UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE MASTER PSIHOLOGIE JUDICIARA ANUL I METODE SI TEHNICI DE INVESTIGARE A COMPORTAMENTULUI SIMULAT Masterand: Zidaru Ioana-Seni Bucureşti 2019 Cuprins Comportamentul simulat............................................................................................................. 3 Metode de investigare a comportamentului simulat ................................................................... 4 1.Metoda Asociatiei Libere ......................................................................................................... 4 2. Metoda Detectarii Stresului Emotional In Scris ..................................................................... 5 3.Metoda Detectarii Stresului In Voce........................................................................................ 6 4.Tehnici Pentru Suprimarea Cenzurii Constiente...................................................................... 7 5.Metoda experientei motrice ..................................................................................................... 8 6.Potentialele evocate ale creierului ........................................................................................... 9 7.Tehnica poligraf ..................................................................................................................... 10 Bibliografie ................................................................................................................................... 11 Comportamentul simulat Comportamentul reprezinta o reactie globala a unei persoane in diverse imprejurari. Organismul raspunde la o situatie traita in functie de tensiunile interne si de mediul inconjurator. Comportamentul este o activitate complexa, dinamica, determinata bio-psiho-social prin care o persoana si adapteaza reactiile la mediu. Termenul de comportament a inceput sa fie folosit in psihologie de catre psihologul francez Henri Pieron (1881-1964), fondator al psihologiei stiintifice si de catre psihologul J.B.Watson (1878-1958) in modelul psihologic numit Behaviorism.1 Ca si raspuns comportamental, se disting doua modalitati: Comportament aparent “overt behavior” ce include reactii exteriorizate, direct observabile, limbajul verbal sau cel non-verbal, mimica, gestica. Comportament inaparent “covert behavior” ce include modificarile interne, nedetectabile, ce insotesc prcesele gandirii, ale emotiei, ale limbajului. Printre ele se regasesc modificari ale ritmului cardic, respirator, ale conductibilitatii electrice etc.2 Kreindler spunea ca orice forma de comportament are in primul rand o expresie motorie, acest fapt fiind valabil atat pentru comportamentul aparent cat si pentru cel inaparent. Simularea este foare prezenta in cotidian, uneori necesara, stimulandu-ne sensul vietii. Omul ae nevoie sa se amageasca, sa se iluzioneze pentru a depasi momente grele din viata. Increderea, speranta, optimismul, fiind forme de simulare, ne protejeza, ajuta la acceptarea conditiei. Simularea este intotdeauna motivata. Apare pentru a apara pe cineva sau ceva, pentru a proteja pe cineva si a ne proteja, pentru disculpare si/sau pentru a face fata normelor. Simularea se evidentiaza prin diverse forme: exagerare sau diminuare, inventare, omisiune, transformare, tacere etc. In domeniul judiciar, simularea reprezinta o metoda de coping comportamental avand ca scop preventia si reducerea reactiei de stres provocata de ancheta. Emotia este considerata fenomen 1 2 http://www.vavilapopovici.com/wp/caracterul-si-comportamentul/ Tratat universitar de psihologie judiciara - teorie si practica - : Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi tipic sferei afective deoarece, prin modificarile psihofiziologice pe care le implica, poate fi supusa unei analize stiintifice sistematice. Pe baza indicatorilor fiziologici utilizati atunci cand studiem emotia putem obtine o informatie obiectiva asupra gradului de intensitate pe care aceasta il implica. Metode de investigare a comportamentului simulat Inca de la inceputul existentei s-a constatat faptul ca in timpul minciunii apar modificari psihofiziologice la nivelul organisumul persoanei care minte. Luand in considerare acest fapt, au fost descoperite si perfectionate diferite tehnici de detectare psihofiziologica a comportamentului simulat. Cele mai cunoscute metode sunt: 1. Metoda asociatiei libere; 2. Metoda detectarii stresului emotional in scris; 3. Metoda detectarii stresului in voce; 4. Tehnici pentru suprimarea cenzurii constiente; 5. Metoda experientei motrice; 6. Potentialele evocate ale creierului; 7. Tehnica poligraf. 1.Metoda Asociatiei Libere Aceasta metoda este considerata una dintre cele mai subtile metode de detectare a comportamentului simulat. Subiectului i se prezinta, oral si/sau vizual un grup de cuvinte, fiind separate intre ele de o durata de timp suficienta incat raspunsul sa poata fi notat. Persoana care este subiect este instruita sa raspunda oral la cuvantul ce reprezinta stimulul, cu primul lucru care ii vine in minte cand aude acel cuvant-stimul. Aceasta tehnica porneste de la ideea ca o anumite semnificatie a cuvintelor prezentate determina o activare somatica exercitand o influenta specifica asupra starii emotionale a subiectului. Un element esential intr-un astfel de test este faptul ca un cuvant sau o idee da viata unui alt cuvant sau unei alte idei, iar exprimarea asocierii lor determina un tablou plin se sensuri si intelesuri. Calitatea fundamentala a asociatiei libere, efect al caracterului ei proiectiv, este de “a face sa apara dimensiuni latente care structureaza universul semantic, specific reprezentarilor studiate”.3 Lista de cuvinte-stimuli este compusa din cuvinte preponderent neutre, fara incarcatura emotionala, printre care se strecoara cuvinte relevante investigatie, care au legatura cu infractiunea comisa de subiect, referitoare la loc sau la persoanele prezente sau la obictele folosite in timpul faptei. Pregatirea listei necesite judecata psihologica si intuitie in detectarea autocontrolului rapid. Timpul de latenta este acel timp ce se scurge intre emiterea cuvantului-stimul si pana la reactie. Un cuvant relevant va prezenta in timp de 2/3 ori mai indelungat decat unul nerelevant din punct de vedere emotional.4 Ultimii ani de cercetari legate de aceasta metoda au adus o importanta realizare, acea ca studiile ce erau doar la nivel teoretic si-au gasit aplicabilitatea si in practic. Metoda asociatiei libere a fost aplicata si in domenii ca: educatie, arta, comert si juridic, orice in detectarea simularii comportamentului. Al. Rosca (1934, 1971) este cel care a facut cercetari pe aceasta tematica la noi in tara, prin metoda folosita obtinandu-se diagnosticarea justa a 80% din cazuri din domeniul judiciar. 2. Metoda Detectarii Stresului Emotional In Scris Analiza scrisului este o metoda prin care se inregistreaza sub forma grafica acele modificari care intervin in scrisul obisnuit al unei persoane, intr-o situatie tensionata, in care subiectul este sub stres. Se inregistreaza timpul de latenta, durata scrierii si presiunea scrierii. Aceasta metoda porneste de la ideea ca scrisul unei persoane ofera foarte multe informatii despre personalitatea persoanei respective, inclusiv despre trasaturi ca sinceriate si nesinceritate. Analiza scrisului unui subiect nu poate da un raspuns de certitudine absoluta ca acesta a comis sau nu vreo infractiune, insa permite psihologului sa determine cu precizie mare dispozitia si tensiunea celui care este supus testului. Acesta va putea spune daca este vorba de patologie sau o boala psihica, agresivitate, instabilitate sau conflicte interioare. 3 4 De rosa, 1988 Cercetari de psihofiziologie criminalistica, Dinamica reactivitatii-Kiss Csaba, p.258 Instrumentul folosit pentru derectarea a stresului prin scris poate fi corelat cu tehnici verbale de detectare are comportamentului simulat, pentru a creste acuratetea si obiectivitatea detectarii simularii comportamentului in domeniul judiciar. Gil Luria si Sara Rosenblum, profesori la Universitatea din Haifa, au utilizat o tableta pentru masurarea proprietarilor fizice ala scrisului de mana, care sut dificil de constrolat constient, intro cercetare pe 34 subiecti care au primit instructiuni sa scrie doua fraze pe tableta, una care sa relateze un eveniment real si una care sa relateze unul fals. Acestia au calculat cat timp sta pixul pe hartie si cat sta in aer, dimensiunile literelor scrise si presiunea de apasare. Aparatul folosit se numeste ComPET si evalueaza performanta creier-mana, asa cum se manifesta prin intermediul scrisului. Cercetatorii au descoperit ca frazele false au prezentat o presiune in medie, mai mare, caractere mai lungi si litere mai inalte in comparatie cu frazele adevarate, insa nu s-a identificat nicio diferenta in ceea ce priveste viteza scrierii. Acestia spun ca aceste modificari au loc deoarece creierul este fortat sa lucreze mai mult, avand in vedere inventarea de informatie, iar aceasta interfereaza cu normalitatea scrisului.5 3.Metoda Detectarii Stresului In Voce S-a dezvoltat un tip de detector care masoara modificarile din voce, care sunt insesizabile pentru om. Analizatorul vocal este utilizat intr-o maniera similara cu poligraful, intrebarile neutre alterneaza cu cele critice, ca mai apoi sa se compare rezultatele. Daca raspunsurile la intrebarile relevante produc inregistrari in unde, atunci probabil, persoana testata spune adevarul, o inregistrare fara unde indica faptul ca subiectul este tensionat sau anxios, insa nu ca minte, neaparat. Studii au fost si in testarea ipotezei conform careia vocea umana tinde spre frecvente mai inalte atunci cand este plasata sub stres in banda sa normala de functionare. In mod normal vocea umana cuprinde banda de fecventa 80-120 hertzi. 5 Cercetari de psihofiziologie criminalistica, Dinamica reactivitatii-Kiss Csaba, p.273 Concluzia a fost ca aceste tehnologii sunt capabile sa detecteze stresul prin intermediul analizei frecventelor vocale. Desi echivalarea acestei detectii cu detectarea unei minciuni este pusa sub semnul intrebarii.6 O analiza a cercetarilor cumulate pana acum despre acest instrument, arata ca existeanta reala a micro-tremorilor in voce este problematica, iar capacitatea acestuia de a detecta stresul este indoielnica. In prezent, exista 4-5 instrumente de detectare a stresului din voce. Cel mai mediatizat dintre ele este PSE, ecaluatorul stresului psihologic. Acest instrument proceseaza fecventele vocii pastrata pe o inregistrare pe banda normala, folosind tehnici electronice de filtrare si de discriminare a fecventelor. 4.Tehnici Pentru Suprimarea Cenzurii Constiente 4.1.Hipnoza Dupa studierea efectelor pe care le are hipnoza asupra starii de constiinta s-a recurs la folosirea ei in detectarea comportamentului simulat. In 1905, Sanchez Herrera a utilizat pentru prima data hipnoza in practica judiciara. In urma acestui studiu s-a concluzionat faptul ca metoda nu poate fi generalizata, deoarece pe langa un bun hipnotizator este nevoie si de complezenta celui care urmeaza sa fie hipnotizat. Cercetarile ulterioare au demonstrat existenta a doua tipuri de hipnoza, care pot fi folosite in practica judiciara: -una permisiva, ce presupune un mod”cald” de abordare a persoanei ce urmeaza a fi hipnotizata , complezenta din partea acesteia, aderenta la procedura; -una agresiva, care presupune ca subiectul sa nu coopereze si sa nu doreasca sa fie hipnotizat, bazandu-se pe calitatile hipnotizatorului si avand o modalitate specifica de abordare a persoanei. Un subiect mincinos va fi motivat sa se impotriveasca sau sa simuleze starea de trasa in vederea eludarii informatiilor pe care acesta nu vrea sa le dezvaluie. Pentru ca examinarea cu metoda hipnozei sa se realizze cu succes este necesar ca subiectii sa coopereze cu examinatorul. Acestia trebuie sa aiba o stare de spirit favorabila sugestiei. Hipnoza 6 Cestaro, 2002, pag.112 poate fi definita ca “o stare de constiinta subiectiva, in care o persoana devine predispusa la acceptarea sugestiilor”7 4.2.Narco-Analiza Presupune folosirea unor substante psiho-farmaceutice ca eterul, morfina, preparate barbiturice care aduc subiectui, caruia I se administreaza, intr-o stare de semiconstienta numita “automatism oniric”. In aceasta stare, cenzura constienta dispare, fara a se suprima complet capacitatea de exprimare sau de reactie automata. In 1918, medicul american House a lansat un preparat “truth serum”- serul adevarului. In urma administrarii substantei respective, autorul pretindea ca se obtin declaratii foarte sincere in legatura cu infractiunea pe care subiectul a savarsit-o. Intr-o astfel de stare, subiectul este considerat incapabil de a-si supraveghea in mod critic raspunsurile sale la aumite intrebari, consecinta acestui fapt fiind redarea inevitabila a adevarului. Conform lui House, succesul utilizarii acestor substante in domeniul criminalisticii se bazeaza e faptul ca un stimul slab este capabil sa afiseze in impulsuri ale functionarii nervoase care sunt extrem de puternice in efectul lor. Pana in 1930 dr. House a realizat cateva sute de experimente cu scolopamina-in care a obtinut eliberarea unor indivizi acuzati si condamnati, carora li s-a dovedit nevinovatia ulterior, iar estimarea conservativa a succesului sau, a fost o acuratele de 50%. In prezent o astfel de tehnica este interzica, considerandu-se ca ar reprezenta o grava incalcare a dreptului de aparare a individului. 5.Metoda experientei motrice Primele incercari legate de aceasta metoda presupuneau inregistrarea reactiilor fiziologice ale unui subiect care este investigat, folosindu-se tehnica asociatiei libere. S-a constatat ca, cu cat incarcatura emotionala a cuvantului prezentat era mai mare, cu atat apareau pe inscriptor, reactii vegetative mai ample, iar fenograma raspunsului verbal prezenta latenta marita.8 Bazandu-se pe cercetari anterioare, A.R.Luria a elaborat aceasta noua metoda numita “metoda experientei motrice” Cercetarile lui Luria s-au bazat pe experienta lui in reactivitatea motorie. In studiile sale in laborator a pornit de la ipoteza conform careia exista o cantitate finita de energie disponibila 7 8 Arons, 1967 Ciofu, 1974 pentru o anumita sarcina si astfel, efortul fizic cu efortul psihic concureaza pentru utilizarea acesteia. Prin urmare, un efort psihic crescut ar duce la intreruperea sau distorsionarea activitatii ca simultan fiecarui raspuns asociativ dat sa se angajeze intr-o miscare motrica. Teoria lu Luria postuleaza diminuarea drastica a controlului motor, la aparitia stresului emotional si dezvaluirea conexiunilor asociative de vorbire. Acesta constata ca in conditiile unei puternice activari emotionale, produsa de efortul de disimulare, curba motrica inregistrata se modifica in asa masura incat aceasta activare emotionala este decelabila. Luria prezinta aceasta lcurare a sa ca avand o “valoare practica pentru criminalisti”, oferindu-le acestora un model timpuriu al detectoarelor de minciuni.9 6.Potentialele evocate ale creierului Introducerea electroencefalografiei ca si o noua metoda de detectie a minciunii, nu a indeparat masuratorile fiziologice periferice de pozitia lor iminenta, dar a oferit o privire asupra potentialelor avantaje ale masuratorilor neurofiziologice centrale in evaluarea proceselor ce au loc in creier. O problema cu care se confrunta cercetatorii ce folosesc aceasta tehnica este cea ca ariile cerebrale care sunt active in timpul simularii pot fi active si in timpul activitatilor nesimulate si asta duce la aparitia erorilor de falsi pozitivi.10 Lawrence Farwell, neurochirurg in Iowa, a dezvoltat aceasta tehnica in 1995, ceea ce a atras atentia celor de FBI si CIA. Principiul de baza este acela ca diferite regiuni ale creierului se aprind in momentul in care individul minte sau spune adevarul si acestea se activeaza in functie de tipul minciunii. Aceasta metoda nu detecteaza vinovatia sau nevinovatia, aceasta fiind decizia judecatorului, dar ofera dovezi valide care sa ajute oamenii legii in luarea decizilor. In urma cercetarilor s-a demonstrat ca metoda potentialelor evocate ne identifica existenta anumitor informatii in creierul unui suspect, dar nu ne poate arata cum a ajuns acolo. 9 Luria, 1979, pag.116 Bull et al, 2004, pag 215 10 7.Tehnica poligraf Poligraful este o tehnica ce evolueaza de la inceputul anilor 1900, pe parcursul a aproape 100 de ani, tehnologia a mai avansat, au mai aparut noi tehnici, iar increderea si acuratetea au crescut. Masuratorile privind modificarile psiho-fiziologice au evoluat de-a lungul timpului, iar cercetatori de seama precum: Angelo Musso, Cesare Lambroso, John Augustine Laruson, Cleve Backster etc. si-au adus contributia la evolutia poligrafului prin crearea de noi instrumente, intrebari sau tehnici. Poligraful a fost subiectul multor controverse in SUA. Partizanii sai sustin ca administrate corect si cu atentie, testele poligraf pot produce rezultate cu un grad mare de acuratete (80-90%)11. Argumenteaza ca testarea poligraf se realizeaza numai pe baza de voluntariat, iar rezultatele acesia nu vor fi folosite decat impreuna cu alte probe. Poligraful este un instrument de masurare a modificarilor psiho-fiziologice ale examinatorului, o tehnica de masurare a acestor modificari prin inregistrarea mai multor functii fizilogice ale subiectului examinat, respiratia abdominala, toracica, rezistenta galvanica a pielii si pulsul, cu ajutorul carora examinatorul, dupa o analiza atenta a datelor, va formula o opinie cu privire la sinceritatea sau nesiceritatea celui examinat. 11 http://www.backster.net// Bibliografie 1.Bus I, (2000) , psihidetectia comportamentului simulat, ed. Ingram, cluj-napoca 2.Butoi, T., (2012), Psihologie judiciară, Editura Trei, București cercetari de psihofiziologie criminalistica 3.Ciofu i.(1974) Comportamentul simulat, ed. Academia, bucuresti 4.Comportamentul simulat: I. Ciofu 5.Kiss Csaba - Cercetari de psihofiziologie criminalistica, Dinamica reactivitatii, ed. Universitara, (2012) 6.Pletea, C., (2003), CRIMINALISTICA, Elemente de anchetă penală, Editura Little Star, București 7.Psihologie judiciara: N. Mitrofan, V. Zdrenghea, T. Buti ; Ed. Sansa, 1992 8.Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi-Tratat universitar de psihologie judiciara - teorie si practica . 9.Tudorel butoi, Alina Tanase- Poligraful- instrument”clasic” in ancheta sau dovada de tehnica ultra moderna?, 2009 10.http://ro.wikipedia.org/wiki/Poligraf 11.http://www.araf.org.ro/2012/comportamentul-simulat-si-importantapoligrafului-in-depistarea-fraudelor/ 12.http://www.rasfoiesc.com/educatie/psihologie/Comportamentulsimulat17.php