Dumitru Prunariu
Dumitru Dorin Prunariu (n. 27 septembrie 1952,
Orașul Stalin, România) este singurul cosmonaut
român. La 14 mai 1981 a devenit primul român care a
zburat vreodată în spațiul cosmic. A participat la
misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial
„Intercosmos” și a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore
și 42 de minute. Este de profesie inginer aeronautic.
A fost pe rând ofițer inginer în cadrul
Comandamentului Aviației Militare, șef al Aviației
civile române, președinte al Agenției Spațiale
Române, ambasador al României în Federația Rusă,
președinte al Comitetului ONU pentru Explorarea
Pașnică a Spațiului Extra-atmosferic (UN COPUOS),
președinte al Asociației Exploratorilor Spațiului
Cosmic (ASE), vicepreședinte al Comitetului de Relații
Internaționale al Agenției Spațiale Europene (ESA). În
prezent are gradul de general-locotenent în rezervă.
Născut în orașul Brașov la 27 septembrie 1952,
Dumitru Prunariu a absolvit Liceul de cultura generala nr. 4 (actualul Colegiu Național
"Grigore Moisil") din orașul natal în anul 1971. Tatăl său era de profesie inginer, iar
mama cadru didactic la o școală generală. Pasiunea lui Prunariu pentru zbor s-a
manifestat încă din copilărie. Micul Prunariu și-a început calea spre stele de la cercul
de aeromodelism de la Casa pionierilor din Brașov, unde construia modele de
planoare și de avioane, visând să devină constructor de aparate de zbor. Avea 17 ani
când a dobândit premiul republican la Concursul de creații tehnice „Minitehnicus”. Cu
această ocazie a primit carnetul de membru Minitehnicus nr. 103. 11 ani mai târziu avea
să devină cel de-al 103-lea pământean care a ajuns în Cosmos.
A absolvit Facultatea de Inginerie Aerospațială din cadrul Universității "Politehnica"
din București în anul 1976 cu specializarea inginerie aeronautică. După finalizarea
studiilor universitare, a lucrat ca inginer stagiar la Întreprinderea de Construcții
Aeronautice (IAR) din Ghimbav (județul Brașov), între anii 1976-1977. Ulterior, în cartea
„La cinci minute după cosmos”, scrisă împreună cu realizatorul de emisiuni TV
Alexandru Stark, Prunariu avea să spună că dacă nu ar fi fost cooptat în detașamentul
cosmonauților, ar fi construit la uzină, împreună cu soția, elicopterele și avioanele atât
de râvnite în copilărie. În anul 1974 s-a căsătorit cu Crina Rodica Prunariu, cu care a
fost coleg de facultate, ulterior lucrător în Ministerul Comerțului Exterior, apoi, din
1990, diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ambasador al României în
Armenia în perioada 2007-2013, acum pensionară. În 1975 s-a născut primul lor fiu,
Radu-Cătălin, iar în 1977 al doilea fiu, Ovidiu-Daniel.
În mai 1977, au început să se facă selecționări pentru programul de zboruri cosmice
Intercosmos , inițiat de către URSS și adresat țărilor aliate socialiste. Inițial, pentru
detașamentul cosmonauților s-au oferit voluntar in jur de 150 de candidați, cerința
principala, pe lângă condiția medicală și psihologică, fiind să aibă studii tehnice
superioare. "Programul
În timpul stagiului militar efectuat în cadrul Școlii de ofițeri de rezervă aviație de la
Bacău, în mai 1977, comandantul de atunci al unității militare, locotenentul-colonel
Ioan Stahie (cel care mai târziu va fi obligat de conducerea superioară să-și schimbe
numele în Săndulescu, avansând ierarhic până la gradul de general de aviație și
îndeplinind spre sfârșitul carierei (1997) funcția de comandant al Aviației și Apărării
Antiaeriene a Teritoriului), a intrat la curs și i-a anunțat pe inginerii militari TR că se fac
selecționări pentru programul Intercosmos. 17 dintre ei au acceptat. După efectuarea
testelor medicale la București, toți 17 au fost respinși. Motivul respingerii lui Prunariu a
fost faptul că la probele de efort, pe fondul unei gripe de moment, i se depistaseră
perturbații ale parametrilor inimii. La două luni după respingere, dosarele a cinci
candidați între care și Prunariu au fost reluate, acesta reușind de data aceasta să
treacă cu succes de toate probele. Din toate grupele de selecție au rămas în acea fază
șapte candidați, doi au renunțat din motive personale, iar încă doi au fost eliminați la
ultimele faze de testare efectuate în țară. Dumitru Prunariu finalizează, în septembrie
1977, cursurile Școlii de ofițeri de rezervă aviație din Bacău, cu gradul de
sublocotenent în rezervă.
În toamna anului 1977, candidații cosmonauți au fost detașați de la locurile lor de
muncă la unitatea militară de aviație de la Bacău, fiind incluși într-un program de
pregătire multidisciplinar. La data de 1 ianuarie 1978, erau totuși selecționați trei
candidați ca membri ai grupului de candidați cosmonauți pentru misiunea spațială
Româno-Sovietice Intercosmos. Cei trei candidați erau ing. Dumitru-Dorin Prunariu,
ing. Cristian Guran și căpitanul ing. Mitică Dediu. Înainte de zborul cosmic lui Dediu i
s-a schimbat oficial prenumele din Mitică în Dumitru, iar referitor la Dumitru-Dorin
Prunariu s-a decis ca în presă să apară doar cu prenumele Dumitru. În cele din urmă,
Prunariu și Dediu au fost aleși să efectueze programul întreg de pregătire pentru a
deveni cosmonauți. Timp de trei ani, în perioada martie 1978-mai 1981, Prunariu și
Dediu au urmat o pregătire de specialitate în calitate de candidați cosmonauți in
cadrul Centrului de Pregătire a Cosmonauților "Iuri Gagarin" din Zviozdnîi Gorodok „Orășelul Stelar”.
La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat
în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel
Leonid Popov - comandant de echipaj. Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute
și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri.
sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Prunariu