COLEGIUL NATIONAL ,,MIHAI VITEAZUL’’ PLOIESTI
PROFESOR:
TEORIA CROMOZOMIALA A EREDITATII
La inceputul secolului al XX-lea(1910-1920), Thomas Morgan si colaboratorii sai au lucrat pe musculiţa de oţet
(Drosophila melenogaster) şi a demonstrat ca genele(=factorii ereditari) se gasesc localizate la nivelul cromozomilor.
In urma experimentelor de hibridare la musculita de otet, Th.Morgan elaboreaza teoria cromozomiala a
ereditatii, cu urmatoarele teze:
1. plasarea lineara a genelor pe cromozomi;
2. transmiterea inalntuita a genelor-fenomenul de linkage;
3. schimbul reciproc de gene- crossing-over.ul.
Ca obiect de studiu, musculuta de otet prezinta mai multe avantaje:
 are doar 8 cromozomi;
 creste pe medii simple;
 femele depun cateva sute de oua, ceea ce favorizeaza observarea transmiterii unui numar mare de caractere, la
descendenti;
 perioada de maturizare este scurta: in aproximativ 12 zile devin adulti;
 prezinta numeroase mutatii care se pot observa in descendenta;
 are cromozomi uriasi(politeni) in glandele salivare.
Caracterele recesive se noteaza cu prima sau primele litere ale cuvantului care indica aceste caractere in limba
engleza( ex. b- corp de culoare neagra), iar cele dominante prin adaugarea unui + la simbolurile recesive(ex: b+culoarea normala a corpului).
1. Conform primei teze - plasarea lineara agenelor pe cromozomi, genele sunt situate în cromozomi una în
continuarea celeilalte, adică linear.
Acest lucru este normal având în vedere că un organism are mai multe caractere ereditare, respectiv gene, decât
numărul de cromozomi. Genele sunt plasate în locuri specifice numite loci genici.
2.A doua teză este cea a transmiterii înlănţuie a genelor aflate în acelaşi cromozom/fenomenul de linkage.
Procesul se numeşte linkage, deoarece in timpul diviziunii, cromozomii îşi păstrează integritatea lor morfologică,
transmiţându-se ca unităţi independente de la celula mamă la celulele
fiice.

Prin încrucişarea unei musculiţe femelă normală (aripi
normale şi ochi normali) cu un mascul dublu mutant (ochi cafenii şi aripi
vestigiale), obţinem în F1 numai musculiţe normale.
 Dacă se încrucişează un mascul din F1 cu o femelă dublu
mutantă (încrucişarea cu o formă homozigotă de tip parental se numeşte
backcross sau retroîncrucişare şi este o metodă de analiză genetică) vom
obţine 50% musculiţe normale dar heterozigote şi 50% musculiţe dublu
mutante (raport de segregare 1:1).
Genele s-au transmis înlănţuit deoarece se aflau pe acelaşi cromozom. Dacă genele ar fi fost pe cromozomi
diferiţi, ar fi avut loc o segregare de tip mendelian şi ar fi apărut combinaţii noi prin recombinare intercromozomială.
3. Schimbul reciproc de gene/crossing-overul . Cunoaştem că în meioză (profaza I) cromozomii parentali se
grupează în perechi de omologi sau bivalenţi. Fiecare cromozom are două cromatide, aşa încât bivalenţii conţin 4
cromatide. În procesul de crossing - over participă doar două
dintre cele 4 cromatide şi ca urmare , procesul de schimb este
de 50%.
 Daca se incruciseaza o femelă heterozigotă din F cu un
mascul dublu mutant recesiv, rezultă generaţia F2 cu
patru tipuri de organisme:
41,5%-prezintă ambele caractere normale;
41,5 %- ambele caractere caractere recesive;
8,5%- sunt indivizi recombinaţi genetic, cu primul caracter
normal si al doilea recesiv;
8,5 - indivizi cu primul caracter recesic si al doilea normal.
Deci, 17% sunt indivizi apăruţi în urma crossing-over –
ului si recombinati genetic.
 Procesul de crossing - over este posibil doar intre cromozomii omologi, asa cum sunt cei doi heterozomi de la
femela-XX.
Crossing – overul :