PROFESOR:
III. REGNUL FUNGI (ciuperci)
Contine organisme talofite = lipsite de radacina, tulpina si frunze, imobile, cu nutritie heterotetrofa.Majoritatea
traiesc in mediul terestru, pot fi unicelulare sau pluricelulare.
Caracteristici generale:



Cuprinde ciupercile eucariote imobile, unicelulare sau pluricelulare microscopice sau macroscopice.
Se întâlnesc în sol, apă, în organisme vii(parazite) sau moarte(saprofite).
Celula fungica este alcatuita din: -perete celular cu chitina;
- membrana celulara;
- citoplasma lipsita de cloroplaste, care depoziteaza glicogen;
- unu sau mai multi nuclei.
La cele pluricelulare corpul este alcătuit din celule
filamentoase, ramificate, multinucleate numite hife
care se împletesc formând un miceliu.
 Celulele prezintă perete celular de natură chitinoasă, iar
în citoplasmă substanța de rezervă este glicogenul, ca și
în celulele animale.
Nutritia :
Nu prezintă pigmenți asimilatori, nutriția fiind astfel,
heterotrofă saprofită sau parazită.Unele pot realiza relatii
de simbioza cu plantele(micorize), cu alge
unicelulare(licheni).
Reproducerea :- se realizează asexuat (prin
fragmentare, prin diviziune directă sau prin spori
asexuați) și
- sexuat, prin spori sexuați
rezultați prin diviziune cariochinetică de tip meioză si
prin procese de gamie= contopire a gametilor de sex opus. Organul în care se diferențiază sporii sexuați se
numește sporange, de forme și dimensiuni variate la diferite specii de ciuperci.


Se clasifică în trei clase: Zigomicete, Ascomicete, Bazidiomicete.
1. Clasa Zigomicete






Cuprinde ciuperci inferioare cunoscute și sub numele de mucegaiuri
Corpul este un miceliu ramificat și neseptat= masa citoplasmatica cu mai multi nuclei.
Majoritatea sunt saprofite dezvoltându-se pe produse alimentare, pe resturi vegetale și animale și foarte
puține specii sunt parazite.
Se înmulțesc prin spori formați în sporangi, pe hife speciale numite sporangiofori.
În condiții de uscăciune formează spori de rezistență numiți zigospori
Reprezentanți: Mucor mucedo (mucegaiul alb), Rhyzopus nigricans (mucegaiul negru).
2. Clasa Ascomicete


Cuprinde specii pluricelulare cu corpul reprezentat de un miceliu septat(cu membrane despartitoare),
format din hife pluricelulare ramificate dar si specii unicelulare (drojdia de bere, drojdia vinului);
Nutritia este saprofita (mucegaiul verde-albastrui) sau parazita (cornul secarei);


Reproducerea se realizeaza asexuat prin spori (produsi de organe sporogene numite asce) si sexuat prin
oogamie; gametii se formeaza in ascogon (organul femeiesc) si anteridie (organul barbatesc);
fecundatia se realizeaza intr-un sporange in forma de sac numit asca in care se formeaza si ascosporii
prin diviziuni repetate ale zigotului
Reprezentanti: Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere), Saccharomyces elipsoideus (drojdia
vinului), Penicillium notatum (mucegaiul verde-albastrui), Claviceps purpurea (cornul
secarei), Morchella aesculenta (zbarciogul) specie comestibila, etc.
3. Clasa Bazidiomicete
Cuprinde ciuperci superioare pluricelulare, cu palarie si picior, care prezinta un miceliu septat, ramificat
Ciuperca adevarat se dezvolta in sol, iar la maturitate formeaza la suprafata solului un corp de
fructificatie, cu palarie si picior. Pe partea inferioara a palariei se gasesc niste lame, unde se dezvolta
organele sporogene=bazidiile, producatoare de spori.
 Sunt specii saprofite sau parazite;
 Sporii, denumiti bazidiospori se formeaza in bazidiile organe sporogene de forma cilindrica.
 Reprezentanti: Puccinia graminis (rugina graului) – specie parazita, Ustilago maydis (taciunele
porumbului) – specie parazita, Psalliota campestris (ciuperca de camp), Armillaria
mellea (ghebele), Pleurotus ostreatus (buretii), Amanita muscaria (palaria sarpelui), Amanita
phaloides (buretele viespei), etc


Importanta ciupercilor:
- Ciupercile saprofite -pentru a se dezvolta, ele absorb substantele nutritive din resturile moarte din sol si apa; astfel,
contribuie la descompunerea si dezagregarea materiei moarte , realizand igienizarea mediului si punerea in
circulatie a sarurilor minerale necesare plantelor pentru fotosinteza;
-Alte specii (hribi, amanite sau vinecioare) formeaza micorize, pe radacinile arborilor din paduri (pini, stejari,
castani). Datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare pentru crestere si, în schimb, ciupercile
beneficiaza de adapost si de hrana.
- Ciupercile cu proprietati fermentative- sunt folosite in industria berii si a vinului; aceste ciuperci produc enzime
care transforma zaharul în alcool, proces numit fermentare.Se folosesc si in obtinerea produselor de panificatiepaine,cozonac etc
- Dimpotriva, alte ciuperci sunt daunatoare: ele sunt parazite la plante (este cazul manei sau taciunelui de grâu sau
porumb) sau paraziteaza omul, producând b numitolie micoze.
- Mucegaiul verde-albastru(Penicillium sp.) se foloseste in industria farmaceutica pentru obtinerea penicilinei.
LICHENII
Lichenii sunt un grup aparte de organisme, rezultate în urma conviețuirii permanente dintre
o ciupercă (ascomicetă sau mai rar o bazidiomicetă) și o algă verde unicelulara sau o algă albastră. Au nutriție
saprofită. Corpul vegetativ rezultat (talul) este total diferit morfologic, structural și fiziologic față de cei doi parteneri
care participă la simbioză. Trăiesc în unele din cele mai dificile condiții de pe Terra în tundra arctică, deșerturi,
coaste stâncoase, la înălțimi mari sau în anumite zone toxice(deșeuri de mine).
Lichenii sunt un grup specific de organisme inferioare. Corpul lor e de dimensiuni mici și poate avea diferite
forme. Speciile de licheni, care cresc pe scoarța copacilor, pe pământ, pe stânci golașe. La exterior lichenii par a fi un
singur organism, în realitate însā prezintă o conviețuire a douǎ organisme - alga verde sau albastrǎ
unicelularǎ și ciuperca pluricelularǎ: hifele ciupercii absorb din mediu apa si sarurile minerale, pe care alga le
prepara prin procesul de fotosinteza si din hrana rezultata traiesc ambele specii.
Importanta – fixati pe stanci, contribuie la formarea primului strat de sol si creeaza conditii pentru
instalarea altor organisme; de aceea sunt considerati,,pionierii vegetatiei’’.