Daniela Corina lorga
Gravnatica limbii romdne pentru gimnaziu
- teorie ;i aptica[ii -
WlBooklet
2018
Cuprins
Fonetico (teorie)
Fo
n eti ca
(apli calii, ev alu are)
lar (te
Vo cab u
o ri
e) ...........
Verbul(teorie)
Articolul (teorie)
Arti colu I (apli calii, ev olu are)
Pronumele (teorie)
Num
e
ralul (apli calii, evalu are)
Adverbul (teorie)
Adv e r b u I (a p li cagi i, ev alu a re)
Co nj u n
,
,......19
.....56
.........109
..:115
.........................1 33
,..............178
...183
.................190
gi a (aplico;ii, evalu are)...
Prepozigia (teorie)
Pr e p
.4
ozili a (a pli caqi i, ev olu a re)
nterjeqia (aplicagii, evalu are)...
1 ntoxo
(a pli caqii, te o ri e)
Raspunsuri
.208
,.........,.,...211
....................222
....257
............29t
0rganizator
)s
l. DEFIN|TIE
+)
II. CLASIFICAREA SUNETELOR
\)
a)
so
t.L
llr.
RELATTA SUNET-UTERA
lv. ACCENTUL. tNTONATIA
V. GRUPURI DE SUNETE: SILABA,
VI. DESPARTIREA
,
r APtlCATll
iTU
DlfTOIlGUl, TRIFTOIIIGUL, HIATUL
SILNET
Fonetica
Fonetica este gtiinla care studiazi sunetele unei timbi
- producerea gi gruparea sunetetor in
cuvint..
Ortoepia -totatitatea regulitor proprii unei Iimbi prin care se stabile;te pronun]area corecti
cuvintelor.
Ortografia
- totatitatea regulitor proprii unei timbi prin care se stabiteste scrierea corecti
a
a
cuvintetor.
l. DEFINIJIE: t. SUNETUL este cea mai micd unitate sonori
2. LITERA este reprezentarea
grafici
a timbii.
a sunetelor. (Sunetele* sunt etemente
sonore,lin de rostire,
de vorbire" Scrierea [or se realizeazi prin titere.)
in generat, in Iimba romini existi o singuri pronunlare, adici fiecirei titere ii corespunde
un
singur sunet. Adesea, denumirea gi pronunlarea sunt aceleagi.
litera cu expresia grafici a, are forma denumirea a gi pronunlarea [a].
Cuvintul carte are transcrirea fonetici [cartel. Sunetut este transcri: fonetic intre
EXEMPLU:
paranteze [ ].
EXCEPTII:
q 6ranaticd
Iitera cu expresia graficix, are denumire (ics);i doui pronun!iri [cs], [gz].
II. CLASIFICAREA SUNETELOR
v
Existi trei tipuri de sunete:
a.
Vocale b. Semivocale
c. Consoane
- sunete care se pronunti
a, i, i sunt intotdeauna vocate.
A. VOCALE
firi
)(S
ajutorul altor sunete: a, i, i, e, i, o, u; dintre acestea,
sunete care se rostesc cu jumitate din intensitatea unei vocate: e, i, o, u pot fi
semivocate (daci ?n aceea;i sitabi se afti o vocali) sau vocate. Aceste sunete nu pot fi pronuntate
neinso[ite de vocale Ei nu pot forma singure sitabi - intri in componenla diftongilor sau a
B. SEMIVOCALE
\)
+r
a)
s
t{o
-
triftongilor.
EXEMPLU:
- in cuvdntuI cg-rg, e este vocali in ambele situalii,
dar in sgar-bid, e este
semivocali, iar a ;i i vocale
in cuvintulcar-tga a este vocali, e este semivocaliin cuvintul soa-re a este vocati, o este semivocati
C. COilSOAlrlE
-
sunete care se rostesc cu ajutorul unor vocale
b, c, d, f, g, h, i, k, [, ffi,
ll
l.
[,p,
Q, r, s, ?,
t,
;i nu pot forma singure silabd:
] Y, u, x, z, Y.
RELATTA SUNET-LITERA
in genera[, fiecirui sunet ii corespunde o titeri.
Existi insa ;i exceplii, sunete care se scriu prin [itere diferite:
[il se scrie i?n interiorutcuvintului, dari [a inceputut, [a stirgituI cuvintului sau in cuvinte
derivate sau compuse cind este vocata iniliati a cuvintului derivat sau iniliata cetui de-al
)
doilea terrnen din cuvintuI compus.
EXEMPLE: mdncare, hatari" neinleles, inceput
+ [ i I se scrie i, dar gi y in anumite cuvinte imprumutate.
+ [ k I se scrie c, dar gi k sau q.
EXEMPLE: istorie,
hobby yalo
EXEMPLE: eerte, kaliu, Qotar
+[vlsescrievsauw.
r
r
EXEMPLE: yiata, Watt
I
k']
este redat prin titerete ch urmate de e sau de i.
EXEMPLE: cheie, chipel
I cs I este redat prin x sau cs.
EXEMPLE:
fi4
cocs
+ [ gz I este redat prin x sau gz.
EXEMPLE: examen, zig2ag
Qramaticd 5
V )
V'
,s
Nu se incadreazi corespondenlei literi-sunet numeroase cuvinte ?mprumutate, neotogicef
pentru care existi o adaptare incompleti ta fonetica timbii
EXEMpLE: weekend I uichend
management are
'H
romine.
I
I
I
doui pronuntari diferite I meni$ment/ mana$ment ]
o,( [ okei I
a,
s
\-S
+
)
+
Au forme specifice de
sau din
pronunlie substantivete proprii onomastice sau toponimice rominegti
atti timbi.
Grupurite de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi noteazi unul sau doui sunete:
noteazi doud sunete atunci cind e sau i constituie vocata sitabei:
- in cuvintuI cere (ce-re), grupuI ce noteazi doui sunete, e fiind marcati
vocali; - ci-ne-va - grupul ci noteazi doui sunete, i fiind marcati ca vocali;
EXEMPLE:
+ noteazi un singur
sunet gi acesta este o consoani
alti
+
vocat5. EXEMPLE: cea-pi I EaLitera e in formele verbutui a fi,la
E, E,
ca
k', g', atunci cind in sitabi existi
pi ] - cinci [itere, patru sunete
iniliati sau pentru pronumele personale eu, el, eo, ei, ele
transcrie doui sunete. Se scrie cu e, dar se citegte I ie I
EXEMPLE: esteIies-teI - in prima sitabi apare diftongut;
euIieuI-apare
un triftong
oBSERVAJI:
Verbul ainota se scrie cu un singur n deoarece nu este un cuvint derivat.
2. Noile norme DOOM accepti ca formi corecti varianta cu dubtu tt pentru motto, varianta cu
dublu zzpenfiuiazz.
1.
3. Numete proprii rominegti se scriu in conformitate cu dorin[a purtitorilor, iar uneori nu se
pronun[i cum se scriu.
4. Numete proprii striine se scriu gi se pronun[5 ca in timba din care sunt pretuate. Numele
proprii striine provenite din timbi care folosesc alfabetul tatin se scriu gi se pronun[i conform
regutilor timbii din care vin. Existi, totugi, imprumuturi mai vechi adaptate limbii noastre.
EXEMPLE: Londra, Nisa, Moscova.
IV. ACCENTUL. INTO]'IATIA
,
'
lttlTOtlATlA reprezinti inftexiunile vocii, varia[iite ei prin
descendente.
ci o sitabi
initlime gi modutalii ascendente/
rostiti mai intens. Sunetul din sitabi ce poarti
efectiv accentul este vocala. in cuvint, silaba accentuati se remarci in contrast cu celetatte
'ACCET{TUL marcheazi faptul
neaccentuate.
6
Gramaticd
este
prin V
se folosegte semnul t 7
'
V
OBSERVAFE: Accentut gi intona[ia nu se noteazi in scrienea obignuiti, dar se marcheazi
vorbire. Pentru a marca accentual atunci cind este soticitat acest exerciliu
'deasupra sunetului care poarti accent:
'
cisi.
.
:s
LOCULACCENTULUI
Tn timba
romini accentul nu are pozilie fixi (e tiber).
De obicei,
sti
pe uttima sau
Ts
pe ,t
penuttima sitabi.
oBSERVAJil:
pa4i de vorbire nu au accent propriu - pronume personal, pronume reflexiv, prepozilie,
conjunc[ie. Ete tin de o unitate accentuald atituri de cuvintuI precedent sau urmitor.
1. Unele
EXEMPLU: ?n structura
si-mitai - accentuI este pe a din cuvintultii
2. Pe tingd accentuI gramatica[, apare gi accentuI de insistenli (afectiv) pe care vorbitoruI il
folosegte in funclie de nevoia de comunicare. Acesta este un element paralingvistic a[
comunicirii prin care, alituri de intonalie sau de pauzele intenlionate se nuanleazi stilistica
mesajului. De exemplu, repetarea adjectivului pentru a construi superlativulabsolut, presupune
gi accentuarea cetui de-a[ doitea adjectiv.
Exemplu: Zdna era frumoasd, frumoasol (se roste;te mai pronunlat)
in generat, formele ftexionare ale unui cuvint au loc fix pentru accent. Apar?nsi gi exceplii:
t6-tu, r6-;i-e, ro-gei-gi, dar gi s6-ri, su-r6ri.
t. in cazut omografetor (cuvinte care se scriu [a fet), accentuI are uneori roluI de a diferenlia
cuvintele. Unele cuvinte devin distincte numai prin diferenla de pronun[ie.
EXEMPLU: c6-pii (forma de ptural a substantivului copie)l co-pii (forma de plural a
substantivutui copil)
t6r-turi (prajituri)/ tor-tfiri (suferinle fizice sau morate)
[i-ri-ni (pamant)/ !a-ri-ni (so1ia [arutui)
3.
OBSERVATIE: Existi gi omografe cu forme accentuale diferite care
tin de acelagi cuvint
ce
permite doui forme in varia[ie tiberi.
EXEMPLU:
an-tic/ an-tic, tr6-fic/ tra-fic
5. Diferentierea prin accent se poate stabiti gi in cazuI unor forme flexionare
EXEMPLU:
cin-ti - timput prezent, modul indicativ
cin-ti - timput perfect simplu, moduI indicativ
Gramaticd 7
I
Fonetica
- frplica[ii
@Consutti oOOmz;i indici varianta/ variantele corecti/
{L
s^
corecte.
!
a) [bizniz], [biznis], [buisnis], Ibuiznizl; b)[car6cter], [caract6r], lciracter]; c][intic],
d) [tr6fic], ltrafic] e)[simbot], lsimbot];f) [6ditor], [editor];g) [but6tie], [butetie].
[antic]; o*
2)Scrie cite litere 9i cite sunete au cuvintele de maiios.
ceastov, catciu, marmetadi, carame[, ghemotoc, plastic, ghirlandi, chiogc, cali, geani,
chestionar, ceard, ceapi, mo!, mosor, deget, girafi, clretner, che[, plesciit, corb, strigituri,
nuci, ciob, chenar, ghindi, chiparos, chitari, genera[, cioban.
]ndici
vocalele, semiuocalete gi consoanete: corb, cerneali, chiabur, alb, palid, coasi.
'QMarcheazi triftongii din cuvintete: bolnavioara, plapumioard, albeou, doreau,leoorcd,
"
trdgeou
'J$crie cite trei cuvinte care confin
diftongi, triftongi gi hiaturi, diferite de cele de [a
)
"exercitiile anterioare.
@ laentifici diftongii, triftongii ;i hiaturile din cuvintele:
ricoare, [eoaici, azatee, ptatou, Ceahliu, menuet, oase, careu, inimioari, alee, miau, [ingou,
licrimioari, cereate, fiord, argou, fieristriu, eu, iepure, poster, istorie, agrea, creioane,
foloase, iarbi, iati, acnee, zmeoaicS, iapi, idee, piatri, oali, turli, broasca.
]Ctrpeazi diftongii din urmitoarete cuvinte in doui categorii: ascenden[i/
descendenli.
mi-a, si-a, vulpoi, i-ali, tabtou, odinioard, latomila, socoteali, iederi, dea[, iapa, cadou,
spoiatd, auriu, iarmaroc, pai, coboari, cioari, asculitoare, uita, hazliu, apiritoare.
!ntege
construc[iite unde se poate fotosi cratima:
se apleaci, ce ai ficut, de atunci, firi api, marea atbastr5, si arunce, ce a spus, micula Etena.
'p
o.sparte in silabe cuvintele:
fetinar, bineficitor, gloabi, rodie, cetini, cetacee, auster, important, functie, epopee,
castravete, actuat, arctic, virstnic, inimitabil, ori, atlet, celofan, jertfi, cleptoman,
coregrafie, suplu, cear;af, poliglot, cuscru, circumspect, fiindci, ghiaur, aur, postcomunist,
pustnic, postfale, albinos, cocostirc, punctie, abraziune, somptuos, sculptor, gitbior.
hramaticd l3
IL
V
:=
t^
!
@oesparte in silabe textele:
a) Iin locul unei pietre de povoj,
Am ojuns oici
bl
e seard 5i ninge-ndesat
zdpodo-n zdpadd se losd
gi obio md moi migcinghefot
gi abia mai gtiu drumul spre cosd
confuzie
mine
de-ocum n-ore rost sd mai sper
Autocamioane,
sprijinit de un stAfu un soldat
Tancuri
gi-aprinde figarea stingher.
$i tot felul de picioore.
(Marin Sorescu, Muntele) (Mircea Cirtirescu,ln stilut lui Bacovia)
Printr-o regreotobild
Au trecut peste
@stauite;te tocut accentului pentru cuvintele:
sptendid, penurie, avarie, regizor, sever, socotesc, [ipie, haos, harpie, mozaic, taxi, bordo,
miros, catugarila, unic, aripi, fenomen.
@ltege cuvintete monosilabice:
pleosc, api, cireadi, hop, ac, a[b, atroce, port, ornament, astm, pios, tanc, astru, tet,
arheolog, ciot, ceapa, pic, palid, opa[, ciuf.
se pronunli xin cuvintele:
xerox, examen, xenofob, existenli, axi, exercitiu, axiomi, oxigen, xerofit, exact, extras,
@nriti
cum
exemplu, exultare, exercita.
in timba romini sunt mai pufine cuvinte care incep cu anumite litere. Care sunt aceste
litere? Oferi cite doui exemple de cuvinte care incep cu fiecare titeri amintiti.
Exemplu: w- watt
@nege variantele corecte:
a) deimpirlit/ deimpirlit; hotiri/ hoti16; neimbtinzit/ neimbtinziq cirn/ cirn;
neintemeiat/ neintemeiat; ciopirlit/ ciopirlit; cobori/ cobori; adincl adinc;
neinfrinat/ neinfrinat izvori/ izvori; neindulcit/ neindutcit; neintrebat/ neintrebat;
doborit/ doborit.
b) iaht/ yaht; yati/ iati; iancheu/ yankeu; ioga/ yoga; hobi/ hobby;
c) carate/ karate; cachi/ kaki; kaizer/ chaiser; chitogram/ kitogram; chitometru/ kitometru;
kitovat/ kitowatt/ chitovat/ chilowatU chici/ kitsch; coata/ koata;
d) cenar/ chenar; piduce/ piduche; celfineali/ chettineati; cheari/ ceari; chiudi/ ciudi;
cin/ chin; parica/ paprica; Catar/ Qatar;vax/ vacs;
e) vat/ watt; uitchi-tetki/ watkie-tatkie; ueb/ web; uestirn/ westirn/ western;
votfra m / wolfram; crenwu rst/ crenvu r;t/ cre nvu rst; voltmetru / woltmetru;
f) ecserciliu/ exerciliu; ecsemptu/ exemptu; cserocsa/ xeroxa; xitofon/ csitofon;
xenofob/ csenofob.
@Rrecizeazi numirul de silabe pentru fiecare dintre cuvinte:
parceti, zootogie, lot, zlot, para, bacataureat, interdisciplinar, temperat, menti, miez,
miniaturi.
lQ
..I\
6ramaticd
@ttenlioneazi din cite sunete sunt alcituite urmitoarele cuvinte
sau
imblniri de cuvinte:
girafi, car, o, cirea;i, gheari, chiar, oare, of, uau, paf, tura-vura, pasti, mandarine,
casetofon, box, extaz, exemptu, ciorchine, curcubeu, cratit5, catastif, vivace, c-ar, cuscri,
calcan, ciorbi,
par.
ll
V
:=
€^
fonetic *
@staUitette coresponden[a sunet-literi pentru urmitoarele cuvinte transcrise
\
[uik,end],[k,emping],[n6uhau],[tiving-rum],[tink],[;ou],[beibisitir],[dizain],[che;J,[EiR1,<_
lbauting], [ok'ei], Imenegment], [gez].
@ltege forma corecti pentru scrierea urmitoarelor cuvinte:
a) ieste/ este; b) a inota/ a innota; c) moto/ motto; d) Firenze/ Ftorenla; g)pi!a/ piua;
f) stradivarius/ Stradivarius; glmolareta/mozzarela I mozzarella; h) Quebec/ Chebec/ Qbec;
i) trtissa/ Nisa/ Nice;
@Desparte in silabe:
al cuvintele compus€: altceva, arhiptin, fotoelectric, fiindcS, deoarece,
fl oa rea-soarelu i, pantofi i-d oamnei, potiteh n ici, p rototi p, transna[io na[,
pseudocomunism;
bl cuvintele deriv4t€: socoteati, savanttic, tocugor, drigu!, muncitorime,
@ Rrecizeazi (prin
;tiinli.
mirarea silabetor) misura versu ri lor:
a) Nu credeam sd-nvdf a
bl De-otdteo nopfi oud ploudnd,
Pururi tdndr,tnfdguratin
Aud materio pl6ngdnd...
Ochii mei ndllamvisdtori Ia
Sdnt singur, gi md duce-un gdnd
nu
Singurdtdfii.
murivrodatd;
manto-mi,
steauo
Spre locuinfele lacustre.
cale-mi,
$i porcd dorm pe scflnduri ude,
in spote md izbegte-un val
dulce...
Tresar prin somn qi mi se pare
morfii
Ne'ndurdtoore.
Cd n-am tras podul de la mal.
Mihai Eminescu, Odd (in metru ontic)
George Bacovia, Locustrd
Cdnd deodatdtu rdsdrigiin
Suferintd tu, dureros de
Pflnd-n fund bdui voluptotea
@oi
exempte de doui situagiiin care este
intezisi despirfirea in silabe la capit de rind.
@ tdentifi ci locul accentului pentru cuvintele:
veveriti, topor, cucoani, lapovi[i, popor, binoclu, margine, doisprezece, cireadi,
ctopotn i!i, nai u ri, ch iabu r, gh ionoaie, cu rtoazie, deopotrivi, bice.
& fecizagiin
fel accentut schimbi sensul urmitorelor cuvinte:
torturi, copii, acete, veseti, ziri, voia, [arini, umbrele, viza, haini, barem, zgirci, vriji,
mobiti, miri, umili, niluci, gcoti.
ce
tsAleg" forma corecti:
Zoe Cantacuzinol Zoe Cantacuzino; Barbu
$tefinescu Detavrancea/ Barbu $tefEnescu De [a
i rancea; V. Alecsandri/ V. Atexandri Atecu Russo/ Russo; Sextit Pugciriu/ Pu;cariu
Gramaticd lS