TIPOLOGII UMANE Aldescu Daria Romano Carla Șpighel Ștefania Toma Miruna Clasa a X-a A ION • Romanul scris de Liviu Rebreanu • A apărut în 1920, în perioada interbelică • Aparține curentului literar numit realism, respectiv realism obiectiv (această mișcare lietrară este caracterizată cu ajutorul obiectivității și a impersonalității) • Un text bazat pe realitate • Prezintă două teme sociale, care se întrepătrund, cel al țărănimii și cel al intelectualității, punând în valoare diferențele dintre cele două structuri ale societății • Naratorul operei este heterodiegetic • Faptele personajelor sunt relatate la persoana a treia, dintr-o perspectivă narativă obiectivă, detașată • Predominant conflictul exterior pe avere, pământ • Modul de expunere predominant este descrierea • Acțiunea: - complexă - două planuri: al țărănimii și al intelectualității -mai multe fire narative • Incipitul și finalul se află în simetrie • Tehnici narative: simetrie, alternanță, înlănțuire, contrapunct • Registre stilistice/limbaj: - cult în planul intelectualității - popular in planul țărănimii • Relații temporale și spațiale: - zona Ardealului (satul Pripas și satele vecine) - sfârșitul sec XIX-lea – inceputul sec XX-lea - pe parcursul mai multor ani • Romanul este structurat pe 13 capitole și două părți: „Glasul pământului” și „ Glasul iubirii” PERSONAJE • Ion este un bărbat egoist, care nu cunoaște îndeajuns de bine valorile umane pe care ar trebui să le aibe o persoană care face parte din societate. • Acesta dorește să se îmbogățească subit, pe urmă unei fete pe care nu o iubește și pe care o folosește, tratândo urat și fără respect, fapt ce dezvăluie un misoginism puternic. Ca tipologie umană acesta reprezintă tipul arivistului. • Ana este o fată blandă, oricât de mult ar bătea-o Ion și oricât de urat s-ar purta cu ea, fiindui alături de fiecare dată când nu reușea să facă ceea ce își propunea chiar și când acesta nu rata ocazia să dezbine familia pe care de abia și-o întemeiaseră împreună. • Ea este o fată, femeie în devenire alături de Ion, prea iertătoare și naivă, un suflet prea bun care a fost rănit de foarte multe ori de lumea în care trăia și de persoanele din jur. • Zaharia Herdelea reprezintă bărbatul ce face parte din grupul intelectualilor din satul Pripas. Este un bărbat foarte calculat și foarte deștept, făcând tot ceea ce-i stă în putință pentru a le oferi copiilor săi un viitor cât mai bun și cât mai promițător. • Este iubitor și față de soția lui, doamna Maria, pe care o tratează cu respect și căreia îi ia sfaturile în considerare, acesta fiind capul unei familii reușite, unde fiecare membru se simte în siguranță și iubit față de cei din jur. BALTAGUL • Nuvelă scrisă de Mihail Sadoveanu • A apărut în anul 1930, în perioada interbelică • Aparține curentului literar numit realism, respectiv realism obiectiv (această mișcare lietrară este caracterizată cu ajutorul obiectivității și a impersonalității) • Un text bazat pe realitate • Temele principale pe care sunt bazate acțiunile din nuvelă sunt dezvăluirea adevărului, infăptuirea actului justițiar și viața muntenilor. • Naratorul operei este heterodiegetic • Faptele personajelor sunt relatate la persoana a treia, dintr-o perspectivă narativă obiectivă, detașată • Predominant conflictul exterior: - între Necifor și ucigașii săi - între Vitoria și Minodora • Structurat: - 16 capitole - în ordine cronologică • Indicii spațiali: sunt foarte clari precizați (Măgura Tarcăului, Călugăreni, Fărcași, Vatra-Dornei, Sabasa, etc.) • Reperele temporale: sunt legate de religie, acțiunea începe în jurul Sf. Andrei și se finalizează după Postul Mare (după Paște) • Tehnici narative: - simetrie între incipit și final realizată prin prezența personajului Vitoria Lipan - înlănțuire - întoarceri în timp, descrierea celor întâmplate cu Nechifor Lipan PERSONAJE • Vitoria Lipan este o femeie foarte puternică și impunătoare. Față de soțul său, această se lasă dominată, crezând că așa este normal, lucru insuflat de mama și bunica ei. Față de copiii ei, pe de altă parte, această este mult mai dură, setând un set de reguli destul de stricte pe care aceștia să le urmeze, tocmai din dorința de a le fi bine în continuare în viață atunci când ea nu îi va mai putea proteja. Este o femeie foarte deșteaptă, devoltând un al șaselea simț, știind cum să vorbească cu oamenii astfel încât să obțină ceea ce își dorește. • Această nu știa să scrie sau să citească, dar acest lucru nu a împiedicat-o. reprezentativă pentru femeile din zona de munte, casătorite cu oieri. • Gheorghiță, fiul Vitoriei și al lui Nechifor, este un flăcău în stagiul de dezvoltare, care însă nu este lăsat de către mama lui să se maturizeze pe cont propriu. Acesta este ținut sub aripa Vitoriei, nefiind lăsat să ia decizii pe cont propriu, ci doar să execute niște ordine din partea celor din jur. Acesta face parte din tipul tânărului în devenire. • Minodora, fiica Vitoriei, nu îi seamănă deloc, această încercând să distrugă acest șir familial pe care femeile din familia ei îl urmează. În ciuda sfaturilor mamei sale, Minodora se îndrăgostește de un băiat pe care Vitoria nu îl consideră potrivit și cu care dorește să se căsătorească și să întemeieze o familie. Vitoria este ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNÂIA NOAPTE DE RĂZBOI • Roman scris de Camil Petrescu • A apărut în anul 1930, în perioada interbelică • Aparține curentului literar numit modernism, respectiv modernism subiectiv și psihologic (această mișcare lietrară este caracterizată cu ajutorul subiectivității și a apariției tipului uman al intelectualului) • Un text bazat pe realitate • Prezintă două teme predominante, dragostea și războiul • Naratorul operei este intradiegetic • Faptele personajelor sunt relatate la persoana întâi, personaj narator • Perspectiva narativă este subiectivă, iar evenimentele sunt relatate prin raportarea la fluxul conștiinței • Tematica citadină • Modurile de expunere sunt narațiunea, descrierea, dialogul, introspecția si monologul interior • Procedee: analiza psihologică, memoria involuntară • Indicii spațiali: - un spațiu exterior real: Valea Prahovei, Câmpulunâg, București, popota ofițerilor - un spațiu interior • Repere temporale: - 1914 - 1916 mondial -timp obiectiv al evenimentelor marcat de anul 1916, adică în timpul primului război -timp subiectiv, o curgere a timpului așa cum o percepe personajul narator • Autenticitatea • Iubirea reprezintă o experiență individuală, în timp ce războiul reprezintă o experiență colectivă • Structurat în două părți: „Ultima noapte de dragoste” cartea I Și „Întâia noapte de război” cartea II • Predomină confilctul interior • NU se mai respecă cronologia • Incipitul declanșează memoria involuntară • Finalul – despărțirea celor doi, respectiv începutul unui capitol nou din viața lui Stefan Gheorghidiu PERSONAJE • Ștefan reprezintă tipul bărbatului mult prea suspicios, care nu se poate bucură de evenimentele ce au loc în viață lui din cauza gândurilor care îl tulbură în legătură cu infidelitatea soției sale. Acesta nu are nicio bază concretă pe care să dezvolte aceste suspiciuni, astfel devine ușor obsedat asupra acestui subiect. Ștefan Gheorghidiu reprezintă tipul intelectualui. • Ela este o femeie captivă într-o relație în care, din partea ei, magia dragostei a dispărut de ceva timp. Această nu se mai simte atrasă de Ștefan. Această se simte mai apropiată de bărbații din cercul de prieteni al acestora, bucurându-se de atenția masculină din plin. Acțiunile acesteia în legătură cu domnul G, în special, înrăutățesc drama existențială a lui Ștefan din cadrul romanului, însă până la final, nu există nicio dovadă a infidelității din partea ei. Ela prezintă tipul femeii moderne.