțional al clientului nu coincide cu operațiunile efectuate prin conturile sale
➢ Încasări valutare urmate de retrageri de numerar
➢ Suma mare și circuitul neobișnuit al sumelor de bani care sunt încasate în contul unei persoane
fizice de la persoane juridice, cu justificarea „plata dividende”, „rambursare credit”
➢ Încasări recurente cu explicația „rambursare” pentru care banca nu a putut obține clarificări cu
privire la sursa fondurilor
Indicatori de suspiciune identificați în activitatea specifică a IFN-urilor:
➢ Fraudă electronică;
➢ Existența informațiilor privind implicarea clienților în activități ilegale;
➢ Rambursarea anticipată a unui împrumut cu valoare foarte mare, care este în contradicție cu
profilul cunoscut al clientului
Indicatori de suspiciune identificați de companiile private de gestionare a pensiilor și de
companiile de asigurări:
➢ Refuzul clientului de a furniza informații despre sursa fondurilor;
➢ Existența informațiilor privind implicarea clienților în activități ilegale;
➢ Înlocuirea beneficiarului inițial al poliței cu o persoană care nu are nicio relație cu titularul
poliței de asigurare
____________________________________________________________________ pag. 47
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Indicatori de suspiciune identificați de alte entități raportoare (ex. auditori, consultanți, agenti
imobiliari, alte persoane fizice și juridice):
➢ Clientul dorește să cumpere, în numerar, un activ
➢ Clientul cumpără un activ în numele unei terțe persoane fără nicio legătură aparentă cu acesta
➢ Clientul cumpără un activ fără a vedea proprietatea respectivă
➢ Informațiile privind veniturile obținute din activitatea profesională a clientului arata o
disproporție față de activitatea de afaceri
➢ Clientul schimbă adesea auditorul financiar sau consultantul fiscal sau contabil
➢ Compania plătește diferite taxe de consultanță companiilor din zonele off-shore
➢ Verificarea documentelor contabile arată indicatori de săvârșire a unor infracțiuni primare
(evaziune fiscală, înșelăciune, deturnare etc.)
➢ Bunuri de lux achiziționate în numele companie
3.2. Verificări necesare si reguli de raportare
Verificarile necesare vor viza:
➢ analiza in regim de urgenta a profilului tranzactional al clientului versus tranzactiile in curs de
derulare sau derulate,
➢ analiza oricaror documente justificative şi evidenţe ale tranzacţiilor, corespondenţa comercială,
etc.
➢ evaluarea informatiilor obtinute pentru stabilirea scopului tranzacţiilor, inclusiv rezultatele
oricărei analize efectuate în legătură cu clientul ( ex. solicitările pentru a stabili istoricul şi
scopul tranzacţiilor complexe ori neobişnuit de mari)
➢ luarea in considerare si evalaurea relevantei comunicărilor/solicitărilor de date primite de la
autorități în legătură cu clientul
Sintetic aceasta analiza preliminara derulata in regim de urgenta va urmari sa stabileasca daca
tranzactia pentru care exista o alerta semnalata ca prezentand indicatori de suspiciune, poate fi
clarificata ca avand scop economic si legal pe baza informatiilor detinute, sau prezinta intradevar
elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la caracterul, scopul economic sau
motivaţia tranzacţiei. Aceasta deoarece o tranzacție care pare neobișnuită nu este neapărat suspectă.
Chiar și clienții care au un istoric indelungat al relatiei de afaceri si au un profil tranzactional
____________________________________________________________________ pag. 48
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
stabilit și aparent previzibil pot avea tranzacții neobișnuite în raport cu profilul creat.
Abordarea simplă şi obiectivă pentru verificarea tranzacţiei investigate:
➢ cereţi detalii;
➢ puneţi întrebări;
➢ găsiţi legături;
➢ evaluaţi rezultatele;
➢ luaţi decizia;
Este foarte important ca investigațiile derulate să fie documentate corespunzator si sa existe asa
numitul „audit trail”.
Din aceleasi motive, care tin de posibilitatea (si disponibilitatea) de a oferi date si explicatii
ulterioare, ce pot fi solicitate de catre/ si trebuie puse la dispozitia functiilor interne sau externe de
control/supraveghere, ar trebui înregistrate motivele pentru care a fost sau nu a fost transmis un raport
de tranzacție suspectă.
In privinta regulilor (de baza) privind raportarea, entitatile raportoare sunt obligate să transmită un
raport pentru tranzacţii suspecte exclusiv Oficiului dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive
rezonabile să suspecteze că:
a) bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau
b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu este cine pretinde a fi; sau
c) informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot folosi pentru impunerea prevederilor legii;
sau
d) în orice alte situaţii sau cu privire la elemente care sunt de natură să ridice suspiciuni referitoare la
caracterul, scopul economic sau motivaţia tranzacţiei, cum ar fi existenţa unor anomalii faţă de profilul
clientului, precum şi atunci când există indicii că datele deţinute despre client ori beneficiarul real nu
sunt reale sau de actualitate, iar clientul refuză să le actualizeze ori oferă explicaţii care nu sunt
plauzibile.
Entitățile raportoare consideră ca suspectă tranzacția ce urmează a fi efectuată în situația în care
Oficiul solicită acest lucru și transmit un raport în condițiile legii.
____________________________________________________________________ pag. 49
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
3.3. Raportul pentru tranzacții suspecte
Reguli privind cadrul general intern în care rapoartele de suspiciune pot fi întocmite și luate în
considerare:
➢ entiatile raportoare trebuie să se asigure că salariații raportează suspiciunile, în cazul în care au
motive de a cunoaște sau de a suspecta că o persoană sau un client este angajat în activități de
spălare a banilor sau finanțare a terorismului;
➢ ofițerul desemnat al instituției trebuie să ia în considerare fiecare astfel de raport și să
determine dacă sunt motive de suspiciune;
➢ instituțiile trebuie să se asigure că personalul este instruit în mod adecvat în ceea ce privește
obligațiile și cerințele de a raporta suspiciunile ofițerului desemnat.
Pentru aceasta in cadrul fiecarei organizatii ar trebui sa existe un proces formalizat corespunzator
care sa fixeze aceste reguli si responsabilitatile fiecarei categorii de personal.
Astfel, angajatii ar trebui sa stie ca exista obigatie de a raporta dar si o urgenta in a raporta
suspiciunile pe care le au in privinta unui client si tranzactie, si ar trebui sa stie cui trebuie sa raporteze
astfel de suspiciuni, urmarind o documentare corespunzatoare si o inregistrare electronica a raportarii.
Odata primite aceste suspiciuni de catre ofiterul desemnat, aceasta, in baza dreptului de acces la
sisteme, informatii si documente, va executa analiza prealabila in regim de urgenta.
Acesta va analiza informatiile disponibile intern dar poate solicita obținerea de informații
suplimentare si de la client, dacă este necesar.
In acest proces trebuie sa tina cont de regulile de „tipping off” - orice abordare a clientului ar trebui
făcută cu atenție de către un salariat- altul decât ofițerul desemnat - si in cadrul unui proces obisnuit
privind derularea relatiei de afaceri, pentru a minimiza riscul de alertare a clientului.
Conform legii este interzis divulgarea faptului că a fost întocmit un raport intern sau extern de
activități suspecte sau dezvăluirea faptului că o investigație este în curs de desfășurare.
Reguli de raportare - procedura inainte de executarea tranzactiei
➢ Ar trebui să trimitem imediat la Oficiu raportul pentru tranzacții suspecte, înainte de executarea
oricărei tranzacții legate de suspiciunea semnalată.
➢ Oficiul confirmă, imediat, în scris, prin atribuirea numărului de înregistrare, inclusiv prin
mijloace electronice, primirea raportului tranzacțiilor suspecte.
➢ Tranzacția nu se desfășoară până la expirarea unei perioade de 24 de ore din momentul
înregistrării. Dacă Oficiul nu decide suspendarea tranzacției în termenul menționat mai sus,
____________________________________________________________________ pag. 50
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
putem efectua tranzacția.
➢ Pentru a analiza tranzacția și a verifica suspiciunea, Oficiul poate suspenda executarea unei
tranzacții până la 48 de ore. Decizia Oficiului de a suspenda executarea unei tranzacții este
comunicată imediat entității, atât în format letric, cât și în format electronic și va fi pusă în
aplicare imediat
➢ Dacă suspiciunea semnalată nu este confirmată, Oficiul va decide să înceteze suspendarea unei
tranzacții înainte de expirarea termenului, trimițând o decizie care ne este comunicată imediat și care va fi pusă în aplicare imediat.
➢ Înainte de expirarea termenului de 48 de ore, Oficiul, dacă consideră că este necesar, poate
solicita o dată, motivat, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prelungirea
suspendării tranzacției cu maximum 72 de ore, care se calculează din momentul expirării
deciziei de suspendare de 48 de ore.
➢ Decizia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este comunicată imediat
Oficiului, care, la rândul său, ne-o va comunica imediat. Dacă până la expirarea termenului de
78 de ore, Oficiul nu ne-a comunicat decizia de extindere a suspendării, putem efectua
tranzacția.
➢ Dacă termenele stabilite de ore sunt îndeplinite în zi nelucrătoare pentru instituțiile publice
implicate în procedura de suspendare, acestea se prelungesc până la aceeași oră din următoarea
zi lucrătoare.
➢ Dacă până la expirarea termenului stabilit prin decizia de suspendare Oficiul nu a comunicat
decizia de prelungire a suspendării, se poate efectua tranzacţia.
Reguli de raportare - procedura după executarea tranzactiei
Ca o excepție (de la regula de raportare anterior executării), putem efectua o tranzacție care are
elemente suspecte fără raportare prealabilă, dacă:
1. abținerea de la efectuarea tranzacției este imposibilă, sau dacă oprirea execuției ar împiedica
eforturile de a urmări beneficiarii tranzacției suspecte - cu obligația de a depune imediat un
raport de tranzacție suspectă exclusiv la Oficiu, dar nu mai târziu de 24 de ore după a fost
efectuată tranzacția, specificând și motivul pentru care nu a fost raportata anterior;
2. atunci când descoperim că una sau mai multe tranzacții efectuate și care sunt legate de
activitatea clientului au suspiciuni de spălare de bani sau finanțare a terorismului - cu obligația
de a depune imediat un raport de tranzacție suspectă exclusiv la Oficiu.
____________________________________________________________________ pag. 51
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
Este important de mentionat ca raportarea tranzactiilor suspecte dar si a celor prezentate mai
jos ( in scop statistic) de către entităţile raportoare, directori sau angajaţi ai acestora nu constituie
încălcare a unei restricţii de divulgare impuse prin contract sau printr-un act cu putere de lege ori act
administrativ şi nu atrage niciun fel de răspundere pentru entitatea obligată sau angajaţii acesteia, chiar
şi în împrejurarea în care aceştia nu au cunoscut cu precizie tipul de activitate infracţională şi
indiferent dacă respectiva activitate a avut loc sau nu.
Entităţile raportoare sunt obligate să asigure protecţia angajaţilor şi reprezentanţilor lor care
raportează, fie la nivel intern, fie către Oficiu, suspiciuni de spălare a banilor sau de finanţare a
terorismului, faţă de expunerea la ameninţări, acţiuni ostile ori discriminatorii la locul de muncă,
inclusiv să asigure confidenţialitatea cu privire la identitatea acestora.
Entităţile raportoare sunt obligate să instituie proceduri corespunzătoare pentru angajaţi sau
persoanele aflate într-o poziţie similară privind raportarea încălcărilor, la nivel intern, prin intermediul
unui canal specific, independent şi anonim, proporţional cu natura şi dimensiunea entităţii obligate în
cauză.
3.4. Raportarea tranzacțiilor care nu prezintă indicatori de suspiciune
Avem obligația de a raporta către Oficiu tranzacții cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror
limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, inclusiv operațiunile care au o legătură între
ele.
Dacă tranzacțiile sunt efectuate printr-o instituție de credit sau financiară, obligația de raportare
revine acestora, cu excepția operațiunilor din activitatea de remitere bani care va fi raportată - în cazul
în care limita minimă a transferurilor de fonduri reprezintă echivalentul în 2.000 de euro.
De asemenea vom transmite rapoarte cu privire la transferurile externe către și din conturi (în lei
sau în valută), a căror limită minimă este echivalentă în 10.000 euro, inclusiv operațiunile care au o
legătură între ele.
Pentru a raporta operatiunile fragmentate, va trebui să luăm în considerare tranzacțiile care au
elemente comune, cum ar fi:
◼
aceleași părți ale tranzacțiilor;
◼ aceiași beneficiari reali;
◼ natura sau categoria în care se încadrează tranzacțiile;
◼
sumele implicate.
Aceste rapoarte ar trebui să fie trimise Oficiului în termen de 3 zile lucrătoare din momentul
____________________________________________________________________ pag. 52
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
efectuării tranzacțiilor în domeniul de aplicare, urmând o metodologie specifică aprobată prin Ordin al
președintelui Oficiului.
Trebuie să stabilim în politicile interne perioada în care elementele comune sunt relevante (ex:
aceeasi zi, 3 zile, o saptamana, etc), precum și orice alte scenarii care ar putea genera tranzacții conexe,
în conformitate cu riscul de spălare de bani și finanțare a terorismului la care suntem expuși.
Exemple de scenarii care ar putea da naștere tranzacțiilor legate intre ele:
◼ mai multe tranzacții cu numerar de valori mai mici de 10.000 EUR, care depășesc împreună
această sumă
◼ sume repetitive depuse într-un cont, apoi ordine repetitive către bancă pentru a transfera
fondurile în favoarea contului altei persoane
◼ persoana fizică efectuează frecvent depuneri de numerar de valori mai mici de 10.000 EUR în
contul propriei sale companii, marcând scopul plății ca fiind „împrumut de la actionar”
◼ transferuri frecvente de valori mici executate in favoarea aceluiași beneficiar
◼ număr mare și / sau frecvența depunerilor sau retragerilor în numerar, mai ales dacă sumele
depuse sunt transferate imediat în alte conturi bancare ale aceluiași client
3.5. Managementul relației cu autoritățile in context specific
Avem obligația să păstrăm in format letric sau într-un format electronic:
▪
toate înregistrările obținute în timpul aplicării măsurilor KYC, precum copii ale documentelor
de identificare, monitorizarea și verificările efectuate, inclusiv informațiile obținute prin
mijloace de identificare electronica;
▪
documentele și înregistrările justificative ale tranzacțiilor: fișiere de cont, corespondență
comercială și rezultate ale oricărei analize efectuate în legătură cu clientul, de exemplu: cereri
pentru a stabili istoricul și scopul tranzacțiilor mari, complexe sau neobișnuite.
Aceste înregistrări și documente trebuie păstrate pe o perioadă de 5 ani de la data încetării relației
de afaceri sau de la data tranzacției ocazionale, iar când este necesar (ex: in caz de investigații
derulate de autoritati) ar trebui să o prelungim cu perioada indicată de către autoritatea competenta
solicitanta (această prelungire nu trebuie să depășească 5 ani)
Ca si entitati raportoare ce fac obiectul supravegherii sau controlului, avem obligaţia de a pune la
dispoziţia reprezentanţilor împuterniciţi, anume desemnaţi ai autorităţilor, datele şi informaţiile
solicitate de către aceştia pentru realizarea atribuţiilor specifice.
Reprezentanţii împuterniciţi ai autorităţilor pot reţine copii ale documentelor verificate, în
____________________________________________________________________ pag. 53
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
exercitarea atribuţiilor de supraveghere şi control.
Concret relatia cu autoritatile in context specific vizeaza o documentare a autoritatilor cu drept de
control asupra organizatiei noastre precum si o intelegere clara a circumstantelor in care acestea isi pot
exercita aceste drepturi, intelegere necesara adminstrarii corecte a procesului intern de 1) raspuns la
cereri de date si informatii solicitate in context legal si 2) adminstrare a vizitelor anuntate, tematice,
sau vizitelor ad-hoc/neanuntate.
1) Raspunsul la cereri de date si informatii solicitate in context legal
Drepturile autoritatilor de control se pot manifesta in contextul cererii de date şi informaţii. In
cazul Oficiului acesta poate transmite in acest sens o cerere, la care vom raspunde în formatul indicat
de Oficiu în termen de maximum 15 zile de la data primirii cererii, iar pentru cererile care prezintă un
caracter de urgenţă, marcate în acest sens, în termenul indicat de Oficiu.
În cazul solicitărilor de informaţii efectuate de Oficiu sau de alte autorităţi şi instituţii
competente, prin care se verifică dacă entităţile raportoare au sau au avut în cursul unei perioade
precedente de 5 ani o relaţie de afaceri cu anumite persoane şi care este natura relaţiei respective,
entităţile raportoare sunt obligate să instituie sisteme care să le permită să răspundă în mod complet şi
rapid direct împuterniciţilor Oficiului sau ai altor autorităţi competente conform legii, prin canale
sigure, care să garanteze confidenţialitatea deplină a cererilor de informaţii. In ceea ce priveste aria de
competenta si responsabilitatile Bancii Naţionale a României, entitatile supraveghetate de aceasta îi
transmit, conform legii, orice informaţii deţinute, la solicitarea acesteia, în scopul supravegherii
respectării dispoziţiilor legii privind prevenirea spalarii banilor sau îndeplinirii altor atribuţii legale.
Banca Naţională a României poate realiza supravegherea atât pe baza informaţiilor furnizate de
aceste entităţi potrivit solicitărilor trasmise in acest sens, cât şi prin inspecţii efectuate la sediul şi la
unităţile teritoriale ale acestora şi al entităţilor către care acestea au externalizat activităţi, inclusiv
agenţi şi distribuitori, prin personalul împuternicit în acest sens sau prin auditori financiari sau experţi
numiţi de Banca Naţională a României, ori de câte ori consideră necesar.
2) Administrarea vizitelor
Concret, în cazul unei vizite (inspectii), Ofiţerul de conformitate ar trebui să se asigure ca sunt
executate următoarele acţiuni:
a) Informarea imediata a conducerii asupra problemelor de abordat, domeniile vizate,
personalul care va fi intervievat – daca este cazul, şi documentelor necesare;
b) Instruirea personalului de conducere cu privire la importanta pregătirii în cele mai mici
detalii a vizitelor de inspecţie.
____________________________________________________________________ pag. 54
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
c) Informarea, pregătirea şi acordarea de sprijin personalului care va fi intervievat pe durata
vizitei de inspecţie, daca va fi cazul.
d) Adunarea informaţiilor care vor fi solicitate de către autoritate anterior şi pe durata vizitei.
e) Determinarea aranjamentelor care trebuie realizate în vederea vizitei de inspecţie a
autorităţii. Aceste aranjamente pot include: pregătirea unui spaţiu/birou separat, cu toate
cele necesare; comunicarea numelui şi datelor de contact a personalului care va acţiona ca
suport pe tot parcursul inspecţiei etc.
f) Planificarea aranjamentelor şi alocarea resurselor pentru activitatea de inspecţie, în vederea
satisfacerii cerinţelor autorităţii şi minimalizării efectelor întreruperii activităţilor şi
operaţiunilor pe durata inspecţiilor.
g) Asigurarea ca aceste aranjamente promovează transparenta fata de echipa de inspecţie.
h) Instruirea detaliată a echipei de conformitate în privinţa aranjamentelor şi verificarea
modului în care aceasta îşi înţelege sarcinile şi atribuţiunile pe durata acţiunii de inspecţie.
i) Verificarea/testarea eficacităţii aranjamentelor dvs. şi efectuarea de schimbări acolo unde
este nevoie.
j) Păstrarea în mod regulat a legăturii cu echipa de inspecţie pentru a putea furniza
informaţiile şi documentele solicitate.
k) Otinerea permanenta a feedback -ului din partea echipei de inspecţie, pentru a putea evalua
impresiile preliminare si a corecta neintelegerile.
l) Încurajarea întregul personal să manifeste o atitudine cooperanta şi de sprijin a echipei de
inspecţie.
m) Solicitarea, cand este aplicabil, a unui proiect al raportului de inspecţie pe baza căruia să se
pot explica si lamuri neînţelegerile ramase sau discrepantele înainte de prezentarea
raportului final.
n) Stabilirea întâlnirii finale în vederea discutării raportului final.
o) Asigurarea faptului ca raportul final agreat este semnat de conducere şi ca un plan de
acţiune este dezvoltat pentru a răspunde tuturor aspectelor sesizate de raport.
____________________________________________________________________ pag. 55
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
3.6. Studii de caz si exerciții practice
Va este sesizata de catre personalul din back office urmatoarea tranzactie, identificata dupa executare:
Clientul X, persoana fizica de varsta foarte inaintata ( 92 ani) - conform datelor de identificare retinute
in urma cu 5 ani, a executat un transfer de 900. 000 euro in contul Clientului Y, de asemenea persona
fizica cu o varsta inaintata (87 ani). Tranzactia, avand ca detalii „ c/v teren” a avut loc cu o zi inainte,
fiind executata prin intemediul solutiei de internet banking, si a fost reperata la monitorizarea post
factum a tranzactiilor ( zi pe zi).
Banca a contactat in aceasta dimineata clientul X la numarul de telefon inregistrat in sistem, constatand
ca la acesta a raspuns persoana fizica A - imputernicita pe contul clientului X si fiul acestuia. Acesta a
mentionat telefonic faptul ca, din cate cunoaste, tranzactia are ca obiect intradevar vanzarea
cumpararea unui teren, si a transmis electronic la adresa de email indicata de banca o copie a acestui
document justificativ.
Din contract rezulta urmatorul circuit juridic al terenului: acesta fusese dobandit de Clientul Y in urma
cu opt zile de la societatea comerciala W pentru pretul de 400.000 euro. Societatea W este controlata
de cetateanul H, care este si imputernicit pe contul persoanei fizice Y. Dupa alte opt zile si inainte de
incasarea pretului initial al vanzarii (conform unei clauze specifice prețul urma a fi virat în contul
vânzătorului la un termen de 30 zile după semnarea contractului) terenul este vandut persoanei fizice
X.
Din analiza activitatii contului clientului X rezulta ca suma de 900.000 euro provenea din incasari
multiple de sume sub valoarea de 15.000 euro, desfasurate pe parcursul ultimei luni, de la
imputernicitul A precum si de la o alta persona B, nerelationata aparent cu clientul.
Din analiza activitatii contului clientului Y rezulta ca imediat dupa incasarea sumei de 900.000 euro
acesta plateste contravaloarea intiala a terenului catre compania W iar profitul ramas- 500.000 euro
este virat in contul cetateanului H , care apoi isi crediteaza firma cu o parte din suma - 300.000 euro,
retragand cealalta parte in numerar.
Prezentati:
-
ce prevederi privind raportarea sunt aplicabile
-
cum ati aborda si extinde analiza interna a tranzactiilor cu potential suspect,
-
ce surse interne si externe ati verifica
-
ce elemente de suspiciune regasiti in acest caz
-
schema fluxului financiar.
-
____________________________________________________________________ pag. 56
Ofiţer Prevenirea Spălării Banilor
BIBLIOGRAFIE
➢ Recomandările FATF actualizate
➢ Documentul de la Basel - Managementul riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea
terorismului
➢ IAIS Guidance Paper 5 AML/CFT
➢ IOSCO Principles paper
➢ Directiva a IV-a AML/CFT nr. 849/2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul
spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului
European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei
➢ Directiva a V-a AML/CFT
nr. 843/2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind
prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului,
precum şi de modificare a Directivelor 2009/138/CE şi 2013/36/UE
➢ Rezoluții ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite
➢ Regulamentul nr. 847/2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare
a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006
➢ Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
➢ Legea nr. 108/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea
unor acte normative
➢ Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2020 privind modificarea și completarea Legii nr.
129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și
pentru modificarea și completarea unor acte normative
➢ Regulamentul BNR nr. 2/2019 privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării
terorismului
➢ Regulamentul ASF nr. 13/2019 privind instituirea măsurilor de prevenire și combaterea spălării
banilor și a finanțării terorismului prin intermediul sectoarelor financiare supravegheate de ASF
➢ Ordinul ONPCSB nr. 102/2020 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.
129/2019
____________________________________________________________________ pag. 57