MINISETERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA ACADEMIA ,,ȘTEFAN CEL MARE" FACULTATEA DREPT CATEDRA DREPT PUBLIC ȘI SECURITATE A FRONTIEREI CIOBANU DIANA Drept Administrativ. Noțiune. Obiective TITULAR: șef al catedrei drept public și securitate a frontierei conf.univ, doctor în drept, comisar-șef _____________Liliana CREANGĂ Chișinău 2023 1. Drept administrativ. Definiție Dreptul administrativ este o ramură a dreptului care reglementează relațiile dintre autoritățile administrative și cetățeni, precum și între autoritățile administrative și alte autorități administrative. Scopul său este de a asigura un cadru juridic clar și transparent pentru administrarea și gestionarea resurselor publice, pentru protecția drepturilor și libertăților cetățenești și pentru garantarea respectării principiilor statului de drept. Dreptul administrativ este un domeniu vast, care acoperă diverse aspecte ale activității administrative, cum ar fi organizarea și funcționarea administrației publice, procedurile administrative, actele administrative, contractele administrative, serviciile publice și justiția administrativă. Prin intermediul dreptului administrativ, se asigură că administrația publică funcționează în conformitate cu principiile democrației și ale statului de drept, protejând drepturile și interesele cetățenilor și garantând buna administrare a serviciilor publice. Dreptul administrativ este un sistem integru de norme juridice şi instituţii juridice asociate după obiect, scop, principii şi metoda reglementării. Aceste elemente ale sistemului dreptului administrativ trebuie să fie coordonate şi bazate pe definiţii unice. În interiorul sistemului există ierarhizarea normelor cu diverse forţe juridice: generale şi speciale. În total, ramura dreptului administrativ creează un regim de reglementare juridic specific. Dreptul administrativ este o ramură a dreptului public, de aceea regimul de ramură al dreptului administrativ poartă un caracter publico–juridic. Partea obligatorie a raportului juridic reglementat de dreptul administrativ este statul în persoana instituţiilor sale. Dreptul administrativ, ca şi alte ramuri, reprezintă un sistem, compus din instituţii juridice şi norme juridice, care se intersectează strîns. Normele administrativ–juridice, după conţinutul relaţiilor sociale, se divizează în: a) norme, care reglementează relaţiile generale de administrare, adică generale pentru întregul proces de administrare. Aceste norme constituie prima parte a dreptului administrativ — partea generală; b) normele, care reglementează relaţiile sociale din ramurile şi sferele de administrare separate. Aceste norme constituie a doua parte a dreptului administrativ — partea specială; c) normele, care reglementează relaţiile sociale din sfera jurisdicţiei administrative, alcătuiesc a treia parte a dreptului administrativ — procesul administrativ (procedura administrativă). Fiecare parte componentă a dreptului administrativ conţine norme juridice care reglementează relaţiile sociale de acelaşi gen (relaţii omogene). Practic, nu există sferă de activitate vitală a societăţii în care să nu se desfăşoare activitatea executivă şi de dispoziţie şi care nu ar fi reglementată prin intermediul normelor juridice ale dreptului administrativ. De exemplu, administrarea în domeniul apărării, securităţii statale, afacerilor interne, energeticii, standardizării etc., prioritar, este reglementată prin normele dreptului administrativ. Dreptul administrativ este nu numai cea mai voluminoasă şi complicată ramură a dreptului, ci şi una importantă, deoarece funcţia executivă în stat este de o importanţă majoră. 2. Noțiuni de Drept administrative 2.1 Autoritatea administrativă Autoritatea administrativă este o noțiune importantă în Dreptul administrativ și se referă la puterea exercitată de autoritățile publice în administrarea resurselor și a activităților publice. Această putere este exercitată într-un cadru legal și este subiectă unor proceduri și reguli specifice, pentru a asigura respectarea drepturilor și libertăților cetățenești. 2.2 Procedurile administrative Procedurile administrative sunt regulile și procedurile care guvernează activitatea administrației publice în luarea deciziilor și în gestionarea resurselor publice. Aceste proceduri sunt necesare pentru a asigura transparența și responsabilitatea administrației publice și pentru a proteja drepturile și libertățile cetățenești. 2.3 Actele administrative Actele administrative sunt deciziile și acțiunile adoptate de autoritățile administrative în exercitarea puterii lor. Aceste acte pot fi obligatorii sau facultative și pot fi contestate în instanța administrativă sau în instanța judecătorească. 2.4 Contractele administrative Contractele administrative sunt acordurile încheiate între autoritățile administrative și alte persoane sau entități, în scopul de a realiza anumite obiective publice. Aceste contracte sunt reglementate de Dreptul administrativ și sunt supuse unor proceduri și reguli specifice. 2.5 Serviciile publice Serviciile publice sunt serviciile oferite de autoritățile publice pentru a satisface nevoile și interesele publice. Aceste servicii includ educația, sănătatea, transportul, siguranța publică, justiția, serviciile sociale și multe altele. 2.6 Justiția administrativă Justiția administrativă este o ramură a sistemului judiciar care se ocupă cu soluționarea litigiilor dintre autoritățile administrative și cetățeni, precum și dintre autoritățile administrative. Această ramură a Dreptului administrativ este importantă pentru protejarea drepturilor și libertăților cetățenești și pentru asigurarea respectării procedurilor și regulilor specifice administrației publice. 3. Obiectivele Dreptului Administrativ Obiectul oricărei ramuri a dreptului îl constituie un cerc strict determinat de relaţii sociale, care sînt reglementate prin normele juridice ale ramurii respective. Obiectul dreptului administrativ îl constituie totalitatea relaţiilor sociale care se formează în procesul organizării şi funcţionării puterii executive. În primul rînd, obiectul dreptului administrativ, în general, cuprinde acea parte a relaţiilor sociale care au tangenţă cu activitatea autoritară a organelor executive şi organizaţiilor subordonate lor. În al doilea rînd, obiectul dreptului administrativ cuprinde activitatea organizatorică internă (elaborarea organigramei, selectarea şi angajarea cadrelor, perfecţionarea lor; asigurarea tehnico– materială şi juridică de funcţionare a organului etc.) a conducătorilor altor organe statale, care nu se referă la sistemul organelor administraţiei publice. În al treilea rînd, instanţele de judecată la examinarea cauzelor contravenţionale, potrivit competenţei lor (art. 394 CC al RM), şi la examinarea recursului împotriva hotărîrii (deciziei) contravenţionale (art. 465 — 474 CC al RM) realizează nu puterea judecătorească, ci pe cea executivă (jurisdicţia administrativă), adoptă nu acte judiciare, ci acte administrative cu caracter individual, anume acestea odată cu obţinerea forţei juridice, implică promt apariţia, modificarea sau stingerea unui raport juridic de drept administrativ. Obiectul dreptului administrativ îl constituie relaţiile sociale care apar, se modifică sau se sting în procesul organizării aparatului puterii executive şi activităţii administrative a lui; relaţiile ce apar în procesul activităţii organizatorice interne a altor organe statale; relaţiile sociale ce reies din jurisdicţia administrativă, efectuate de către instanţele de judecată. În doctrina actuală se susţine opinia potrivit căreia obiectul dreptului administrativ îl formează acele raporturi sociale care constituie obiectul activităţii administrative a statului şi a colectivităţilor locale, realizate, deci, de către autorităţile administraţiei publice potrivit normelor legale, cu excepţia raporturilor sociale care se nasc în procesul realizării activităţii financiare a statului şi a colectivităţilor locale . Obiectul dreptului administrativ, în viziunea noastră, el cuprinde nu întregul ansamblu de relaţii sociale care apar, se modifică şi se sting în procesul organizării şi funcţionării organelor administraţiei publice, ci numai acea parte din ele care are caracter executiv şi de dispoziţie şi care nu se atribuie la obiectul reglementării altor ramuri ale dreptului. În urma analizei, normelor administrativ–juridice şi a practicii administrării publice, putem formula următoarele grupe tipice de relaţii sociale care constituie obiectul reglementării dreptului administrativ: 1) dintre diverse organe ale administraţiei publice situate pe verticală, atunci cînd ele sînt subordonate unul altuia (de exemplu, relaţiile dintre aparatul central al MAI şi inspectoratele de poliţie); 2) dintre organele administraţiei publice situate pe orizontală, atunci cînd între ele nu există subordonare (de exemplu, relaţiile dintre ministere); 3) dintre organele administraţiei publice şi alte organe statale (de exemplu, relaţiile dintre MAI şi Procuratura Generală); 4) dintre organele administraţiei publice şi organizaţiile, întreprinderile, instituţiile subordonate acestora (de exemplu, relaţiile dintre Consiliul municipal Chişinău şi Direcţia Generală Învăţămînt din mun. Chişinău); 5) dintre organele administraţiei publice şi formaţiunile nestatale (obşteşti) (de exemplu, relaţiile dintre Guvern şi sindicatele de ramură); 6) dintre organele administraţiei publice şi cetăţeni. Particularitatea de bază a raportului administrativ juridic constă în faptul că una din părţile obligatorii la raportul juridic o constituie organul administraţiei publice (organul executiv), care, de regulă, evaluează în calitate de subiect al administrării publice. Obiectivele Dreptului administrativ sunt multiple și vizează asigurarea respectării procedurilor și regulilor specifice administrației publice, protejarea drepturilor și libertăților cetățenești, asigurarea transparenței și responsabilității administrației publice, eficientizarea administrației publice și protejarea interesului public și asigurarea securității naționale. 1. Protejarea drepturilor și libertăților cetățenești este unul dintre cele mai importante obiective ale Dreptului administrativ, deoarece garantează că autoritățile administrative nu vor încălca drepturile și libertățile cetățenilor. Întrucât autoritățile administrative sunt responsabile cu gestionarea și administrarea bunurilor publice, ele pot afecta adesea drepturile și libertățile cetățenilor prin deciziile lor. Pentru a proteja drepturile și libertățile cetățenești, Dreptul administrativ reglementează procedurile administrative, actele administrative și justiția administrativă. Procedurile administrative sunt reglementări care guvernează modul în care se iau deciziile administrative, astfel încât să se asigure că procesul este transparent, corect și nu afectează drepturile și libertățile cetățenilor. De asemenea, procedurile administrative pot fi folosite pentru a contesta deciziile administrative, pentru a asigura că toate părțile implicate sunt tratate echitabil și pentru a garanta că autoritățile administrative respectă drepturile și libertățile cetățenilor. Actele administrative sunt decizii luate de autoritățile administrative care afectează drepturile și libertățile cetățenilor. Dreptul administrativ reglementează modul în care se iau aceste decizii și garantează că autoritățile administrative trebuie să respecte drepturile și libertățile cetățenilor. În cazul în care autoritățile administrative nu respectă drepturile și libertățile cetățenilor, Dreptul administrativ oferă cetățenilor posibilitatea de a contesta aceste decizii în justiție.Justiția administrativă este un sistem judiciar specializat în soluționarea cazurilor legate de dreptul administrativ. Aceasta asigură că cetățenii pot contesta deciziile administrative și pot solicita protecția drepturilor și libertăților lor în fața instanțelor specializate. De asemenea, justiția administrativă poate interveni pentru a forța autoritățile administrative să respecte drepturile și libertățile cetățenilor. În plus, pentru a asigura protecția drepturilor și libertăților cetățenilor, Dreptul administrativ promovează transparența și responsabilitatea administrației publice. Aceasta înseamnă că autoritățile administrative trebuie să furnizeze informații publice și să răspundă pentru deciziile lor. Prin urmare, cetățenii pot înțelege mai bine deciziile administrative și pot contesta aceste decizii în mod adecvat, dacă este necesar. 2. Asigurarea transparenței și responsabilității administrației publice reprezintă un alt obiectiv important al Dreptului administrativ. Întrucât autoritățile administrative sunt responsabile cu gestionarea și administrarea bunurilor publice, ele trebuie să fie transparente și responsabile în fața cetățenilor și a altor autorități administrative. Acest obiectiv este important deoarece promovează principiile democrației, guvernării deschise și responsabilității față de cetățeni. Pentru a asigura transparența și responsabilitatea administrației publice, Dreptul administrativ reglementează procedurile administrative și contractele administrative. Procedurile administrative guvernează modul în care se iau deciziile administrative și asigură că procesul este transparent și corect. Contractele administrative reprezintă acorduri încheiate între autoritățile administrative și alte părți, precum companii private sau organizații neguvernamentale. Acestea reglementează drepturile și responsabilitățile părților și asigură că autoritățile administrative își respectă obligațiile față de celelalte părți. În plus, Dreptul administrativ garantează accesul la informațiile publice. Aceasta înseamnă că cetățenii și alte părți interesate au dreptul de a accesa informațiile deținute de autoritățile administrative. Aceste informații pot include deciziile administrative, procedurile administrative, contractele administrative și alte informații de interes public. Prin urmare, cetățenii pot înțelege mai bine modul în care autoritățile administrative iau deciziile și pot să le conteste în mod adecvat. Dreptul administrativ promovează, de asemenea, dreptul la contestație. Acesta asigură că cetățenii și alte părți interesate au dreptul de a contesta deciziile administrative care le afectează drepturile și interesele. Dreptul la contestație poate fi exercitat prin proceduri administrative sau prin instanțe judecătorești specializate în soluționarea cazurilor de drept administrativ. 3. Eficientizarea administrației publice este un obiectiv important al Dreptului administrativ și presupune adoptarea unor măsuri care să asigure o administrare mai eficientă și mai economică a resurselor publice. Acest obiectiv este important pentru că o administrație publică eficientă poate contribui la creșterea calității vieții cetățenilor, prin asigurarea unei mai bune furnizări a serviciilor publice și prin reducerea costurilor și a timpului necesar pentru luarea deciziilor administrative. Pentru a atinge acest obiectiv, Dreptul administrativ reglementează procedurile administrative, contractele administrative și serviciile publice, pentru a asigura o mai bună gestionare a resurselor publice și o mai bună coordonare a activităților administrative. De asemenea, sunt promovate tehnologiile și metodologiile moderne de gestionare a resurselor publice, pentru a spori eficiența și transparența administrației publice. Una dintre măsurile importante pentru eficientizarea administrației publice este implementarea unui sistem de monitorizare și evaluare a performanțelor administrative. Acest sistem poate ajuta la identificarea punctelor slabe ale administrației publice și la luarea de măsuri pentru îmbunătățirea acestora. De asemenea, se pot promova instrumente de management și planificare strategică, precum și evaluarea periodica a performanțelor angajaților din administrația 4. Protejarea interesului public și asigurarea securității naționale sunt două obiective importante ale Dreptului administrativ. Interesul public se referă la bunăstarea și prosperitatea societății în ansamblul său, iar securitatea națională este legată de protejarea teritoriului, cetățenilor și valorilor naționale împotriva amenințărilor interne și externe. Pentru a atinge aceste obiective, Dreptul administrativ reglementează procedurile administrative și contractele administrative pentru a asigura protecția interesului public și a securității naționale. În plus, sunt promovate politici publice care să susțină aceste obiective, precum și instrumente de monitorizare și evaluare a performanțelor administrației publice în acest domeniu. Un exemplu important de protejare a interesului public și a securității naționale este reglementarea procedurilor de licitație publică pentru achiziția de bunuri și servicii necesare administrației publice. Aceste proceduri trebuie să fie transparente și să asigure selectarea celor mai bune oferte, astfel încât resursele publice să fie utilizate eficient și în interesul public. În plus, sunt promovate politici publice care să asigure protecția mediului și a sănătății publice, precum și reglementări privind securitatea cibernetică și securitatea națională. Prin reglementarea procedurilor administrative și a contractelor administrative, precum și prin promovarea politiciilor publice adecvate și instrumentelor de monitorizare și evaluare a performanțelor administrației publice, se poate asigura protecția interesului public și a securității naționale, în beneficiul cetățenilor și al societății în ansamblu. Aceste obiective sunt strâns legate și se completează reciproc pentru a asigura o administrare publică justă, transparentă și eficientă, care să protejeze drepturile și libertățile cetățenești și să asigure bunăstarea generală a societății. 4. Concluzie În concluzie, Dreptul administrativ este o ramură importantă a dreptului care reglementează relațiile juridice dintre autoritățile administrative și cetățeni sau alte autorități administrative. Obiectivele sale principale includ protejarea drepturilor și libertăților cetățenești, asigurarea transparenței și responsabilității administrației publice, eficientizarea administrației publice și protejarea interesului public și a securității naționale. Dreptul administrativ este esențial pentru menținerea unei societăți democratice și pentru asigurarea bunei guvernări. Prin reglementarea procedurilor administrative, a contractelor administrative și a serviciilor publice, precum și prin garantarea accesului la informațiile publice și la justiție administrativă, dreptul administrativ contribuie la asigurarea respectării drepturilor și libertăților cetățenești, a transparenței și responsabilității administrației publice, precum și la îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor publice. În plus, dreptul administrativ este important pentru asigurarea securității naționale și protejarea interesului public, întrucât promovează politici publice care să răspundă nevoilor și intereselor societății în ansamblu. Dreptul administrativ are o importanță deosebită în contextul evoluțiilor tehnologice și sociale, fiind necesară adaptarea la noile provocări și o mai bună gestionare a resurselor publice. 5. Bibliografie https://old.criminology.md/suport/sup1.pdf https://cj.md/wp-content/uploads/2019/01/Drept-administrativ.-Partea-I.pdf https://dreptmd.wordpress.com/category/drept-administrativ/ https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=16072&lang=ro