Aurel Codoban GESTURI, VORBE I MINCIUNI Micătratatădeăsemiotic ăgestual ăextins ă iăaplicat Aurel Codoban Gesturi, Vorbe și Minciuni Mic tratat de semiotică gestuală extinsă și aplicată © Aurel Codoban Editura EIKON Cluj-Napoca, str. Mecanicilor nr. 48 Redacţia: tel 0 6 -117252; 0728-084801; 0728-084802 e-mail: edituraeikon@yahoo.com Difuzare: tel/fax 0364-117246; 0728-084803 e-mail: eikondifuzare@yahoo.com web: www.edituraeikon.ro Editura Eikon este acreditată de Consiliul Național al Cercetării Ştiințifice din România CNCS ISBN 978-606-711-205-4 Editori: Valentin AJDER Vasile George DÂNCU Coperta: autorul Gesturi, Vorbe și Minciuni Mic tratat de semiotică gestuală extinsă și aplicată EIKON Cluj-Napoca, 2014 Pro eef. univ. Notă: Aceast ăcarteăreprezint ăreluareaănotelorăcursuluiădeăSemiotică gestuală juridică deă laă Masteratulă deă tiin eă penaleă iă Criminalistic ,ă Facultateaă deă Dreptă dină ClujNapocaăaăUniversit iiăCre tineă„DimitrieăCantemir”ădinăBucure ti.ăReluareaăcursuluiă înă aceast ă carteă s-aă bazată peă noteleă studen ilor.ă Al iă studen iă masteranzi, de la Universitateaă deă Art ă iă Designă dină Cluj-Napoca - Anca Chitoran, Iuliu Paul Pop, Ralucaă Stefană celă Mareă iă Alexandru Truta – auă rev zută grafică imaginile.ă Tuturoră acestora,ăcaă iătuturorăstuden ilorămeiăleămul umescăpentruăinteresulă iăentuziasmul cu care au colaborat cu mine. Cuprins Cuprins.......................................................................................................5 Introducere......................................................................................................................... 8 I. Gesturi / Comunicarea corporală ...................................................10 1. Corp și comunicare corporală ...........................................................11 Limbaj non-verbal sau limbaj corporal? .............................................................................. 11 Tipologia semnelor limbajului corporal ............................................................................... 14 Tipologia generală și cea specifică a semnelor limbajului corporal .............................. 14 Natură şi cultură în geneza și semnificațiile semnelor limbajului corporal ................... 16 2. Interpretarea limbajului corporal.....................................................19 Diversitatea interpretărilor posibile ale semnelor limbajului corporal .......................... 19 Regulile interpretării limbajului corporal ....................................................................... 20 Autonomia simbolică a unor semne din limbajul corporal şi simbolismul unor părţi ale corpului ........................................................................................................................... 22 Spaţiul în limbajul corporal ............................................................................................ 25 Timpul în limbajul corporal ............................................................................................ 30 Între explicare și interpretare: înțelegerea limbajului corporal ..................................... 30 3. Tipologii interpretativ-explicative ale gesturilor .............................32 Grilaăspa ial-simbolic ..................................................................................................... 32 Test: Tipul de personalitate în funcție de emisfera cerebrală dominantă ....................... 43 Grila rea ţiilor i sti tive .................................................................................................... 45 Test: Personalitatea în funcție de posturile adoptate în timpul somnului ....................... 53 Grila Sinergologiei................................................................................................................ 54 Grila Mi i ii şi Mi roexpresiilor .......................................................................................... 62 Teste................................................................................................................................. 70 4. Alte forme ale limbajului corporal................................................................................... 71 Limbajul corporal paralingvistic: vocea ......................................................................... 71 Limbajulăcorporalăînărela ieăcuăobiectele ......................................................................... 72 5. Indicatori gestuali caracteristici unor tipuri de limbaj corporal ...76 Descriereaăgeneral ăaăsemnifica ieiăcomportamentului ................................................... 76 5 I di atori ai do i a ţei ...................................................................................................... 79 Indicatori ai supunerii .......................................................................................................... 82 Indicatorii comportamentului de calmare .......................................................................... 84 Indicatori comportamentului de gen ................................................................................ 85 I di atori are apar î o versaţii ....................................................................................... 86 Apendice I: Extensii ale limbajului coporal .........................................91 Li ajul orporal şi fizio o ia............................................................................................ 91 Psihosomatismele ca limbaj corporal .................................................................................. 91 Li ajul orporal şi grafologia ............................................................................................ 92 Apendice II: Folosirea propriului limbaj corporal .............................94 Exerciții și Teme .............................................................................................................. 95 II. Vorbe / Comunicarea verbală ..........................................................97 1. Limbajul vorbirii ........................................................................................................... 98 Cuvinteleă iăcomunicareaăverbal .................................................................................... 98 Ascultareaăactiv ............................................................................................................. 99 Blocaje care apar în calea unei bune ascultări ................................................................... 99 Indicaţii de limbaj verbal și corporal – întrebarea, încurajarea, parafrazarea, manifestarea empatiei şi rezumarea: ................................................................................ 101 2. Nevoia de interpretare .............................................................................................. 104 Reguli de interpretare .................................................................................................... 104 Hermeneutica................................................................................................................. 107 3. „Metali ajul” .......................................................................................................... 108 „Metalimbajul”ă– limbajul vorbirii ................................................................................ 108 „Metalimbajul”ăreclamelorăimobiliare........................................................................... 110 Dic ionarăală„metalimbajului”ăcotidian.......................................................................... 111 Interpretare,ăsuprainterpretareăşiăsecret ......................................................................... 114 Exerciții și Teme ............................................................................................................ 116 III. Minciuni ..........................................................................................117 1. Ce este minciuna? ...........................................................................118 2. Indicatori ai minciunii ....................................................................121 Indicatori ai minciunii în limbajul corporal.................................................................. 122 6 Indicatorii ai minciunii în limbajul verbal........................................................................... 125 Testarea mincinosului ........................................................................................................ 128 Detectorul de minciuni ce analizează emoţiile de la distanţă ....................................... 128 Teste............................................................................................................................... 129 Exerciții și Teme ............................................................................................................ 129 Anexe teoretice ......................................................................................131 Anexa teoretică I: Probleme de principiu ale semioticii limbajului corporal / ale semioticii gestuale ..........................................................133 Principii ale semioticii limbajului corproral ....................................................................... 133 Fu ţii ge erale ale li Fu ţii spe ifi e li ajului orporal ............................................................................ 134 ajului orporal .................................................................................. 135 Anexa teoretică II: Schimbarea de paradigmă în comunicare ........138 I for aţie şi relaţie ........................................................................................................... 138 Alteritatea în contextul comunicării ca relaţie .................................................................. 141 Digital şi a alogi ............................................................................................................... 143 Anexa teoretică III: Notă asupra istoricului interesului pentru limbajul corporal ..................................................................................143 Postfață...................................................................................................147 De la suflet la orp î o u i are: Corpul de li aj şi orpul a li aj........................... 147 Bibliografie ............................................................................................155 7 Introducere În majoritateaăsutelorădeăc r iăcareătrateaz ălimbajul corporal circul ăoăenorm eroare.ăEaăesteăbineăinten ionat ,ăpentruăc ăvreaăs ăscoat ăastfelăînăeviden ăimportan a real ă iă deosebit ă aă comunic riiă non-verbale. Dar e produs ă deă obiceiulă deă aă creditaă adev rulă afirma iiloră altora f r a c utaă surseleă primeă iă deă aă nuă examinaă logic implica iileăaăceeaăceăaccept măcaăadev rat.ăEroareaărezid ăînărepetareaălaănesfâr ităaă propor iilorăstabiliteădeăAlbert Mehrabian privindăimportan aălimbajuluiăpara-verbală iă non-verbal în comunicare:ă 7șă dină sensulă comunic riiă rezid ă înă cuvinteleă careă sunt rostite; 38% din sens este paralingvistic (modul în care cuvintele sunt spuse); 55% din sensărezid ăînăexpresiaăfacial (limbaj non-verbal, corporal). L sândălaăoăparteăfaptulăc ă oricum formula nu se poate aplica decât uneiăpar iăaămesajeloră- celor careărealizeaz ,ă m carăindirectă iăaparent,ăoăcomunicareădeătipăfa -în-fa - intervine aici o flagrant ă eroareădeălogic .ăDac respectivul procentaj ar fi general adev rat,ăcomunicareaăuman ă arătrebuiăs ăseăbazezeămaiăalesăpeăexpresiiăfacialeă iătonalit iă aleăvociiă iădac ănuăs ă renun eălaăcuvinte,ăm carăs ăle p strezeăpeăoăpozi ieăcuătotulăsecundar ăînăcomunicare.ă Or,ădup ăcumăputemăcuău urin ăconstataănuăesteăa a:ăcuătoat ăimensaă iădeănecontestată importan ă aă comunic riiă non-verbale,ă cuvinteleă r mână foarte importante pentru noi datorit ăprecizieiăcuăcareăpotătransmiteăinforma ii! Mehrabiană aă încercată s ă corectezeă erorileă rezultateă dină excesiva iă imprecisa popularizare a formulei lui pe website: www.kaaj.com/psych (29 May 2009). Cartea lui din 1981, Silent messages: Implicit communication of emotions and attitudes, clarificase, de alfel, îndeajuns,ă lucrurile:ă statisticaă peă careă oă invoc ă seă refer ă laă comunicareaăemo iiloră iăatitudiniloră iăînc ămaiăspecific,ălaăfalsaălorăcomunicare,ăadic ă laă în el torieă iă minciun !ă Formula lui Mehrabian – 7%-38%-55% - eă dedus ă dină situa iileădeăcomunicareăînăcareăexist ăincongruen ăîntreăcuvântă iăexpresiaăfacial ă iă neăspuneăc ăascult torulătindeăs ăseăîncread ămaiămultăînăexpresiaăfacial ă iăînătonalit ileă vocii, decât în cuvânt,ăceeaăceăesteă iăexactă iăadev rat. Carteaădeăfa ăporne teădin acest punct. Eaăîncearc , totodat ,ăs ărepareă iăoăalt ă frecvent ă eroare,ă similar înă inten ie, de alfel, cu prima: interesul pentru limbajul nonverbal,ăcorporalăsauăgestualăuit ădeăintegralitateaăcomunic riiăumaneăinterpersonale.ă 8 Eaă î iă propuneă s ă descopereă mesajele în el toare,ă false,ă mincinoaseă dină comunicareă interpersonal ăpornindădeălaăîntregulăcomunic rii,ădeălaărela iileădintreăgesturiă iăvorbeă pentru a descoperi minciunile. Adic ă î iă propuneă s ă apliceă limbajuluiă corporal,ă semiotica, iar metalimbajului verbal, hermenutica,ă iăs ăleăfac ăs ăconclucrezeăpentruăoă maiăbun ă iămaiăcomplet ăinterpretareaă iăîn elegereăaămesajelor iăpentruădepistareaă minciunilor. Inten iaădeăaăserviămaiămultor scopuri – de a introduce în semiotica limbajului corporal prin prezentarea uneiăaplica iiăadecvate,ăaceeaăaădescopeiriiăminciuniiă- face ca acest ă carteă s ă fieă compus ă dină straturiă succesive.ă Înă func ieă deă intereseă eaă poateă fiă parcurs ă înă întregimeă iă înă succesiuneă sauă fragmentară iă peă s rite. Cineva care este interesat doar de maiăbunaăîn elegereă iăutilizareăaălimbajuluiăcorporalăpoateăcitiănumai capitolele referitoare la acesta iăpoateăfaceăexerci iileăindicate,ădar,ăpentruăaăcâ tigaăoă în elegereă teoretic , ară fiă bineă saă citeascaă iă Anexa.ă Cineă seă intereseazaă maiă ales de descoperirea minciunii se va concentra suplimentar pe capitolele Metalimbajă iă Minciuna.ăCeiăinteresa iădeăteorie îns ăvorăfaceăbineăs ăciteascaăAnexele teoretice, care, peă m sur ă ceă sunt parcurse, ofer ă oă perspectiv ă totă maiă cuprinz toare iă maiă generalizant ăasupra Semioticii limbajului corporal1. 1 Gesturi, Vorbe și Minciuni seărefer ăînăsuccesiuneălaăComunicareăcorporal ,ăComunicareăverbal ă iălaă utilizareaăcelorădou ,ăpentruăaădescoperiăMinciunile. Subtitlul, Mic tratat de semiotică gestuală extinsă și aplicată, puneăînăeviden ăscurtimea,ădară iăexhaustivitateaăanalitic ăaăuneiăsemioticiăcareăfaceădinăgestă metonimiaăcomunic riiăcorporaleăpeăcareăoăextindeăprintr-unăadaosădeăhermeneutic ă iăoăaplic ădesopeririiă în el ciuniiăînăcomunicare.ăEădoarăunămic tratat,ăpentruăc ămaiăampl ănuăpoateăfiădecâtă„înv turaăprină învecinare”ăadic ăexersareaăefectiv ăsubăîndrumareaăunuiăexpert. 9 I. Gesturi / Comunicarea corporală 10 1. Corp și comunicare corporală Limbaj non-verbal sau limbaj corporal? Ideea de limbaj corporal beneficiaz ădeăprezum ia c ătotulăeăsemnăsau poate fi semn în aceast ălume (pansemie), dar interpretarea acestor semne trebuieăs ăfieăatent ă la prezum ia c ă semneleă potă aveaă maiă multeă semnifica ii (polisemie).ă Dină aceast ă perspectiv ,ă corpulă apare ca fiind loculă şiă instrumentulă numeroaseloră sistemeă deă semnificare: intona iileă expresiveă şiă semnificanteă aleă vocii,ă semneă gestuale,ă mimic ,ă atitudiniă corporaleă şiă comportamentale,ă semneă cosmetice,ă vestimentare,ă aleă condi ieiă sociale,ăaleăregulilorăinstitu ionale,ădeăpolite e,ăaleăeticheteiăşiăatitudinilor,ădeăexprimareă a sentimentelor,ăălegateădeăroluriăşiăpozi iiăsociale,ăsemneăaleăartelor. Suntemăobişnui iăs ălu măînăconsiderareălimbajulăcorporalămaiăalesăcaălimbajă non-verbal,ă adic ă înă calitateaă deă limbajă care,ă de iă nuă esteă verbal, înso eşteă limbajul verbal sporindu-i comunicabilitatea. Înănumeroaseăcazuri,ăîns ,ăgesturile,ămimicaăsauă pantomimaăseăpotăsubstituiătotalăenun riiăverbale:ăspreăexempluă„da”ăşiă„nu”, care pot fiăînlocuiteădeămi c riăaleăcapului. În alte cazuri gestualitatea involuntar ă- scoaterea cheiiă înă fa aă uneiă caseă str ine,ă gestă peă careă îlă invoc ă Freud - devine limbajul prin excelen ăalăinconştientului.ăCorpulăpoateăproduceăchiarăsemneămaiă„naturale”,ăgenuine:ă reac iileă fiziologiceă laă întreb rileă verbaleă aleă anchetatoruluiă peă careă leă detecteaz ă poligrafulă(detectorulădeăminciuni)ăsauă„discursul”ăbolii, prinăcareăcomunic ăcuămediculă altfel decâtăinconştientulăcuăpsihiatrul – AmbroiseăParéăvorbeşteădespreădiferiteleătipuriă deă sudori,ă dup ă caracteristiciă şiă locuri,ă ini iindă semiologiaă medical .ă Elă produceă şiă utilizeaz ăchiarăsemneleăunorămesajeăchimice,ăferomonii, de unde o posibil ăsemiotic ă a parfumurilor. Deăaceeaăprefer măs ăvorbimăînăparalelăcuălimbajulăverbal,ăcareăesteă modulădeăexprimareăprinăexcelen ăalăcon tiintei,ădeăunălimbajăcareăeman ăesen ialmenteă de la corp, de un limbaj corporal. Totuşi,ăcorpul nu este un semn cuăsemnifica ieăprecis , cum este cuvântul, sau o aglomera ie sintactic de semne, cumă suntă mesajeleă verbale,ă ciă esteă maiă degrab ă traversat de ceea ce s-arăputeaănumiăinten iiă semnificante.ăEleănuăsuntănecesarmenteă 11 coerente sau ierarhizate,ă conştienteă sauă voluntare,ă iară receptorulă nuă leă în elegeă înă totalitateă iăcon tient,ăpentruăc ăeleănuăsuntăprinseăîntr-oăinten ieădeăcomunicareăaăunuiă mesajăc treăunăreceptor.ăLimbajul corporalăseam n ăcuă“comunicarea”2 animal :ăpisica şiă câinele,ă caă şi corpul, se exprim ă maiă degrab ă decâtă comunic ,ă adic schi eaz ă comportamenteăcareămanifest ăinten iiăsauăemo ii. Deăaltfel,ănoiăcomunic măcuă Fig. 1. Exemplu de limbaj corporal (al cozii) laăpisic 3 animalele folosind propriul nostru limbaj corporal. Celebrul cal Hans, al lui von Osten, care calcula pân ă iăr d cinaăp trat ă iădaărezultatulăb tândădinăpiciorăaăfostăîndelungă 2 Trebuieăs ădistingemăîntreăatitudini,ăprinăcareăanimaleleăînf i eaz ăaltorăanimale,ădinăaceea iăspecieăsauă dinăspeciiădiferite,ăanticipareaăunorăcomportamente,ădeăobiceiăagresive,ă iăgesturiăf cuteăcuăinten iaădeăaă comunicaăunămesajămaiănuan at.ăPotrivit lui Catherine Hobaiter, cimpanzei folosesc 66 de gesturi pentru a comunicaă19ămesajeăspecifice.ăAceastaăesteăsinguraăform ădeă comunicare intenţionată înregistrat ă pân ăacumăînălumeaăanimalelor.ăAlteăspeciiădeămaimu eănuăparăs ăfoloseasc ăinten ionatăsemnaleăpentruă a comunica mesaje. 3 Exist ăilustr riăsimilareă iăpentruăcâini, dar mie îmi plac pisicile! Deălaăstângaălaădreaptaă iădeăsusăînă jos:ă1)ămul umit ,ăprietenoas ;ă2)ănesigur ;ă3)ăbatjocoritoare;ă4)ătremurândădeăpl cereaădeăaăteăvedea;ă5)ă prietenoas ,ădarănesigur ;ă6)ăpa nic ,ăf r ăteam ăsauăagresivitate;ă7)ăagresiv ăpentruăaăseăap ra;ă8)ă furioas ,ăiritat ăsauăexcitat ;ă9)ăzbârlit ădeăfurie;ă10)ăpoten ialăagresiv ;ă11)ăsupus ;ă12)ăinteresat ,ă atent . 12 observat de Pfungst, care a rezolvat miserul descoperind c ă oameniiă care puneau întreb ri calului îăofereauăînăacela iătimpăsolu ia prin indicii deăcomunicareăcorporal . Dar gesturile nu sunt, ca atitudinile, numai comportamenteăînc ămaiăestompate: ele nuănumaiăc ăsuntăneduseăpân ălaăcap t,ăciăsuntămaiădegrab ădestinateăs ăsemnificeă decâtăs ăefectueze – cum este cazul comportamentelor -, sauăs ăamenin eăcuăefectuarea – cum este cazul posturilor. Şiănuănumaiăatât:ăfiindădoarăsemneăaleăunorăinten iiăsauă atitudiniămentaleădeăregul ăinhibateăsauăcenzurate,ăeleăpot semnifica cevaăceăr mâneăcelă maiă adeseaă ascunsă şiă pentruă cel care le face. De iă credemă c ă pentruă interpretareă iă în elegereă trebuieă avut ă înă vedereă comunicareaă intrpersonal ă înă integralitateaă eiă – iă aceast ăcarteăeăoăpledoarieăînăaceast ădirec ie!ă– credemănuămaiăpu inăc ăexist ăoăparteă dină aceast ă comunicareă careă provineă deă laă corpă iă c ă termenulă deă limbajă corporală exprim ămaiăbineăadev rateleădimensiuniă iărelativaăautonomieăaăacesteiăp r i în raport cuăparteaăverbal , decât ar face-oănumeleădeă„limbaj non-verbal”.4 Prin urmare, caăşiă comunicare, limbajulăcorporalăseărefer ălaăexpresiiăfaciale,ă mişcareaă ochilor,ă aparen aă fizic ,ă mişc riă şiă gesturiă corporale,ă mesajeă tactile,ă caracteristicile vocale, condi ionateă deă utilizareaă timpului,ă dinamicaă spa ial ă şiă implica iileădiferen elor deăgenăşiădeăvârst ,ădeăetnieă iădeăstatutăsocial care intervin în toate aceste domenii. Aceast ă denumire implic ă interpretareaă gesturilor,ă mimicii,ă posturii, comportamentului etc., iădescoperireaăsemnifica iilorăşiăsensurilorăcareăfacădină toate acestea semne un limbaj, fieă c ă eleă înso escă iă sus ină limbajulă verbal,ă fieă c ă îlă contest ăsauăcontrazicăînăsemnifica iileăenun ate,ăfieăc ăsuntăpură iăsimpluăautonome. 4 Probabilăc ăceaămaiăcorect ădenumireăpentruăceeaăceăesteăcomunicareaăcorporal ăarăfiăceaădeăsistemeă semnificante corporale.ăDarăpentruăc ăacestătermenăesteăpreaătehnicăprefer măpeăcelădeăcircula ie,ăacelaă deălimbaj,ăchiarădac ălaăoăanalizaăatent ă iăminu ioas ăseăpoateădovediăcontestabil. 13 Tipologia semnelor limbajului corporal Tipologia generală și cea specifică a semnelor limbajului corporal Analizaă structuriiă comunic riiă corporaleă impuneă luareaă înă considerareă aă codurilor,ă modeleloră şiă scopuriloră specificeă implicate.ă Înă comunicareaă nonverbal ă seă folosescăseturiădeăsemne,ăcoduriăcare,ăprinăcombinare,ădauăoăanumit ăstructur .ăDeăfapt,ă acesteăsemnaleăsuntăstimuliăsenzorialiăcareăimpresioneaz ăsim urileăomului:ăv z,ăauz,ă pip it,ămiros.ăPeăbazaătipului semnelorăşiăa canalelor de transmitere a lor s-au produs multipleăclasific riăaleăcomportamentelorănonverbaleăşiăaleăcomunic riiănonverbale. Din punctul de vedere al tipologiei generale a semnelor, în limbajul corporal putem avem de a face cu: - Indici (semneă neinten ionate, adesea non-con tiente): pozi iaă sprânceneloră înă mirare,ăîncruntareaăfrun iiăînănemul umire. Fa aăesteăzonaăprivilegiat ădeăexprimareăaă indicilorăemo ionali,ăchiarădac ăparticip ăşiăcorpul;ădilatarea sau îngustarea pupilelor, ochiiăşiăprivireaăauăunărolăpreponderentăcaăindiceăalăst riiăemo ionale. - Simboluri (semne cu semnifica ie socio-cultural , adesea normate sau chiar ritualizate): ochii la cer pentru a implora divinitatea;ăbra eleădeschiseăpentruăaăprimi pe cineva;ăîngenunchereaăşiăpozi iaămâinilorăînărug ciuneăetc. - Semne corporale (în general gesturi f cuteăcuăinten ieăcomunicativ ): surâsul cu inten ieădeăsalut; unele gesturileăcuăpalmeleăşiădegetele, b tutulăcuăpalmaăpeăspateăpentruă aăîntrerupeăîmbr i areaăetc. Dar tipologiaă general ă aă semneloră nuă ajungeă pentruă explorareaă limbajuluiă corporal. Auă ap rută numeroaseă iă diferiteă clasific riiă aplicateă specificuluiă limbajuluiă corporal.ă Oferimă aiciă dou ă astfelă deă sistematiz ri,ă cuă titluă deă exemplu,ă vomă invocaă altele,ă punctual,ă peă parcursă iă vomă c utaă s ă acredit mă unaă proprie,ă constuit ă dină perspectiva uneiă interpret riă ghidat ă deă principiile generale explicative ale genezei semnelor acestui limbaj. Astfel, printreăceleămaiăvechiăclasific ri,ăJ.ăRueschăşiăW.ăKeesă 14 au propus, în 1956, oăformul ăsimpl ăcareăpermiteăgrupareaăcomunic riiăcorporaleăînă trei categorii: a. limbajul semnelor corporale, nonverbale, incluzând gesturile; b. limbajulă ac iuniloră incluzândă mişc rileă corpuluiă implicateă înă diferiteă activit i; c. limbajul gesturilorăsauăac iunilorăînărela ieăcuăobiectele, careăîncorporeaz ă dispunereaăinten ionat ăsauăneinten ionat ăaăobiectelorăînăspa iu în vederea folosirii lor. Înăstudiul:ă„The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage and coding”,ădevenităclasic,ăPaulă Ekmanăşiă WallaceăV.ă Friesenăpropun, în 1969, un sistem de categorii pentru clasificarea comportamentelor nonverbale format din: a) Embleme:ămişc riăcareăsubstituieăcuvinteleăşiăpotăconstituiăunălimbajădeăsineă st t tor: degetul mare orientat în sus. Ele sunt în elese adecvat în contextele culturale de referin ,ădarăpotăproduceăconfuzieăînăcontexteădiferite; b) Ilustratori: mişc riă maiă pu ină arbitrareă decâtă emblemele,ă careă înso escă comunicarea, o sus in şiăoăîmplinesc: - Bastoanele:ămişc riăverticaleăaleămâinii,ăaccentueaz ăanumiteăcuvinteăpentruăaă atrageăaten iaăasupraăelementelorăesen ialeăaleădiscursului; - Pictografele: deseneaz ăînăaerăformaăobiectelorădespreăcareăseăvorbeşte; - Kinetografele:ă descriuă oă ac iuneă sauă oă mişcareă corporal ă peă careă emi torulă consider ăinsuficientăs ăoăredeaăprinăcuvinte; - Ideografele:ădescriuăoămişcareăabstract ,ăaăgândirii,ăra ionamentului; - Deictice:ăindic ăobiecte,ălocuri,ăpersoaneă(indicarea persoanelor poate irita!ăşiă sunt limitate de regulile deăpolite e); - Spa iale:ăcare reproducăcaden aăuneiăac iuni; - în fine, Ilustratoriăemblematici:ăemblemeăutilizateăînăprezen aăcuvintelor.ă c) Gesturi de reglaj: dirijeaz ,ăcontroleaz ăşiă între inăcomunicarea: datul din cap, contactul vizual, schimbarea pozi iei.ă Auă func ieă expresiv ă şiă fatic :ă relev ă atitudineaă participan iloră fa ă deă interac iune,ă dauă receptoruluiă asigur riă privindă continuitatea contactului, iar emi toruluiăîiăpermităs -şiăajustezeăenun areaăînăfunc ieă deăreac iileăinterlocutorului 15 d) Expresii faciale afective:ăexprim ăst rileăsufleteştiăprinăcareătreceăemi torul;ă sunt preponderent indici, numai secundar semnale: mimici, mişc riă aleă membrelor,ă posturi. Fiind pu in controlabile conştient,ă suntă ceiă maiă buniă indicatoriă asupraă st riiă emo ionale adev rateăaăinterlocutorului. e) Mişc riă adaptatorii:ă mişc riă ceă r spundă unoră necesit iă umane, nu de comunicare, şiăaparăindiferentădeăprezen aăsauăabsen aăobservatorilor: autoadaptorii sunt mişc rileăorientateăspreăpropriul corp – frecarea sau atingerea fe ei; adaptorii obiectuali – manevrareaăsauăintroducereaăînăgur ăaăcreionului,ăochelarilor,ăbijuteriilor; şi mişcarea înăgeneral,ăoriăschimb rileădeăpostur ; f) Posturi:ăcomunic ăstatutulăsocialărelativ,ăatitudine,ăemo ii,ăgradădeăcurtoazie,ă c ldur ăsufleteasc ; includere-excludereădină spa iulăcomunic rii; orientareăcorporal :ă fa ă înă fa ă – predispozi iaă pentruă comunicare;ă al turiă – neutralitate;ă congruen incongruen :ă participareaă conduceă laă oă postur ă similar ă cuă aă interlocutorului;ă divergen eă sauă diferendeleă facă persoanaă s ă nuă priveasc ă spreă interlocutor,ă s ă nuă interac ioneze,ăetc. Clasificarea comportamentelorănonverbaleăpropus ădeăPaulăEkmanăşiăWallaceă V.ăFriesenăiaăcaăunitateădeăînregistrareămişc rileăcorporaleăobservabileădeăc treăoăalt ă persoan ăf r ăutilizareaăunorăechipamenteăspeciale.ăSistemulăreflect ăinteresulăautoriloră pentruădeterminareaăemo iilorăpeăbazaădecodific riiăcomportamentelorănonverbaleăiară denumireaăclaselorădeăcomportamenteăesteămaiămultădenotativ ădecâtăconotativ ,. Pe de alt ăparteăgrupaă„e)ăMişc riăadaptatorii”ăeste,ădup ăcumăseăvaăvedea,ădiferităşiăinteresantă interpretat ăînăsinergologia lui Philippe Turchet. Natură şi cultură în geneza și semnificațiile semnelor limbajului corporal Comunicareănonverbal ăeste,ădesigur,ăfilogeneticăşiăontogeneticăprimordial ăfa ă deăceaăverbal . Gesturile, care sunt pur umane, sunt, de fapt, intermedieri care permit trecereaă deă laă natur ă laă cultur ,ă adic ă deă laă corpă şi comportament, laă semneă şiă semnifica iiăcu valabilitate colectiv . Interac iuneaăcorporal ă- copil-mam ă- apare ca formaăprim ădeăcomunicareăşiă baza pe care se elaboreaz ăalteăformeădeăcomunicare.ă 16 Abilitatea de a combina gesturileă şiă vocaliz rileă aă fostă esen ial ă pentruă evolu iaă limbajului uman. De laă începută exist ă oă primordialitateă aă gesturiloră fa ă deă limbajulă verbal,ă pentruă c ă rela iaă eă prealabil ă con inutuluiă comunic rii.ă Peă aceast ă rela ieă primordială corporal ,ă societateaă vineă s -şiă construiasc ă sensurileă şiă semnifica iile.ă Actualmente,ăoăparteădinăacesteăsemneăgestualeănuăauăaltărolădecâtăacelaădeăaăsus ineă vorbireaă şiă trebuie,ă înă general,ă raportateă laă discursulă verbală peă careă îlă sus ină sauă îlă contrazic,ăindicândăînăacestăcazăceeaăceăautorulălorăgândeşte,ădarănuăspune.ăNeăputemă îns ă imaginaă faptulă c ,ă laă începuturileă hominiz rii,ă limbajulă umană primă aă fostă celă ală gesturilor care, degajându-se de comportament, posturiă şiă mimic ,ă deveneauă totă maiă multăsemneăşiăc ,ălaăorigineaălimbajuluiăverbal,ăcuvinteleăerauăceleăcare,ăîntr-un limbaj foarteă concret,ă lipsită deă abstrac iuni,ă descriauă pură şiă simpluă gesturile,ă înlocuindu-le acolo unde acestea nu puteau fi folosite. Resturileăuneiăatareăsitua iiăseăreg sescăast ziă înăformuleădeălimbajăfoarteăsugestiveăşiă concrete,ăcareădescriuăgesturileăşiăleăconfer ă pentruănoiăunăsens.ăSpreăexemplu:ă„ ine- iăgura!”ăpareăc ădescrieăpură iăsimpluăgestulă peăcareăîlăfaceăcelăcareăregret c ăvorbeleă„i-auăzburatădinăgur ”. Eăgreuădeă tiutăcumăauăevoluatăsemnifica iileăunorăgesturiăcareăauăajunsăs ăaib ă un sens cultural contrar sensului lor originar, natural. Spre exemplu, Darwin a interpretat gestul de aprobare cu capul ca un semn de supunereăfa ădeăcinevaădominant.ă La rândul lui, Freud considera gestul de afirmare ca fiind un gest ce provenea de la c utareaăsânuluiămameiădeăc treăsugar,ăşiăinvers,ărefuzulăacestuia,ăcaăfiindăunăgestădeă negare.ăSupradeterminareaăcultural ăaăgesturilor,ăîntâlnit ăla indieni, bulgari sau turci, r stoarn ăsensurileăgestuale:ăpentruăeiăgestulănostru de negare cu capul însemnând « da »ăşiăinvers. 17 Fig. 2. 1.ă Nuă conteaz !ă Nuă acordaă nicioă aten ie!ă (folosită maiă alesă înă Europaă central );ă2. Nuăconteaz !ă(seămi c ăindiceleăpeănasăcaă iăcândăl-aiăîn uruba,ădup ăcareă seă tergeănasulăspunîndă”ffft”,ăînăAfricaăOriental );ă3.ăIa-oău or,ăcalmeaz -te (folosit aproape peste tot în America si Europa, mai ales în Spania, Napoli, SUA); 4. Mîine (pentruăaăindicaă”poimîine”ăseărepet ăgestul;ăînăItalia,ăArgentina);ă5.ăA teapt !ăAmăăoă idee! (Italia, Austria, la evrei); 6. Foarte important (Spania, Portugalia, Maroc); 7. Crede-m !ă N-am niciun amestec! N-amă nicioă leg tur ă cuă astaă (seă scutur ă haina;ă seă folose teă cîndă seă dauă ve tiă proaste,ă laă Arabi);ă 8.ă Ceă mizerie!ă Ceă dezgust tor!ă (pref cîndu-neăc ăsuntemăscandaliza i;ăGermania,ăAustria);ă9.ăOh,ănuăarăfiătrebuităs ăoă spun!ă(pref cându-neăc ăne-aăsc patăceva;ăFran a,ăGermania,ăAustria).ă Darăculturileănuăproducănumaiăepurareaăsemnifica iilorăini ialeăaleăgesturilorăşiă impunereaă semnifica iiloră contrare;ă eleă potă produceă iă diferen eă majoreă întreă semnifica iileă acelora iă gesturi.Semnifica iaă gesturiloră esteă dependent ă deă contexteleă culturale: gestul "inel cu degetele" este ok în SUA, 0 sau "nimic"ăînăFran a,ăsemnăpentruă baniăînăJaponia,ăsemnăpentruăgaura,ărespectivăhomosexual,ăînăuneleă riămediteraneene.ă Policeleă înă Anglia,ă Australia,ă Nouaă Zeeland ă esteă folosită deă autostopişti,ă etalată înseamn ăok,ăiarăridicatăbruscăeăobscen:ăînăGreciaăesteăfolosit doar ca gest obscen. "V" 18 esteăsemnulăvictorieiăînăAnglia,ăAustralia,ăNouaăZeeland ănumaiădac ăeăf cutăcuăpalmaă spreă înafara;ă spreă în untruă devineă insult .ă Societateaă supuneă interac iuneaă corporal ă uneiăcodific riăriguroase,ăuneiăritualiz riăcareătindeăs ăsemiologizezeăcorpul,ăf cându-l un semnificant într-un sistemă deă comunicareă şiă schimbă caă înă publicitateaă sau videoclipurile muzicale. 2. Interpretarea limbajului corporal Diversitatea interpretărilor posibile ale semnelor limbajului corporal Interpretareaălimbajuluiăcorporalăesteădificil ădinăcauzaămultitudiniiădeăsistemeă semnificanteăcareătraverseaz ăcorpulăşiădinăcauzaăgradelorădiferiteădeă inten ionalitateă conştient : 1. Uneleăgesturiăsuntădestinateăinten ionatăcomunic rii:ăexist ăunălimbajăcorporalăcuă clareăinten iiăcomunicative,ăînăcareăgesturileăsuntăf cuteăs ăfieăsemne, cum este, prin excelen :ălimbajulăsurdo-mu ilor. Înăcazulăgesturilorăcuămâinileăşiăînăcazulăsemnelorăcuă capul,ăinten ionalitateaăe, în general, evident .ăExist ăastfelăunălimbajăcorporalăexplicit:ă gesturiă clare,ă expresive,ă careă inten ionată auă calitateaă deă simboluriă sauă semne. Spre exemplu: simbolismul gestual al salutului oriental, sau semnul gestual pe care îl face cinevaă careă roteşteă palmaă pentruă aă gr biă vorbitorul. Cu cât partea corpului care realizeaz ăgestulărespectivăesteămaiăvoluntarăşiădiferen iatăămobil ,ăcuăatâtăgesturileăauă unămaiănetăcaracterădeălimbajăcorporal.ăAşaăcumăfa aăeste,ăprinămimic ,ăînăprimulărândă expresiv ă - putem constitui emblematic diferite expresii numai dină gur ,ă ochiă şiă sprâncene. Prin urmare, înă inten ieă comunicativ , con tient ă celeă maiă evidenteă şiă importanteăsuntăgesturileăf cuteăcuăpalmeleăşiădegetele. 2. Exist ă apoiă expresii ceă semnific ă directă reac iaă subiectuluiă într-o situa ieă dat – surpriza,ăbucuria,ăsup rareaă-,ăgesturiăcare,ămaiăpu inăclare,ăpotăfiăinterpretateăcaălimbajă corporalăchiarăînă lipsaăinten ieiăcomunicativeă conştiente.ă Înăcazulă expresiilorăfaciale,ă mesajeleăsuntăevidente,ăchiarăşiăanimaleleăexprim ăatitudini prin intermediul acestora. Îns ăoameniiăcontroleaz ăuneoriăacesteăexpresii,ăc ciăeiăauădescoperităc ăpotăzâmbiăceloră peăcareăîiădetest :ă„mincinoşiiămachiavelici”ă(M.ăArgyle)ăpotăproduce toate semnele de sinceritate în limbajulăcorporalăşiătotuşiăs mint . 19 3. Înă fine,ă interpretabileă suntă comportamentele,ă chiară şiă lipsaă oric reiă activit iă corporale, "t cerea"ălimbajuluiăcorporal, atitudinea de statuie. Spre exemplu: Clinton, disculpându-se,ăvorbeşteăegal,ăcuăfa aărece,ăcrispat ,ăcuăvoceăegal ,ăf r ăintona ii, cu mâinile strânse - exper iiădiagnosticheaz ătocmaiăaceast ă“t cere”ăînălimbajul corporal caăfiindă„mincinoas ”.ăT cereaăeăasociat ămereuăcuăoăpostur ,ăatitudineăşiăadeseaă cu anumite gesturi, deăaceeaăpoateăfiăinterpretat . Regulile interpretării limbajului corporal Confrunta iăcuăpolisemiaălimbajuluiăcorporalăcauzat ădeămultitudineaădeăsistemeă semnificanteăparticipanteăşiădeăgrada iaăinten ionalit iiăconştienteăcareăleăplaseaz ăîntrunăevantaiălargăîntreăcomunicareăşiăsemnificare,ătrebuieăs ărecurgem în interpretare nu numaiălaăsemiotic ăciăşiălaăhermeneutic .ăRegulile hermeneutice generale trebuieăs ăfie prealabileăformul riiăregulilorăspecificeăinterpret riiălimbajuluiăcorporal:ăîn elegereaăluiă seăbazeaz ăpeămişcareaădeălaăparteălaăîntreg,ăelătrebuie raportat la context, iar gesturile trebuieăpriviteăcaăr spunzândălaăoăîntrebare.ăPrincipiulăgeneralăalăinterpret riiălorăesteă acelaăc ămişc rileăcorporaleănuăpotăfiăîn eleseădecâtăînăfunc ieădeăcontextăşiădeăsecven aă comunica ional din care fac parte: nuăexist ă"cheiă(absolute) ale gesturilor". Ceea ce putem inroduce – şiăvomăintroduceăînăcapitoleleăcareăurmeaz ă– cuăadev ratăspecificăînă semioticaă limbajuluiă corporală suntă anumiteă principiiă generaleă explicativeă careă s ă neă ghideze interpretarea pornind de la principiile genezei semnelor acestui limbaj. Altfel, înă cazulă gesturilor,ă mimicii,ă posturilor,ă comportamentuluiă func ioneaz ă principiulă rela ieiăinverseăîntreăsemioz ăşiăinterpretare:ăcuăcâtăsemnificareaăesteămaiăslab ,ăcuăatâtă interpretarea este mai intens ,ămaiănelimitat . Din concretizara regulilor general hermeneutice la semiotica limbajului corporal rezult ăacesteăspecifica iiăaleăinterpret rii: Gesturile trebuie interpretate grupat, urmând succesiunea lor în timp, nu izolate unul câte unul, cuăsemnifica iaălor.ăUnăgestăunică- oăstrângereădeămân ,ămângâiereaăsauă ştergereaăbuzelorăcuădegeteleăetc.ă– ar corespunde astfel unui cuvânt. O serie de astfel de gesturi –fieăinten ionate,ăfieăinconştiente,ăfieăînăamestecă- legateăîmpreun ăformeaz ă un grupă deă gesturi,ă oă "propozi ie".ă Darwină arat ă c ă exprimareaă emo iiloră antreneaz ă 20 numeroaseăsemne,ăastfelăc ăinferen aădeălaăceeaăceăesteădirectăobservabilălaăceeaăceăesteă subiacent trebuie s ă iaă înă considerareă simptomul, combinaţia de semne, nu semnul izolat.ăBunaădispozi ie,ărâsul,ăzâmbetulăseăexprim ăprinăobrajiiăşiăbuzaăsuperioar ămultă ridicate,ă prină cre urileă transversaleă fineă deă peă pieleaă pun iiă nasului,ă prină dezvelireaă din iloră anterioriă aiă maxilaruluiă superior,ă prină formareaă uneiă cuteă nazo-labiale foarte pronun ate,ăcareăuneşteăaripaăfiec reiăn riăcuăcol ulăgurii,ăprinăochiiăviiăşiăstr lucitoriăşiă prinăretragereaăcol urilorăguriiăşiăaăbuzeiăsuperioare.ăInăschimb,ămâhnireaăseăexprim ă prină schimbareaă pozi ieiă sprânceneloră înă corela ieă cuă alteă semne:ă fa a devineă palid ,ă muşchiiăseărelaxeaz ,ăochiiăcoboar ,ăcapulăatârn ăpeăpieptulăcontractat,ăbuzele,ăobrajiiă şiămaxilarulăinferiorăseălas ătoateăînăjosăprinăpropriaălorăgreutate.ăToateătr s turileăfe eiă sunt alungite; se poate spune c ăuneiăpersoaneăcareăaudeăveştiăproasteăiăseălungeşteăfa a. Suplimentar,ă pentruă aă puteaă fiă re inuteă iă codificateă maiă maiă u oră eă bineă s ă identific mă iăs ăanaliz măgesturileăpeperchiăcontrastanteă– unăanumeăgestă iăgestulăcuă semnifica ieăopus .ă Gesturile trebuie interpretate în context.ă"Interac iunea"ă(M.ăArgyle)ăsauăsitua iaă comunica ional - difer ăperspectiva dinăcareăconsider mălimbajulăcorporal,ăca ac iuneă sau caă iă comunicare; noi privilegiem de îndat ă ceă interpret m,ă comunicareaă - este alc tuit ădin: a) Context - situa iaă general ă înă careă areă locă oă întâlnire,ă oă comunicare:ă masa,ă cinematograful,ăteatrul,ăconcertul;ădac ăsuntemăcuăunăprieten,ăunăcoleg,ăoăiubit ,ăcinevaă cuăcareăneăafl mălaăînceputulărela iilorăsauăsuntemăcunoştin eăvechi.ăGesturileătrebuieă raportate la statutul şiărolulăsocial,ălaăvârstaăşiăsexulăcelorăcareăleăfac,ăchiarălaădiferen eleă de stiluri comunicative - introvertit sau extravertit -, ca la un context. b) „Text” („discursul” limbajului corporal) - gesturile, atitudinile, posturile din acel context - care pot fi, la nevoie, înregistrate – darăcare,ăînăsine,ăr mân insuficiente pentru surprinderea aspectelor subtile ale sensuluiăcomunic riiăsauăinterac iunii. c) Subtextul - sensul ascuns pe careă„textul”ă(gesturile, atitudinile, posturile) ni-l poate propune prin mijloace semiotice (intonaţie, gesturi etc.). Aici formula procentelor lui Mehrabiană poateă fiă cuă îndrept ireă citat :ă intona iaă şiă gesturileă fac,ă fa ă de limbajul verbal, maiămultădeăjum tateădinăcantitateaădeăinforma ieăpeăcareăoăputem ob ineăpentruă 21 aăîn elegeăoăsitua ieăanume, peădimensiuneaăeiărela ionar ,ămaiăalesădac ăesteăcontrazis ă deăforulareaăverbal . Gesturile trebuie interpretate,ă laă felă caă iă mesajeleă verbale,ă dină perspectivaă întreb riiălaăcareăr spundăsauăaăproblemeiăpeăcareăoărezolv .ăEsteăesen ialăs ă inemăseamaă deăfaptulăc ăeleăr spundăadeseaăunorăprobleme/întreb riămaiădegrab ăfiziologiceădecâtă semnificante,ă pentruă c ă auă şiă func iiă comportamentală - adaptative, nu numai de semnificare, ca ale cuvintelor. Poateă c ă îiă esteă frigă iă gestulă deă închidere/ap rareă semnific ănumaiăoăîncercareădeăreducereăaăpierderiiădeăc ldur ăaăcorpului;ăpoateăc ăesteă iritatădeăoămu c tur ădeăinsect ăsauădeăhaineleăpeăcareăleăpoart ă iăgesturileăcuămâna la gâtănuăauăalt ăsemnifica ieăetc. Autonomia simbolică a unor semne din limbajul corporal şi simbolismul unor părţi ale corpului Înă majoritateaă cazuriloră deă comunicareă corporal ă gesturileă auă semnifica iiă relativeă iă contextualeă ceeaă ceă leă iă faceă atâtă deă ambigui.ă Gesturile, ca semne cu semnifica iiă autonome ale limbajului corporal, sunt specifice omului. Ele au, al turiădeămimic ăşiă par ialădiferitădeăcomportamentăşiăposturi,ăînăceaămaiămareăm sur ăunăcaracterădeălimbajă – în sensul în care vorbim despre un limbaj al surdo-mu iloră– pentruăc anumite gesturi şiăanumiteămimici îşiăauăsemnifica iileălor,ăsus inuteăsimbolicăşiăoarecumăindiferente la context. Exist ăîns ăşiăunăsimbolismăreligios,ăalchimicăşiăastrologicăalăcorpului,ăadic ăoă determinareăcultural ăaăgesturilor.ăSpreăexemplu,ăFra iiăLimbourg,ăîntr-oăminiatur ădină sec. XV, în Les très riches Heurres du Duc de Berry,ă dină Chantilly,ă aflat ă ast ziă laă muzeulă Condé,ă înf işeaz ă oă sintez ă aă teorieiă microcosmosuluiă careă oglindeşteă macrocosmosul:ăomulădevineăoăhart ăcelest ă– fiec ruiăsemnăzodiacalăîiăcorespundeăoă parte a corpului. 22 Fig. 3. Imagine din Les très riches Heurres du Duc de Berry, (1413 - 1416) Fra iiăLimbourg, muzeul Condé, Chantilly. Schemaăsimbolismuluiăastrologicăesteăurm toarea:ăcreştetulăcapuluiă – berbec; gâtul: taur; umeri-bra e:ă gemeni;ă pieptă superior:ă rac;ă inferioră leu;ă mijloc:ă fecioar ;ă 23 burt :ă balan ;ă zonaă organeloră sexuale:ă scorpion;ă coapse:ă s get tor;ă genunchi:ă capricorn;ăpulpe:ăv rs tor;ăt lpi:ăpeşti.ăSemnifica iaăgesturilorăseăîmp rt şeşteădinăastfelă deă simbolismeă construiteă cultural,ă celă pu ină înă egal ă m sur ,ă caă şiă dină corela iaă cuă limbajul, cu discursul verbal. S ă relu mă sumar,ă dup Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, Editura Artemis, Buc., 1994, vol. 1-3: a) Degetulăar t tor:ăjudecat ,ăhot râre,ăechilibru,ălinişte,ăst pânireădeăsine;ăcelămijlociu:ă afirmareaă personalit ii;ă celă mic:ă dorin eă ascunse,ă puteriă oculte,ă divina ieă (ezoteric);ă inelarul:ăsexualitate,ăpl cere;ăiarăpolicele:ăsemnulămasculinit ii. b) Bra ulă– for ,ăputere,ăajutorăacordat,ădistribuire,ămân ăaădrept ii.ăBra eleăridicateăînă liturghiaă creştin :ă chemareaă harului,ă deschidereaă sufletuluiă c treă binefacerileă dumnezeieşti.ă Înă situa iiă deă conflict:ă predare,ă supunere,ă chemareă laă clemen .ă Mâna:ă activitate, dominare, putere. c) Diferen aădintreădreaptaăşiăstângaăeăunăsimbolismăimpusăcorpuluiăşiădiferităînăfunc ieă de culturi. În occident,ă dreaptaă esteă favorabil ,ă reprezentând: for ,ă îndemânare,ă masculinitate,ă ordine,ă munc ,ă fidelitate,ă autoritate,ă ierarhie,ă stabilitate,ă tradi ie,ă autosatisfac ie.ăStângaăeste: nefast ă(sinistr ),ăfeminin ,ănocturn ,ăsatanic ,ădezordine,ă incertitudine,ă nemul umirea,ă mişcarea,ă revendicarea,ă c utareaă progresului,ă inova ia,ă riscul. Înă China:ă opozi iaă nuă esteă absolut ,ă stângaă eă parteaă onorabil ,ă masculin ,ă reprezint ăcerulă(yang),ădreaptaăesteăp mântulă(yin)ăşiăapar ineăfemeilor.ăÎnăgeneral,ăseă ofer ăcuăstângaăşiăseăprimeşteăcuădreapta.ăÎnăJaponia:ăstângaăesteăparteaăîn elepciunii,ă credin ei,ăinstinctului,ăînăleg tur ăcuăsoarele,ăelementulăb rb tesc.ăDreaptaăeăînăraportă cu luna, apa, elementul femeiesc. d) Ochiulăesteăaproapeăuniversalăsimbolulăpercep ieiăintelectuale. Privirea este simbolul revela iei. e) Nasul,ăcaăşiăochiul,ăesteăsimbolulăclarviziunii,ăperspicacit ii,ădiscern mântului,ădară mai degrab ăintuitivădecâtăra ional. f) Fa aăexprim ăgândurileăşiăsentimenteleăşiăoglindeşteăpersoana;ămisticiiăimplor ădeălaă Dumnezeuăs ăleăarateăfa a:ărecompensaăh r zit ăvie iiăveşnice.ă g) Piciorul:ăsimbolăalăleg turilor,ăcontactelor,ăînlesneşteăapropierea. 24 Simbolismul gestual este,ă dup ă cumă seă vede,ă legată multă deă ună simbolismă ală corpului. Avem de a faceămaiădegrab ăcuăinvocareaăunorăsemneăpreexistenteăsimbolică şiă statice.ă Dară limbajulă corporală esteă maiă degrab ă dinamic, este o activitate semnificant .ăLaăfelăcaăşiăpentruăfizic ăoăevolu ieăapareăîn semiotica limbajului corporal atunciăcândăseăintroducăcuantific rileăspa iale iătemporale. Spaţiul în limbajul corporal Edward T. Hall, în The Silent Language (1980), numeşteăproxemic ăansamblulă observa iiloră şiă teoriiloră privindă uzajulă peă careă îlă faceă omulă cuă spa iulă caă iă concept cultural. Animalele se împart în teritoriale sau non-teritorialeădup ăcumăap r ăsauănuăună teritoriu. Propriu speciilor agresive, omul e un animalăteritorial;ăatitudineaăteritorial ă esteăunăr spunsăbiologicăînn scutălaăagresivitateaăaltuia.ă Termenulădeă„proxemic ”ăaă fostăpentruăprimaăoaraăfolositădeăEdwardăHallăînăstudiulăcuătitlul:ă„Proxemics – the study of man’s spatial relations and boundaries”,ă undeă subliniaz ă c ă problemaă spa iuluiă exist ă şiă înă lumeaă animal ,ă ar tândă c ă primeleă cercet riă privindă comportamentulă animalelorăînămediulănaturalăşiăînăcaptivitateăauăfostărealizateădeăetologulăeleve ianăH. Hediger (1950). Acesta a identificat cinci tipuriădeădistanteăşiăanume: „distan aădeăfug ”ă - distan aăcareăîiăpermiteăunuiăanimalăs ăscapeăprină fug ădac ăsimteăapropiereaăaltuiăanimal; „distan aăcritic ”ăsauă„distan aădeăatac”ă– deălaăcareăfugaăpentruăaăsc paă deăatacatoriănuămaiăesteăposibil ; „distan aăpersonal ”ăsauă„distan aăinterpersonal ”ădintreădou ăexemplareă dinăaceeaşiăspecie.ăEaărezult ădinăconfruntareaătendin elorădeă„aăfiăîmpreun ”ăşiădeă„aăfiă singur”; „distan aădeăapropiere”ăpeăcareăanimaleleăoăp streaz ăîntr-un teritoriu; „distan aăsocial ”ăpeăcareăunăindividăoămen ineăfa ădeăceilal iămembriăaiă grupului. Peă bazaă studiuluiă distan eloră laă animale,ă Edwardă Hallă faceă m sur toriă aleă pragurilorădeăreceptareăaăvocii,ădelimitândăpatruădistan eăînăcomunicareaăinteruman : „distan aă intim ”ă (40, 50 cm:ă suntă dateă dou ă limiteă aleă distan eloră pentruă caă acesteaănuăsuntăfixe,ăabsolute,ăciărelativeălaăculturaă iămediulăcontextuluiăcomunic rii!) 25 înă careă po iă sim iă prezen aă celuilalt,ă mirosul,ă respira ia.ă Esteă ună spa iuă deă protec ieă pentru individ, accesibil numai persoanelor apropiate, partenerului, iubitei sau iubitului, propriiloră copii.ă ă Apropiereaă interlocutorilor,ă acceptareaă acestoraă înă zonaă distan eiă intimeăexprim ăoăapropiereăpsihologic .ăÎnăcazulăacesteiădistan eăseăopereaz ăolfac ia,ă contactul cutanat, sensibilitatea termic ăşiăelementulăvizual; „distan aă personal ”ă (50, 75 cm) în care indivizii îsi pot atinge mâinile, defineşteă limitaă contactuluiă fizică direct cuă ceilal i.ă Laă acestă nivelă nuă putemă detectaă c ldura,ă respira iaă celuilaltă şi,ă înă generală avemă dificult iă înă aă men ineă contactulă laă nivelulăochilor.ăDac ăacestăspa iuăesteăînc lcat,ăneăsim imăinconfortabil,ălucruăsesizabilă prinămişc riăexcesiveălaănivelulăcorpului,ăiarăreac iaăfa ădeăinvadareaăspa iuluiăpersonală esteăînăfunc ieădeătipulădeărela ieăpeăcareăoăavemăcuăinterlocutorul. „distan aă social ”ă (1,5,ă 3ă m)ă esteă distan aă înă careă pierdemă detaliileă privindă interlocutorul.ăEsteădistan aălaăcareăseădesf şoar ăceleămaiămulteăinterac iuniăindividualeă obişnuite,ătranzac iile,ăafacerileăcuăcaracterăformal.ăDispunereaămobilieruluiă ineăseamaă deărespectareaăacesteiădistan e.ăContactulălaănivelulăochilorăesteăfoarteăimportantăpentruă aămen ineăunănivelăoptimăalăcomunic rii,ăvoceaăesteămaiăridicat ,ăiarăinflexiunileăvociiă auărolulădeăaăreduceădistan aăsocial . „distan aăpublic ”ă(3,ă6ăm)ăesteădistan aălaăcareăindividulăesteăprotejatăşiăpoate Fig. 4.ăIntervaleleăspa iale interpersonale în comunicare 26 deveniă defensivă dac ă esteă atacat.ă ă Laă acestă nivelă suntemă destulă deă aproapeă pentruă aă urm riăac iunileăinterlocutorului,ădeşiăpierdemădetaliiăaleăcomportamentuluiăacestuia:ă expresiileă fe ei,ă direc iaă priviriiă etc.ă Înă acestă caz,ă v zulă şiă auzulă auă ceaă maiă mareă importan ,ăsenza iileătactileăfiindăpracticăeliminate. Termenul de "spaţiu personal" este îns ăinventat de D. Katz în 1937, popularizat de R. Sommer, în 1969, apoi preluat de Hall: e oăprelungireăteritorial ăaăcorpului,ăca un fel de bul ,ăde inel sau de cochilie. I se substituie (E. Goffman, Roger Lécuyer) termenul de "distanţă interpersonală" - careăesteăvariabil ăînăfunc ieădeăsitua iaăinterac iunii;ăHallă şiăapoiăunulădinădiscipoli,ăJ.A.ăScottăconstat ădiferen eăînăfunc ieădeăculturi,ăiarăMichaelă Argyleădescrieădiferiteăculturiăşiălocuriăînăfunc ieădeăutilizareaăcultural ăaăspa iului. Dinamica spaţiului personal în limbajul corporal Michaelă Argyleă şiă Janetă Deană auă formulată înă 1965ă pentruă uneleă tipuriă deă interac iuniă înă comunicareaă nonverbal ă „teoria echilibrului”:ă dac ă oă persoan ă ridic ă nivelulă deă apropiere,ă manifestată prină micşorareaă distan ei,ă prină sporireaă frecven eiă contactuluiăvizual,ăprinăzâmbetăşiăprinăalteăsemnaleăverbaleăşiănonverbaleăşiănivelulădeă apropiereăseăstabileşteădeăc treăambiiăinterlocutori,ăcealalt ăpersoan ătindeăcuăaceeaşiă for ăs ărestabileasc ăechilibrul,ăm rindădistan aăşiăevitândăprivireaăceluilalt.ăÎnăschimbă dup ă„modelul stimulării”ăluiăM.L.Patterson, 1976,ădac ăoăpersoan ăî iăschimb ănivelulă deăimplicare,ăcealalt ăpersoan ăesteăstimulat ăfieăînăsensăpozitiv,ăadic ăreciproc,ăfieăînă sensă negativ,ă adic ă compensator.ă Dac ă nuă apareă nicioă schimbareă aă niveluluiă deă implicare,ăînseamn ăc ăschimbareaărealizat ădeăprimaăpersoan ăaăfostănesemnificativ ă înărespectivaărela ie. 27 Elementul dinamic al comportamentului de comunicare este ajustarea intimit iiă situ riiă spa iale laă intimitateaă rela iei.ă Oă suit ă deă semnaleă semnific ă parteneruluiătipulădeărela ieăpeăcareăvreiăs-oăstabileştiăcuăel:ăteăapropiiămaiămultădeăcinevaă careăareăochiiăînchişiădecâtădac ăareăochiiădeschişi;ăcuăcâtăunăpartenerăeămaiăaproapeădeă tine,ăîlăpriveştiămaiăpu in.ă Înăcazulă Consecinţe: Sc dereaăconstrâns ăaădistan eiăareă proximit ii,ăimportan aăcontactuluiă caăefectăsemnificareaădistan eiăprinăalteă vizualăscade,ăpeăcândăcelăolfactivăşiă mijloace. (Exemplu: în mijloacele de transport tactil cresc. în comun, aglomerate, sau în lift: nu vorbim, Legea proxemicii, evit măprivireaăcelorlal i,ăneăîndrept măexcesivă formulat ă sintetică deă Edwardă T. aten iaăasupraăaăaltcevaă- peisaj, carte, ziar, Hall, neă spuneă c : „dintreă toateă numereleăceăindic ăetajul;ăarbor măoăexpresieă lucrurile egale într-un anumit fel, neutr ,ăgoal ăemo ional.)ăSc dereaăconstrâns ăaă cele care sunt mai aproape de distan ei,ăintruziuneaăînăspa iulăintimăneăreduceă individ sunt mai importante decât autonomiaăconştiin ei:ăstilulăinterogatoriiloră celeă îndep rtate”.ă Proximitatea poli isteăînăuneleăfilmeăamericane;ăuneleătehniciă afectiv ă scurteaz ă distan aă dintreă sentimental-erotic-apetitiveăfolosescăaceast ă parteneri; la fel conformitatea de consecin ăetc.ăLaădemonstra ii,ăoăparteădină opinii;ă ini iativaă atingeriiă sauă furieăeăprodusulăaglutin riiăşiărestrângeriiă apropieriiă apar ineă superiorului;ă spa iuluiăpersonal;ăpoli iaădisperseaz ă b rba iiăstauămaiădep rta i, între ei, mul imileăpentruăaăleăpotoli. decât femeile, între ele; copiii stau mai apropia i,ăîntreăei,ădecîtăadul ii, apoiădistan aăcreşteăcuăvârstaăşiăîncepeăs ăscad ădinănouădup ă40ădeăani.ăOădistan ămaiă mic ă permiteă intrareaă înă func ieă aă maiă multoră canaleă deă transmitere/receptareă aă mesajelor:ăînăafaraăcanaluluiăvizual,ăintervinăauzul,ăsim ulătactil,ăsensibilitateaătermic ă şiăolfactiv .ăSentimenteleăreciproceăconstituieăfactorulădecisivăînăstabilireaădistan ei:ăex.ă cumăaşeaz ăprofesorul, elevii, sau cumăseăaşeaz ăstuden ii într-oăsal ădeăcurs;ărela iileă ierarhiceă (dup ă oă expresieă verbal :ă “cinevaă î iă esteă sauă nuă apropiat”!). Men inemă oă distan ămaiămic ădac ăsuntemăl uda iădecâtăatunciăcândăsuntemăcritica i.ăMicşorareaă distan ei fa ădeăceiăcuăcareăcomunic măesteăunăsemnădeăsolidaritate.ă 28 De asemenea factorii contextuali genereaz ă tendin eă deă m rireă sauă deă micşorareă aă Indica ie:ăP stra iădistan aă distan eiă fa ă deă interlocutor.ă cuvenit ăpentruăaănu-i agresa Intimitatea contextuluiăcreşteădistan aădintreăparteneriă(teoriaă peăceilal i.ăFeri i-v ăs ăleă echilibrului); zgomotulă scadeă distan a;ă laă fel,ă înc lca iăteritoriulăsauăs ăleă amuzamentul;ămuncaăoăcreşte.ăCuăcâtăspa iulăfizică ocupa iăspa iulă(scaunul, masa înă careă neă afl mă esteă maiă largă cuă atâtă tindemă s ă etc.)ăpersonal.ăDistan aăpoateă micşor mă distan aă interpersonal .ă Spa iulă înă careă sc deaăpeăm suraăcunoaşteriiă seăconverseaz ăvaăfiămaiămareăîntr-un apartament şiăaccept rii.ăLaăînc lcareaă decâtă peă strad ă şiă vaă fiă mai mic într-oă înc pereă teritoriuluiămaimu eleă spa ioas ădecâtăîntr-unaăîngust .ăÎnăplus,ăsubiectulă procedeaz ăcaănoi:ăaducă înă jurulă c ruiaă seă desf şoar ă interac iuneaă poateă ofrande - fructe, flori, cum generaăvaria iiăaleăspa iuluiădeăinterac iune.ăAstfel,ă facemăşiănoiăcând,ămergândăînă când vorbim despre probleme personale sau vizit ,ăînc lc măteritoriulă împ rt şimă secrete,ă men inemă oă distan ă maiă gazdei. redus ădecâtăatunciăcândăvorbimădespreăproblemeă cuăcaracterăgeneralăsauăcândăavemădiscu iiăformale. Distan eleă sunt, deci, relative.ă Eleă depindă deă tipulă deă comunitateă uman ă teritorial ălaăcareăapar ineăsubiectulă- satăsauăoraş;ăoraşămicăsauăoraşămare - şiădeătipulă deă cultur .ă Exemplu:ă foarteă vizibil ă diferen aă întreă Occidentă şiă Orient:ă japoneziiă îiă consider ăpeăoccidentaliătrufaşi,ăoccidentaliiăîiăconsider ăpeăjaponeziăb g re i.ăE.T.Hall, (1963):ă„Ceeaăceăpentruăunăamericanăînseamn ăapropiere,ăpentruăunăarabăpoateăînsemnaă distan are”.ăăEste ceea ce s-aănumit,ădatorit ăfilm riiăacestuiăcomportamentăpeăholurileă ONU,ă „valsul ONU”:ă pentruă aă puteaă vorbi,ă partenerulă arabă (sauă japonez,ă dup ă alteă surse) seăapropieădeăcelăamerican,ăcareăseăîndep rteaz ăcuăunăpas.ăPartenerulăarab,ăcareă simteăc ănuăpoateăcomunicaăpesteă„pr pastia”ăastfelăcreat ăseăapropieădinănou;ălaărândulă lui americanul seăîndep rteaz ădinănouăş.a.m.d. Spa iileăcareăneăapar inăreprezint ăoăextindereăaăspa iuluiăcorporal.ăExist ăgesturiă tipiceădeămarcareăaăspa iuluiă(teritoriului)ăsauăpropriet ii:ă prinăpunerea mâinii sau a piciorului. Autoturismele, avioanele, b rcileă peă careă leă conducemă neă extindă totodat ă spa iulăpersonalăpân ălaărespectiveleădimensiuni;ăsporeşteăastfelăşiăimagineaădeăsine. 29 Timpul în limbajul corporal Timpul în limbajul corporal este maiăpu inăstudiat,ăpentruăc ănecesit ăaparatur ă de înregistrareă iăm surare,ăprocedurileăsuntămaiălaborioaseă iăinterpretabil prin simetrie cuă spa iul:ă a-iă faceă peă oameniă s ă aştepte,ă caă şiă a-iă ineă departeă spa ial, serveşteă laă men inereaăpozi iilorăierarhiei.ăÎnăritualulăaştept riiădispre ulăpentruăspa iul cuiva devine dispre ă pentruătimpulăcuiva:ă „distribu iaătimpuluiădeăaşteptareă coincideă cuădistribu iaă puterii”5. Experiment filmat: Cândăcinevaăbateălaăuş ăîntr-oăinstitu ieăsauăfirm ,ătimpul întreăb taieăînăuş ăşiăintrareăşiătimpulăîntreăb taieăşiăr spuns sunt corelate cu pozi ia de putereăînăierarhiaăinstitu iei. Darăceaămaiămareăcomplica ieăînăceeaăceăprive teălimbajulăcorporalăvineădeălaă faptulăc ăeste unămodădeăcomunicareărapid:ăr spunsulălaăsemnaleleăcorporale vine în 1/25ădeăsecund !ăEă iămotivulăpentruăcareăscap ,ăînăceaămaiămareăm sur ăcon tiin ei:ă comunicareaă corporal ăesteăcaă iă circula iaăpeăautostrad :ă deămareăvitez ă - mult mai mare decât aceea a transmiterii mesajului verbal - iăcontinu ăînăambeleăsensuriă– nu discontinu ,ă cândă dinspreă emi toră spreă receptor,ă cândă invers,ă cumă seă întâmpl ă înă schimbul politicos de mesaje verbaleăînă careăfiecareăpartenerăî ă ascult ăpeăcel laltă iă vorbe teăabiaădup ăaceea! Între explicare și interpretare: înțelegerea limbajului corporal Cevaăpoateăfiăîn elesăfieăprinămecanismulăcauzeloră iăcondi iilorăcareăîl produc, fie prinăsemnifica iaăpeăcareăoăareă iăcareăneăprevineăasupraăsensurilorăînăcareăîlăputemă lua. Înă primulă cază esteă vorbaă despreă efecteleă uneiă ac iuni,ă înă celă deă ală doileaă despre mesajul / mesajele unui semn sau unor semne. Problema care se pune aici este de a decideăceăesteăşiăceănuăesteăsemnăînăcondi iileăînăcare,ăînăprezen aăuneiăconştiin e,ăcareă interpreteaz ă iă în elege,ătotulă esteăsemnă iă devineălimbaj.ă Cu atât mai mult în cazul ac iunilorăumane,ăpentruăcareădefinitoriuăesteămaiădegrab ăscopulădecâtăcauzaă iăînăcare, de fapt, scopul este cauza. Orăesteăefectivăsemnăceeaăceăareăinsuficient ăsubstan ăsauă 5 Nancy M. Henley, Body politics. Power, Sex, and Nonverbal Communication, Prentice-Hall.Inc 1977, London, p. 45-46 30 energie pentru aăefectuaăcevaăaltfelădecâtăînăsemnifica ie:ăpu in tateaăsubstan ial ăsauă energetic ă face, din fragmentul material sau energetic, semnificantă şiă dină entitateaă respectiv ăsemn! Diferen aădintreăgesturiăşiăac iune esteădiferen aădintreăoămi careăcorporal care, în principiu, indic ăcevaă- poate chiar indica o ac iuneăsauăinten iaăuneiăac iuni,ăcaăatunciă cândăcinevaăschi eaz ăgestulădeăaădeschideăunăpachet,ăînăideeaădeăaăfi aprobat de cel în fa aăc ruiaăseăpetreceăscena,ăîn acest caz, echivalentulămimicăpentru:ăpotăs ădeschid…? Sauăcaăînăsitua iaăuneiăconfrunt ri, atunciăcândăoponen iiăseăamenin ădoară iănuăducă gestulăpân ălaăcap t,ătransformându-l într-oăac iuneădeălovire - şiăoămi careăcorporal ă careăchiarăefectueaz ăceva - ac iuneaăefectiv ădeăaădeschideăpachetul. Explicareăsauăinterpretare?ăProbabilăc ăinterpretareăpentruăc ăavemădeăaăfaceăcuă semnificareaăuneiăinten ii,ăadic ămai, precis,ăcuăoăac iune f r ăfinalizare iăchiarăf r ă inten iaădeăfinalizare. Aici probabilăc ăseăna teăgestulă i, mai ales, apare posibilitatea gestului ca semn! A aăseăfaceăc ăpeste tot în limbajul corporal exist ăunăamestecăsimbolică– motivat iă c ă elă poateă fiă în elesă dină dou ă perspective:ă ceaă aă interpret riiă iă ceaă aă explica iei.ă Privilegiemăperspectivaăinterpret riiăpentruăc ,ăde iămaiăimprecis ,ăesteămaiăstabil ă iă maiă sigur decâtă explica iileă tiin ificeă cauzaleă careă seă schimb ă maiă frecvent.ă Eaă seă bazeaz ă peă grilaă interpretativ ă prim ă peă careă oă propuneă iă careă sertizeaz ă eficientă simboliculă iă naturală înă interpretareaă gesturilor.ă Vomă ad ugaă îns ă iă alteă grileă deă interpretare careăsuplimenteaz ăprinăexplica iileăneuroştiin elorăposibileleăsemnifica iiă iă sensuri.ă Esteă vorbaă despreă grilaă reac iiloră limbice,ă propus ă deă expertulă FBI,ă Joeă Navaroă iădeădr.ăMarwinăKarlins,ădeăgrilaăsinergologiei,ăpropus ădeăPhilippeăTurchetă iă mai alesădeă grilaă expresiilorăfacialeă aleăemo iilorăfundamentaleăini iat ădeăDarwină iă elaborat ădeăPaulăEkman.6 6 Pe care l-aăf cutăcelebruăserialulăLie to me,ăpentruăcareăaăfostăconsultantă tiin ifică iăundeăapareăcaăerouă principal, sub numele dr. Cal Lightman 31 3. Tipologii interpretativ-explicative ale gesturilor Grila spaţial-simbolică Primaăşiăceaămaiăsimpl ăinterpretare a gesturilor este,ăaşaăcumăs-a v zutămaiăsus, cea înăfunc ieădeăsimbolismul diferitelor p r i aleăcorpuluiăcareăleăproduc.ăDeşiăpare cea mai îndemân şiă maiă clar ,ă insuficien aă acesteiă interpret riă rezult ă dină fixismulă şiă simplismul ei. Nuătoateăgesturileăauăaceiaşiăgenez ăşiăaceeasiănatur :ăuneleăgesturiăsuntă universale, altele sunt specific culturale. Iar cele universale – ca, spre exemplu, ridicatul umeriloră caă necunoaştere,ă nedumerire,ă supunereă -, suntă maiă degrab ă fundamentateă biologicăşiănuăauăunăîn elesăsimbolic în sine, iar cele simbolice, fundamentate cultural, auăunăîn elesă simbolic, dar el este adesea strict local, cea ce face ca interpretarea de acestăfelăs ăfie foarteăpar ial .ăDeăaceeaăamă prezentat mai sus, al turiădeăperspectivaă cultural-simbolic ă şiă peă ceaă aă spa iuluiă antropologică ală comunic riiă interpersonale,ă fundamentat biologic,ămaiăriguroas ă iămaiătestabil . Topologiaăspa iuluiăpersonalăînă limbajulăcorporalătrebuieăîn eleas ăcaăfiindăalc tuit ănuăatâtădinăsimpleădistan e,ăcâtădină zone sau intervale (care se vad mai bineăînăschemaădinăfiguraă3).ăTotodat ,ătrebuieăs ă ad ug măînc ăunăintervalăfa ădeăceleăpatruăaleăluiăE.ăHall,ăcareăseădovedescăastfelăaăfiă cinci: • subă15ăcmă(laăintervalădeăoăpalm ):ăzonaăcontactuluiăfizic;ăspa iulătandre ei,ăală atingeriloră iămângâierilor,ăînăcareăseăaccept ăîndr gosti ii,ăsauăcelăalărela iilorăcopiip rin i; • întreă15ăşiă45ăcmă(la interval de unăcot,ăcândăst măcuămâinileăînă olduri):ăspa iulă intim;ăspa iulăînăcareăseăaccept ărudeleăapropiate,ăprietenii; • întreă45ăşiă120 cm (la interval de unăpumnădatăcuămânaăîntins ):ăspa iulăpersonal;ă distan aăpeăcareăoăp str măfa ădeăceilal iălaăîntâlniriăprieteneştiăşiăceremoniiăoficiale; • între 120 şiă360ăcmă(dincolo de posibilitatea atingerii corporale fizice):ăspa iulă social;ădistan aăpeăcareăo p str măfa ădeănecunoscu i; • pesteă 360ă cm:ă spa iulă public;ă distan aă deă adresareă fa ă deă ună grupă mareă deă oameni. 32 Fig. 5.ăIntervaleleăinterpersonaleăalăcomunic riiărevizuite Darăpentruăoămaiăbun ăreperareăaăgesturilorăfoarteăimportant ăesteăomogenizarea coordonatelorăbiologiceăşiăculturaleăaleăproducerii limbajului corporal prin introducerea simbolismuluiă religiosă şiă culturală înă spa iulă „biologic”ă ală distan eloră interpersonale.ă Drept ghid pentru dimensiunile simbolice ale gesturilor putem folosiăspa iulăsacruăatît de bine prezentat prin cele 7 dimensiuni simbolic mitologice, despreă careă vorbe te Mircea Eliade. Este vorba despre cele 3 niveluri: sus/cerul,ăadic spa iulăsimbolicăală divinit ilorăceleste,ăalăzeilorăsolari;ăzonaămedian /p mântul,ărespectiv spa iulăsimbolic alăumanit ii;ăjos/lumeaăsubp mântean , spa iulăsimbolicăal divinit ilorăsubterane,ăală demonilor. Dinamic,ăceleătreiăniveluriăconducălaădou ădirec iiăaleămi c rii:ăînăsusă iăînă jos. Peălâng ăceleătreiăniveluriămaiătrebuieăre inute 4ădirec ii: fa ă– spateă iăstânga – dreapta. Conota iileăsimbolice ale gesturilorăseăstabilescăînăprimulărândăînăfunc ieădeă aceste niveluriă iădimensiuniăspa ialeăsimbolice care au un caracter universal. Raportat la corp, cele trei niveluri ale spa iuluiă sacruă determin ă urm toareleă semnifica iiă aleă gesturilor: peste nivelul umerilor,ă corespunz toră spa iului simbolică ală divinit iloră celeste,ă seă voră plasaă gesturileă spirituale,ă întreă nivelulă umeriloră iă celă ală ombilicului, corespunz torăspa iuluiăsimbolic terestru, alăumanit ii, se vor plasa gesturile afective, subă nivelulă ombilical,ă corespunz toră spa iuluiă simbolică divinit iloră subterane,ă ală demonilor, se vor plasa gesturile senzuale. S ămaiăre inemăc ăînăraportăcuăacesteăniveluriă direc iaăgesturilorăpoateăfiăînăsus/ascendent ăsauăînăjoc/descendent .ăÎnainte/înăfa ă iă 33 înapoi/înăspateăarat ăsimbolicămi careaădeăatrac ieăspreăcevaăsauăpeăceaădeăaăteăferi/evitaă ceva, iar stânga – dreapta r mânădeocamdat ,ăpân ălaăexplica iileămaiălargiădeămaiăjos,ă conotate doar printr-un vag r uă iăbine. Fig. 6. Niveluriă iădimensiuniăspa ialeăsimbolice Dină combinareaă distan eloră interpersonaleă dină schemaă luiă Hallă cuă celeă treiă niveluriăşiăpatruădirec iiăsimboliceăaleăspa iuluiăsacruădinăhermeneuticaăluiăMirceaăEliade rezult ăoăgril ăspa ial ăcomplex ăşiătridimensional ăînăcareăputemăîncadraăinterpretativă oriceă gest,ă postur ă sauă atitudine.ă Plasareaă gestuluiă înă intervaleleă distan eloră interpersonaleăvaăstabiliăcalitateaărela iei,ăpesteănivelulăumerilorăseăvorăplasa gesturile spirituale,ăîntreănivelulăumeriloră iăcelăalăombiliculuiăseăvorăplasaăgesturileăafective,ăsubă nivelulă ombilicală seă voră plasaă gesturileă senzuale.ă Direc iaă mi c rii:ă înă susă – în jos, înainte/înă fa ă - înapoi/în spate, stânga – dreapta, intervin suplimentar pentru a determinaăsemnifica iaăgesturilor,ădup ăcumăseăvaăvedeaămaiăjos. 34 Fig. 7.ă Grilaă interpretativ ă spa ial-simbolic ceă rezult ă dină suprapunereaă intervalelor interpersonaleă ală comunic riiă cu nivelurile iă dimensiunile spa ialeă simbolice Grila interpretativ ăspa ial-simbolic neăfurnizeaz ăaxeleăfundamentaleăaleăunuiă cod, dar idealulă interpret riiă limbajuluiă corporală reclam ă folosireaă concomitent ă iă ierarhizatăsuprapus ăa tuturor celor patru grile care sunt separate aici mai ales din motive deăexpunereădidactic . De altfel, cum se va vedea mai jos, iăînăcazulăaplic riiăgrileiă spa ial-simbolice accentele pe folosirea anumitor coordonate pot fi destul de diferite. În cazul acestei grile, accentul cade pe interpretarea limbajului corporal ca limbaj. În cazul celorlalte trei grile interpretativ-explicative, care vor urmea, accentul cade pe explicarea anumitorăgesturi,ăposturiăsauăatitudini:ăeleăexplic ,ăfiecareăpeăaltătemeiăalăgenezei,ădeă undeăarăputeaăproveniăsemnifica iaălor.ăDinăcauzaămultiplelor sisteme semnificante care compunălimbajulăcorporală iăaătemeiurilorăexplicativeădiferite,ăexempleleădeăgesturiăvoră fiăincluseăgrupat,ămaiădegrab ăînăariaăunuiăprincipiuăexplicativ-interpretativ, decât în a altuia,ăînăfunc ieădeăfor aăexplicativ ăaărespectivului principiu. 35 S ăd măcursăinterpret rilorăpeăcareăleăpoateăproduceăacest ăgril ăspa ial ăpeăcareă am construit-oăpornindădeălaădistan eleăinterpersonaleăeviden iateădeăE.ăT.ăHallăşiădeălaă dimensiunileăşiănivelurileăsimboliceăaleăspa iuluiăteoretizate de Mircea Eliade. S ălu m,ă spre exemplu, situa iaăîmbr i riiăîntreădoiăoameniădeăsexădiferit.ăCând doi oameni de sexădiferităseăîmbr işeaz ăprieteneşte, corpurileălorăseăating,ăadic ăseăafl ăînăzonaădeă sub 15 cm, zona contactului fizic, doar în parteaăsuperioar ăaăzoneiămedianeă– a zonei dintreăliniaăumeriloră iăliniaăombiliculuiă– respectiv în zona gesturilor afective, iar între şoldurileălorăr mâneădistan aădeă15ăcm.ăPrejudecataăneăfaceăs ăcredemăc ăoăfemeieăî iă fere teă sâniiă deă atingere;ă deă fapt,ă înă îmbr i rileă doară afectuoaseă eaă î iă fere teă maiă degrab ă bazinul.ă Imagineaă celoră doiă careă seă îmbra iseaz ă doară afectuosă seam n ă cuă aceeaăaăunorăr u teăpentruăc ăceiădoiăî iăretragăfiecare bazineleăastfelăîncâtăs ăr mân ă întreăeleădistan aădeă15ăcm.ăIar parteaăcareăseăatingeăs ăfieăsituat ăînăzonaăsuperioar ăaă bustului. Dac ăîntreăceiădoiăexist ăoăleg tur ăerotic ,ăatunciă iădistan aădintreăbazineleă lorăvaădisp reaă iăcorpurileăseăvorăatingeăînăzonaădeăsubănivelulăombilical,ăadic ăînăzonaă gesturilor senzuale! Fig. 8. Îmbr i areăerotic ă iăîmbr i are afectuoas prieteneasc Oăalt ăinterpretare, la fel de sugestiv pentruăgrilaăspa ial-simbolic în întregime, poateăfiăaplicat ăstângerilorădeămân . Strângereaădeămân ătipămanşon,ăcuăambeleăpalme inândăpalma celuilalt, înseamn afec iune, profunzime a sentimentelor. Dar este iăo strângereă deă mân ă care a fost r spândit , prin 1920, printre politicieni americani…ă Trecereaădeălaămân ălaăîncheietur ,ăbra ,ăcot,ăantebra ,ăum răindic ăunăplusădeăafec iune înăcreştereăgradat , peăm suraăp trunderiiăînăspa iulăintimă– de la 45 de cm. la sub 15 cm. - al celuilalt. Deăasemenea,ăschimbareaăniveluluiăesteăsemnificativ :ădup ăcumăseă vedeăînăilustra iaădeămaiăjos,ădac ămânaăprindeăantebra ulăsauăbra ulăceluilaltăr mâneă 36 înscris ă înă zonaă corporal ă aă gesturiloră afective;ă ajungândă laă um r,ă ajungeă iă laă zonaă gesturilorăspirituale.ăAtunciăcândăcinevaăî iăstrângeămânaăînăchipădeăsalutăcuădreapta,ă stângaăplasat ăpeăum rulăt uăarat ăc ărespectivulăareăoărela ieăafectuos-spiritual ăcuătine, cumăarăfiăcazulăcuăbuniculăt u,ăsauăunchiulăt uămaiăînăvârst ă iămaiăîn elept… Fig. 9.ăGrada iaăafec iuniiăînăstângerileădeămân Nuă întotdeaunaă esteă nevoieă deă toateă coordonateleă gestualeă aleă grileiă spa ialsimbolice. Uneori sunt suficiente doar unele dintre ele. Astfel,ădistan elorăinterpersonaleă intervinădestulădeăvagiăînăceeaăceăprive teăfa a,ăînăschimbăzoneleăspiritual ,ăafectiv ă iă senzual ădinăgrilaăspa ial -simbolic ăfunc ioneaz ăfoarteăbine.ăSemnifica iaăfeluluiăcumă privimăpeăcinevaădatoreaz ămultăzoneiăfe eiăundeăseăînscrieăprivireaănoastr :ăprivireaă oficial ,ăformal ,ăseămişc ădeasupraăniveluluiăochilor,ăînăzonaădescris ădeăunătriunghiă imaginar, pe frunte (corespunde zonei corporale generale a gesturilor spirituale). (Privireaă laă bazaă nasuluiă esteă perceput ă caă oă privireă “prin”ă interlocutor,ă areă ună efectă puternicăperturbatorăşiăeăfolosit ăînăinducereaăhipnozei.)ăPrivireaăinformal ,ăprivireaădeă anturaj - adic ăaăcelorăcuăcareăcelăprivităseăafl ăînărela iiăprietene tiă -, descrieăacelaşiă triunghi,ădarăsubănivelulăochiloră iăcuăvârfulăînăjos,ăînăzonaădintreăeiăşiăbuzeă(similară zonei corporale mediane, în care se înscriu gesturile afective). Fig. 10. Cele trei zone – forma-oficial /spiritual ,ădeăanturaj/afectiv ,ăintim /senzual ă 37 - înăcareăseăînscrieăprivireaăfe eiădup ăceleătreiăniveluriădinăgrilaăspa ial-simbolic Privireaăintim ,ăcuăinten iiă senzualeăsauăchiarăsexualeăseăînscrieăîntreăbuze (eventual ochi – careăsuntăunăfoarteăputernicăreperăalăfe ei) şiăpiept,ăcândăceiădoiăstauămaiăaproape,ă şiăîntre buze (eventual, ochi – ca atractor) şiăîncheieturaăcoapseiăcândăstauămaiădep rta iă (zona de jos, cea în care se înscriu corporal gesturile senzuale). Alteoriă suntă suficienteă distan eleă interpersonale atunci când interpret mă semnifica iaăgestuluiăcuivaăcareăatunciăcândăneăstrângeămânaăsalutându-ne,ăneă ine,ăînă acela iătimp,ăcuăbra ulărigidălaădistan .ăSau,ăinvers,ăcândăfolose teăsalutulăpentruăaăneă apropiaădeăel,ăpentruăaăneăatrageăînăspa iulăintim.ăÎnăprimulăcazăesteăvorbaădespreăcinevaă careădore teăs ăp strezeădistan aăfa ădeănoi,ăînăalădoileaădeăcinevaăcareădore teăs ăfimă maiăapropia i.ăAceia iăinterpretareăpoateăfiădat ă iăgestuluiăceluiăcareăînăsalutăî iăd ădoară dou ădegeteăsauădoarăoăparteădinămân ăsau,ăinvers,ăceluiăcareăî iăprindeăîntreagaămân :ă rezerv ăfa ădeărela ionare,ăprimul,ă iădeschidereălaărela ionare,ăalădoilea. Fig. 11.ăStrângeriădeămân ăsemnificativeăpentruărela iileăinterpersonale Totă a a,ă sunt importante direc ileă înă raportă cuncele trei niveluri interpretate, respectiv: înăsusă iăînăjos.ăPalmele deschise în sus: a da, a oferi, aăar taăcevaăimportant, dară i:ă a primi, a te supune; înă jos:ă aăapuca,ăaă re ine ceva neimportant, a ascunde, a domina.ăPozi iileăpalmeiăînăstrângereaădeămân ăneparalel ăsemnific :ăcelăcareăî iă ineă palma deasupra încearc ăs ădomine; celăcareăî iă ineăpalmaădedesubt se supune. Dac ă palmeleăr mân în plan median, paralele în strângerea de mân ,ăsemnifica iaălorăeăneutr , de fraternitate, de egalitate. Celelaltădou ădirec ii,ădinăceleăpatruăenumerateămaiăsus,ă- înainteă(înăfa )ă– înapoi (în spate) – suntăimportanteăpentruăreac iileăposturaleăsauădeăatitudine,ădespreă care vom vorbi mai încolo, sub alte grile interpretative, dar pot fi foarte bine exemplificateăprinăgesturiăaleăcapului.ăAstfel,ăcapulă inutădreptăesteăpozi iaăomuluiăcuă 38 oăatitudineăneutr ăfa ădeăceleăauzite.ăCuăb rbiaău orăridicat ă– deciău orăînclinatăspreă spate - denot ăaten ieăsauăarogan ,ăcreştereaăsentimentuluiăproprieiăvalori.ăL sat Fig. 12. Semnifica iileă direc ion riiă c u uluiă palmeloră seă aplic ă directă laă strângerileă deă mân ,ă careă înă func ieă deă pozi iaă palmeloră este:ă dominant ,ă supus ,ă egalitar . destinsăpeăspate:ărelaxare,ăpredare,ăreducereaăaten iei.ăInvers,ăcapulăplecatăspreă direc iaă înainteă denot ă supunere,ă dac ă esteă întreruptă contactulă vizuală (“a- iă plecaă capul”),ă dar poate însemna îndârjire,ă dac ă esteă men inută contactulă vizuală (“aă luaă peă cinevaăînăcoarne”).ăÎnclinat mai mult înăjos,ăsemnific ăoăatitudineănegativ ăsauăunaădeă evaluareăcritic .ăToateăacesteăpozi iiăaleăcapuluiăspreăînainteăsauăînapoiăpotăfiăînso ite,ă bineîneles, de alteăgesturi,ăcareăleăprecizeaz ,ăsuplimentar,ăsemnifica ia. La fel în cazul trunchiului: înclinare înainte înseamn ăinteresăpentruăceeaăceăareăînăfa ăsau acordul; înclinare înapoi, dezinteres, dezacordul. 39 Fig. 13.ăAtitudiniăaleăcapuluiăînăfunc ieădeădeplasareaăînainte/înăfa ă– înapoi/în spate Laă felă caă înainteă (înă fa )ă – înapoi (în spate), stânga – dreaptaă suntă direc iiă puternic conotate simbolic înămitologiiă iăreligii. Actualmente, pare c ădincoloădeăacestă simbolismăintervineădiferen ierea pe care neuro- tiin eleăauăeviden iat-oăîntreăceleădou ă emisfereăcerebrale:ăemisferaăstâng ăesteăanalitic ă iăra ional ,ăceaădreapt ăesteăsintetic ă iătransra ional .ăMaiătrebuieă inutăseamaădeăfaptulăc ătraiectoriileănervilorăcareăducălaă respectivele emisfereă suntă inversateă înă coloanaă vertebral ,ă astfelă c ă emisferaă stâng ă comand ăparteaădreapt ăaăcorpuluiă iăinvers,ăemisferaădreapt ăcomand ăparteăstâng ăaă corpului. Astfelă c , motivată neurologic,ă dară iă sus inut simbolic, în Occident mâna dreapt ă reprezint ă înă comunicareaă corporal con inutul,ă informa iile, mânaă stâng , rela iaădintreăceiă careăcomunic .ă Sprijinirea pe piciorul drept, indic ăoă activitate mai intens ă aă emisfereiă stângi, deci analiz ă critic ,ă logic ,ă obiectivitate.ă Sprijinireaă peă piciorul stâng,ăactivitateămaiăintens ăaăemisfereiădrepte, deci receptivitate la stabilirea deărela ii. Schimbareaăpicioruluiăînseamn ăschimbareaăaccentului pe procesele mentale ale celeilalte emisfere. Întrucâtă proiec iaăurechiiăstângiă eăpeăemisferaădreapt , iar a urechii drepte pe emisferaăstânga,ăatunciăcândăascult măcuăurecheaăstâng - eventual,ăcuăcapulău orăîntorsă sauăaplecatăspreăum rulădrept -,ăascult măemo ională iăsintetic, cu dorin aădeăaărealizaă contacte, iă d mă aten ieă maiă alesă aspectuluiă rela ionară ală comunic rii.ă Invers,ă atunci cândă ascult mă cuă urecheaă dreapt ă - eventual,ă cuă capulă u oră întorsă sauă aplecată spreă um rulăstâng -,ăascult măra ională iăanalitic, aten iălaăcon inut şi, eventual, critici, iăd m aten ieămaiăalesăaspectuluiădeăinforma ie alăcomunic rii. Cuăochii,ăsitua iaăeăînc ămaiă complex :ăîntrucâtăfascicolulădeăneuroniăretinieniăresponsabiliădeăvizualizareaăcâmpuluiă 40 vizual stâng pentru fiecare ochi ajung în cortexul vizual drept – iăinversă– noiă„citim”ă emo iileădeăpeăjum tateaăstâng ăaăfe eiăceluiăpeăcareăîlăprivim.ă Fig. 14.ăFunc iileăcelorădou ăemisfereăcerebrale Deă oă interpretareă careă combin ă ună pică nivelurileă spa ialeă reinterpretateă cuă direc iileăstângaă– dreaptaăbeneficiaz ă iăorientarea privirii. Este vorba despre ceea ce neuro- tiin eleănumescă„privireaăneurologic ”,ărespectivăprivireaăraportat ălaătipulădeă procese mentale.ăDeădataăaceastaăzonaăsuperioar ,ăceaăspiritual ăînăraportăcuăîntregulă corpă iăceaăoficial ,ăformal ăînăraportăcuăfa aăprivit ,ăde deasupra liniei ochilor e legat ă deăimagini,ăzonaămedian ,ăceaăafectiv înăraportăcuăîntregulăcorpă iăceaăde anturaj în raportăcuăfa aăprivit ,ăeălegat ădeăsunete,ăiarăzonaăsenzual înăraportăcuăîntregulăcorpă iă înăraportăcuăfa aăprivit ,ăeălegat ădeăsenzatiiăsiăcuvinte.ăDiferităesteădoarăfaptulăc ăînă cazulăpriviriiăneurologice,ăochiiăprivescăspreăemisferaăimplicat ăînăproces,ădeciăparteaă dreapt ăaăfe eiărevineăpar iiădrepteăaăcreierului,ăceleiălegateădeăsinteze,ăiarăparteaăstâng ,ă p r iiăstângi,ălegat ădeăanalize.ăPrivireaăorientat ăînăzonaădeăsus,ădeasupraălinieiăochilor,ă spreă dreapta,ă implic imagini create, construite, imaginate, iar spre stânga imagini 41 amintite, redarea a ceva existent. Privireaăorientat ăîn zonaădeămijlocăaăfe ei, între linia ochiloră iăliniaăgurii,ăînăzonaăurechilor,ăspreădreapta,ăimplic ăauzirea sunete, de cuvinte sau voci create, construite, imaginare; spre stânga, cuvinte sau voci amintite, redarea a ceva existent. Privireaă orientat ă înă jos, sub linia gurii, spre dreapta, gândul la sentimente,ăsenza iiăcreate,ăconstruite,ăimaginate; spre stânga: a medita, sta pe gânduri, impresii,ăsenza iiăamintite,ăredareaăaăcevaăexistent. Fig. 15. Privireaăorientat ăspreăemisferaăstâng ăsauădreapt Ceea ce r mâneăîns ăcelămaiău orădeăreperată iăcelămaiăsinteticăindicatorăpentruăaceast ă gril ă spa ial-simbolic ă suntă gesturileă generale, relativeă laă spa iulă personal,ă adic închidereaă sauă deschidereaă luiă înă raportă cuă interlocutoriiă sauă parteneriiă prezen i. Închiderea sau deschidereaăc u uluiăpalmeiăspreăexteriorăsauăspreăinterior, reprezint ăoă pozi ionareăaămâiniiăînăraportăcuăînăfa ă(înainte)ăsauăînăspateă(înapoi). Palmaădeschis ă înă v zulă celorlal i,ă caălaă jur mântulă dină s lileădeă judecat :ăonestitateăşiă franche e;ă cuă semnifica ia:ăiat ,ăn-amănimicădeăascuns.ăInvers,ăc uşulăpalmeiăspreăîn untru:ăre inere,ă ascundere. Copilul care-şiăascundeăpalmeleă- podulăpalmei,ăoriăpalmaăîntreag ăf cut ă cup ăşiăascuns ălaăspate -, cândăvorbeşte, sauăso ul,ăcare,ăînăfa aăso iei,ăprocedeaz ălaă fel,ăauăcevaădeăascuns.ăTotu i,ăc uşulăpalmeiăexpusăînainte,ălaănivelulăzoneiăcorporaleă mediane,ăaăgesturilorăafective,ăpoateăînsemnaăblocare,ăap rareă– aiciăapareăoăconota ieă suplimentar ălegat ădeăzonaăcorporal ,ăcareăesteăceaăafectiv , a gestului. 42 Test: Tipul de personalitate în funcție de emisfera cerebrală dominantă Oăpersoan ădominat ădeăparteaăstângaăaăcreieruluiăesteăra ional ăareăoăgândireă analitic ,ă îiă placeă s ă lucrezeă cuă cifreă şiă numere,ă eă ordonat ă şiă îiă placeă s ă planificeă lucrurile.ăOăpersoan ădominat ădeăparteaădreaptaăaăcreieruluiăesteăemo ional ,ăseălas ă adeseaă c l uzit ă înă via ă deă intui ie,ă eă creativ ,ă areă talenteă artistice.ă Urmândă regulaă general ăpotrivităc reiaăemisferaăstâng ăcontroleaz ăparteaădreapt ăaăcorpului,ăemisfera dreapt ăcontroleaz ăparteaăstâng ,ăputemădeduceădinăgesturileăpeăcareăleăfaceăcinevaă iă dinăprioritateaăunuiaădintreăorganeleădeăsim ăperecheă– cei doi ochi în acest caz - anumite aspecteăaleăpersonalit ii.ăTestulăcareăurmeaz ă– iăcareăeăunăsimpluătest speculativ - a fost dezvoltat pornind de la aceste idei. Prima sarcină: plaseaz ă mâinileă înă fa ,ă cuă palmeleă lipiteă şiă împleteşte- iă degetele.ă Observ ă careădină celeădou ădegeteămariăesteădeasupra.ăDac ăesteădreptulănoteaz ăD,ă dac ăstângul,ăS. A doua sarcină: aranjeaz ădegeteleăar t toareăînăfa aăambilorăochiădeschi iădeăparc ăară fiăunăpistolăcuăcareăoche tiăşiăfixeaz ăunăpunct.ăApoiăînchideămaiăîntâiăunăochi,ădeschidei pe ambii, apoi închide-lăpeăcel lalt.ăObserv ăînăcareăcazăpunctul- int ăseădeplaseaz .ă Dac ăpunctulăs-aădeplasatăcândăochiulădreptăaăfostăînchis,ănoteaz ăD,ădac ăeăinvers,ăS. A treia sarcină: încrucişeaz ăbra eleăînăfa aăpieptuluiăşiăveziăcareămân ăesteădeasupra:ă dreapta, D, stânga, S. A patra sarcină: imagineaz - iăc ăeştiălaăunăconcertăşiăaplauzi.ăCeămânaăesteădeasupra?ă Dreapta, D, stânga, S. Identific ăformulaăastfelăob inut ăprintreăvarianteleădinălistaăurm toare: 1. DDDD Caracterăconservatorăata atădeăstereotipuri,ădeăopiniileăsocialăacceptate, tip de comportament stabil, pozitiv. 2. DDDS Caracteră conservator,ă dară nesigur,ă nehot râreă înă comportament,ă temperament slab. 3. DDSD Caracterulăputernic,ăhot rât,ăactiv,ălipsitădeăempatieăpentruăpersoaneleăcuă tipuriăslabeădeăpersonalitate.ăDară iăcapabilădeăcochet rie,ăcuăsim ăalăumoruluiă iă cu sim ăartistic.ă 4. DDSS Seăîntâlneşteărar.ăContradic ieăîntreănehot râreaăşiăfermitateaăcaracterului.ă Capabilădeăcochet rie,ăcuăsim ăalăumoruluiă iăsim ăartistic.ăCapabilădeăoăbun ă rela ionare,ădarăcuăoăperioad ădeăadaptareălent .ă 5. DSDD Spirit de afacerist, asociatăcuăoăgândireăanalitic ,ădarăşiăcuăblânde e.ăSeă întâlneşteămaiăfrecventălaăfemei.ăAsemeneaăpersoaneănuăaccept ăoăconfruntareă deschis .ăLaăeleăpredomin ătoleran a,ăchibzuin .ăAdaptareălent ,ăprecau ieăînă dezvoltareaărela iilorăpersonaleăsauădeăserviciu,ăuneoriădistan are. 43 6. DSDS Un tip de caracter slab, lipsită deă ap rare.ă Predispusă laă influen areă dină exterior.ăSeăîntâlneşteărar,ăpredominantălaăfemei. 7. DSSD Interesăpentruăimpresiiănoiăşiăabilitateădeăaăevitaăconflictele.ăOăoarecare instabilitateă iă încetinireă emo ional ,ă simplitateă şiă îndr zneal ă înă comunicare.ă Dară iăabilitateaădeăaăadoptaăunăaltătipăcomportamental,ădiferitădeăalăs u. 8. DSSS Tipădeăcaracterăanalitic,ăindependentăşiăinstabil.ăRarăîntâlnit. 9. SDDD Tip frecvent întâlnit, cu un grad înalt de adaptareă laă diverseă condi ii.ă Emotivitateă ă asociat ă cuă insuficient ă insisten ă înă solu ionareaă problemeloră strategiceă deă baz ă (instruire,ă alegereaă profesieiă etc.).ă Sensibilitateă sporit ă laă influen eleădinăexterior.ăInterac- ioneaz ăuşorăcuăcelelalteătipuri de caracter. La b rba iăemotivitateaăesteădiminuat . 10. SDDS Caracter blând, naiv, neperseverent. Cere celor din jur atitudine grijulie fa ădeăăsineă- tipulă„miciiăregine". 11. SDSD Cel mai puternic tip de caracter: poate fi convins cu dificultate. Individualitateăputernic ,ăcapacit iăînalteădeădep şireaădificult ilor.ăAsemeneaă persoaneădetest ăinfantilismul.ăPerseverent,ădarăuneoriăseăpoateăfixaăpeăscopuriă secundare. 12. SDSS Caracterăputernic,ădarăneperseverent.ăNuăseălas ăconvins.ăParticularitateaă deăbaz ă- agresivitateăintern ,ăcamuflat ăprinăblânde eăşiăemotivitateăaparent . 13. SSDD Prietenieă şiă simplitate,ă oă oarecareă împr ştiereă înă ceeaă ceă prive teă interesele. 14. SSDS Particularit ileădeăbaz :ăsinceritate,ăblânde e,ănaivitate.ăTipărar întâlnit (1% la femei, laăb rba iăpiacticănuăseăîntâlneşte). 15. SSSD Emotivitateăîmbinat ăcuăhot râre.ăDeseori,ădeciziiărapideănegândite.ăÎnă comunicareaăcuăasemeneaăpersoaneăesteănevoieădeăre inereăsuplimentar . 16. SSSS Anti- conservatism, abilitate de a privi lucrurile dintr-un alt unghi de vedere,ă dară iă emotivitateă sporit ,ă individualitateă pronun at ,ă egoism,ă înc p ânare. 44 Grila reacţiilor instinctive7 Dup ăcumăs-a v zut,ăgril ăspa ial-simbolic ăpoateăfiăextins ălaăîntreagaăgam ădeă gesturi,ăposturiă iăatitudini.ăSingura motivare pentruăsemnifica iileăgesturilor este cea furnizat ă deă intervaleleă spa ialeă aleă rela iiloră interumaneă iă deă simbolismeleă antropologic-culturaleă relativă universale.ă Urm toareleă grileă furnizeaz ,ă a aă cumă preveneam mai sus, motiva iiădiferite i,ăuneori, suplimentare. Una din cele mai simple grile interpretative pentru limbajul corporal ne-oăfurnizeaz ăreac iileăinstincte.ăAceste reac iiă î iăauăorigineaăînă sistemul limbic, forma iune a creierului mamiferelor, foarte veche, inândăarhi- şiăpaleo- cortex. Este o parte aăcreieruluiăcareăreac ioneaz ăspontană şiăînătimpăreal,ăînăcalitateădeăcentruăalăemo iilorăşiăcomportamentelorădeăsupravie uire.ă Reac iileă deă r spunsă laă amenin areă sauă stres înscrise fundamental în sistemul cerebral limbic sunt: încremenirea,ă fugaă şiă lupta. Abilitateaă deă aă încremeniă înă fa aă pericoluluiăareăsensăîntrucâtămişcareaăarăputeaăatrageăaten iaăunorăpr d tori mult mai puterniciăşiămaiăiu i. Mâinileăseăoprescădinămişcare,ădac ăapareăsemnalulăunuiăpericol,ă respira iaă devineă superficial ,ă apareă diminuareaă expuneriiă fe eiă sauă aă expuneriiă înă general, ridicarea umerilorăşiăcoborâreaăcapului. Aădouaăreac ieălimbic ăesteăfuga.ă Înălumeaămodern ăcivilizat ăreac iaădeăfug ă devineă maiă pu ină radical :ă întoarcereaă corpuluiă deă laă sursaă stresant ,ă îndreptareaă picioarelorăspreăieşire,ăplasareaămâinilorăînădreptulăfe ei,ăfrecareaăsauăînchidereaăochiloră (fug ăsenzorial ),ădistan area,ăinterpunereaăunorăobiecte.ăRetragereaăînă fa aăsurseiă deă stres.ă Peă scurt:ă plec m,ă neă distan m,ă neă îndep rt mă deă oameniiă nepl cu iă sauă insuportabili. Celămaiăpu inăfrecvent esteăaătreiaăvariant ,ălupta.ăÎnăcazulălupteiăefectiveăemo iaă seătransform ăînăfurieăşiăcortexulăesteăscosădinăfunc iune.ăÎnălumeaămodern ăcivilizat , agresivitatea este îns ă strictă controlat , iar semnele ei au devenit foarte mascateă şiă restrânse, ceea ce, de altfel, este valabil pentru toate cele trei reac iiă- lupt ,ăfugi,ăpref te mort - dictate de pericol. Atunciăcândăamădefinitălimbajulăcorporalăamăatrasăaten iaă asupra calit iiăluiădeăaăfiăformatăînăprim ăinstan ădeăgesturi,ăposturiă iăatitudiniăcareă 7 Vezi pentru acest capitol mai ales: Joe Navaro, dr. Marwin Karlins, Secreteleăcomunic riiănonverbale.ă GhidulăunuiăfostăagentăFBIăpentruă„citirea”ărapid ăaăoamenilor,ăMeteorăPress,ăBuc.,ă2008 45 provinădinăsauăreprezint ăac iuniăsauăcomportamenteăinhibate,ădoarăini iateăsauăschi ate, niciodat ăduseăpân ălaăcap t.ăA aăcumăamăar tat,ăun principiu de interpretare a gesturilor ca semne provine tocmai din calitatea lor de a fi comportamente neduse pân ălaăcap t,ă pentruă c ă inhibi iaă civilizatorieă leă sec tuieşteă deă substan aă sauă energiaă loră comportamentantal instinctual ăsauăprimitiv . Cel laltăaspectăimportantăînăceeaăce prive teăacesteăreac iiăinstinctualeălimbiceă este calitatea lor de a fi spontane, imediate. Datorit ăfaptului c ăacesteăreac iiă iăgesturileă peăcareăleăproducănuăsuntăcontrolateădeăc tre neocortex, eleăsuntămultămaiăadev rate,ă mai sincere!ăS ă mai re inemă doarăc ădeăsusă înă jos,ă deălaămimicaăfe ei,ăprinăgesturileă mîiniloră spreă mişc rileă picioareloră conrolulă conştiin eiă scade tot mai mult,ă astfelă c ă mişcarileăpicioarelorăsuntămaiăsincereădecîtăgesturileăm inilorăsau expresiileăfe ei. Gesturile care provin din reac iileă instinctiveă deă fug ă sauă deă ap rareă suntă celeă maiă Pentru a-iădesfaceăaceast ă u oră deă identificat.ă Seă poate observa astfel c ă ap rareăgestual ătrebuieăs -i bra ulă esteă folosită sistematică în gesturile de oferimăceva,ăcareăs -l oblige ap rare.ă Omulă îşi protejeaz ă cu mâinile p r ileă s -şiădesfac ăbra eleăşiăs ă moi, vulnerabile ale corpului. Gestul este similar renun eălaăpozi iaădefensiv ! cu încercareaă deă ascundereă dup ă ceva, pentru ap rare.ăÎncrucişareaăobişnuit ăaăbra elorăexprim ăoăatitudineădefensiv ăsauănegativ . Aceast ă postur ă cap t ă semnifica iiă diferen iateă odat ă cuă interven iaă altoră gesturi:ă încrucişareaăbra elorăcuăpalmeleăstrânseăpumnăindic ăo atitudineaădefensiv ăostil , ce precedeăataculăverbalăsauăfizic.ăÎncrucişareaămâinilorăcuăprindereaăbra elorăîn aşteptareaă la dentist, pe aeroport etc., reflect ă oă atitudineă negativ ă dominant .ă Încrucişareaă mâinilor pe piept cu degetele groase ridicate în sus este versiuneaă defensiv ă a superiorit ii.ă Dac ă numaiă unulă dină bra eă esteă aşezată pesteă piept,ă inândă cel laltă bra ă aşezată peă lâng ă corpă atunciă avemă oă barieraă par ial ,ă vizibil ă maiă alesă laă întruniri,ă laă persoaneătotalănecunoscuteăcelorlal iădin grup sau care n-auăîncredereăînăfor eleăproprii.ă 46 Fig. 16. Posturi cu mâinile în gest deăap rare Oăalt ăversiuneăesteăaceeaăaămâiniiăcareăapuc ă Eădeăre inutăfaptulăc ă70șă cealalt ămân ,ăgestăfolositădeăceiăcareăvorbescăînăfa aă dină oameniă încrucişeaz ă uneiă mul imi,ă pentruă aă retr iă siguran aă emo ional ă aă bra ulăstângăpesteăcelădrept,ă situa iilorăcândăp rin iiănoştriăneă ineauădeămân .ăDac ceeaă c ă gesturileădeăap rareăsuntăpreaăevidenteăpentruăaăputea ap rareaă ineădeărela ieămaiă fi folosite, cel care vrea s - i ascund ălipsaădeăsiguran ă degrab ă decîtă deă con inut,ă sau nervozitatea, atenueaz ăsauămodific ăgestul clar de dac ă ap rare transformându-l în gest de prinderea poşetei,ă ceă însemn ă inemă seamaă deă diferen a, mai sus buchetului de flori, paharului, aranjarea manşetei sau semnalat , întreă dreaptaă iă joculă cuă br stânga. modificat,ă dină categoriaă celoră deă ap rare,ă esteă cel cu raă sau cureaua ceasului. Un gest mult palmele prinse între picioare – fieăc ăsuntăînăposturaădeă ap rare,ăfieăc ănuă- înăpozi iaăa ezat i înseamn ăfrustrare. Inversăgesturilorădeăap rare, care folosesc bra eleăpentruăaăprotejaăparteaădinăfa ă a corpului, gesturile de expunerea aăp r iiăfrontaleă i,ăîndeosebi,ăaăbur ii,ăsunt semne de intimitate (seăspuneădespreăprieteniiăfoarteăapropia iăc ă„seăbatăpeăburta”!), de abandon, supunere, de predare. Întâlnit la animaleleădinăaceia iăspecieă– între câini, spre exemplu -, el duce la încetarea luptei sau agresiunii. Dar gesturile de acest tip au mai multe semnifica iiădecâtăgesturileădeăap rare.ăMâinile inuteălaăspateăpotăfoarteăbineăînsemnaă iăre inere,ăaşteptare, inten iaăsauădorin aădeăaănuăteăimplicaăînăsitua ieăsauăînărela ie. Mâinile inuteălaăspate,ăînso iteădeăcapulăîn l ată i b rbiaăîmpins ă 47 Fig. 17. Posturi de autoexpunere înainte este un gest de încredereăşiăsuperioritate. Iar ridicarea ambelor mâini cu coatele laă nivelulă capuluiă şiă cuă palmeleă sprijinindă ceafaă este gestul de unui om excesiv de încrez tor în sine, care se consider superior altora. Pentruăaăprezentaăgesturileădeăap rareă iăceleădeăautoexpunereăamăfolosităoăregul ă general ăcareăe bineăsaăfieăreamintit :ăla fel ca pentru orice tip de semne, gesturile se re ină iăseăidentific ămaiău orădac ăsuntăînv ateăînăperechi opuse, contrastante. O a doua observa ieăprovineădeălaă suprapuneraă grilelorăinterpretative:ăputemăîn elegeămaiău oră gradareaăgesturilorădeăexpunereădac ăvomăcorelaămi caraăbra eloră inuteălaăspateăcuăceleă trei niveluri – senzual,ăafectivă iăspirituală– de la grilaăspa ial-simbolic ă– afectiv: bra eleă inuteă laă spate, jos, pot explima neimplicare,ă dară inuteă laă spate,ă deasupraă niveluluiă umerilor, neimplicarea devine, în registrul spiritual, superioritate. (Mi se pare interesant c ăniciăanatomo-fiziologic, nici simbolic, nu putem ineămâinileălaăspateăînă regiuneaă median ă corespunz toareă frontală gesturiloră afective:ă adic ă nuă putemă r mâneă neimplica i,ă dac ă suntemă cuă adev rată afectuo i!)ă Înă fine,ă ceaă deă aă treiaă observa ieă prive teăfaptulăc ăgesturileăseăpotădeplasaăde la mi c rileămarile segmente ale corpului, laăceleămici.ăÎnăcazulăacestaăeleăseădeplaseaz ădeălaăbra eălaămâini:ămişc rileăvizibile ale palmelor sporesc credibilitatea, în timp ce ascunderea lor creaz ăoăimpresieănegativ .ă Cinevaăcareăî iăascunde mâinile în buzunar nu este interesatăs ărela ioneze cu vorbitorul; iarădac ,ă inândămâinileăînăbuzunar,ăetaleaz ădegetulăgros,ăseăconsider ăsuperiorăceloră cuăcareăvorbe te. Sistemulălimbicăac ioneaz ăcel mai directăasupraăpicioarelorăşiăt lpilor:ădac ăîntroăsitua ieăcuăpoten ialăprimejdiosăfugeăunul,ăto iăceilal i din jur oărupălaăfug f r ăs ăseă 48 maiăgândeasc ! Invers, picioareleăpotă şiă încremeniă înă prezen aăpericolului. Pentruăc ă suntăcontrolateăînă maiămareăm sur ădeăsistemulă limbic,ăpicioareleăexprim ămultă maiă deschis, mai necontrolat, starea de spirit a cuiva. Vârfulăpicioruluiăînăsusăexprim bun ă dispozi ie;ăc lcâiul în sus indic ăoăpozi ieădeăstart pentruăcinevaăcareăvreaăs ătreac ălaă ac iune. Expunerea t lpileă - femeileă chiară scotă c lcâiulă dină pantofă şiă seă joac ă cu înc l mintea – înseamn ă c ă persoana se simte bine, confortabil – dac ă seă joac ă cuă pantoful, se simte chiar foarte bine! - în contextul respectiv. Metaforic putem vorbi despre picioareă „vesele”,ă careă „ op ie”ă deă bucurieă a teptând,ă încrez toareă sauă ner bd toare. Dar schimbarea frecvent ă aă pozi ieiă picioareloră poateă însemnaă i nesiguran ,ăner bdareăsauăexcesiv mobilitateăpsihic . Invers,ăeleăpotăfiă iămijloacele de expresie ale uneiăatitudiniădeăap rare:ăpicioarele caă barieraă deă protec ieă - un picioră pesteă cel lalt: dreptul peste stângul sau invers desemneaz ă oă atitudineă defensiv-negativ ă - rezervat , nervoas -,ă totu i maiă pu ină accentuat decâtăînăcazulăbra elorăîncruci ate. Desigur, gestul poate aveaă iăalteăcauze:ă poate proveni de la statul îndelung pe scaune incomode, sau deălaăsenza iaădeăfrig, dar împreun ă cuă încrucişareaă bra elor,ă semnific ă retragereaă persoaneiă dină conversa ie.ă Picioareleă încrucişateă înă posturaă înă picioareă arat ă aceeaşiă atitudineă defensiv ă întreă oameni care nu se cunosc întreăei.ăDetensionareaăseăexprim ăprinădesfacereaăbra elorăşiă picioarelor,ăpân ălaărezemareaăpeăună piciorăşi expunereaăvârfuluiăsauăt lpiiă celuilalt. Picioarele încrucişateă înă pozi iaă a ezat; în prezen aă unuiă interlocutoră aşezată al turi:ă includere sau excludereă înă func ieă deă felulă înă careă piciorulă eă folosită caă barier ă deă protec ie.ă Dac ,ă fa ă deă celă a ezat,ă piciorulă opusă esteă încruci ată pesteă celă al turat,ă înseamn ă includere;ă invers,ă înseamn ă excludere.ă Direc iaă picioruluiă – îndreptarea vârfului pantofului sau orientarea genunchiului - indic ădirec iaăpersoaneiăinteresante,ă persoanaăcuăcareăvremăs ăcomunic m,ăcareăneăpareămaiăsimpatic ăsauădeămaximăinteres. 49 Fig. 18 Mi c riăaleăpicioarelor deăap rareăsauădeăindicareăaăinteresului înăfunc ieădeăcele treiăreac iiăinstinctive Piciorul peste genunchi – înă careă gleznaă ridicat ă creaz ă oă barier ă laă nivelulă genunchiului – numit ă uneoriă deă interpre iiă limbajuluiă corporală iă „pozi iaă cifreiă 4”, indic ăoăatitudineădeăcompeti ieăsauădisput .ă Fig. 19.ăPosturiiădeădisput ă iăsuperioritate Dac ă gamba esteă şiă prins cuă unaă sauă amândou ă mâinile,ă esteă semnulă uneiă atitudiniărigide,ăaăuneiăindividualit iăputernice,ăînc p ânate. Încrucişareaăpicioarelor la nivelul gleznelor, cu laba piciorului în spatele gleznei - piciorul-cârlig la nivelul gleznei -,ă cuă diferen eă întreă femeiă şiă b rba i (e un gest mai ales feminin),ă înseamn ă re inere,ăprecau ie, nervozitate, timiditate sau chiarăfric . Dup ăcumăseăvede,ăreac iileăinstinctiveă- lupt ,ăfugi,ăpref -te mort -, conduc mai multă laă ansambluriă deă gesturiă decâtă laă gesturiă uniceă iă specifice.ă Pentruă reac iileă deă ap rareă neă esteă maiă u oră s ă identific mă gestul-cheie, al mâinilor sau picioarelor încruci ate, pentruă c ă eleă suntă gesturiă pregnanteă iă foarteă vizibile.ă Dar pentru identificareaăcelorlalteăreac iiăinstinctive,ăceleădeălupt ăsauăneutralitate,ăundeăavemămaiă pu ineăgesturiăpregnante,ătrebuieăs ălu măînăconsiderareăposturile, ansambluri mai largi iămaiădiversificateădeăgesturi. Astfel de posturi pot implicaăsemnifica iileăexplorateăînăcontextulăgrileiăspa ialsimbolice. Astfel,ăsemnifica iileăspa ialeăaleădistan elorăinterpersonaleăintervinăînăcazulă “pozi ieiă cowboy”,ă unde picioarele dep rtateă nuă numaiă c ă asigur ă ună echilibru mai stabil, dar şiăreprezint ăoărevendicareăteritorial ămaiămare,ăceeaăceădenot ăo atitudine 50 Fig. 19 Ocupareaăsauăretragereaădinăspa iulăinterpersonală maiăagresiv ,ădominant .ăSpa iulăintimăpoateăfi ocupat prin înfoirea coatelor, mâinile peă olduriă i cu degetul gros înăfa ăsauăîn spate. Înăacestăcazăocupareaăspa iuluiăesteămaiă pu ină agresiv :ă dac ă degetulă grosă esteă înă fa ă avemă deă aă face cu o atitudine de autoetalare;ă dac ă degetulă eă înă spateă eă dejaă oă atitudineă ună pică maiă accentuat ,ă deă revendicare.ă Dac ămâinileăînă şolduriăsauămişc rileălargiă cuămâinileăînseamn ă - ca în cazulă pisiciiă saă ală coco ului!ă - m rireaă corpului, împ unare, bra eleă strânseă peă lâng ă corpăreprezint ,ăinvers, restângereaăspa ial : reducereaăvolumuluiăcorporală(„aăteăfaceă mic”),ăsupunereăşiăcumin enie. Restrângereaă corporal ă cuă semnifica iiă similareă func ioneaz ă nuă numaiă orizontal,ă ciă iă peă vertical :ă ridicareaă ambiloră umeriă i retragerea capului între ei, “b gareaăcapuluiăîntreăumeri”,8 e o mişcareădeăap rareătipă„broasc ă estoas ”:ăc utarea protec iei,ăîndoial ,ănesigura ăonest .ăGestulăpar ială iărestrâns - ridicarea unui singur um ră – înseamn ă indiferen ă sauă îndoial ă neonest . Ceeaă ceă esteă semnificativă iă conteaz ăîns ăînărela iileăinterpersonaleănu este atât în l imeaăfizic ăaăcorpurilor,ăspa iulă ocupat material, câtăunăfelădeăîn l imeăconstruit ăgestuală iăatitudinal,ăspa iulăsemnificat: uneori înâl imeaăfizic ăeăînlocuit de balansul pe t lpiăpentruăaăp reaămaiăînalt! Astfel, capulădrept,ăumeriiădrep i, bra eleăşiăpicioareleărelaxateădenot încredereăşiăsiguran ădeă 8 AntropologulăDavidăGivensăsus ineăc ămoştenimăridicareaădinăumeriădeălaăşopârle,ăanimaleăcareăatunciă cândăîşiărecunoscăsubordonareaăîşiăretragăcapulăşiăaducăparteaăinferioar ăaămembrelorăînăfa ăcuăscopulădeă aăp reaămaiămici.ăLaăfelăcaăunăcâineăcertatădeăst pân,ăcareăîncearc ăs ăseăfac ăcâtămaiămicăb gândăcapulă înăp mânt,ăoameniiăpractic ăacestăgestăpentruăaăspuneă„nuăştiu”ăsauă„cineăştie?!”,ăar tându-se vulnerabili. Opusulăgestuluiădeă“b gareaăcapuluiăîntreăumeri”ăesteăm rireaăumerilorăprinăpostur ă(umeriiătra iăspreă spate) sau cu uniforme sau costume. 51 sine, pe când semnele gestuale ale atitudinilor de supunere seăformeaz ădup ăregula „aă teăfaceămic”,ăadic ăprinămicşorarea semnificat ăaăîn l imiiăsauăaăvolumuluiăcorporal.ă Adic ,ăscoaterea p l rieiăsauăcurbareaăspateluiăreprezint ăo micşorare a staturii. În cazul supunerii, contactul vizuală esteă deă asemeneaă întreruptă iă apareă “privireaă plecat ”.ă Ansamblul de semne: umerii cocoşa i,ăapleca i,ăcapulăînăpieptădenot lips ădeăîncredereă în sine. Înăfineăacelea iăreac iiăinstinctive - lupt ,ăfugi,ăpref -te mort -, dar sublimate, ne dicteaz ălimitareaăsauăevitareaăcontactuluiăcuăceeaăceăesteănepl cut.ă Fig.ă20ăOrientareaătrunchiului:ăinteresă iăevitare Evitareaăseărefer ălaăparteaăfrontal ăaăcorpului careăseămi c ăînapoiăsauălateral: pură iăsimpluăneăferimădeăceeaăceănuăneăplace. Invers,ăceeaăceăatrageăimplic ăexpunereă frontal :ăneăuit mălaăceeaceăeăinteresantă iăneăplace. Prin urmare, orientarea trunchiului corpului neă indic direc iaă interesului.ă Dar iă aiciă intervineă regulaă grad riiă inverseă aă controlului limbic instinctual, de la cap la picioare. Astfel, dac ătrunchiulăesteăorientată într-oădirec ieăiarăpicioareleăînăalta,ăinteresulăseăafl ăînădirec iaăindicat ădeăpicioare, mai pu inăcontrolateădeăparteaăcon tient ăaămin iiănoastre,ădeciămaiăsincere. 52 Test: Personalitatea în funcție de posturile adoptate în timpul somnului Înătimpulăsomnuluiălu măincon tientăanumiteăpozi ii.ăÎnăprincipalăexist ă aseă astfelă deă pozi iiă peă careă majoritateaă oameniloră leă adopt ă înă timpulă somnului.ă Unaă dintreăeleăr mâneăconstant ălaă95șădintreăei,ărestulădeă5șăadoptândă iăoăalt ăpozi ieă înătimpulănop ii.ăLaăfelăcaă iăposturileăadoptateăcândăsuntemătreji,ăacesteaăauăanumiteă semnifica iiăînăceeaăceăprive teăpersonalitateaănoastr ,ăfiindădictateăînăprofunzimeădeă acelea iăreac iiăinstinctiveălimbice. 1. Pozi iaăFoetus - eăceaămaiăcomun ăpozi ie:ă41șădintreăoameniădorm înăaceast ă manier .ăFemeileădorm, deădou ăoriămaiăfrecventădecâtăb rba ii, înăaceast ăpozi ie.ă Ceiăcareădormăînăaceast ăpozi ieăparăduriăînăexterior,ădarăsuntăsensibiliăînăinterior,ăchiară sfioşi,ădarăseăînc lzescărepede. 2. Pozi iaăBuşteană- 15% dintre oameni dorm pe o parte cu mâinile întinse în josulăcorpului.ăAceştiaăsuntăpersoaneleăsociabile,ărelaxate,ăprietenoase,ăîncrez toare,ă adeseaăuşorădeăînşelat.ă 3. Pozi iaă cuă ambeleă bra eă întinseă înă fa ă - 13șă dintreă oameni.ă Aceştiaă suntă deschişiălaăminte,ăadeseaăcinici,ăsuspicioşiăşiăînc p âna iăodat ăceăauăluatăoădecizie. 4. Pozi ia Soldatului - 8șădintreăoameniădormăculca iăpeăspate,ăcuămâinileăîntinseă înăjosulăcorpuluiăşiăapropiateădeăcorp.ăEiăsuntărezerva i,ălinişti i,ănuăseăplictisescărepedeă şiăseăconsider ăpeăsineăşiăpeăceilal iădemniădeăconsidera ie.ă 5. Pozi iaă “C dereă liber ”ă - 7șă dintreă oameniă dormă peă burt ,ă cuă mâinileă dedesubt, sau în jurul pernei, cu capul întors într-oăparte.ăEiăsuntăprietenoşi,ăenergici,ă leăplaceăs ăfieăcuăal iăoameni,ăadeseaăauămult ăîncredereăînăsineăşiăpu inărespectăpentruă al ii,ăşiănuăleăplaceăs ăfie critica i. 6. Pozi iaăPeştelui-stea - 5șădintreăoameniădormăpeăspateăcuăbra eleăsus,ăpeălâng ă capăsauăpern .ăAceştiaăsuntăbuniăascult tori,ăsarăînăajutorăşiănuăseăsimtăbineădac ăsuntă înăcentrulăaten iei.ă 53 Grila Sinergologiei9 Grila sinergologiei introdus ă deă Philippe Turchet areă înă vedereă semnifica iaă gesturilor în care mâna atinge propriul corp, întreă careă celeă maiă frecventeă iă mai specifice,ăsemnifica iaăatingerilorăfe eiădeăc treădegete. Cei doi termeni care intervin mereu în aceste gesturi sunt pieleaă iădegeteleămâinii; de fapt, în amble cazuri e vorba despre diferite zone ale pielii. Înăfunc ieădeăstructuraăanatomo-fiziologic ,ăprinăpieleă– ca analizator – recept mă semnaleă referitoareă laă diferen eleă deă presiune,ă deă temperatur ă şiă stimuliiă algiciă (durerea). Noile descoperiri aleă neuro tiin eloră arat ă c ă pieleaă noastr ă esteă maiă „inteligent ”ădecât se credea, adic ătransmiteăcreieruluiăcuămultămaiămult ăinforma ie decâtăneăa teptam. Experien eleătactile sunt deja procesate de neuronii din piele înainte de a ajunge la creier. Într-adev r,ăpieleaăareăaceiaşiăorigineăembrionar ăcaăşiăorganele deăsim ăşiăsistemulănervos:ătoateăprovinădinăectoderm,ăceaădeăaătreiaăfoi ăembrionar .ă Dară esteă totodat ă celă maiă întinsă şi,ă deă asemenea,ă celă maiă bogată înă receptoriă dintreă organele noastre senzoriale:ă eulă poateă fiă considerată caă oă proiec ieă mental ă aă pielii suprafe eiăcorpului (Freud). Contactulă cutanată dintreă mam ă şiă copilulă nou-n scută seă realizeaz ă înc ă dină primeleă momenteă deă via ă aleă acestuia.ă Mameleă începă prină atingereaă cuă mânaă aă extremit ilorăcopilului,ăînăprimulărândăaădegetelorădeălaămâiniăşiă apoi de la picioare. Perioadaăînăcareăatingereaăcutanat ăaăcopiilorăareăfrecven aăceaămaiămareăesteălaăvârstaă de unu-doi ani. Odat ăcuătrecereaădinăstadiulădeănouăn scutălaăcelădeăcopilămic,ăapoiădeă preşcolar,ă şcolar,ă adolescentă şiă tân ră seă instituieă tabuuriă înă leg tur ă cuă atingereaă corpului.ăSeăconstat ăc ăfemeileăagreeaz ămaiămultădecâtăb rba iiăcontactulăcutanat şiă c ăzoneleăcutanateăcelămaiăfrecventăatinseăsuntăceleăaleămâinilor,ăbra elor,ăumerilorăşiă aleăfe ei.ă Rela iileă interpersonaleă depindă şiă deă informa iileă cutanate.ă Importan aă contactuluiăfizicădintreăpersoaneăesteărelevat ăşiădeăsitua iileădeăizolareăîn cazul unor boli contagioase. Înă acelaşiă timp,ă contactulă cutanată areă oă semnifica ieă erotic ,ă iară 9 Vezi pentru acest capitol mai ales: Philippe Turchet, Sinergologia De la Limbajul trupului la arta de a citiăgîndurileăceluilalt,ăPolirom,ăIaşi,ă2005 54 termenul ca atare este utilizat ca un eufemism pentruăaădesemnaărela iileăintime.ăS-a observatăc ăini iereaăcontactelorăcutanateăesteăasimetric ,ăb rba iiăatingândămaiăfrecventă femeileădecâtăinvers;ăini iereaăatingerilorăcutanateădepinde,ăînăafaraăapartenen eiălaăgen,ă deăvârst ,ădeătipulă rela iilorădintreăpersoane,ădeăcontextulăsitua ională şiă nuăînă ultimulă rândădeăstatutulăsocial.ăFemeile,ăcuădeosebireăceleădeăvârstaăaătreia,ăseăangajeaz ămaiă frecventădecâtăb rba iiăînăatingereaăcorporal ăaăpersoanelorădeăacelaşiăsex. Înăspa iulă public, pot fi urm rite astfel de exemple la televizor,ăînăcazulăvizitelorăşefilorădeăstate:ă întâmpinarea prieteneac aăacestoraăseărealizeaz , uneori, prin atingerea cu palma pe spateă deă c treă preşedinteleă gazd .ă Atingerileă corporale, îndeosebi cele publice, sunt strict reglementateă socială şiă cultural.ă Deă exemplu,ă înă culturaă islamic ă esteă interzis ă atingereaăcorpuluiăfemeilorădeăc treăpersoaneăstr ine,ădup ăcumăesteăinterzis ăşiăprivireaă chipului acestora. Degeteleă suntă înc ă maiă diferen iată şiă puternic semnificative decât pielea în general, atâtă înă sensulă inten iiloră deă comunicare,ă câtă şiă ală celoră expresive,ă gra ie mobillit iiăloră iăaăsimbolismuluiăpropriu. iăaici,ăpesteăsemnifica iileăoarecumănaturaleă aleă p r iloră corpuluiă iă gesturiloră înă careă suntă implicate,ă seă suprapună simbolismele culturale. i,ădup ăcumăseăvaăvedea,ăpân ăs ăajungemălaăsemnifica iileăoarecumănaturaleă legateădeăregiuneaăpielii,ăsemnifica iileăsimboliceădomin ,ădeădeparte! Astfel: Degetul mare (gros), policele, simbolizeaz ă for aă deă dominare,ă energia,ă voin a:ă Etalarea degetului gros (police) reprezint ă o manifestareă aă superiorit ii,ă aă priorit ii persoanei respective; adesea e un semn gestual de agresivitateăşiăorgoliu (ceiăîmbr ca iă elegant îl fac mai frecvent). În func ieădeăgrupareaăgesturilorăînăsecven e,ăpoateăfi semn pozitivă ală şefuluiă înă prezen aă subalternilor,ă ală b rbatuluiă curtenitoră înă prezen aă uneiă posibileăpartenere.ăDac ămâinile cu policele etalat suntă inuteăînăbuzunarulădinăspate,ăseă încearc ămascareaăsenza ieiădeăsuperioritate. Într-unăgestădeăridicareăvreaăs ăspun ăc ă este sau va fi OK., uneoriă iă caă reac ieă laă oă situa ie frustrant . Îndep rtată deă restulă degeteloră palmeiă însemn relaxare. Ascunsă denot activitate momentan inhibat ă dină motive neexteriorizate; în cazulă copiiloră poateă însemnaă slab ă energie,ă iar laă adul i:ă ratarea unei decizii dificile. 55 Degetul arătător - careăimplic ăgestulădeăaăar ta,ăgestulă"gestulădeictic"10 -, reprezint ă voin a,ă ini iativa,ă i simbolizeaz ă oă „s geat ”.ă Înă amenin ri, simbolizeaz ă arma,ă bastonul,ă cu itul. Pendulat,ă seă substituieă nega ieiă cuă capul.ă Ridicat,ă nemişcat,ă atrageă aten ia;ădac ăîlămişc măşiăîlăcurb mădevineăsemnalulăuneiădirec ii:ăordin,ăchemareăferm .ă Degetulăar t torăuşorăîndoit:ă intaănuăesteădeăcucerit,ădoar seăn zuieşteălaăea.ăPalm ăînă josă cuă degetă ar t toră – gestă autoritar:ă f ă asta,ă altfel…, gest patriarhal, de dominare, folosităînă rileălatine. Cu palma în sus for aăgestuluiăesteăatenuat politicosă iăelegant. Buriceleă ar t toruluiă şiă degetuluiă grosă seă atingă laă explica iiă – autoritar (orientat spre scopuri),ădarănuăagresivăcaădegetulăar t torăîndreptatăînainteăcuăpalmaăînăjos,ăsauăridicată amenin torăcaăoămaciuc , de aceea sminariile de comunicare non-verbal ăaleăfirmeloră îlă iărecomand !ăFrecarea degetuluiăar t torăcuăpoliceleăînseamn ăc ăcelăcareăfaceăgestulă seărefer ălaăbani,ăceeaăceădenot ăimplica iileăsimboliceăaleăcelorădou ădegete. Fig. 21 Degeteăînădiferităpozi iiăgestuale Degetul mijlociu esteăcelămaiălung:ăsimbolizeaz ămândria,ăsentimentul de sine. Folosit pentru a apuca grijuliu obiecte fragile - ceeaăceăpoateăfaceăşiăar t torulăşiăpolicele;ădară dac ăapuc măcuădegetulămijlociuăşiăpoliceleăobiectulăprezint ăo importan ăsentimental ă mai mare pentru noi. E degetul afec unii:ădac ăindic măcuăelăînseamn ăc ăavemăfa ădeă imagineaărespectiv ăoăafinitate deosebit ;ădac ăneăsubliniemăcuăacestădegetădeclara iile pentru a contrazice, putem stârni reac ii sentimentale conflictuale.ăR sfirareaădegeteloră ar t torăşiămijlociu,ădeăoăparte,ăînăraport cu inelarulăşiăcelămic,ădeăalt ăparteăindic ăo stare de conflict interior între ceeaăceă ineădeăvia aănoastr ăinterioar ă iărela iileăsociale. 10 Ornitologiiăauăobservatăcumă corbiiăîşiăfoloseauăciocurileăpentruăaăindicaă loculăunuiăobiect,ăprecumă copiiăcareăarat ăcuămâna.ăÎnăcazulăoamenilorăgesturileădeicticeăsuntăfolositeădeăcopiiăînainteăcaăaceştiaăs ă înve eăs ăvorbeasc ,ăînăgeneralăînăintervalulădeăvârst ăcuprinsăîntreă9ăşiă12ăluni. 56 Inelarul este degetul semnifica iilor spirituale.ăElăsemnific ăindiferen aăsauăpasivitatea,ă fiind situat între degetul mijlociu (afinitatea,ă afec iunea)ă maiă lungă şiă degetulă mică (rela iileăcuăceilal i). Degetul mic simbolizeaz ă rela iileă cuă ceilal i,ă rela iileă externe,ă pentruă c ă esteă uşoră îndep rtată deă restulă palmeiă şiă pentruă c ă esteă oarecumă exterior. Semnific ă calitatea rela ieiă– retrasăînăpodulăpalmei:ăîntrerupereaărela iei;ăîndep rtatăuneoriăpân ălaăaăatingeă partenerul:ădeschidereăspreărela ie. Ineleăpeăacestădeget:ădorin aădeărela ieăşiădeăacceptareă în grupuri închise. Pieleaădegeteloră iăpieleaădeăpeăfa ăsauăcorpăinterac ioneaz ăgestualăîntr-un fel foarte particular. Dac ăsentimentulă seăarat ăînă postura întregului corp iar emo iileăînă mişc rileă anumitoră p r iă aleă corpului,ă pulsiunileă se manifest ă prin anumite micromişc ri, respectiv prin microgesturi. Activit ileă deă subtituireă suntă mişc riă maiă multăsauămaiăpu inăfreneticeăcareăînlocuiescăac iunileăsauăcomportmenteleăcareănu-şiăpot atinge scopul. Ele elibereaz ă energiileă careă nuă potă s ă seă consumeă conformă scopului ini ială inten ionată iă scadă astfel frustareaă şiă agresiunea.ă Prină eleă creierul î iă rezolv ă oarecumăproblemaăac iuniiăpeăcare,ătotăel,ăî iăinterziceăs ăoăefectueze.ăElăcere corpului s ă fac ă ceva, multă maiă pu in decâtă respectivaă ac iune, numai pentru a stimula termina iileănervoase iăaăelibera endorfineleăcareăîlăliniştesc. Micromişcările sunt gesturiăînăcareăintereac ioneaz ădegeteleă iăcorpul (adesea, fa a). Celeă careă atragă înă primulă rândă aten iaă suntă gesturileă cuă mânaă adus ă laă fa .ă Micromi c rile pot fi: 1. Microfixări: atunci când mâna seăfixeaz ăpeăoăanumit ăparteăaăcorpului. Cel mai pregnant exemplu este situa iaă cândă mânaă dus ă laă tâmpl caut ă idei,ă argumente, contraargumente. Microfix rileăindic ăînăgeneral concentrare. 2. Microatingerile indic ăo stare de bine, întoarcereăspreăsineănarcisist ,ădarăcareă îlăimplic ăşiăpeăcel lalt: cel mai pregnant exemplu este automângâierea, mai ales piept nareaăp rului,ăcuămâna. Gesturiăaleămâiniiăcuăp rulă– joculăcuăoăşuvi ,ă aranjareaă p rului,ă trecereaă mâiniiă prină p ră – sunt gesturi de „împ unare”, autoetalareăerotic , mai ales dac ,ăînăplus,ăprivireaăsus ineăgestul,ăc utândăcevaă înăjurăşiăoprindu-se scurt pe chipul persoanei de sex opus, uneori cu zâmbet. 2. 57 Microatingerile aparăfrecventăînăsitua iileădeăautoetalare erotic ăsau de tentativ ădeăseducere… 3. Micromâncărimimile suntăunăr spunsăsenzorialălaăoăvasodilatareăîntr-oăzon ăpeă careăamăfiăvrutăs ăoăactiv m.ăEle sunt mai generale iămaiăsemnificativeădecât primeleădou .ăMicromânc rimimileăsuntăceleămaiăclareămicromi c riăpentru c ă eleăpermităoamenilorăs ăfieăactiviăcândădeăfaptănuăpotăfiăşiămanifest ădiscordan aă dintreăceeaăceăseăspuneăşiăceeaăceănuăseăspune.ăNaturaăideiiăstabileşteăzonaădeă producereăaămicromânc rimii.ă Micro-mânc rimileălaănivelulă fe ei seărefer ăla ceea ce capteaz ăsim urileăcuăsensulădeădisimulare;ădeărefuz de a vedea, auzi, în elge sau accepta. Înăceeaăceăprive teăgesturileăcuămânaădus ălaăfa ,ăimagineaă asiatic ,ăprobabilăchinezeasc ,ăaăcelorătreiămaimu eă– devenit ăimagineăaăuneiă caseădeăfilmeă(dară iă simbol mafiot:ă euănuăv d,ătuănuăauzi,ăelă nuăvorbeşte!)ă ilustreaz ă foarteă bineă sensulă loră negativ:ă refuzulă deă aă vedea,ă auziă sauă spuneă lucruriăcareăneădisplacăsauăsuntăneadev rate. Interpretarea lor trebuieă s ă in ă seamaă deă distinc iaă semnificativ , f cut ă înă contextulăgrileiăspa ial-simbolice, între partea stâng iăparteaădreapt ăa corpului. Astfel, cum partea stâng ăa fe eiăeăcontolat ădeăemisferaădreapt ,ăresponsabil ădeăafectivitate, micromânc rimile înăaceast ăzon ăseărefer ăre inereaăfa ăde decizii care potăr ni afectiv. Peăcândămicromânc rimileăpeăparteaădreapt aăfe ei,ăcareăeăcontrolat ădeăemisferaăstâng ,ă aăra ionalului,ăindic ăexisten aăunor probleme logice la care nu se g sescăsolu ii. Peălâng ădistinc iaăîntreăparteaăstâng ă iăparteaădreapt ,ăinterpretareaămaiătrebuieă s ă in ă seamaă deă pozi iaă central ă sauă periferic ă iă deă direc iaă spreă interioră sauă spreă exteriorăaămişc rii.ăAstfel,ă cu cât micromânc rimile sunt mai centrale, individul este mai implicat; invers, dac ăsuntălaterale,ălaăperiferiaăobrajilorăsauătâmplelor,ădenot ăoă slab ăimplicare. Totăastfel,ămi careaăspreăinteriorulăfe eiădenot enervareăşiăînchidere;ă pe când spre exterior, stimulareăşiădeschidere. Prin urmare, gesturile duceriiă mâiniiă laă fa ă indic ă prezen aă unoră gânduriă negative. Ele sunt mult mai clareălaăcopii;ălaăadul i,ăgesturileăseărafineaz dar sunt un picămaiăcompleseădecâtămicromânc rimileăsimple. Gesturile cuămânaălaăfa ăpot viza îndoiala, incertitudinea, teama sau exagerarea, minciuna, inducerea în eroare. Precizareaăsemnifica ieiălorăreclam ăanalizaăcontextual . 58 La nivelul ochilor, gestul micromânc rimiiăpoateăap reaăcaăoămişcareădeăfrecareă aăacesteiăzoneăînso it ădeăprivireaăînăalt ăparte.ă“Cur irea”ăochiuluiăapareăatunciăcândă literalmente:ă “nuă veziă bine” (nuă agreezi,ă nuă accep i) ceea ce percepi sau ceea ce gânde ti. Dac ăcinevaăseăfreac ălaănas,ăseăsimteăstânjenit.ăCur ireaănasuluiăarăputeaăsaă însemneădorin aădeăaăpricepe,ăcâtăşiăascu ireaăsim uluiămirosului.ăă(Înăcorela ieăcuăceeaă ceă seă spuneă uneori:ă “n-aă avută nasă pentru”,ă sauă “aă daă oă nar ”ă înă locă deă “aă aruncaă oă privire”). Fig. 22 Degeteălaăfa ă– gesturiăcuăsemnifica ieănegativ Dacaă îşiă prindeă nasulă cuă dou ă degete,ă cevaă nu-i miroase bine. Frecarea, astuparea, scobirea,ă tragereaă urechiiă semnific ă inten iaă ascult toruluiă deă aă nuă maiă auziă r ul sau dorin aăinvers ,ădeăaăauziămaiăbine,ăcândănu-iăvineăs ăcread ăceăaude. Frecareaăr d ciniiă nasului: ascultareaă cuă aten ieă încordat ă aă produsă oboseal ,ă gestă deă autorelaxare. Împingereaăînainteăaăîntregiiăurechi:ăsemnulăfieăuneiăaten iiămaiămariăcândănu-iăvineăs ă cread ăceeaăceăseăspune; retragerea, c ăaăascultatădestulăşiăarăvreaăs ăvorbeasc .ăOădovad ă deăuşoar ăautopedepsireăarăfiăfaptulădeăaăseă trageăsingurădeăurecheă(reminiscen ădină copil rie). Frecarea cefei apare mai ales la cei cu atitudini critice, negative, mai accentuate; frecareaă frun iiă semnaleaz atitudini critice mai deschise, o personalitate mai adaptabil . 59 Fig. 23 Alteăgesturiăcuăsemnifica ieănegativ Lovireaăcapuluiăcuăpalma,ăînăsitua iaăcând cinevaăaăuitatăs ăfac ăceeaăceăiăs-a cerut.ăLovireaăfrun iiăcuăpalmaă- nuăesteăintimidatăc ăamăremarcatăeroarea;ălovireaăcefeiă - i-am cauzat o "durere de ceaf ".ă Sc rpinareaă gâtuluiă deă maiă multeă ori:ă inconfortă sufletesc,ăjen .ăAtingerea gâtului cu mâna – ca atunci când, mascat prin manevrarea m rgelelor,ă sauă directă prină atingereaă scobituriiă gâtuluiă oă femeieă procedeaz ă astfelă – indic ăunăsentimentădeăvulnerabilitate. Trasul de guler sau aranjarea cravatei e un gest masculin: încercarea de a se elibera dintr-oăsitua ieăstânjenitoare. Apucarea gâtului cu oămân ăsauăambele:ăsenza iaăunuiăpericol,ăcritic ăsauăatac. Scuturarea capului eău orădeă în eles:ăîndep rtareaătr irilorănepl cute. Acoperireaă guriiă cuă mâna,ă cuă degetulă mareă ap sândă obrazulă - oprirea unei minciuniă(literalmente:ă“a- iă ineăgura”).ăValabilăşiăcândăoăfaceăcelăcareăvorbeşte,ăşiăcândă oăfaceăcelăcareăascult ă- înăacestăcazăelăarat ăastfelăc ăsimteăc ăi seăspunăneadev ruri.ă (Oratorulăcareăvedeăunăastfelădeăgestăarătrebuiăs ăseăopreasc ăşiăs ăcear ăauditoriuluiă comentariiălaăceleăspuseădeăel).ăGestăsimilarăînăsemnifica ie,ădarărestrânsăsauădeghizat:ă mişc riăuşoareădeăfrecareăaădedesubtuluiănasului.ăDegetul mareăînă gur , foarte rar la adul i:ăgestăintim,ăerotic;ădarăşiănesiguran .ăGestădeăliniştireădinăcopil rie,ăcândăcopilulă suge iăactivitatea semnific ădragosteăşiămângâiere. Peăm sur ăceămânaăareăunărolămaiăaccentuatăînăgest,ăsemnifica iaănegativ ăseă diminueaz .ăMânaăpus ăpeăobraz,ăînchis ,ăcuădegetulăar t torăîndreptatăînăsus,ăexprim ă apreciereăpozitiv .ăDar dac ădegetulămareăsprijin ăb rbia,ăascult torulăareătotu iăp reriă criticeăsauănegative.ăMângâiereaăb rbieiă- ascult torulăiaăoădecizie.ă(Dar,ăspreăex.ădeălaă acest gest se poate evolua spre sprijinirea capului de degetul mare - oă sc dereă aă interesului.) Fig.ă24ăGesturiăînăcareămânaăareăoăimportan ăaccentuat 60 Atingereaă mâiniloră întreă eleă devineă dejaă pozitiv .ă Astfel,ă frecarea palmelor înseamn ,ă înă general aşteptareă sau anticipareă pozitiv ,ă chiară dac ă alteă gesturiă îiă potă schimbaă semnifica ia. "Mâiniă înă triunghi"ă (coif)ă înă sus:ă încredereă înă for eleă proprii, atitudineă deă siguran ,ă gestulă "superiorului"ă ierarhică sau,ă înă general,ă gestă masculin.ă Înso itădeăcapăînclinatăpeăspate:ăsuficien ,ăarogan .ăCoifulăînso itădeămişcareaădegeteloră (mişc riă rotativeă cuă policeleă înă coifă ):ă gestă pozitiv,ă dară dominator,ă ală şefuluiă fa ă deă subordona i.ă Coif în sus (palmele se pot lipi) – amă r spunsulă bun.ă Unireaă vârfuluiă degetelor:ă puternic ă încredereă înă sine;ă invers, frângerea mâinilor: stres, îngrijorare. "Mâini în triunghi" (coif) în jos: subordonare, ascultare, gest feminin. Oricare din cele dou ăgesturiăanticipateăde:ăbra eăîmpletite,ăpicioareăîncrucişate,ăprivireăspreăaltundevaă decâtăspreăinterlocutorăindic ăoădecizieănegativ ăcert .ăSau, anticipate de gesturi pozitive - palme deschise, aplecarea trupului înainte, capul ridicat - indic ăoădecizieăpozitiv ă cert . În fine, atingerile mâinilor pot viza corpul. Atingereaăpropriuluiăcorp:ădorin ădeă protec ieăsauămângâiere,ăîncredin areaăc ăeştiăaici,ăautoliniştireămaiăcenzurat decât în gesturileăcareăpotăimplicaăfa a. 61 Grila Mimicii şi Microexpresiilor11 Proceseleă sufleteşti - iă maiă alesă emo iileă - sunt exprimate prin mimic .ă Înc ă Aristotel consideraăc ă omulăareă ceaămaiăbogat ă mimic dintreătoateă fiin ele. Charles Darwin în The Expression of Emotion in Man and Animals,ă (primaă edi ie:ă 1872), a constatatăsimilitudineaădeămimic ăpentruăemo iile fundamentale - bucurie,ătriste e,ăfurieă - întreă oameniă şiă maimu eă ca şiă între indivizi din rase diferite.12 Ipoteza lui este c exprimareaă emo iiloră esteă înn scut ,ă altfel „expresiileă sauă gesturileă conven ionale,ă dobânditeădeăindividăînăperioadaătimpurieăaăvie ii,ăs-ar fi deosebit probabil la diferitele rase,ă întocmaiă caă şiă limbileă peă careă leă vorbesc”.ă Dină aă cinceaă s pt mân ,ă copilulă zâmbeşteăcaăr spunsălaămimicaămamei.ăIrenäus Eibl-Eibesfeldt aăstabilităprinăobserva ieă c mimicaăesteăaceeaşiăşiălaăcopiiiănev z tori,ădarăf r ăfine e,ăeăcaăoăgrimas ăprodus ădeă mişc rileădeăbaz 13 . În 1938, psihologul american Otto Klineberg aă contestată tezaă universalit iiă expresieiăfacialeăaăemo iilor,ăavansândăipotezaădetermin riiăculturaleăaălor.ăZâmbetulăară exprimaă emo iiă diferiteă laă popula iileă dină Orient,ă comparativă cuă celeă dină Occident.ă Pentruăunăeuropean,ăzâmbetulăînseamn ăbun ădispozi ie,ăpl cereăsauăironie.ăZâmbetulă unui japoneză poateă s ă semnificeă şiă acordulă cuă pedeapsaă administrat ă şiă asociereaă laă indignareaăceluiăcareăadministreaz ăpedeapsa.ăOttoăKlinebergăconsider ăcaăexpresiileă emo iilorăauăoăspecificitateăcultural ădistinct . Înă1965,ăcândăPaulăEkmanăaăînceputăs ăstudiezeăexpresiileăfaciale,ămajoritateaă antropologilorăerauăconvinşiădeăfaptulăc ăgesturileăşiăemo iileăauăfundamenteăculturale,ă c ăsuntăînv ateăînăprocesulăsocializ rii.ăPaulăEkmanăaăpornitădeălaăipotezaăc ăexpresiile facialeăsuntăprogramateăcaăoăparteănatural ăaăemo iilor.ăPentruăc ăto iăoameniiăapar ină 11 Vezi pentru acest capitol mai ales: EkmanăPaul,ăEmo iiădateăpeăfa .ăCumăs ăcitimăsentimenteleăpeă chipul uman, Editura Trei, Buc., 2009 12 Înf i area fe eiă noastr ă pareă maiă determinat ă biologică decâtă credeam.ă Cercet toriiă americaniă deă laă PennsylvaniaăStateăUniversityăauăanalizată20ădeăgeneăaleăc rorăvaria iiăsuntăasociateăcuăformaăfe eiăşiă anumiteă tr s turi:ă formaă buzelor,ă configura iaă oaseloră dină jurulă ochilor,ă formaă craniuluiă şiă aă por iuniiă mijlociiăaăfe ei.ăPeădeăalt ăparte,ăcapacitateaă deăaăvedeaăfe eă umaneă iădeăaădiferen iaăpersoaneăesteăoă specialitate a creierului uman! 13 Horst Rückle, Limbajul corpului pentru manageri, Editura Tehnic ,ăBuc.,ă1999 p. 23-24ăşiă150. 62 aceleiaşiăspeciiăşiăto iăauăacelaşiănum rădeămuşchiăfaciali,ăesteădeăaşteptatăcaăoriundeăînă lume,ăemo iileăs ăseăexprimeăînăacelaşiămod,ăs ăfieărecunoscuteăcaăatare. O cercetare recent ăîns ,ărealizat ădeăInstitutulădeăNeuroştiin ăşiăPsihologieăală Universit iiădinăGlasgow, pareăs ăcontrazic opiniaăgeneral ,ăpotrivităc reiaăomulăareă şaseăemo iiădeăbaz ă– fericire,ăsurpriz ,ăteam ,ădezgust,ăfurieăşiătriste e.ăSubiec iiăcareă interpretau expresiile faciale generate pe calculator nu au putut deosebi expresia de furie deăceaădeădezgust,ăniciăpeăceaădeăfurieădeăceaădeăsurpriz . Prinăurmare,ăemo iileădeăbaz ă sunt doar patru – fericire,ătriste e,ăfric /surprindere,ăfurie/dezgust. Doar acestea se pot citiă corectă peă chipurileă oameniloră şiă auă fostă esen ialeă pentruă supravie uireaă specieiă noastre. Celelalteăinterpret riăauăap rutăulterior, delimitareaăîntreăacesteăemo iiăavând deci un caracter cultural, nu biologic. Probabilăc ăaceast ăinterpretareăeămaiăaproapeădeăadev r.ăLaăurmaăurmei,ăcaă iă gesturile,ă mimicaă eă oă ac iuneă nedus ă laă cap tă iă modificat ă ulterioră prină rafinareă cutural .ă Oameniiă f ceauă ochiiă mariă cândă seă speriauă pentruă aă ob ineă maiă mult ă informa ieăvizual ,ădespreăun pericol care se apropie. La fel, în cazul unui dezgust, ei strâmbauădinănas,ăacestăgestăfiindăf cutăini ialăpentruăaălimitaăinspirareaăaăcevaăcareăfaceă r u.ăPoateăc ămimica provine iăea,ămacarăpar ial,ădeălaăacela iăfundamentăbiologicăcaă i reac iileăinstinctuale – lupt ,ăfugi,ăpref -te mort, respectiv de acceptare sau respingere -,ă situateă laă nivelulă organeloră deă sim .ă Acumă îns ,ă acesteă ac iuniă cuă oă finalitateă temperat ă i, stilizate, au devenit forme de exprimare în interac iunileăinterpersonale. Mimica,ă mişc rileă fe eiă sunt,ă deă regul ,ă maiă controlateă decâtă gesturileă sauă inflexiunile vocii. Umflareaă n rilor,ă vechea reac ieă laă mirosuriă pl cute,ă ajungeă s ă exprime tr iriă excitante,ă sauă enervareă şiă furie.ă „Aă strâmbaă dină nas”:ă nepl cere,ă aversiune, perplexitate. Guraădeschis :ănetensionată– mirarea,ăneîn elegereaăaăceeaăceă seă petreceă “gur ă casc ”;ă tensionat:ă preg tit ă pentruă luareaă uneiă pozi ii,ă gataă s ă vorbeasc ;ă închis ,ă cuă buzeleă strânse:ă ascetism,ă problem ă dificil ,ă “gur ă legat ”ă sauă “t cereădeăghea ”. Înăgeneral,ăoăgur ăîntredeschis ăexprim ăoăanumeădisponibilitate.ă Persoanaă deă lâng ă noiă esteă destins ,ă gataă s ă discuteă sauă s ă seă laseă s rutat .ă Pozi ieă senzual :ă buzeleă relaxate,ă uşoră întredeschiseă (eventual,ă maiă accentuat,ă degeteleă seă apropie de gur ).ăDimpotriv ,ăoăgur ăfermăînchis ăevoc ărefuzul,ăobstina ia,ăopozi ia,ă 63 indisponibilitateaă şiă reprimareaă dorin elor;ă cuă buzeleă lipiteă nuă seă comunic .ă Oă gur ă asimetric ăarat ădisconfortăşiănervozitate.ăGuraăseădeschideăsubăefectulăsurprizei, Fig. 25ăMicroexpresiiă(1)ădup ăPaulăEkman buzeleăseăîntindăsubăac iuneaăbucuriei,ăbuzaăsuperioar ăseăridic ăînăsemnădeădezgust,ăînă timpă ceă buzaă inferioar ă atârn ă atunciă cândă suntemă nemul umi iă sauă neă bosumfl m.ă Atunciăcândăunăindividăîşiămuşc ăbuzele,ăoăpoateăfaceăpentruăaăseăîmpiedicaăs ărâd ,ăs ă plâng ăsauăs ăvorbeasc ,ădarăşiădac ăesteăfuriosăsauădac ăreflecteaz ăintens. Furia14 seămanifest ăadeseaăprinăstrângereaăbuzelor,ăînă timpă ceătriste eaăniă se dezv luieăprinăbuzeleăc zute. Fig. 26 Microexpresii (2)ădup ăPaulăEkman Dac ăinterlocutorulăîşiăstrângeăşi-şiă uguiaz ăbuzele,ăvomăştiăc ăacestaăesteăofuscat,ăiară dac ă r mâneă cuă guraă deschis ,ă înseamn ă c ă i-amă trezită admira iaă sauă i-am provocat stupoare. Atunci când buzele sunt împinse înainte simultan,ăpoateăfiăvorbaădeăoăinvita ieă laă s rută sauă deă oă strâmb turaă deă refuz,ă deă îndoial ,ă deă suspiciune.ă Individulă careă îşiă 14 Cercet toriiădeălaăUniversitateaăCaliforniaădinăSantaăBarbaraăşiăUniversitateaă Griffithădină Australiaă sus ină c ă furiaă aă evoluată pentruă aă determinaă ună comportamentă eficientă deă negociereă înă timpulă unoră conflicteădeăinterese.ăCaă"emo ieădeănegociere",ăexpresiaădeăfurieănuăsemnaleaz ădoarădeclanşareaăunuiă conflictăciăesteădestinatăs -iăintimidezeăpeăceiădinăjur,ăf cându-lăpeăindividulăfuriosăs ăpar ămaiăputernică prinăexagerareaăunorătr s turiăasociateăcuăabilitateaădeălupt ăşiăs ăprimeasc ăunătratamentăpreferen ial. 64 umezeşteăconstantăbuzele,ătr deaz ăoăatitudineădisimulatoare:ăoriăminteăori, celăpu in, nuă spuneă adev rul.ă Culoareaă buzeloră şiă tonicitateaă acestoraă suntă şiă eleă relevatoare:ă buzeleă roză închisă sauă roşiiă dovedescă înă generală oă stareă deă bineă şiă oă senzualitateă pronun at ,ăînătimpăceăbuzeleăpalide,ăaproapeăalbe,ăadeseaăsub iate, sunt semnul unei proasteă st riă deă s n tateă fizic ă sauă psihic ă sauă ală frustr rii. Limbaă eă scoas ă pentruă aă înso iă gesturiă careă ceră mareă concentrare:ă atingereaă din iloră cuă limbaă eă semnă deă autoliniştire.ăAr tareaăeiăeste,ăînăfunc ieădeăcontext,ăsemnădeăintimitateăsauăagresiune.ă Ochiiă suntă punctulă centrală ală mimiciiă fe ei.ă Privireaă areă oă important ă func ieă fatic ăşiăregleaz ăcomunicareaă(deăaiciădificultateaădeăaăcomunicaăcuăcinevaăcareăareă ochelari negri). Totă eaă marcheaz ă durataă convorbirii;ă exprim ă diferen eleă deă statusă social;ăindic ăemo iileăpozitiveăsauănegative;ă iă sus ineăcredibilitateaăprinămen inereaă contactului vizual. Ervingă Goffmană aă atrasă aten iaă asupraă faptuluiă c ă prină mişcareaă ochiloră semnal mă recunoaştereaă prezen eiă celuilalt,ă chiară f r ă aă urm riă s ă intr mă înă rela ieăcuăacesta.ăPrivireaăsemnalizeaz ădac ăinterlocutoriiăîşiăacord ăreciprocăaten ie,ă sau unilateral, sau nu-şiăacord ădelocăaten ieă(privescăînăalt ăparteădecâtălaăcelăcuăcareă vorbescă sauă seă uit ă laă elă şiă nuă îlă v d,ă trecândă pesteă elă cuă privirea).ă Privireaă direct ă deschide canalul de comunicare sau îlămen ineădeschis.ăDurataăcâtăprivireaănoastr ăoă întâlneşteăpeăaăceluilaltăesteăsemnificativ ă- dac ăoăprivimă2/3,ă60-70% din timp, este semnulăfieăalăsimpatiei,ăfieăalăagresivit ii.ăDup ăobserva iileăluiăArgyle,ădou ăpersoaneă se privesc cam 30-60% din timpulă petrecută împreun ;ă dep şireaă timpuluiă indic ă sentimente puternice. Înăanumiteăcontexte,ăprelungireaăcontactuluiăvizualăpoateăînsemnaăostilitateăşiă furie, în alte contexte este un semn de prietenie, de iubire în general, de interes pentru persoana celuilalt.ăSimpatiaăînseamn ăalocareaăunuiătimpămaiălungădeăcontactăvizual.ă Înăuneleăculturi,ăaăpriviăochiiăceluilaltăesteăconsideratăoălips ădeărespectămaiăalesă fa ă deă persoaneă cuă pozi iiă socialeă superioare.ă Cercet rileă realizateă înă Nigeria,ă Portoă Rico, ThailandaăsauăJaponiaăauăar tatăc ătinerii,ăcopiiiănuăsuntăîncuraja iăs ărealizezeă contacteădirecteălaănivelulăochilorăcuăprofesoriiălorăsauăînăinterac iunileăcuăal iăadul i.ăÎnă Japonia, a privi interlocutorul în ochi este un semn al lipsei de respect. Se recomand ăaă priviă „m rulă luiă Adam”.ă Înă schimbă arabiiă utilizeaz ă numeroaseă contacteă laă nivelulă ochiloră înă rela iileă interpersonale,ă cuă oă durat ă careă ară puteaă fiă stânjenitoareă pentruă 65 indivizii din alte culturi. Negrii privesc interlocutorii când li se adreseaz ,ăalbiiăcândă ascult ăceăspunăaceştia,ăiarăînă rileăarabe,ăfemeilorăleăesteăinterzisăs ăpriveasc ăînăochiă peăb rba i.ă Şiă direc ionareaă priviriiă depindeă deă tipulă deă rela ieă careă seă stabileşteă întreă parteneriiădeădiscu ie,ăfiindămaiămareădac ăparteneriiăsuntăatraşiăunulădeăcel laltăsauăseă afl ă înă rela iiă deă cooperareă decâtă dac ă suntă înă conflict. Orientarea privirii este strict legat ădeămotiva iaănevoiiădeăafiliereăşi,ă al turiădeămişc rileăcorporale,ădetermin ăună anumităechilibruălaănivelulăproximit iiăîntreădou ăpersoane.ăAstfel,ăcuăcâtăindiviziiăsuntă plasa iămaiăaproapeăuniiădeăceilal i,ăcuăatâtăcontactulăvizualăesteămaiăredus,ăprivirileăauă oădurat ămaiămic .ăEfectulăapropieriiăfiziceăesteăşiămaiăputernicădac ăpersoaneleăsuntădeă sex opus. Pentru a exista unăechilibruăalăapropieriiăintime,ăceleădou ăpersoaneăaflateăînă contactă procedeaz ă laă oă situa ieă deă compromis.ă Dac ă intimitateaă creşteă individulă vaă generaăreducereaăeiăpân ălaăniveluriănormaleăfieăprinăredirec ionareaăprivirii,ăfieăprină m rireaădistan eiăfiziceăfa ădeăinterlocutor. Fugaă ochilor,ă evitareaă priviriiă înseamn ă punereaă laă distan ,ă evitareaă comunic rii.ăEaăesteăadeseaăceaăaăuneiăpersoane care are ceva de ascuns sau a cuiva care minte.ăUneleăpersoaneăauămariădificult iăînăa-şiăpriviăinterlocutorulăînăochi,ăiarăprivirileă acestora sunt întotdeauna scurte, uneori cu coada ochiului sau pe sub sprâncene. Timidulăevit ămult ăvremeăcontactulăvizual.ăEvit măprivireaădinăfrica unui refuz sau fricaădeăaăneăconfruntaăcuăafirma iileăceluilalt.ăRelat rileădureroaseăsuntăf cuteăf r ăa-l priviăpeăinterlocutor:ădeăaceeaăterapeu iiăseăaşeaz ăuneoriăînăafaraăcâmpuluiăvizual.ăOchiiă înl crima i:ăsp lareăsimbolic ădeăcevaăr u. Tipuri de priviri:ăprivireaăcuăaxeleăochilorăparalele,ănefocalizat ăpeăobiect:ăsufletă împ cat,ă adâncită înă propriileă gânduri;ă direct ,ă cuă ochiiă deschişi:ă disponibilitateă deă comunicareădirect ăşiădeschis ;ădeăsusăînăjos:ăarogan ,ătrufie,ăorgoliu,ădispre ă(dac ăeă urmareaădiferen eiădeăîn l imeăpoateăfiăevitat ăprinăm rireaădistan eiădintreăparteneri);ă deăjosăînăsus:ăambivalent ă– supunereăsauăadversitate;ăspreăcer,ătendin aădeăaăpozaăînă “sfânt”,ă înă omă careă seă sacrific ,ă sauă oă nevoieă deă evadareă aă vis torului,ă utopistului, indiferen ăfa ădeătemaădiscutat . Mişcareaăochilorăînăsusăînso eşteăeforulădeăaăneăreamintiăceva,ăiarăcoborâreaălorăă poateă exprimaă vinov ie,ă ascundereaă adev rateloră sentimente,ă oă stareă deă disconfortă 66 psihic. Cândăvorbitorulă priveşteăînă sus,ă gândeşteăcuă voceătare,ăcândăîşiăpriveşteăapoiă partenerulăîlăincludeăînădialog,ăîiăd ăvoieăs ăvorbeasc .ăA privi într-oăparteăînseamn ăaiăcomunicaăceluilaltălipsaădeăinteresăpentruăceăspune;ăprivireaălateral ă(observareăf r ăaă fiăobservat),ăcareăm tur ăcâmpulăvizual:ădeălaăcuriozitateăpân ălaătriste e.ăPrivireaăpieziş ă transmite neîncredere, suspiciune, ostilitate. A-lăpriviăînăochiăexprim ăsinceritate,ădarăşiă oă amenin are;ă privireaă fix :ă concentrare,ă tensiuneă nervoas ,ă apreciereă critic ă aă interlocutorului. Privirea fix ,ădur ,ăcareăseăsudeaz ăparc ădeăaătaăşiăoăsus ine,ăprivireaăcareăteă str punge,ăexprim ăagresivitatea,ăostilitatea.ăPrivireaăfix ăpoateăfiăşiăaăceluiăcareăminteă şiăcareăîncearc ăînăacestăfel,ăs ăteăfac ăs -iăînghi iăminciunaăcuăaerulăcareăspune:ă„Veziă bineă c ă spună adev rul,ă doară teă privescă înă ochi”.ă Privireaă somnolent ,ă fix ,ă aton ,ă îndreptat ă spreă tineă sauă înă alt ă parte,ă cuă ochiiă deschişiă şiă pleoapeleă imobileă exprim ă lehamite,ăoboseal ;ăplictiseal ;ădeprimare;ăantipatie. Privireaă mobil ,ă instabil ,ă ceaă careă hoin reşteă laă dreaptaă şiă laă stânga,ă careă seă opreşteă iciă colo,ă revineă laă tine,ă pleac ă iar,ă greuă deă interceptat,ă apar ineă individuluiă inconstant,ăinstabilăpentruăcareăexist ămereuăcevaăinteresantădeăv zutăsauădeăauzităînăalt ă parte. Este deseori observat ă laă oameniiă careă dorescă s ă pun ă distan ă întreă eiă şiă interlocutorul sau interlocutorii lor. Privireaăcoborît ăesteăunăsemnădeătensiune,ăstânjeneal ,ăcrispare,ăruşine;ăpoateăfiă şiăoătentativ ădeăaămascaăadev rul.ăSemnifica iaăpriviriiăcuăcoadaăochiuluiădepinde de pozi iaăsprâncenelorăşiădeămişc rileăgurii:ăînso it ădeăoăridicareăaăsprâncenelorăşiădeăună surâs,ăînseamn ăfieăc ăaceeaăpersoan ăîncearc ăs ăteăseduc ,ăfieăc ăi-ai trezit curiozitatea, fieăc ăoăamuzi;ădac ăîns ădeasupraăacesteiăpriviri,ăsprâncenele coboar ăsauăseăîncrunt ,ă dac ă guraă seă sub iaz ă într-ună rictusă r u,ă cuă col urileă coborâte,ă semnific ă r utate,ă nervozitate, animozitate. Privireaă lateral ă poateă fiă şiă eaă ambivalent :ă curtenitoareă (zâmbet,ăsprânceneăuşorăridicate),ăsauăostil . Privireaăscurt ă(tipic ăpentruăceiăceăvinădinădirec iiăcontrareăpeăunăculoarăşiăseă privescădoarăpentruăaăevitaăciocnirea):ădeăregul ,ătendin ădeăacaparareăsauăagresiuneă– contactulărapidăalăochilorăproduceăimpresie,ăîlăfixeaz ăsauăamenin ăpeăadversară(“aăpune ochiiăpeăcineva”).ăFormele:ădeălaăprivireaărigid ăpân ălaă“aăteăuitaăprinăcineva”.ăTotuşi,ă 67 privireaă dominatoareă esteă privireaă lung :ă cândă privimă astfelă ar t mă siguran ,ă iară semnifica iaăcuvintelorăesteăamplificat . Fig.ă27ă„Ochiădeădormitor”ă iă„ochiădeă arpe” Eckardă Hessă aă observată c ă pupilaă seă dilat ă şiă laă emo ie,ă nuă numaiă laă lumin .ăă Pupilaădilatat ăexprim ădisponibilitateaăemo ional ăşiăafectiv ăaăindividuluiăfa ădeătotă ceăîlăînconjoar .ăPl cerea,ădorin aăpotădeterminaăcreştereaăînădimensiuneăaăpupileiăpân ă laă deă patruă oriă dimensiuneaă saă normal .ă Stareaă negativ ă produceă oă contractareă aă pupilelor - ochiădeăşarpeă-,ăceaăpozitiv ,ăexcitat ,ăconduceălaăm rireaăpupilelor - ochi „deădormitor”.ăSemnifica iaăacestorăindiciădeălimbajăcorporalăî iăareăpunctul de pornire înă reac iiă corporaleă bineă cunoscute:ă contractareaă pupileloră esteă necesar ă uneiă vederiă spa ialeăbune,ănecesar ăsitua iilorăconflictuale,ăcareăpotăconduceălaăagresiuneă iăviolen e.ă Invers, relaxarea într-oăsitua ieăconfortabil , conduce la dezinteresăpentruăoăbun ăvedereă spa ial . Laăfelădeăclarăînemeiateăînăreac iiăcorpuluiăsuntă iăindiciiă iăsemnifica iileăpeăcareă leăfurnizeaz ăgradul de deschidere al ochilor: - holba iă– “teăînghiteădinăpriviri”; - largă deschişiă – productivitate spiritual ,ă dară şiă nevinov ieă (privire folosit ă pentruăaămin i); - deschişiă– interes normal, optimism; - întredeschişiă– participareăredus ălaăceeaăceăseăîntâmpl ăînăjur,ă“nuămerit ăniciă m carăoăprivire”;ăsitua iaănuăeăperceput ăcaăreal ; - acoperi iăpar ială– şiretenie, egoism, ascunse; 68 - strânsă închişiă – autoprotec ie,ă refuză deă aă vedea.ă Închidereaă ochiloră arat ă c ă cinevaă vreaă s ă neă scoat ă înă afaraă câmpuluiă vizual,ă dină plictiseal ,ă indiferen ă sauă superioritate; - închiderea unui ochi – în elegereăsecret ă“teăcunoscăbine,ănuămaiătrebuieăs ăteă privescăcuăambiiăochi”; - închidereărelaxat ăăaăochiloră– abandon,ă“trecăcuăvederea,ăf ăceăvrei”; - închidereaă repetat ă şiă scurt ă aă pleoapelor:ă dorin aă deă aă întrerupeă ună contactă vizual. Gra ieăcombina ieiăprivirii cu mai multor semne faciale, recunoaştemăcuăto iiăoă fa ăfericit ,ăcareăzâmbe te. Zîmbetul este mimica cea mai des utilizat ă iăeăadeseaăună r spunsăreflexălaăsalut.ăZâmbetul sincer este larg, rotund, simetric, prinde contur încet şiăseăstingeăîncet.ăZâmbetulăartificial - studiat de Duchenne (1806-1875) - seăm rgineşte, deăregul , laăgur ănuăajungeăpân ălaăochi.ăZâmbetul nesincer este strâmb, asimetric, prea lungăsauăseăcurm ăpreaăbrusc; cel nervos este prea scurt i se întrerupe brusc. Paul Ekman a catalogat mai multe tipuri de zâmbete peăcareăleăputemărecunoa teă cuău urin : 1. Zâmbetul voit, fabricat, chinuit cuăcol urileăguriiădrepte,ăbuze drepteăşiălipite; apareăşiădispareărepede:ăpoate exprima jena. 2. Zâmbetul dulceag ob inută prin întindereaă şiă sub iereaă buzelor: înso eşteă universalulă„da”. 3. Zâmbetulă „peă subă musta ”ă cuă buzeleă tensionateă şiă lipite:ă exprim ă voin ă şiă re inereăînăacelaşiătimp. 4. Zâmbetul depreciativ cu col urile gurii sunt retrase în jos esteă afişată de persoanele blazate, ironice: poate exprimaădezacordulăşiăacordulăînăacelaşiătimp. 5. Zâmbetul relaxat, lipsit de tensiune: exprim ă bucuria,ă dragostea,ă pre uireaă celuilalt. 69 Fig. 28 Microexpresii (3)ădup ăPaulăEkman 6. Zâmbetul strâmb cu ună col ă ală guriiă tras în jos iar cel lalt, în sus: exprim ă oă amabilitateăfor at ,ăunăconflictăintern.ă(Esteăzâmbetulăsubalternuluiănevoităs ăasculteăoă glum ănepotrivit ăaăşefului.) Zâmbet strâmb – celeă2ăjum t iăaleăcreieruluiăauămesajeă diferite.ăOăgur ăasimetric ăarat ădisconfortăşiănervozitate;ăparteaăstîng ămaiăpronun ată decât în dreapta – laămincinoşi.ăCâmpulăvizuală stângă – emo ia,ăcâmpulăvizuală drept,ă informa ia. 7. Zâmbetulă careă exprim ă fricaă – buzeleă suntă traseă lateral,ă iară guraă esteă pu ină întredeschis ;ăcol urileăguriiăsuntătraseăspreăurechi. 8. Zâmbetul condescendent, resemnat – r sfrângereaă înainteă aă buzeiă inferioare;ă adeseaă esteă înso ită deă înclinareaă capuluiă spreă dreaptaă şi/sauă ridicareaă şiă tremuratulă umerilor. Teste Pe https://www.paulekman.com/tools/re3/family/ https://www.paulekman.com/tools/re3/work/ https://www.paulekman.com/tools/re3/crime/ v ăpute iătestaăabilitateaădeăaăpercepeă emo iileăcelorlal i. 70 4. Alte forme ale limbajului corporal Limbajul corporal paralingvistic: vocea Limbajulăcorporalăparalingvisticăseărefer ălaăaceleăsemneăcorporaleăcare privesc diferiteleăaspecteăaleăvociiăînăcomunicareaăverbal . Interjec iileăseăafl ălaăgrani aădintreă cuvinte,ă semneleă lingvistice,ă iă intona iiă aleă vocii,ă semneă paralingvisticeă deă limbajă corporal sau non verbal. Hm, sau hmm, ori hmmm, sunt printre cele mai frecvente interjec iiă- exist ăînămajoritateaălimbilorăp mântului: „huh?”ă(englez ),ă„ ?”ă(român ),ă „a?”ă (chinez ),ă „e?”ă (spaniol ),ă „he?”ă (olandez ) etc.. Primul h emis este un simplu substitutăpentruărespira ie,ăpeăcândăm,ăemisăcuăguraăînchis ,ăsimbolizeaz ăfaptulăc ănuă suntemăsiguriădeăceeaăceăurmeaz ăs ăspunem.ăPauzaăindic ăfaptulăc ăsuntemătemporară f r ăreplic ,ădarăînc ăaten iălaădiscu ie.ăVarietateaădeătonuriăareăleg tur ăcuămultitudineaă deă tr iriă peă careă leă exprim mă prină aceast ă banal ă interjec ie.ă Rostită cuă oă intona ieă ascendent ,ăhmmăpoateăsemnifica:"ăNuăîn eleg,ămaiăspuneăoădat ?". Emis prelung cu un "m"ăamplu:ă"M gândesc serios la ce mi-ai zis". Nuănumaiătonul,ădară iăvolumul vocii este asociat tr irilorăsuflete tiă iăemo iilor:ă tare vorbescăceiăentuziaştiăsauăfurioşi; încet,ăceiălipsi iădeăîncredereăsauăsiguran .ăVoceaă joas ă creeaz ă impresiaă deă autoritateă şiă control,ă ceaă înalt , deă emo ieă sauă de lips ă deă importan aăpurt toruluiăei. Sc dereaăvolumuluiăvociiăpoateăfiăfolosit ăpentruăa capta aten iaăcuivaăsauăaăamenin a.ăPentruăaăcreaăoăimpresieădeăîncredereăaccentua iăcuvinteleă pozitive. Charlesă Darwină apreciaă c ă „râsulă pareă s ă constituie,ă înă primulă rândă expresiaă bucurieiă sauă aă fericirii”.ă „Înă timpulă râsului,ă guraă esteă maiă multă sauă maiă pu ină largă deschis ,ăcuăcol urileămultătraseăînapoi,ăprecumăşiăpu inăînăsus,ăiarăbuzaăsuperioar ăesteă pu inăridicat ”.ăRâsul:ăcuă“a”ă(ha, ha, ha!) – deschis,ăeliberator,ăpornitădinăinim ;ăcuă“e” (he, he, he!) – batjocur ăsauăexagerareaăprieteniei;ăcuă“i” (hi, hi, hi!) – esteăsauăvreaăs ă par ătân r,ănaiv;ăcuă“o”ă(ho, ho, ho!) – înăraportăcuăintensitatea,ăsup rare, protest,ăur ;ă cuă“u”ă(hu, hu, hu!) – respingere,ă inereălaădistan . 71 Limbajul corporal în relaţie cu obiectele Exist ăsitua iiăînăcareăobiecteleăintervinăpentruăaăîntregiăsemnifica iaăgesturiloră (spreă ex.ă felulă cumă inemă oă sticl ă cuă vină – ca o ghioag ,ă neglijentă sauă expunând-o), b taiaăînămas ,ăritmic :ăner bdare,ăsemnăalăner bd rii (nu plictiselii) sau felul în care neă purt mă haineleă sauă alteă obiecte (geanta mare implic ă imagineaă deă sineă aă proprietarului). La fel ca degetele, alteă obiecteă înă gur ă este o încercareă inconştient ă deă aă redobândiăsiguran a copilului care suge la pieptul mamei iăarat nevoia interioar ădeă liniştire.ăDecizia,ăcareăesteăoăactivitateăstresant ,ăcunoaşteănumeroaseăformeădeăastfelădeă gesturi deăautolini tire:ăscoatereaăochelarilorăşiăintroducereaăunuiăbra ădeăram ăînăgur ,ă introducerea pipei sau altor obiecte (creioane, etc.). Dar nuăseăiauădeciziiăcuăguraăplin (deă mâncareă sauă b utur ),ă niciă cât ă vremeă diferiteă obiecteă suntă introduseă înă gur ,ă ciă numaiădup ăscoatereaăacestora. Stingereaă ig riiă înainteă deă aă fiă consumat ;ă consumulă gr bită ală b uturiiă sauă mânc riiăînseamn dorin aădeăaăplecaămaiărepede,ădeăaăp r siăcontextul.ăFum torulăcareă trimite fumul în sus este încrez tor,ăsigurăpeăel,ăpân ălaăsuperioritate; în plan Fig. 29ăGesturiăînărela ieăcuăobiecte orizontal:ăautoritate,ăatitudineăferm ă(spreăoăpersoan ădeăacelaşiăsex: înfruntare; spre o persoan ădeăsex opus: interes,ădorin ădeăcontact);ădac ătrimiteăfumulăînăjos:ărespect,ă supunere, evitare - fireăsuspicioas ,ăpersoan ăînchis ,ăpesimist .ă igaraă inut ădoarăcuă vârfulăcelorădou ădegete:ăpre iozitate,ăprobabil gest studiat. Degetulăcareăseăfereşteăs ă 72 ating ăceaşcaădeăcafea,ăceaiă- persoan ăcareăseăcredeăimportant ă(importan aăseăv deşteă prin grija de a se feri de atingeri impure). Culegereaădeăscame,ămaiămultăsauămaiăpu inăimaginare:ădezaprobare ascuns ăsauă plictiseal ă fa ă deă opiniileă sauă atitudinile cuiva (caut ă ună centruă diferită deă excita ieă pentru a-l diminua pe cel principal); dac ă prive te în jos sau departe – are o opinie personal ă peă careă nuă vreaă s ă oă împ rt şeasc . La fel, jocul cu obiecte, ascuns, în buzunar, sau vizibil, poate însemna aten ie, concentrare, dac ăcelăcareăseăjoac ă e cel careăascult ;ădac ăeăcelăcareăvorbeşte,ăînseamn ăc ăîncearc ăs ăascund ăceva,ăcelăpu ină plictis sau nervozitate. Statul pe scaun oferă numeroase indicii despre atitudinile sau gândurile ocupantului: Pozi iileăînăcazulăa ez riiăpeăscaunăpermit o varietate interesant ădeăunghiuriădeă rela ionare,ămaiă alesădac ăesteăvorbaădespreăscaune-fotolii,ă maiădificilădeă deplasată iă caremsunt aranjate în anumite unghiuri spa ialeă înă prealabil:ă în timp ce unul din parteneriă esteă orientată directă spreă cel lalt,ă acestaă poateă fiă aşezată înă unghiuriă foarteă diferite,ăscuzatăfiindădeălipsaădeămobilitateăaăscaunuluiă(absent ălaăstatulăînăpicioare).ă Scaunul întorsăcuăsp tarulăînăfa ofer ăo barier ădeăprotec ie,ădeăap rare (Fig. ). Fig. 30ăPozi iiăpeăscaun Aşezatăcomod,ăsprijinindu-seăpeăcoateăcândăvreaăs ăspun ăceva:ăsiguran ădeăsine,ăseă aşteapt ăcaăceilal iăs -iăacordeăaten ie. Piciorulăpesteăbra ulăscaunului:ălips ădeăinteres,ă eventualăuşoar ădesconsiderare. Ocupareaăpar ial ăaăscaunului:ănesiguran ,ătimiditate. Piciorulăînclinatăsubăscaun,ămânaăpeăgenunchiăşiăprivireaăînainteăarat ăpersoanaă gataădeăac iune.ă Formeleămaiăaccentuateăsuntăcuăambeleăpicioareă aduseăsubăscaunăşiă 73 ambele mâini pe genunchi cu corpul aplecat înainte,ăcaălaăcinevaăgataăs ăseăridiceăsauă mâinileăsprijiniteădeămargineaăsauăbra eleăscaunului,ăgataăs ăseăridice: gata de plecare, gata de a începe ceva. Înăfine,ăpozi iaăcârligăaăpicioruluiăînăjurulăpicioarelorăscaunuluiă esteă specific ă femeiloră timideă sauă fricoase,ă careă s-au retras în interiorul lor sau nemul umireăreprimat . Scaunulă poateă r mâneă doară ună accesoriuă înă posturileă semnificativeă prină ele însele: l satăpeăspate,ăcuăpicioareleădesf cute,ăcuăvîrfurileădegetelorăuniteăîntr-ună”coifă înă sus”:ă arogan ;ă bra eleă şiă picioareleă încrucişateă şiă privireaă spreă lateral,ă evitîndă contactul vizual direct: nesinceritate, gânduri ascunse. Totuşi scaunul pare mai semnificativ în împrejurarea când,ăinvitatălaăcineva,ăteătol neştiăîntr-un fotoliu iar el r mâneăînăpicioare:ăafundareaăînăfotoliuăpoateăfiăunăsemnădeăcedareă iăsupunere pentru c dominareaăesteădat ădeăîn l imeăşiăpozi iaăînăpicioare. Tot așa, așezarea la masă structurează, prin fixitate relațiile: Laăoămas ădreptunghiular ,ăînăraportăcuăA:ăB1,ăpozi iaădeăcol ,ăconversa ieăprieteneasc ;ă B2,ăpozi iaăcooperativ ;ăB3,ăpozi iaăcompetitiv-defensiv ;ăB4,ăpozi iaăindependent . Situa iaădeăvânz riălaăoămas ădreptunghiular ,ăînăraportăcuăcump r torulăA:ăcelă careăvindeăeăpeăpozi iaăB2ăsauăB1,ăexpertulăpeăpozi iaăC 74 Importan aăînăierarhieăînăfunc ieădeăaşezareaălaăoămas : Aăde ineăpozi iaăinfluent ,ădac ănuăst ăcuăspateleălaăuş ă(înăacestădinăurm ăcazăBăde ineă pozi iaăimportant );ăBăaădouaăpozi ie;ăDăaătreia,ăC,ăaăpatra,ăultimulăeăE Laămasaărotund ăaăregeluiăArthurăeăpeăoăpozi ieăcompetitiv-defensiv .ăPozi iaă implic riiăînădialogălaăoămas ărotund ăpresupuneădistribuireaăîntr-un triunghi ABC, unde AăşiăBăsuntădeăaceeaşiăparteăaămesei. Celăcare,ălaămas ăî iă ineămâinileăşiăbra eleăsubămas ănuăeăpreg tităs ăfac ăfa ă situa iei;ăcelăcare,ălaămas ăî iă ineămâinileăşiăbra eleăpeămas ăare capacitateaăşiădorin aă de a stabili un contact (de la închiderea unei bariereăpân ălaădeschidereaăcontactuluiăfieă peărela iiă– stânga – fieăpeăcon inut,ăafaceriă– dreapta). 75 5. Indicatori gestuali caracteristici unor tipuri de limbaj corporal Descrierea generală a semnificaţiei comportamentului Chiară şiă comportamentulă înă întregulă luiă poateă fiă supusă uneiă investiga iiă semiotice.ăComportamentulăesteăsumaăactivit ilorăorganismului,ăsumaăgesticula ieiăşiă posturilorăînăsuccesiuneaălorăorientat ăspreăunăscop. Din punct de vedere semiotic, el poate fi caracterizatăcelăpu inăcaăbogatăsauăs racăînăforme,ă iădeăc utareăsauădeăevitareăaă contactului.ăConota iiăsuplimentareăpoateăoferiăanaliza unor aspecte ale sale: Înă func ieă deă ritmul sau stilulă mişc rii (amploarea mi c rilor – largi, cuprinz toareăsauăcol uroase, mici, ascunse -,ărotunjimea,ădirec iaămişc riiăetc.) -, afl m dac ăexecutantulălorăesteăoăpersoan ăvesel ăsauătrist ,ănervoas ăsauăplictisit .ă Gesturile rapide,ă dară deă oă precizieă mediocr ă denot în general o stare de hiperexcitabilitate - careăconstituieăoăcaracteristic ănatural a temperamentului coleric. La alteătipuriătemperamentale,ăaceast stare poate fi semnul fie al unei ridicate tensiuni emo ionale,ăfieăalăuneiăputerniceăirita ii. Gesturile lente,ă dară sigureă şiă preciseă denot ă meticulozitate,ă grij ă pentruă am nunte,ătendin aădeăa neglijaădimensiuneaătemporal ăaăactivit iiăînăfavoareaăcalit ii.ă Aceast categorieădeăînsuşiriăpoateăfiăîntâlnit mai frecvent la temperamentul flegmatic. Mult exagerate, luând forma pedanteriei, respectiv caracterulăuneiămanii,ăeleăpotăap reaă îns şiălaăalte tipuriătemperamentale,ădeăpild la melancolic. Gesturileăprompte,ăsigureăşiăpreciseădenot ăcalm,ăst pânireădeăsine,ăîncredereăînă sine,ăprezen ădeăspirităetc.ăGesturileăvariateăcaăvitez , dar sistematic lipsite de precizie denot totdeauna neîndemânare, înapoia acesteia putândă staă cauzeă diferite:ă lips de interesă pentruă activitateaă respectiv ,ă nivelă sc zut deă mobilizareă energetic ,ă lips ă deă exerci iu,ălips ădeăsim ăpractică(nivelăsc zutăalăinteligen ei practice). Gesturileărare,ă"moi",ădeămic ăamplitudineă(cuămi c riăstrânseăpeălâng ăcorp)ă potă s ă denote:ă atitudineă defensiv ,ă team ;ă nivelă sc zută ală mobiliz rii energetice, ca 76 urmareăaăoboselii,ăaăuneiăst riădepresiveăsauăaăuneiăst ri maladive, stare de indiferen ,ă plictiseal ,ăapatie;ăapartenen aăindividuluiălaătipulătemperamentalămelancolic;ătendin aă la izolare etc. Gesticula iaă bogat ,ă impetuoas ,ă larg ă (uneori,ă deă oă amplitudineă periculoas ă pentruă ceiă dină jur)ă esteă caracteristic ă tipuluiă constitu ional picnic, iar dintre tipurile temperamentale,ăcolericuluiăşi,ăînăm suraămaiămic ,ăsanguinicului.ăEaăpoateăs ădenote:ă stareă emo ional-afectiv ă deă tipă stenică sauă hiperastenică (bun ă dispozi ie,ă veselie,ă volubilitate,ă jovialitate,ă mergândă pân ă laă euforie);ă nivel ridicat de mobilizare energetic ;ăelan,ăînfl c rareăpentruăoăideeăsauăoăcauz ,ăv dindătotodat ătendin aădeăa-i antrena, de a-iăcâştigaăşiăpeăceiădinăjurălaăcauzaărespectiv ăetc.ă Gesturileă repezi,ă violenteă efectuateă îndeosebiă peă direc iaă "înainte",ă înă special cândăînso escăvorbireaăcuătonulăridicat,ăpotădenota:ăstareădeăirita ie,ădorin aădeăafirmareă proprie,ădeădominare;ăexercitareaăconştient ăaăautorit iiăetc. Strângerileădeămân ămaiă deosebite care, metaforic vorbind, potăfiădeătipul:ă"peşteămort",ăadic ăflasc ,ămoale,ăf r ă via ăindic ăun individăf r ăcaracter,ămoale,ădubios;ăsau brutal ,ăcaăoămenghin ăindic ă un individ agresiv. Înăgeneral,ăseăpoateăspuneăc ămersulăreprezint ăunulădintreăsemnaleleăimportanteă ale dinamicii neuropsihice. Mersul rapid denot ăoămobilitateămareăpeăplanăneuropsihic,ă totăaşaădup ăcumămobilitateaăredus ăneuropsihic , seăexprim ,ăprintreăaltele, şiăprintrună mersă lent.ă Desigur,ă prină calificativeleă "rapid"ă şiă "lent"ă utilizateă aiciă seă în elegă caracteristicile naturale ale mersului şiă nuă nivelurileă deă vitez ă ceă potă fiă imprimateă mersuluiăînămodăvoluntară(corela iaăseăp streaz ăîns ăpân ălaăunăpunctăşi,ăînăacestăultimă caz,ă chiară dac ă esteă determinat ă voluntar,ă vitezaă sporit ă aă mersuluiă corespundeă unuiă tempoăpsihicăm rităşiăinvers).ă Totodat ,ămersulăexprim ăfondulăenergeticădeăcareădispuneăindividul.ăDiminea a,ă cândăomulăesteăodihnitădup ăsomnulădeănoapte,ămersulăesteămaiăvioiăşiămaiăelasticădecâtă înăceaădeăaădouaăjum tateăaăzilei.ăAcesteădiferen eăsuntăresim iteăşiăsubiectiv atunci când obosealaă acumulat ă înă timpulă zileiă esteă maiă accentuat .ă Deă asemenea,ă diminuareaă resurselorăenergeticeăaleăorganismului,ăcaăurmareăaăunorăst riămaladive,ăseătraduceăşiă prinămodificareaăampl ăaăcaracteristicilorămersului.ă 77 Înă sfârşit,ă mersulă constituieă şiă ună semnă ală coloraturiiă afectiveă aă tr iriloră individului.ă Bunaă dispozi ie,ă optimismul,ă încredereaă înă sineă auă dreptă corespondentă mersulărapid,ăvioi,ăferm,ăcuăpaşiălargi,ăînăvremeăceătriste ea,ăst rileădepresiveădetermin ă unămersălent,ăcuăpaşiămici.ăChiarăînăvorbireaăcurent ăseăîntrebuin eaz ăexpresiaă"mersă ab tut".ăLaărândulălor,ăemo iileădetermin ăperturb riăaleămersului.ăAstfel,ălaăuniiăindiviziă simplaăsenza ieăc ăsuntăurm ri iăcuăprivireaădeăc treăcinevaăesteăsuficient ăpentruăaăleă perturba automatismulămersuluiăşiăa-iăface,ădeăpild ,ăs ăseăîmpiedice.ăSt rileăemo ionaleă deosebită deă puternice,ă şocurile,ă potă aveaă caă efectă incapacitatea,ă momentan ă sauă deă durat ămaiălung ,ădeăaămerge.ă Mersulă lentă şiă greoiă (laă definireaă luiă caă atareă inându-seă seamaă şiă deă sexulă şiă vârstaă individului)ă indic ă oă redus ă mobilitateă motorieă - şiă adeseaă chiară mintal ă (înă specialăcândăesteăînso itădeăvorbireăşiăgesturiălente,ăaspecteăcareăaparămaiăfrecventălaă constitu iileămaiămasive).ăDac ăacestăgenădeămersăeste observatălaăunăindividăapar inândă constitu ieiăastenice,ăelăpoateăconstituiăfieăexpresia,ăfieăefectulăuneiăst riămaladive.ăIară laă persoaneleă deă vârst ă înaintat ă elă constituieă oă caracteristic ă natural ,ă semnificândă sc dereaămasiv ăaăresurselorădeăenergieăpsiho-fizic .ăDintreătipurileătemperamentale,ă acestă tipă deă mersă seă întâlneşteă maiă frecventă laă flegmatică -, întrunind, în plus, caracteristicaă unoră reduseă modific riă deă vitez ă şiă ritm,ă chiară atunciă cândă astfelă deă modific riăarăfiăobiectivănecesare.ăEsteăvorba de categoria de oameni care se spune c ă "nu-şiăiesădinăfire, orice s-ar întâmpla!". Mersulă lent,ă nehot rât,ă timidă indic , dup ă cumă seă poateă deduceă chiară dină termeniiăutiliza iăpentruădefinireaăsa,ăînăspecialălips ădeăîncredereăînăsineădatorit ăuneiă emotivit iăexcesive.ăÎnăleg turaăcuăaceasta,ăesteăutilăcaăprinăconfruntareaăcuăalteădate,ă s ă seă precizezeă dac ă stareaă deă emotivitateă reprezint ă oă caracteristicãă structural ă aă individuluiăsauăeaăesteălegat ădeăoăanumit ăconjunctur ă(deăexemplu,ăconştiin aăunei st riădeăinferioritateă- datorit ănepreg tirii,ăcomiteriiăuneiăgreşeliăînăactivitateăetc.ă- în raportăcuăcerin eleăsitua ieiădate).ăAcestătipădeămersăindic ,ăînămodăsistematicăşiăf r ăniciă unădubiu,ă amplasareaăindividuluiăpeăpozi iiă defensiveă - din motive ceăarăurmaăs ăfieă clarificateăprinăalteămijloace,ădac ăsitua iaăoăcere.ăDintreătipurileătemperamentale,ăcelă melancolicăîntruneşteăînămodăfrecventăcaracteristicileăacestuiătipădeămers.ă 78 Mersulă rapid,ă energic,ă supluă şiă fermă seă întâlneşteă laă adultulă tân r,ă s n tos,ă dispunândă deă însemnateă resurseă energeticeă şiă careă manifest ă oă deplin ă încredereă înă posibilit ileăsaleă(celăpu inăînăleg turaăcuăatingereaăscopuluiăconcretăpeăcareăîlăurm reşteă înămomentulărespectiv).ăElăindic ,ădeăasemenea,ăechilibrulăemo ional,ăpromptitudineaă înădeciziiăşiăperseveren .ăAcestătipădeămersăesteăcaracteristicătipuluiăsanguinic.ăDac ă îns ă propriet ileă men ionateă apară exagerate,ă esteă probabilă caă individulă înă cauz ă s ă apar in ăstructuriiăcolerice. Respira iaă esteă i ea un indicator comportamental general foarte important. Inspira ia,ăanemic ăsauăprofund ,ădenot ăgradulădeăangajareăîntr-oăactivitate.ăRespira ieă monoton /expira ieăzgomotoas ăesteăsemnulăunuiăindividăf r ătonus,ătrist,ătimid. Indicatori ai dominanţei Ceaămaiăadecvat ădescriereăaălimbajuluiăcorporalăpropuneăgrupareaăgesturilor,ă mimicii, posturiloră şiă mişc riloră înă ansambluriă careă auă oă semnifica ieă uman ă maiă general ,ădarămaiăspecific ădecâtăcaracteristicileăfoarteăgeneraleădescriseămaiăsus. Astfel, spre exemplu, cele mai evidente mesaje specifice sau concrete pe care le trasmite limbajul corporal sunt cele referitoare la confortul sau disconfortul partenerului de comunicare. Ele apar sub forma ansambluluiădeăgesturiă careăsemnific ădeschiderea mâiniă cuă palmeleă laă vedere,ă contactă vizuală direct,ă gesturiă orientateă înă afar ,ă postur ă relaxat ă - sau închiderea – bariereă deă protec ieă ridicateă deă membreleă superioareă şiă inferioare,ăcontactăvizualăsc zut,ăevitant,ăpostur ămicşorat ,ăumeriăîncorda i. Dar mai exist ăoăcategorieiădeăindicatoriăcareăpotăcaracterizaătipareăaleăcomunic riiăcorporale. Cîndăneăîntâlnimăprimaădat ăcuăoăpersoan ăoăevalu mărapidăînătermeniiădeschiderii sau dominan ei,ă prieteniei sau atrac ieiă sexuale.ă Adic ă încerc mă s ă descoperim în comumincarea ei corporal ăindicii ale unei atitudini dominante sau supuse, eventualul interes pe care îl are – sau nu îl are – pentruănoi,ădac ăesteăsauănuăcomunicativ ăetc.. În acestăcazăproced măcuălimbajulăcorporalătotăa aăcumăproced măcuăcelăverbal,ăc utândă conota iileă suplimentareă aleă gesturiloră iă grupândă maiă multeă gesturiă subă oă aceea iă semnifica ie. 79 Semnaleleă dominan eiă sauă sumisiuniiă trebuieă c utateă înă orientarea, privirea, posturaă(în l imeaăaparent ) corpului. Posturaăoamenilorădominan iăesteăcu picioarele întinseă şiă t lpileă îndep rtate,ă posturaă c l re ului (cowboy), ceaă careă indic ă ocupareaă unuiăspa iuămaiăextinsădecâtăcelăobi nuit15, înăvremeăceăsubordona iiăiauăpozi iaădeădrep iă cuă t lpileă apropiate. Indiviziiă dominan iă stauă înă capulă mesei. Aşezate,ă persoaneleă dominanteăstauăcuăpicioareleăîntinse.ăDac ăauăpicioareleăaşezateăsubăgenunchi,ăatunciă genunchiiăsuntădep rta i.ăDominan aăeăindicat ăşiă deăpozi iaă cifrei 4ă(pozi ieăgreuădeă adoptatădeăc treăfemei;ăpozi ieălegat ădeăflexibilitateaăşiărezisten aăfizic ăaătinerilor). Persoaneleăcuăstatutăsocialămaiăînaltăcreaz ăînăjurulălorăoăgrani ăinvizibil ădeă careăoameniiădinăjurăseăapropieăezitant.ăPozi iileămaiăimportanteăînăierarhieărecurgămaiă pu ină laă limbajă corporal. Relaxarea este un indicator al dominan ei:ă tonusă musculară sc zut,ăabsen aătensiunii,ăaranjareăasimetric ăaăbra elorăşiăpicioarelor,ănum rămaiămică de mişc riăşiăcuămaiămult ălentoare. (Indiviziiădominan iăarat ăc ănuăseăaşteapt ălaăşiănuă îiăpreocup ăposibilitateaăunuiăeventualăatac). Persoana cu rolul dominant întinde mîna şiăindic ăloculădeăaşezareăalăceluilalt.ăUnaădinămanifest rileăputeriiăîn onfrunt ri const ă în a-iă ineăpeăoameniăînăpicioareă(sauălaăuş ). Spa iulăintimăpoateăfiăocupatăprinăînfoireaăcoateloră– cu degetul grosăînăfa ăsauă înă spate;ă degeteleă mâiniloră îndep rtateă cândă seă sprijin ă peă suprafa aă plat ă aă mesei;ă bra eleăîntinseăpeăsp tarulăaltorăscaune. Fig.ă31ăAtitudineădominant ăîn diferite contexte 15 Revenindă laă grilaă spa ial-simbolic ă putemă observaă caă dac ă verticalaă esteă asociat ă simbolică cuă transcenderea,ăcuădep ireaăacesteiălumiă iăaăvalorilorăei,ăcuăasceza,ărenun areaă iăspiritualitatea,ăorizontalaă esteăasociat ăcuăaceast ălumeă iăcuăvalorileăei,ărespectivăcuăextindereaăspa ial ,ădominareaă iăafectivitatea.ă Probabilădeăaceeaăfe eleălateăaleăoamenilorăsuntăasociateăcuăagresivitateaă iădominan a.ăRezultateleăunuiă studiulădeălaăUniversitateaădinăCaliforniaăsugereaz ăc ăb rba iiăcareăauăfe eămaiălateăsuntăimplica iămaiă pu inăînărela iiădeăcooperareăşiămaiămulteăînăcompetitiveă iădominare. 80 Mâinileăpeăşoldă(o singur ămân ăpeăşoldăpoateăindicaăoădirec ieădeăatac.):ăpozi ieăîntreă ceaă cuă mâinileă întinseă peă lâng ă corpă şiă ceaă cuă mâinileă în l ateă pentruă atac,ă m rescă corporalitateaă şiă teritoriulă ocupată deă persoan .ă Variante:ă cuă toateă degeteleă înă fa ă – sfidare; degetulămareăînăfa ,ăcelelalteăînăspateă– pozi ieăfeminin ;ăpalmaăînăafar ,ăfa aă exterioar ăpeăşoldă– nenatural ,ăafectat ;ăpumnulăpeăşoldă– amenin toare. Orientareaăcorporal :ăsubordonatul,ăvorbindăcuăşeful,ăîşiăorienteaz ăcorpulăspreă el, indicând direc iaăcentr rii;ăşefulăpoateăîntoarceăcorpulăîntr-oăparteăar tândăc ăareăşiă alteăop iuniădeschise.ăPozi iaăfa ăînăfa ădepindeădeăintimitataădintreăceiădoiă– preludiul unuiăatacăsauăoărela ieărespectuoas ! Fa aăeăun important furnizor de indici: fie c ăsuntăatributeăfaciale,ăfieăc ăsuntă ac iuniă faciale.ă Sprânceneleă coborâteă (furiaă înă generală sauă iritareaă continu ),ă guraă îngust ăşiăhot rât ,ăabsen aăzâmbetuluiăsuntăindiciiădeădominan .ăVarianteădeăzâmbet:ă zâmbetulăsigilat,ăcuăbuzeleălipiteăşiăcol urile guriiădistan ate;ăzâmbetulăre inută– a zâmbi f r ăaăzâmbi.ă Persoaneleădominanteătindăs ăvorbeasc ăprimeleăîntr-un grup reunit pentru prima dat ,ăultimulăcareăvorbeşteăvaăprimiăsarcinile.ăPersoan ăceaămaiădominant ăareătendin aă deăaăvorbiăcelămaiămult:ăfaceăastaăcontinuîndăs ăvorbeasc ăpesteăcel lalt,ăridicîndătonulă şiăfolosindăsemnaleănon-verbaleădeădescurajareăpentruăadversar.ăAuămaiăpu ineăezit riă şiădiscontinuit iădeălimbajăşiănuăeiăsuntăceiăcareăîşiăarmonizeaz ăstilulădeăaăvorbiăcuăală celorlal i.ă Cîndă oameniiă seă privescă înă fa ,ă laă statută egală persoanaă careă îşiă men ineă maiă multă privireaă esteă dominant ,ă maiă vorb rea ,ă maiă influent ă înă grupul nou constituit. Privirea peste marginea ochelarilor – fixareă combativ .ă Privireaă „ochiă înă ochi”ă esteă ună gestă legată deă raporturileă deă amenin are,ădominan ăşiăsupunereăatâtălaăom,ăcâtă şiă înă lumeaă animal ă (deşi,ă uneori,ă semnific ă Relaxarea,ă„gestulălentăşiă privireaălenta”ă(Nietzsche)ăesteă tr s turaăesen ialaăaă dominan ei.ăJohnăWayne:ă „folosi iăunătonăjos,ălentăşiănuă spune iăpreaămulte”. Dac ănuă e tiăînaltăcaăstatur ăp streaz ă distan a! solicitarea ajutorului). Atunci când indivizii privescămaiămultăinterlocutorulăcândăvorbescăşiătindăs ănuăaib ăacestăcomportamentăcândă ascult ,ă eiă suntă percepu iă caă fiindă dominan i,ă indiferentă deă apartenen aă laă gen.ă Maiă 81 concret,ăindiviziiăsuntăconsidera iăcaăfiindămaiăputerniciăcuăcâtăraportulăvorbit-privit e maiă crescută şiă suntă considera iă maiă submisiviă cuă câtă raportulă ascultat-privit e mai crescut. Dominan a vizual ăcaracterizeaz ăsitua iaăînăcareăcelăcareăvorbeşteăîlăpriveşteă mai mult pe cel lalt, decîtă îlă priveşteă înă timpă ceă îlă ascult ă (laă subordona iă eă invers). Explica iaăarăfiăc ăcelăcareăascult ăjudec ,ăiarăpersoan ădominant ăesteăindiferen ălaă judecat ă celuiă careă îlă ascult .ă „Skandenberg-ulă vizual”ă define teă situa iaă înă care subordonatulăsus ine,ăunăpicămaiămultădecîtăarăfiănormal,ăprivireaăşefului. La fel în cazul atingerilor: atingerileă persoaneloră dominanteă suntă unilaterale,ă atingerileă careă implic ă reciprocitate caraterizeaz persoanele cu statut egal. Suneteleăjoase,ătimbrulăvocalăjos,ăsuntăasociateăcuădominant ăiarăamenin area,ă sunetele înalte cu sumisivitatea. Timbrulă descendentă esteă asociată cuă declara iile,ă siguran ă şiă dominant ,ă unulă ascendentă esteă caracteristică întreb rilor,ă nesiguran eiă şiă sumisiunii. Indicatori ai supunerii Darwină aă descrisă rela iaă dintreă dominan ă şiă supunereă urmândă principiul antitezei.ă Elă numeşteă indignare, dominan a, şiă constat c ă opusulă eiă esteă ridicareaă umerilor cu coatele apropiateădeăcorp,ămâinileătraseăînăsusăşiădegeteleăîn extensie (vezi laă Grilaă reac iiloră instinctive,ă gestulă “b gareaă capuluiă întreă umeri” i nota care îl înso e te).ăAdeseaăeăînso it ădeăîntoarcereaăcapuluiăşiăridareaăsprâncenelor.ă(Aten ieălaă diferen ele etnice: la francezi este un gest dispretuitor, la italieni un gest de dezvinov ire, la evreii est-europeni era gestul lipsei de putere!) Laă bazaă exprim riiă dominan eiă stauă putereaă şiă amenin area,ă în exprimarea supunerii, slabiciuneaăşiăatitudineaădefensiv . Indivizii supu iăvorăs arateăc ănuăsuntăoă amenin are,ăc ăgrijaălorăeste autoprotec ia,ănuăatacul.ăArat asta prin inactivitate, care esteăîncremenire,ăcaăreac ieălaăfrica.ăAstfelăpersoanaăseăfaceăposturalămaiămic :ăl sareaă umerilor,ă aşezareaă ă peă vineă sauă jos, sauă culoriă terne,ă umeriă joşiă deă haine,ă evitareaă palariilor. Vulnerabilitateaăşiăpozi ionareaămâinilorăşiăpicioarelorăofer cele mai clare semne de supunere. Persoanele supuseăadopt ăpozi iiăînchise.ăÎn picioare, drepte, parale, postura foarfecelui, pe ună picior,ă cuă celalaltă flexat.ă A ezat, cu picioarele retrase dedesubtă sauă ascunse,ă genunchiiă apropia i sau picioarele încrucişate.ă Pe lâng ă 82 ascunderea mai multăsauămaiăpu inăsimbolic a organelor sexuale, cresterea zonei de autocontactăcorporalăeălini titoare. Fig.ă32ăPozi iiăsupuseăînădiferiteăcontexte Gesturiă deă autoliniştire:ă neă atingem,ă neă inem,ă neă mângâiem – semne substitutiveă pentruă ac iunileă altora.ă Atingereaă fizicaă esteă celă maiă primitivă şi cel mai eficientămodădeăaălini ti pe cineva. Aria dedicata pielii în cortexul prefrontal e mai mare decât a tuturorăcelorlalteăsim uri la un loc. Atingerea e baza contactuluiădintreămamaăşiă copil:ăliniste teăcopilulăşiăîlăfaceăs ăseăsimt ăînăsiguran .ăÎnăsitua iiăstresanteăoameniiă tindăs ăseăating ăa aăcumăîiăatingeaămama:ăî iămângieăparulă(peăceafa),ăseăiauăînăbra e,ă seă inădeămân .ăPozi iileăsumisiveăaleămâinilor duc contactul la maxim, turnul, ca gest dominant îl reduce la minim. Darwină leag ă „da”-ulă deă coborâreaă sumisiv ă aă capului:ă deă altfel,ă chiară dac ă afirma iaă nuă esteă ună gestă universal,ă plecarea capului ca semn de supunere este! Exemple:ă aplecareaă scurt ă aă capuluiă cândă treciă peă lâng ă doiă cunoscu iă careă poart ă oă conversa ie,ădatulădinăcapăînăconversa ieă– dac ăeăgr bit,ăfieăc ăîlăsus ineădinătoat ăinima,ă fieă c ă vreaă s ă îiă vin ă rândulă laă vorbire;ă dac ă eă lent,ă eă f cută deă ceiă careă preiauă rolulă ascult toruluiă(distinc iaădintreăceleădou ăsitua iiăoăfaceădirec iaăprivirii:ădac ăpriveşteă vorbitorul,ă îlă încurajeaz ,ă dac ă priveşteă înă alt ă parte,ă vreaă saă iaă cuvântul);ă plecareaă capului într-o parte (cum facăcopiiămici,ăpeăum rulăp rin ilor)ăcaăsemnădeăneajutorareă inocent ,ăsupunereăsauăsemnăerotic. Supunereaăintervineăcaăsolu ieăînăcazulăspecieiăumane,ăcareănuăeăsolitar ă(cazăînă careăfugaăesteăoăsolu ie),ăciăseăbazeaz ăpeăcooperare.ăFerireaăpriviriiăeăoăform ăsimbolic ă deă fug ă pentruă c ă scotă individulă dominantă dină câmpulă vizuală şiă semnaleaz ă lipsaă inten ieiă deă atac.ă Formeleă izol riiă vizuale:ă plecareaă privirii;ă mişcareaă pendulatorieă aă privirii între limitele câmpului vizual pentru a vedea ce se întâmpl ăşiăaăc utaăc iădeă 83 fug ;ăochiiăm ri iăinocentăcaăpentruăaăîn elegeăceăseăpetreceăînărealitate,ăaăatrageăaten iaă celuilaltăşiăaăp reaădezarmant.ăÎnătoateăacesteăsitua iiădeăsupunereămişc rileăochilorăsuntă simetrice. (Apropo de obiecte: purtarea ochelarilor pe frunte, ca o ridicare a vizierei, creaz ăimpresiaădeăochiămari.). Sprânceneleăridicateăşiăochiiărelaxa iădauătotăoăimpresieă deă supunere,ă arat ă faptulă c ă celă careă faceă gestulă esteă atentă şiă impresionat.ă (Imediată diferit,ăsprânceneleăridicateăşiăochiiăm ri iăsauăsprânceneleărelaxateăşiăochiiăm ri iăsuntă semnulăfuriei).ăUniteăşiăridicate,ăsprânceneleăexprim ăîngrijorare. Zâmbetulăesteăoarecumăcontextual:ăcândăcontextulănuăesteăprietenos,ăzâmbeşteă maiămultăpersoanaăsubordonat ,ăcândăeăprietenos,ăpersoanaădominant ;ăoricum,ădac ă persoanaăsubordonat ătrebuieăs ăzâmbeasc ăpentruăaăcalmaăpersoanaădominant ,ăceaădină urm ăzâmbeşteăcândăareăchef!ă Zâmbeteleăpersoanelorădominanteăsuntă„gur ăşiă ochi”ă (Duchenne),ăaăcelorăsubordonateăimplic ănumaiămuşchii gurii. Femeile zâmbesc mai multădecâtăb rba ii,ăchiarăşiădup ăceăseăinstaleaz ăînăpozi iiădominante,ădeăputere.ăChiară şiăfals,ăzâmbetulăîşiăexercit ăfunc iaădeăsupunereăşiăcereăîng dui .ăZâmbetulăautentică trebuieăc utatăînăzonaăriduriloră„labaăgâştii”. Înroşireaă– împreun ăcuăperturbareaădiscursuluiăverbal,ăzâmbeteăcuăjum tateădeă gur ,ăcoborâreaăpriviriiă– caăsemnăalăjeneiăfunc ioneaz ăcaăautoliniştireăcareăarat ăaltoraă disconfortulăşiăregretulănostru.ăEaănuăesteăatâtăsumisiv ,ăcâtăatrageăîng duin . Scoaterea limbii – asociat ă cuă efortulă şiă concentrareaă – arat ă celorlal iă c ă persoanaă nuă esteă disponibil ăpentruăcomunicare.ă Comportamentul de periere este rar întrucât a devenit unul verbal – pentru a-i impresiona pe cei mai puternici decât noi,ăneăautodevaloriz m,ăspunândălucruriănegativeă despreă noi,ă şiă îlă promov mă peă cel lalt,ă spunândă lucruriă pozitiveă despreă cel lalt.ă Persoaneleădominanteăpotăfolosiăcapcanaăm gulirii,ăautodevalorizându-seăşiăaşteptândă s ă fieă contraziseă deă persoanaă subordonat . Înă acestă felă mut ă laudaă deă sineă înă guraă celuilaltăşiăîiăcreaz ăacestuiaăoăbun ăimpresieăpentruăviitor.ă(Celeătreiăstrategii:ăacordul,ă favorurile, flatarea). Indicatorii comportamentului de calmare „Sarcina”ăsistemuluiălimbicăesteăs ăneăasigure supravie uirea,ăs ăneă in ădeparteă deăpericolăsauădisconfortăşiăs ăneăasigureălinişteaăoricândăesteăposibil.ăCândăstareaădeă 84 confortăesteăasigurat ,ăaparăindiciiănonverbaliădeămul umireăşiăîncredereăînăsine.ăCândă apare disconfortul, indicii sunt de stres sauă încredereă sc zut :ă încre ireaă frun ii,ă îndep rtareaă corpului,ă întindereaă sauă încrucişareaă bra elor.ă Dup ă oriceă reac ieă laă amenin areăsauăstresărezolvate,ăapareăunăcomportamentădeăcalmare,ăsolicitatădeăcreieră pentruă aă reveniă laă condi iileă normale:ă copiiă introducă degetulă înă gur ,ă adul ii,ă diferiteă obiecte;ăîşiăatingăguraăsauăgâtul,ăîşiăaranjeaz ăcravata,ăhainele. Acest comportament de liniştire,ă compensatoră esteă maiă frecventă decîtă seă crede. Mişc rileă deă substituireă suntă mişc riămaiămultăsauămaiăpu inărepetateăcareănuăauăaltăscopădecâtăeliberareaăsurplusuluiă de energie sau tensiune pentru a reduce frustrarea şiăagresiunea. Comportamente de calmare: mângâiem cu limba buzele sau interiorul gurii, expir mă uşoră umflându-neă obrajii,ă mestec m accelerată guma,ă fum mă maiă mult. Atingereaădiferitelorăp r iăaleăcorpuluiăneăajut ăs ăneăp str măcalmul.ăB rba iiăprefer ă s -şiă ating ă fa a,ă femeileă îşiă atingă gâtul,ă hainele,ă bijuteriile,ă mâinile şiă p rul. Zona gâtuluiăesteăpredilect ăpentruăgesturiădeăcalmareăfoarteădiferite.ăB rba iiăfacăgesturiămaiă viguroaseăşiădiverse,ăfemeileăseăjoacaăcuăm rgeleleăsauăîşiăatingăscobitura gâtului (cele îns rcinateă schi eaz ă gestulă spreă gât,ă apoiă îlă îndreapt ă spreă pântece).ă Înă func ieă deă îngrijorareăsauătensionare,ăbra ulăfemeiăseăridic ădeăpeăantebra ăspreăcolierăşiăapoiăî iă treceădegeteleăpesteăscobituraăgâtului.ăB rba iiăfluier ,ăvorbesc singuri sau vorbesc prea mult.ăC scatulăexcesiv,ă„cur irea”ă/”mângâierea”ă/ăstergereaăpalmelorădeăpicior sunt tot gesturi de calmare.ăB rba iiăîşiăîndep rteaz ăgulerulădeăgât.ăUneleăgesturiădeăap rareă potătreceăînăgesturiădeăcalmare:ăîmbr işareaădeărelaxareăsauăfrecareaăbra elorăcaălaăoă reac ieălaăfrig.ă Indicatori comportamentului de gen S-aă constatată c ă b rba iiă le-auă privită înă ochiă peă actri eleă peă careă leă considerauă atr g toare,ăînămedie,ătimpădeăaproximativă8ăsecunde,ăintervalăredusăla numai 4 secunde, atunciăcândăauăf cutăschimbădeăpriviriăcuăceleămaiăpu inătentanteăpentruăei.ăFemeile,ăînă schimb,ăîiătrateaz ăimpar ialădinăacestăpunctădeăvedereăpeăb rba i,ăm surându-i egal din priviriă atâtă peă ceiă careă leă tenteaz ă câtă şiă peă ceiă careă leă displac.ă Cercet toriiă credă c ă b rba iiăfolosescăcontactulăvizualăpentruăaăcaut ăpartenereăpotriviteăşiăfertile,ăînătimpăceă 85 femeileăsuntămaiăprecauteăinstinctualăşiăîncearc ăs ănuăatrag ăaten iaădinăcauzaătemeriiă pentruăoăsarcinaănedorit ăşiăoăactivitateăparental ăunilateral . Fig.ă 33ă Atitudineaă celoră doiă ilustreaz ă foarteă adecvată ceeaă ceă numimă posturiă corporale diferite în comunicare de gen! B rba iiă nuă utilizeaz ă atâtă fa a,ă câtă corpulă pentruă oglindireă – probabil se semnaleaz ă oglindireaă ac iunii,ă nuă aă sentimentelor,ă cumă esteă cazulă femeiloră careă utilizeaz ăfa a. Mâinileălaăceaf ăeste o pozi ieăutilizat ădeăb rba i, pe care femeile nu o practic ă iănuăoăagreeaz (niciăşefii,ădac ăoăfacăsubordona ii). Femeileăseăautoetaleaz ,ă trecându-şiădegeteleăprinăp r. Împ unarea, cuăoămîn ăsauăcuăambeleăpeă old, eădiferit ă laăb rba iă iălaăfemei. Accentuareaădiferen elorădeăgenăfaceăoăpersoan ăsexi.ăFazele:ătrecereaămâiniloră prină p r,ă buzeă umedeă întredeschise,ă autoatingeri,ă încheietur ă moale,ă expunereaă pelvisului. Râsul este erotic atunci cândă oă femeieă râdeă l sându-şiă capulă peă spateă şiă ar tându-şiă gâtul. Femeileă gesticuleaz ă cuă igaraă pentruă etalareă social ă – deschidere corporal ,ă etalareaă încheieturiiă - b rba iiă prefer ă închidereă corporal ă şiă atitudineă secretiv . Plasareaăgen iiăînăapropiereaăb rbatului:ăacceptare. Ochelariiăşiămachiajulăfacă femeileămaiăîncrez toare. Rujulăroşuă– senzualitate; pal – carier . Indicatori care apar în conversaţii Cele 2 niveluriăaleăconversa iei:ădialogulăverbalăînăcare,ăprinăcuvinte,ăseăschimb ă ideiăşiăopiniiăşiădialogulăneverbal,ăunde,ăprinălimbajăcorporalăseăsemnaleaz ămomentulă interven ieiăurm toare,ăinten iaădeăaăcontinuaăsauănuăconversa iaăetc.ăExist ăoăgradareăaă sus ineriiălingvistice:ăschimb riădeăpostur ăpentruăparagrafe;ădeăcapăsauăbra e,ăpentruă 86 schimbareaă registruluiă expresiei;ă deă fa ,ă ochi,ă mâiniă laă cuvinteă sauă fraze.ă (Prezen aă limbajuluiăverbalăareăîns ăcaăefectăreducereaăutilit iiăcomunicativeăaăgesturilor,ămimicii şiăcomportamentelorăritualizate.) Dac ăcinevaăesteăfoarteăinterasatădeătineăşiădeăceeaăceiăspuiăascult ănuănumaiăceeaăce-iăspui,ăciăşiăritmulăconversa ieiătale.ăUnăbunăascult toră priveşteăatent,ăd ăuşorădinăcapăînăsemnădeăaprobareăşiăzâmbeşte,ămaiăalesăîn micile pauze. Cândăvreaăs ăvorbeasc , laăsfârşitulăuneiăpropozi ii, întoarceăuşorăcapulădeălaăcelăcareă vorbeşte,ăfaceăgesturiăinermediareăşiătrageăaerăînăpiept.ă Mâna ca suport pentru cap - indic ăstareaădeăplictiseal ,ăcuăatâtămaiămareăcuăcâtă mai mult esteăfolosităbra ulăşiămânaă(capulăpeămas ă- plictiseal ămaxim ); întoarcerea fe eiăîntr-o parte: pierderea interesului sau acordului. Înătimpulăuneiăconversa iiădac ăoă persoan ăascult ăt cândăsauăreplicândămecanicăînătimpăceăîşiăîntoarceăcapulăşiăprivirea încoloăşiăîncoace,ăcaut ăpeăcinevaăsauăîncearc ăs ăscapeădeădiscu ie. Intensitateaăpriviriiăesteămaiămareăcândăsubiectulăascult ,ădecâtăatunciăcândăelă însuşiăvorbeşte,ăiarăînăceeaăceăpriveşteădirec iaăprivirii,ăindiviziiăprivescăînăsusălaăsfârşitulă unor fraze din cadrul discursului sau la finalulădiscursuluiăşiăprivesc înainte la începutul unoră frazeă lungi.ă Înă timpulă discursuriloră maiă pu ină personale,ă cândă con inutulă discursuluiăseăbazeaz ăpeăelementeăcognitive,ăargumenteălogice,ăintensitateaăpriviriiăeste maiăridicat ădecâtăînăcadrulădiscu iilorăpersonale.ăExist ădiferen eăindividualeăînăceeaăceă priveşteăintensitateaăprivirii,ăfemeileăfiindăangajateăînăcontacteălaănivelulă ochilorămaiă multădecâtăb rba ii.ă Cineădoreşteăs ăr mân ădoarăascult torăproduce semnale de fond: sunete – ei, da, mda -,ărepet ăcuvinteleăvorbitorului,ăzâmbeşteăscurtăşiăaprob ădinăcapă(doarădac ăeă lent,ădac ăeărapidăindic ădorin aădeăaăluaăcuvântul!).ăCineădoreşteăs ăpreiaăcuvântulăseă apleac ă înă fa ,ă ridic ă ună deget,ă deschideă uşoră guraă – respectivă seă preg teşteă pentruă vorbit.ă Cineă nu,ă faceă ac iuniă contrareă inten ieiă deă aă vorbi:ă încrucişareaă bra elor,ă strângereaăbuzelor,ăacoperireaăguriiăcuămânaăsauăcuăunădeget.ăSauăpuneăîntreb ri:ăfieă întreb riăinformativeăindependente,ăfieăîntreb riădisjunctiveă(„nu-iăaşa?”,ă„nuăcrede i?”). Întreb rileă îlă invit ă peă cel laltă s ă îşiă asumeă rolulă vorbitoruluiă sauă s ă continueă s ă vorbeasc .ăFemeileăfolosescăacestăprocedeuădeăascultareăactiv ăcândăîntâlnescăunăb rbată pentruăprimaăoar ,ăproducămulteăsemnaleădeăfondăşiăpunămulteăîntreb ri,ăceeaăceăleăfaceă 87 s ă par ă ascult toareă atente.ă B rbatulă naiv vedeă înă acestă procedeuă deă ascultareă activ ă interesulăpentruăelăalăfemeiiăşiăvorbeşteăspunândăvruteăşiănevrute. Preluarea cuvântului – semnale de avertisment: ridicareaămâinii,ăm rireaăuşoar ă a ochilor; prinăversiuniăuşorăexagerateăaleămişc rilorăpreg titoare:ădeschidereaăguriiăşiă aspira iaă cuă zgomotă aă aerului;ă sauă prină semnaleă deă fondă negative:ă uitându-v ă înă alt ă parteă sauă dândă ner bd toră dină cap.ă Ultimulă nivel este întreruperea vorbitorului, care apareă nuă înă cazulă încuraj riiă („bravo,ă suntă deă acord”),ă niciă înă cazulă inversuluiă ei,ă aă riposteiă(„prostii,ănuăsuntădeăacord”),ăciă atunciă cândăapareăoăconcuren ăînăpreluareaă cuvântului. Tehnicile de întrerupere: - creşterea volumului – cineă strig ă maiă tareă areă celeă maiă mariă şanseă deă aă ob ineă cuvântul; - impresiaădeăhot râre:ăindiferen aăfa ădeăfaptulăc ăcealalt ăpersoan ăvorbeşteăî iăd ă şanseămaiămariădeăaăob ineăcuvântulă(invers,ălaăfelăcuăceiăcareăcontinu ăs ăvorbeasc ă dup ăceăceiămaiămul iădintreăceiăcareăauăvrutăs ăîntrerup ăseăopresc).ăÎnădiscursurileă careăseăsuprapunăexist ăîntreruperiăaccidentaleă– ascult torulăintervineăîntrucâtăcredeă c ăvorbitorulăurmeaz ăs ăseăopreasc ă– cândăcelăcareăîntrerupeăseăopreşteăcamălaăo secund ădup ăsuprapunereăsauăîntreruperiăefective,ăcareătrebuieăs ădep şeasc ădou ,ă treiăsecunde.ăCeiăcareăezit ,ăseăoprescăînainteădeăaăatingeăacestăpunct. Ceiăcuăstatutăînaltăîntrerupăpeăceiăcuăstatutăinferior,ăb rba iiăîntrerupăfemeile,ădar înă lumeaă mediteranean ă şiă printreă evreiă întreruperileă suntă considerateă implic riă deă solidaritateăşiăentuziasm. Cum se cedează cuvântul Schimbareaă orient riiă privirii:ă dină alt ă parte,ă spreă ascult tori,ă spreă exemplu;ă personaă peă careă îşiă fixeaz ă privireaă devineă urm torulă vorbitor.ă Peă lâng ă sfârşitulă propozi ieiătrebuieăs ăapar ăşiăalteăsemnale:ăcoborâreaătonului,ăgesturileăf cuteăcuămâna,ă oăexpresieăparticular . Cum se păstrează cuvântul Într-oăconversa ieăascult torulăpriveşteămaiăintensădecâtăvorbitorulăcareăîşiăadun ă gândurileăşiăcareădac ăarăpriviăînăochiăpeăascult torăarăcreaăimpresiaăc ăcedeaz ăcuvântul.ă Caă s ă seă ştieă c ă doreşteă s ă continue,ă vorbitorulă amplific ă intensitateaă ultimeiă silabeă 88 accentuateăpân ălaăurm toareaăpauz ,ăanun unăanumitănum rădeăpuncteăşiăleăenum r ă (uneori,ăfolosindădegetele),ăfoloseşteăconectoriăverbaliă(şi,ădeăasemenea,ămaiămult,ăînă plus).ăRefuz ăs ăcedezeăcuvântulălaăîntreruperi,ăneprivindălaăascult toriăsauăprivindu-i doarăscurtăşiăp trunz tor.ăR mâneăîncremenităînăpozi iaăînăcareăaăfostăîntrerupt,ăaşteptândăă s ă reprimeasc ă cuvântulă şiă renun ă laă pozi iaă încremenit ă numaiă dup ă ceă l-a pierdut definitiv. Vorbitorulăîlăpoateămen ineăpeăascult torăînăaceast ăpozi ieăobligându-lăs ăemit ă semnalele de fundalăsonorăprinăîntreb ri:ă„în elegi?”,ă„nuăcreziăc -iăaşa?”,ă„ştiiăceăvreauă s ă spun?”ă (careă poateă fi,ă maiă degrab ,ă încercareaă deă aă ob ineă ună acordă şiă aă impuneă ascult toruluiăpunctulăs uădeăvedere).ăÎlăpoateărecompensaăpeăascult torăpentruăacestă fundal sonorăcuăunăzâmbetăsauăoăprivireăafectuoas ăşiăîlăsitueaz ăastfelăpeăpozi iaădeă ascult toră perpetuu.ă („Aă ineă deă nasture”ă aveaă înă secolulă ală XIX-lea un sens de gest real!) Indicii posturale de angajare în conversaţie Privireaăesteămaiăcontrolabil , orientarea pieptului este un indicator mai bun al angajariiăuneiăpersoaneăînăconversa ie.ăÎns ăcelămaiăbunăindicatorăesteăpozi iaăpicioareloră şiăaăt lpiloră(asociateăcuăreac iaăprimar ădeăfug ,ăaăc reiăpreg tireăpoateădaănaştere la multe forme ale posturii): - posturaă dreapt ă cuă picioareleă paralele:ă neangajareă niciă înă r masulă peă loc,ă niciă înă plecare. - posturaădreapt ăcuăpicioareleădep rtateă(c l re ul):ăm reşteăspa iulăocupatădeăcorpă (caăşiăcoatele,ăsuplimentarăîns ăeăoăexpunereătipicămasculin )ăindicîndădominan ăşiă faptulăc ăpersoanaănuăvreaăs ăplece. - posturaădreapt ăcuăpicioareleăîncrucişateă(foarfecele),ăfieăc ăambeleăpicioareăsuntă drepte,ă fieă c ă eă oă încrucişareă asimetric ă (atunciă poateă contaă piciorulă deă sprijin):ă pozi ieătipic ădeăimobilitateădarăşiăde sumisiune. - posturaădreapt ăcuăgreutateaăpeăunăpicioră(contrafortul):ăapropiat ădeăactulămersului,ă arat ăc ăpersoanaădoreşteăs ăplece;ădirec iaălabeiăpicioruluiăcareănuăeădeăsprijinăindic ă direc iaă deă mersă sauă deă interes. Pozi iaă perpendicular ă cuă cealalt ă persoan ă sugereaz ă faptulă c ă pute iă fiă întrerupt;ă invers,ă pozi iaă fa ă înă fa ă cuă refuzulă 89 reorient riiălaăapari iaăunuiăintrusă– excludere. Potă existaă pozi iiă închise,ă fa ă înă fa ,ă aleă Apropierea de grupuri care discu ieiăconfiden ialeăsauădiferiteădeschideri:ă discut : prinde privirea cuiva triunghi,ăp tratăsau cerc. dinăgrupăşiădac ăacestaă Înăfine,ăpentruăaăidentificaă iădiferen iaăîntreă zîmbeşteăsauăîşiămen ineă indicatorii de persuasiune, manipulare sau contactul vizual,ăteăpo iăal turaă seducţie înă conversa iiă vomă spuneă aiciă - urmând grupului. ideile Analizei Tranzacționale - doară c , în general, în limbaj corporal în primul caz sunt folosite gesturi,ăposturiăşiăcomportamenteă de adult, în al doilea, gesturiădeăp rinteănormativ,ăiar în al treilea, gesturi de copil. 90 Apendice I: Extensii ale limbajului coporal Limbajul corporal şi fizionomia Corpulăînă generalăşiă maiăalesăfa aăseam n ăcuăhaineleănoastreăvechi,ă p strândă urmeleăgesturilor,ăexpresiilorănoastreăvechiăşiărepetate.ăRepetareaăcontinu ăaăunorătr iriă determin ă apari iaă unoră amprenteă mimice,ă careă devină totă maiă accentuateă odat ă cuă înaintareaăînăvârst :ăcândăîmb trâneşte,ălaăfelăcaăşiăoăhain ăvecheăceăcap t ăcuteărigide,ă corpul,ă şiă maiă alesă fa a,ă p streaz ă înă gesturiă rigideă şiă amprente ale mimicii urmele rolurilor sociale pe care le-aăjucat.ăAstfel,ăspreăexemplu,ăcinevaăcareăzâmbeşteăadeseaă cap t ăspreăb trâne eăoăfa ămaiăprietenoas . Pe frunte se pot observa: Cuteleăverticale:ăaleăvoin ei,ăconcentr riiă– cutaălupt torului. Cutele orizontale:ăfric ,ăsperietur ,ămirare,ăîn elegereăbrusc . Cuteleăîncre ite:ăîntâlnireaăcelorădou :ămâhnire,ăn p stuire,ăneputin ,ăamestecăspiritualsufletesc – cuteleăverticaleă(voin a)ănuăg sescăsolu iaăc utat ădeăceleăorizontale. Cuteleăceărezult ădinăridicarea sprâncenei drepte – sentimentăcritică(relativălaăcon inut);ă a celei stângi – neîncredereă(relativălaărela ie). Psihosomatismele ca limbaj corporal Psihosomatismeleă reprezint ă felulă înă careă boalaă seă înscrieă simbolică înă corp.ă Simptomele nevroticeăpotăfiăcititeădinăperspectivaăconflictelorăsimbolice.ăEx.:ătulbur riă deămers,ădeăînghi it,ăfricaădeăaămergeăcuătrenul,ăbulimiaăetc.: - tulbur riăstomacaleă– comportamenteăambi ioase,ăegoiste;ăconflictăîntreădorin ă şiăteam ,ădependen ăşiăindependen ; - tulbur riăădeărespira ieă– st rileăsufleteştiăseăsuprapunăpesteărespira iaăconştient :ă neputin aăînăraportăcuăpersoaneleădeăreferin ,ăimposibilitateaăidentific riiăcuăacestea; - refuzul de a mânca – laăfeteăînăperioadaăpubert ii:ăconflictăcuămamaăsau refuzul de a avea corpul unei persoane mature; - bulimiaăşiăsupraponderabilitateă– neîncredere,ărigiditate,ăfrustr ri; 91 - tulbur riăaleăepidermeiă– ceiăcareăseăscarpin ăvoră“s -şiăias ădinăpiele”;ămân ă umed :ătulbur riădeăcontact,ătimiditate;ăurticaria:ăcomportament agresiv sau amabilitate exagerat ; - dureri de cap – personalitateărigid ,ăperfec ionist ,ăambi ioas ; - atac de cord – dorin aădeăaăseăocupaăcinevaădeăinimaămea; - tulbur riădeăvedereă– cândănuăvremăs ăvedemăceva. Limbajul corporal şi grafologia Scrisul este - caăseismogramaăpentruăcutremurăsauăcardiogramaăpentruămişc rileă inimii - oăînregistrareăaăstiluluiădeăgesticulareă(unăfelădeăgestogram ).ăAnalizândăscrisulă cuivaă neă d mă seamaă deă stilulă generală şiă relativă constantă ală gesturilor sale. Mai întîi spa iulăînăcareăseăplaseaz ăgesturileăprinăcareăscriemălitereleăareăoăzon ămedian ă– literele cumăsunt:ăa,ăc,ăe,ăi,ăm,ăn,ăo,ăs,ăzăăseăînscriuănumaiăînăzonaămedian ă-,ăoăzon ădeădeasupraă unde se înscriu depasantele superioare – barele de la literele: b, d, f, h, k, l, t – şiăoăzon ă inferioar ,ăundeăseăînscriuădepasanteleăinferioareă– cum sunt barele de la literele g, j, p. Conformă distribuiriiă spa ialeă aă gesturiloră înă cazulă înregistr riiă loră prină scriereă depasantele superiore ne indic ăstilulăşiădimensiuneaăgesturilorăînăzonaăspiritual ;ăzona median ă aă corpuluiă literelor esteă reprezentativ ă pentruă zonaă afectivit ii;ă iară zonaă depasantelorăinferioareăesteăreprezentativ ăpentruăgesturileăinferioare,ăsenzuale.ăDacaă litereleămăşiănăsuntăînchise sus, atunci avem de-aăfaceăcuăgesturiăsimilareăcelorăf cuteăcuă c uşulăpalmeiăascunsăsauăînchis,ădeciăcuăoameniăcareăpotrivităgesticula ieiăsuntăsecretoşiă sauădiscre iăsauăcuăpersoaneăcareăauăcevaădeăascuns.ăBaraălaăliteraătăesteăreprezentativ ă pentru gestulădeădecizieăpeăcareăîlăfacăoameniiăhot râ i,ăcuăvoin ăputernic .ăSuplimentar,ă conformă simbolismuluiă spa ial,ă mişcareaă scrisuluiă deă laă stângaă spreă dreaptaă esteă mişcareaădinspreăeuăspreăcel laltăşiădinspreătrecutăspreăviitor,ăfa ădeăcareămargineaădin dreaptaăaăfoiiăreprezint ăoălimit .ăOscila iileălinieiăpeăcareăoădescrieăpropozi iaăşiăfelulă înăcareăeaăseătermin ăesteăsemnificativăpentruăstareaăsufleteasc ăpeăparcursulăuneiăac iuniă şiăpentruăatitudineaăfa ădeăobstacoleăetc. 92 93 Apendice II: Folosirea propriului limbaj corporal Interesulăactualăpentruălimbajulăcorporalăimplic ăabiaăînăultimaăvremeăinteresulă pentruăpropriulălimbajăcorporal.ăTotuşiălimbajulăcorporalăesteăfoarteăimportantătocmaiă pentruăc ălaăacestănivelăcomunicareaăeăcaăoăautostrad ăcuădou ăsensuriăpeăcareăcircula iaă mesjelorăesteăcontinu ,ănuădiscontinu ăcaăînăcazulămesajelorăverbale. Cunoaştereaă limbajuluiă corporală faceă posibil ăatâtăinterpretareaălimbajuluiăcelorlal i,ăcâtă Exper iiăsus inăc ămaiăto iă şiă bunaă utilizareă aă propriuluiă limbajă corporală înă oameniiăauăînv atădejaăs ăîşiă comunicare. Imagineaăpersonal ădepindeădeăfelulă controlezeăfe ele,ămotivăpentruă cumă v ă percepă ceilal i.ă Înf işareaă esteă foarteă careăacumăarătrebuiăs ăneă important :ă deă eaă seă leag ă primaă impresieă şiă concentr măasupraăuneiăalteă aspecteleă generale:ă sex,ă grup ă deă vîrst ,ă grupă deă p r iăaăcorpului. apatenen ă socio-profesional,ă culturală şiă etnic.ă Importan aăprimelorăimpresiiăesteădat ădeăfaptulăc ăseăproduce oăcunoaştereăfulger toare bazat ăpeălimbajulăcorporal.ăŞiăniciodat ănuămaiăaiăoăaădouaăocazieăs ăproduciăoăprim ă impresie!ăImpresiaădepindeăînăceaămaiămareăm sur ădeăcomunicareaănon-verbal ,ăcareă poateăfiăcontrolat .ăProblemaăcareăseăpuneăesteăaceeaăaăconcordan eiădintreăstareaăde spirităşiăcomportament:ădiscrepan eleăpotăfiăobservateălaănivelulălimbajuluiăcorporal.ăO în elegereă inconştient ă întreă doiă parteneriă intervineă adeseaă atunciă cândă înă limbajulă corporal cei doi au stabilit un contact deăbun ăcalitate. Îmbr c minteaă areă propriulă eiă limbajă şiă propriileă coduriă careă ataşeaz ă unoră elementeăspecificeăanumiteăsemnifica ii.ăDeăaceeaănuăconteaz ăinten iaăsubiectiv ăcuă careă înbraciă oă hain ,ă ciă felulă cumă esteă eaă perceput ă caă semnifica ie.ă Deă altfelă toateă obiecteleă careă v ă înconjoar ă transmită semnifica ii:ă tipulă deă celular,ă suneteleă deă apelă alese,ăagenda,ăstiloul,ăobiecteleăpeăcareăleăave iăpeămas … Pentru a controla prima impresie pe care o produci: 1. D ăjosăprimaăhain ăînăantreu;ăstaiăînăpicioare,ămân ăînămân ăsauăcuăpalmeleăînă coif; 2. Nu r mâneăînăuş ,ăvinoăcuăvitez ăconstant ; 94 3. Strîngereădeămân ăscurt ; 4. Nuăstaăscufundatăpeăoăsofa.ăDac ăscaunulăeăpreaăjos,ăîntoarce-l cu 45 de grade în raport cu persoana; 5. Gesturiăsimple,ăclarăinten ionate,ăf r ămult ămişcare; 6. Respect ădistan eleăinterpersonale; 7. Adun ălucrurileăcalm,ăstrângeămâna,ăîntoarce-teăşiăpleac . Tehnicaăoglinzii:ăimit ălimbajulăcorporalăală persoaneiădinăfa aăta;ăpersoanaărespectiv ăvaăsim iă Testarea simpatiei: la petreceri bun voin ă şiă afec iuneă fa ă deă tineă (neă placă apropie-te, neagresiv, de oamenii care sunt ca noi). Oglindireăautomat :ăcaă cel laltăşiăveziăcumă maiăsusăcândădoiăîndr gosti iăseăapleac ăunulăspreă reac ioneaz ălaăintruziuneaăînă cel lalt.ăDac ăpartenerulăd ădovad ădeăafec iuneăoă spa iulăintim. po iă amplificaă comportându-teă similar.ă Aten ie:ă oglindireaăbun ătrebuieăs ăreproduc ămesajulăcorporal general cu gesturile tale, nuăs ă imiteăstrictămişc rileăcorporaleăaleăpartenerului. Imagineaădeăorganiza ie - Birouă deă recep ieă caldă şiă prietenos,ă semnific orientareă spreă oameniă şiă eă adecvată prest rilorădeăservicii,ăpeăcîndăunălocădeăcontactămaiăausterăsemnaleaz ăcentrareaă interesului pe produs. - Dac ăloculădestinatărela iilorăcuăpubliculăeămaiăconfortabilăşiămaiăelegant,ăiarăcelă destinatăangaja ilorăeămaiăpu inăîngrijităînseamn ăc ăorganiza iaăeămaiăinteresat ădeă imagineaăeiăpublic ădecîtădeăangaja i. Exerciții și Teme Exerciţii: 1.ăLimbajulătrupului:ăprinăjocădeărolăseădauăexempleădeăexprimareăcorporal ă(interes,ă deschidere,ă relaxare,ă distan ,ă orientare,ă gesturi,ă atitudineă pozitiv ă siă negativ )ă şiă deă simetriaăşiăcomplementaritateaămişc rilor. 95 2.ă Peă perechi,ă studen iiă îşiă povestescă oă întâmplare.ă Ceilal iă urm rescă şiă analizeaz ă limbajul corporal al celor doi. 3.ăSeăalc tuieşteăîmpreun ăcuăstuden iiăoălist ăcu cuvinte-sentiment;ăăseăjoac ă„mim ”ă cu aceste cuvinte Experimente 1.ă Încerca iă cuă sprânceneleă în l ateă (ţă nevoieă deă informa ii,ă mirare)ă s ă transmite iă sentimente calde. 2. Cuămaxilarulăl satăs ăatârneă(ţ surpriz ,ăconsternare,ăgroaz )ăîncerca iăs ăface iăună calcul mai complicat în minte. Teme: 1. Alc tui i-v ăunăcodăformatădinăperechiădeăgesturiăcontrastanteăcaăsemnifica ie. 2. Descoperi iăsemnifica iiăaleăunorăgesturi din propriul limbaj corporal 3. Descoperi iăsemnifica iiăaleăunorăgesturiădinălimbajul corporal al altora 4. Încerca iăs ăelimina iăsauăînlocui iăgesturileăcuăsemnifica iiăneconvenabile.ăExersa iă postura de statuie în limbaj corporal. 5. Încerca iă s ă introduce iă înă limbajulă corporală gesturiă cuă semnifica iiă dezirabileă sauă convenabile. 96 II. Vorbe / Comunicarea verbală 97 1. Limbajul vorbirii Cuvintele și comunicarea verbală Înă compara ieă cuă comunicareaă corporal ,ă careă folose teă gesturileă iă posturile,ă comunicareaăverbal ,ăcareăfolose teăcuvintele,ăpareămultămaiăclar ă iămaiădirect .ă iăa aă iă este! Conform celebrelor axiome ale lui Paul Watzlawick16 comunic riiăverbaleăîiă revineămaiădegrab ătransmitereaăinforma ieiădecâtăconstruireaă iăsus inereaărela ieiă i,ăînă consecin ă eaă posed ă oă sintax ă logic ă foarteă complex ă şiă foarteă comod . De aceea utilizarea procentajul lui Mahrebian - careă acord ă 55șă dină adev rulă semnifica iei,ă gesturiloră iăposturilorăcorpului,ă38șăfor ei,ătonuluiă iăinflexiunilorăvociiă iănumaiă7șă cuvintelor – pentruăaăcaracterizaăîntreagaăcomunicareăuman ănuănumaiăsitua iileăînăcare cinevaăîncearc ăs ăneăîn eleăesteăoăeroareăevident ădac ăseăpuneăproblemaătransmiteriiă uneiăinforma ii.ă Oăeroareămaiăpu inăevident ăesteăaceeaădeăaăconsideraăc ălimbajulăverbalăofer ăoă în elegere total ă iăimediat ăaăcon inutuluiăcomunic rii.ăDinăcauzaăfaptuluiăc ăsuntemă fiin eădiferiteă iăc ăh r ileămentaleăaleălumiiădeăcareăneăservimăfiecareădintreănoi,ăde iă similare,ăsuntă iăeleădiferite,ărezult ăoăpierdereădeăinforma ieăpeăcareăoăstatistic ăgeneral ă înăcircula ieăoăsitueaz ălaă2/3:ă Fig. Pierderea deăinforma ieăînăprocesulăcomunic rii 16 VeziăAnexaăteoretic ăII:ăSchimbareaădeăparadigm ăînăcomunicare 98 Cuăalteăcuvinte,ădeălaăEmi toră– undeăesteădeădistinsăîntreăceeaăceăvreaăs ăspun ,ăştieăs ă spun ,ăteoretic îiăesteăpermisăs ăspun ,ăpân ălaăceăspuneăefectivă-,ădup ăformulareaăînă cuvinte, ajunge la Receptor 1/3 din con inutulăinten ionatăini ialăalăcomunic riiă- trecând prinăceeaăceăReceptorulăaude,ăascult ,ăîn elege,ă iăapoiăadmite,ăre ineă iătr ieşte.ăAvândă înăvedereăc ăstatisticaăproceselorădeăcomunicareăconstat ăoăeficien ăgeneral ădeădoară 1/3,ăătrebuieăs ăadmitemăc ,ăde iăincomparabilămaiăclar ăpentruănoiădecâtăcomunicareaă corporal ,ătotu i,ăchiarădac ,ăprobabil,ălaăoăscar ămaiămic ,ă iăînăcomunicareaăverbal ă neîn elegereaăesteăuniversal ,ăiarăîn elegereaăesteăexcep ia. Ascultarea activă Aă ascultaă nuă înseamn ă pur şiă simpluă aă auzi;ă ascultareaă presupuneă efortă şiă autodisciplin .ă Ascultareaă atent neă procur ă întreagaă informa ieă asupraă aă ceeaă ceă seă întâmpl ăşi,ădac ănuăneăajut ăîndeajunsălaărezolvareaăproblemelorăcelăpu in,ăneăscuteşteă deănepl cerileăneaten iei.ăEaăare darulădeăaăneăîmbun t iărela iileăcuăceilal i,ăpentruăc ă neăajut ăs -iăîn elegemăefectivăpeăceilal iă i,ăpentruăc ăaăascultaăatentăesteăunăsemnădeă respectăşiăîn elegere,ăneăajut ăs ăcâştig măsimpatiaăcelorădinăjurăsauăs ăleădezamors mă sup rarea.ăMajoritateaăoamenilorăî iădorescăînăprimulărândăs ăfieăasculta i,ăcaăoădovad ă deărespectă iăîn elegere.ăSimplaăascultareăatent ăscadeănivelulăemo ionalăalădiscursuluiă interlocutoruluiă şiă esteă reciprocă avantajoas ă pentruă c ă deă regul ă celă careă esteă astfelă ascultat seăsimteărespectatăşiărespect ăpeăcelăcareăîlărespect . Exist ătrei tipuri de ascultare. Ascultarea flotantă eăprezent ăatunciăcând,ăîntr-o mul imeădeăconversa iiăsimultaneăşiădiferite,ălaăcareăparticip măsauănuăînăchipădirect,ă putem auzi numele persoanei careăneăintereseaz ăsauăalteăcuvinteăspecifice.ăAlădoileaă tip, ascultarea participativă areă locă atunciă cândă particip mă laă conversa ieă fiindă înă acelaşiătimpăcuăgândulăînăalt ăparte.ăAscultarea activă,ăalătreileaătipă iăcelămaiăinteresantă pentru noi aici, apareăatunciăcândăsuntemăînăîntregimeăconcentra iăasupraăaăceeaăceăseă discut .ăAscultareaăactiv ănuăareăcelămaiăpotrivitănumeăpentruăc ăsugereaz ăactivitateă exterioar ;ăorăeaăînseamn ăînăprimulărândăevitareaăunorăobstacoleăinterne. Blocaje care apar în calea unei bune ascultări 99 Ascult toriiăinterpreteaz ăceeaăceăaudăc ăseăspuneăşiăfelulăcumăseăspuneăînăluminaă aăceeaăceă tiu ei despre limbaj, despre context, despre personalitateaăceluiăcareăvorbe te, iă dină perspectivaă problemeloră şiă inten iiloră loră iă vorbitorilor iă nuă acord ă aten ieă mesajului efectiv. Aparăastfelănumeroaseăblocajeăînăcaleaăuneiăbuneăascult ri: 1).ăNeaten iaăsauăvisarea:ăAscult torulăesteăatentălaăoăparteădeămesaj,ădup ăcareăîncepeă s ăseăgândeasc ălaăîntâmpl riăpersonaleădeăcareăîiăaducăaminte cele auzite. 2).ăDivagareaădeălaăsubiectă:ăimplic ăschimbareaăsubiectuluiădeăc treăascult tor,ăatunciă când nu se simte confortabil sau nu-iăplaceătemaăcareăseădiscut . 3).ăPreg tireaăreplicii:ăAten iaăascult toruluiăesteăcentrat ăpeăreplicaăpeăcareăelătrebuie s ăoădea,ăaşaăc ănuăpreaăareătimpăs ăasculteăaşaăcumăarătrebuiăceeaăceăspuneăinterlocutorulă s u.ăUneleăpersoaneăîşiăconstruiescăînăminteăadev rateăscenarii,ăgândindu-se care e cea maiăpotrivit ăreplic ăpentruăceeaăceăpresupuneăelăc ăvaăspuneăcel lalt. 4).ăFiltrarea:ănuăascul iătotăceăspuneăinterlocutorul,ăciădoarăanumiteălucruri.ăDeăexemplu,ă po iăfiăatentădoarălaăstareaăafectiv ăaăceluilalt,ăignorândăceeaăceăelăspuneădeăfapt. 5). Blamarea sau judecarea: Folosirea etichetelor negative este un lucru periculos, pentruă c ă duceă laă diminuareaă aten ieiă atunciă cândă vineă vorbaă deă aă asculta.ă Dac ă ascult torulăîlăconsider ăpeăvorbitoră„prost”,ăvaăaveaătendin aăs ăetichetezeăceeaăceăspuneă elădreptăoă„idio enie”,ăşiănu-iăvaăacordaăaten iaăcuvenit .ăOăregul ăfoarte important ăaă ascult riiă eficienteă esteă aceeaă c ă judec ileă trebuieă f cuteă doară dup ă ceă vorbitorulă aă terminat de expus întregul mesaj. 6).ă Comparareaă egocentric ă faceă comunicareaă dificil ă pentruă c ă celă careă ascult ă eă preocupatăs ăarateăc ăesteămaiăpresusădeăcel lalt,ăsauăc ăaăsuferitămaiămultăînăvia ,ăetc.ă Înătimpăceăcel laltăvorbeşte,ăascult torulăseăpoateăgândiălaălucruriădeăgenul:ă„aşăfiăputută s ărezolvăproblemaăastaămaiăbineăcaăel”ăsauă„euăamătrecutăprinăchestiiăcuămultămaiăgrele”,ă etc. 7). Identificarea:ăăăAcestătipădeăblocajăseăproduceăatunciăcândăascult torulăpreiaăceeaăceă iăseăspuneăprinăpropriaăexperien .ăTotăceăaudeăîiăaduceăaminteădeăcevaăceăiăs-a întâmplat, aăsim ităsauăaăp ităel. 8).ăSf tuirea:ăBlocajulăapareăatunciăcândăascult torulăesteăgataăoricândăs ăofereăsfaturi,ă dup ă numaiă câtevaă propozi iiă aleă celuilalt.ă Atunciă cândă ofer ă celuilaltă solu iaă sa,ă încearc ăs -lăconving ăc ăesteăunicaăsolu ieăviabil ,ăşiătrebuieăneap ratăîncercat .ă 100 9).ăContrazicerea:ăÎnăoriceădiscu ie,ăprotagoniştiiăsuntăpuşiăînăsitua iaăs ădezbat ăşiăs ă argumentezeăanumiteăsubiecte.ăProblemeăaparăatunciăcândăascult torulăesteăpreaăgr bită s ăaduc ăcontra-argumente,ăaten iaăfiindăcentrat ăpeăg sireaăpunctelorăslabeăînăceeaăceă spuneăvorbitorul.ăOăvariant ămaiăagresiv ăaăacestui tip de blocaj este atacarea celuilalt, prinăfolosireaădeăremarciăironiceăşiăaluziiănepl cuteăcuăscopulădeăaădesfiin aăpunctulăluiă de vedere. 10).ăDorin aădeăaăaveaămereuădreptate:ăînăacestăcazăascult torulărecurgeălaăoriceămijloaceă pentru a demonstra c ăareădreptate.ăElănuăesteăaproapeădelocăreceptivălaăceeaăceăaudeăşiă nuăadmiteăc ăarăputeaăgreşi. 11).ăGhicireaăscopurilorăascunse:ăUneoriăcelăcareăascult ănuăesteăfoarteăatentăpentruăc ă esteăpreocupatăs ăghiceasc ă„scopurileăascunse”ăpeăcareăle-ar putea aveaăcel lalt.ăDeă exemplu,ăascult torulăseăpoateăgândiălaălucruriădeăgenul:ă„Mariaăaăzisăc ăvreaăs ămearg ă laăfilm,ădarăeuăştiuăc ădeăfaptănuăareăchef,ăşiăîiăesteăteam ăc ăoăs ăm ăsup r.” 12).ăConciliereaăexagerat :ăapareăatunciăcând,ădinădorin aădeăaăfiăpl cutădeătoat ălumea,ă ascult torulăesteădeăacordăcuăoriceăşiăoricine. Adic ăascult torulăactivăştieăc ănevoiaădeăaten ieăesteăunaăfoarteăreala:ăcelăcareă vorbeşteă eă maiă degrab ă şiă înă chipă omenescă interesată deă propriaă persoan ă decâtă deă ascult torăşiăîiăplace s -şiăpoat ăauziăvoceaăşiăs ăfieăascultat.ăElăseăangajeaz ăpozitivăînă jocul eu-cel laltă(adic ăceăfacăeuă- şiăceăpercepeăinterlocutorul):ădac ăeuătacăelăconstat ă c ăpoateăvorbiăf r ăs ăfieăîntrerupt;ădac ăeuăîiărespectăt cerileădeădialogăăsimteăc ăseăpoate exprimaă liber;ă dac ă privireaă meaă seă îndreapt ă spreă el,ă neagresiv,ă dac ă îlă aprobă şiă îlă stimulezăs ăcontinueăideeaăelăconstat ăc ăiăseăacord ăaten ieăşiăareăcelăpu inăsentimentulă c ă esteă în eles).ă Ascult torulă activă încurajeaz ă interlocutorulă s ă vorbeasc , necenzurându-iă sentimenteleă şiă atitudinile;ă elă nuă minimalizeaz ă şiă nuă anticip ă sentimenteleăvorbitorului,ănuăîlăînva ăpeăcel laltăceăs ăsimt ăsauăs ăfac ,ănuăîlăaprob ă sauădezaprob ,ăciădoarăîlăîncurajeaz ăs -şiăexprimeădeplinăşiăliberăreac iileăemo ionale pentruăaămen ineădialogulădeschis. Indicaţii de limbaj verbal și corporal – întrebarea, încurajarea, parafrazarea, manifestarea empatiei şi rezumarea: 101 Ascult torulăactivăareăcapacitateaădeăaăreformulaăcuăacurate eăînăpropriulălimbajă ceea ce se spune precumăşiăpeăaceeaădeăaăurm riăşiăîn elegeăsemneleăneverbale,ălimbajulă corporală(contactăvizualăpotrivit,ăposturaăadecvat ,ăgestic ădeschis ,ăîncuviin rile).ă Întrebarea esteă oă invita ieă adresat ă celuilaltă deă aă vorbi.ă Întreb rileă arat ă faptulă c ă interlocutorulăesteăinteresatădeăceeaăceăseăspune.ăÎntreb rileăbuneăajut ăoameniiăs ăseă auto-exploreze,ăs ăîşiăanalizezeăfapteleăşiăsentimenteleămaiăînăprofunzime.ăExist ădou ă mariă tipuriă deă întreb ri:ă deschiseă şiă închise.ă Întreb rileă închiseă suntă celeă laă careă r spunsulăesteădeătipulă"da"ăsauă"nu";ădeămulteăori,ăacesteătipuriădeăîntreb riătindăs ăseă centrezeă maiă multă asupraă fapteloră înă sineă şiă maiă pu ină asupraă sentimenteloră sauă dorin elorăceluiăascultat.ăEleădauădiscu ieiăaerulăunuiăinterogatoriu.ăÎntreb rileădeschise,ă înăschimb,ăofer ăposibilitateaăăexprim riiălibere.ăExist ătotuşiăăcazuriăînăcareăîntreb rileă închiseăsuntăbinevenite:ăpotăajutălaăîncepereaădiscu ieiă iăajut ălaăprecizarea unui anumit punctăînădiscu i. Încurajarea minimal ăşiăparafrazareaăajut ălaăadâncireaăconversa iei,ădându-i celuilalt sentimentulăc ăesteăascultat.ăAmbeleăabilit iăseăbazeaz ăpeăfocalizareaăpeăcuvintelecheie.ăÎncuraj rileăminimaleăverbaleăăsuntăcuvinteleăscurteăcareăîlăajut ăpeăvorbitorăs ă vorbeasc ămaiădeparte.ăOăîncurajareăminimal ăpoateăfiăînăuneleăcazuriăşiăt cerea,ăatunciă cândăceluiăascultatăiăseăofer ătimpulănecesarăpentruăaădaăunăr spuns. Parafrazarea esteă ună modă specială deă aă acordaă aten ieă vorbitorului, implicând capacitateaădeăaărecomunicaăpersoaneiăînăcauz ăceeaăceăeaăaăspusăanterior.ăEsteăvorbaă de oferirea unui feed-back asupra aceea ce s-aăîn elesădinăceeaăceăaăspusăel.ăUneoriăeă bineăs ăceriăconfirmareaăparafraz rii,ăpentruăaăfiăsigurăc ceea ce s-aăspusăaăfostăîn elesă corect.ă Parafrazareaă nuă trebuieă confundat ă cuă interpretarea,ă careă implic ă percepereaă situa ieiă dină punctulădeă vedereăală ascult torului;ă uneoriăinterpretareaăpoateăfiăcorect ă înainteă caă totulă s ă fieă spus,ă dară esteă preferabil s ă nuă seă fac ă decâtă atunciă cândă s-au clarificat foarte bine lucrurile. Empatia seăpoateădefiniăcaăfiindăcalitateaădeăaăascultaăşiăîn elegeăcorectăclientul,ădeăaă vedeaălucrurileădinăpunctulăluiădeăvedere.ăSeăconsider ăc ăceaămaiăimportant ăabilitateă pentru dezvoltareaăîn elegeriiăempaticeăoăconstituieăreflectareaăsentimentelor.ăEmo iaă esteăoăparteăimportant ăaărela iei,ăchiarădac ănuăesteămereuăconştientizat .ăSentimenteleă seăpotăexprimaăatâtăverbalăcâtăşiănonverbal,ăşiătrebuieăobservateăşiăvalorizate;ădeămulte 102 ori este mai important cum se spune ceva, decât ceea ce spune. În reflectarea sentimenteloră seă urmeaz ă înă generală urm toriiă paşi:ă denumireaă sentimenteloră (prină cuvinteleăfolositeăînădiscu ieăsauăprinămetafore);ăfolosireaăuneiăfrazeădeăgenul:ăseăpareă c ăsim i....ăsauăîn elegăc ăteăsim i...urmat ădeănumeleăemo ieiărespective;ăparafrazare,ă pentruăaăclarificaăeventualeleăneclarit i;ăverificare,ăatunciăcândănuăeştiăsigur. Rezumarea esteă similar ă cuă parafrazareaă şiă reflectareaă sentimentelor,ă dară cereă oă centrareămaiăampl ăasupraăaăceeaăceăs-aăspusăpentruăoăperioad ămaiălung ădeătimp,ădeă câteva minute, descoperirea cuvintelor-cheieăşiăaărela iilorădintreăeleăşiăreformulareaălor.ă Deprindereaădeăsumarizareăpoateăfiăfolosit ăpentru:ăîncepereaăuneiăşedin e;ăclarificarea aăceeaăceăseăîntâmpl ;ătrecereaădeălaăunăsubiectălaăaltulăînătimpulăuneiăşedin e;ăpentruăaă faceăleg turaăîntreătoateăceleădiscutateăpeăparcursulăşedin eiăsauăpentruăaăfaceăleg turaă întreăceleădiscutateăpeăparcursulăaămaiămulteăşedin e. Contactul vizual: Priveşteă persoanaă careă î iă vorbeşte,ă respectivă persoanaă c reiaă îiă vorbeştiă (cuă excep iaă persoaneloră careă seă simtă maiă confortabilă dacaă nuă suntă priviteă pentruă c ă subiectulă înă discu ieă îiă fr mântaă foarteă tareă sauă esteă jenant).ă Persoanaă areă sentimentul ca esteăascultata,ăc ăîiădamăaten ieăşiăpoateăfiăastfelăcondus ăs ăvorbeasc ă despreă ceeaă ceă îlă interseaz ă celă maiă multă peă interlocutor.ă Avemă cuă to iiă experien aă conversa ieiăcuăcinevaăcareănuăneăsus ineăprivirea;ănuăputemăspuneădacaăneăascultaăsauă nu. Când neăuitamăinăochiiăalteiăpersoane,ăoăfacemăs ăştieăcaăîiăacordamăîntreagaănoastr ă aten ie.ăAceastaămetod ădeăsus inereăîiăspune:ă”Suntăaici.ăSuntăatentălaătine.ăÎmiăpasaădeă tine”ă Posturi și gesturi: Pozi iaătrebuieăs ăfieădeăuşoar ăînclinareăinăfataăsiădeschisaă(bra eleă saănuăfieăîncrucişate).ăTrebuieăs ăapar ăoăsimetrieă- ceiădoiăsaăaib ănişteăpozi iiăînăoglind ,ă ascult torulăsaăpreiaăpozi iaăascultatuluiă– şiăoăcomplementaritateăaămişc rilor.ăPentruăaă spori empatia este ideal ca aceasta oglindire sa se fac ăinconştient,ădeălaăsine.ăDac ăimi iă câtămaiăexactăposibilăexpresiileăpersoaneiăc reiaăvreiăs -iăghiceştiăgândurileăveiăajungeă s ă gândeştiă caă ea. Evit ă semneleă deă nervozitate,ă pozi iaă împietrit ă sauă mişcareaă excesiv . Distanta interpersonală: în cultura noastr ădistantaănormalaăesteădeăunăbra .ăEăbineăs iăg seştiăpropriaămodalitateădeărela ionareăspa ial ăcuăcelăpeăcare-lăascul iăstândălaăbirou,ă sauăchiarăpeăpodeaăal turiădeăel. 103 Ascult torulăactivăcomunic ăemi toruluiăceăînseamn ăpentruăelămesajulăprimit, ceea ce îiăcreeaz ăacestuiaăcelăpu inăimpresiaăc ăeăurm rităcuăaten ieăşiăpermiteăemi toruluiăs şiăcontrolezeăreceptarea.ăEl î iăp streaz ăminteaădeschis ,ăf r ăprejudec iăsauăconcluziiă pripite, amânându- iăargumenteleăşiăcontraargumentele,ădarăascultândăcritic,ăcânt rindă argumenteleă şiă dovezile.ă Iară dac ă descoper ă oă neadecvareă întreă limbajulă verbală şiă limbajulă corporală ală vorbitoruluiă şiă ascult torulă activă areă ocaziaă s -şiă verificeă interpretarea,ăeăbineăs ăoăfac ăpentruăaăeliminaăposibileleăneîn elegeri. 2. Nevoia de interpretare Dară ascultareaă activ ă nuă esteă suficient ă pentruă aă în elegeă bineă ceeaă ceă niă seă comunic .ăComunicareaăîns şiăfaceănecesar ăsuplimentareaăîn elegeriiăprinăinterpretare,ă pentruăc ,ăatunciăcândăcomunic m,ăexist : a) ceva ce transmitemăexplicit,ăconformăinten ieiănoastreăcomunica ionale, b)ăcevaăceăcomunic măf r ăs ăfieăînăinten iaănoastr , c)ăcevaăceăocult m,ăascundemădespreănoiăsauăsitua ieăprinăcomunicare,ăinten ionatăsauă nu,ă ceeaă ceă vremă s -iă facemă peă al iiă s ă gândeasc ă despreă noiă şiă situa ie,ă f r ă s ă corespund ă realit iiă (Talleyrand:ă „Limbajulă esteă dată oamenilor pentru a-şiă ascundeă gândurile”).ă Or,ă nuă numaiă înă cazulă comunic riiă impliciteă sauă înă dezinformareă avemă nevoieădeăinterpretareăci,ăavândăînăvedereăuniversalitateaăneîn elegerii,ăchiarăşiăînăcazulă comunic riiăexplicite,ăpentruăaăîn elegeămaiăbineăsensulăaăceeaăceăniăseătransmite! Reguli de interpretare a) Context, subtext, pretext:ă înă raportă cuă situa iaă comunica ional ă sensulă depindeă deăă condi iileăînăcareăaăfostăenun atămesajul.ăTransmitereaăunuiămesajăesteădoarăunăfragmentă dintr-oărela ie;ăchiarăşiăcomunicareaăefectiv ăesteădoarăoăparteăaărela iei.ăDeăaceeaătrebuieă analizat care esteă contextulă referen ială ală mesajului,ă careă esteă pretextulă şiă careă esteă subtextulălui.ăContextulăpoateăfiăexisten ial,ăalăreferin elor,ăsitua iei,ăac iuniiăsauăst riiă psihiceă(inten ii,ădorin e,ăcredin e)ăoriăpoateăfiăverbal,ăaăceeaăceăs-aăspusăînainteăşiădup ă 104 respectivulă cuvântă sauă respectivaă propozi ieă sauă fraz .ă Deă regul ă înă situa iaă comunica ional ăsubtextulăesteămotivul,ăcevaăindezirabilădinăpunctădeăvedereăpersonală sauăsocial,ăînădiferiteăgrade:ăinterese,ăpasiuniăsauăm carăceeaăceăpoateătreceădreptăceva preaăegoistăsauăpreaăindividual.ăPretextul,ăcareăd ăcursămotivuluiămascându-l, este ceva dezirabilăpentruăc ăeăasociatăunorăvaloriăsociale. b)ăÎnăceeaăceăpriveşteăsitua iaăcomunica ional ăînărela ieăcuămesajul:ăla ce întrebare, la ce problemă răspunde mesajul.ăÎnăcomunicareaăcotidian ,ăinterpersonal ăsauăpublic ,ă adeseaă aceast ă problem ă sauă întrebareă esteă subtextual ă şiă eă nevoieă deă interpretareă şiă analiz ăpentruăaăoăputeaădescoperi.ăHermeneuticaăinterpreteaz ăoriceăfelădeătext,ăgestă sauăactăuman,ăcaăşi cumăacestaăarăr spundeălaăoăîntrebareăcareăîiăconfer ăsensuriăproprii.ă Astfel,ăaăc utaăsensulăuneiăscrieriăînseamn ăaăg siămaiăîntâiăîntrebareaăpotrivit ălaăcareă aceastaăr spunde.ăOriceătextăvalabil,ăsemnificativ,ăr spundeălaăoăastfelădeăîntrebare.ăÎntro perspectiv ăistoric ăplural ă(nuăliniar ),ăoriceămareăciviliza ieăesteăunăr spunsăbunăînă raport cu o provocare (în raport cu o întrebare). Scopulăhermeneuticăesteădescoperireaăîntreb riiălaăcareăr spundeătextul,ăceeaăceăimplic ă contextulă (loculă şiă momentul),ă pretextulă (ocuren a,ă ocazionalitateaă r spunsului)ă şiă subtextulăă(deciăceeaăceătextul,ăpurtândăcuăsine,ănuăareăînăinten ionalitateaăcomunic rii).ă Textulăseăafl ăîntr-unăcontextădatorit ăunuiăpretextăşiăacoper ămereuăunăsubtextăpeăcarelăpoart ăcuăsine.ăRegulaăsecundar ăceădecurgeădeăaiciăesteăceaăaănevoiiăcunoştin eloră prealabileăcontextualeă(gramaticale,ăistorice,ăestetice,ăpsihologice)ăpeăcareătrebuieăs ăleă avem pentru a putea interpreta. c)ăÎnăceeaăceăpriveşteămesajulă(textul):ăîn elegereaămergeăde la părţi la întreg şi de la întreg la părţi într-oă mişcareă circular ă careă constituieă aşa-numitul cerc hermeneutic. Regulaăesen ial ăr mâneăceaăfilologic ,ăaăîn elegeriiăp r ilorăprinăîntregăşiăaăîntreguluiă prină p r i:ă esteă regulaă cerculuiă hermeneutic.ă Aşadar,ă trebuieă s ă în elegemă întregulă 105 pornindă deă laă p r iă şiă s ă în elegemă p r ileă raportându-ne la întreg. Înă acestă proces,ă unit ileă Schleiermacher propune mai textuluiăseăîn elegăpornindădeălaăconexiuneaălorăcuă întâi o privire de ansamblu celelalte,ă deă laă dispozi iaă loră înă textă şiă deă laă asupraătextului,ăurmat ădeă caracterul lor de argument în raport cu scopul tatonareaăcorela iilorădintreă propus.ăP r ileătextuluiătrebuieăstabiliteăînăraportăcuă p r iăşiădeăeviden iereaă func iaălorătextual .ăScopulămaiăsusămen ionatăesteă dificult ilor, a punctelor tocmaiă întrebareaă laă careă textulă r spunde;ă astfel,ă nodale ale textului. Trebuie trebuie descoperit mai întâi modul cum textul stabilite pasajele importante r spundeă laă aceast ă întrebare.ă Dac ,ă înă schimb,ă aleăcompozi iei,ăraporturileă invoc mă textulă caă întreg,ă apară aspecteleă textualeă dintreăeleăşiărela iileălorăcuă necesareă pentruă oă bun ă în elegereă global ă aă întregul textului. textuluiă şiă pentruă situareaă luiă înă contextulă psihologic,ăistoricăşiăculturalădinăcareăeman . d) Dară regulaă hermeneutic ă principal ă pentruă noiă esteă aceeaă deă a te pune în locul celuilalt.ăPentruăc ălumileănoastreădeăsemnifica ieăsuntăinevitabilădesp r iteăchiarăşiăcândă ajungemăs ăcomunic m,ăputemăs -lăîn elegăpeăcel laltănumaiăfolosindu-neădeăcon inutul proprieiănoastreălumi,ăaăproprieiănoastreăvie iăpentruăaăputeaăr spundeăcâtămaiăadecvată laăîntrebarea:ăceăaşăgândiăeuăînăloculăceluilaltăînăaceast ăsitua ie?ăCeăaşăfiăf cutăsauăceăaşă faceăeuăînăloculăceluilaltăînăaceast ăsitua ie?ăDesigur,ăpentruăc ănoi suntemălimita iălaă propriaă noastr ă via ă risc mă s ă nu-lă în elegă bineă peă cel lalt,ă ceeaă ceă neă oblig ă s -i recunoaştemă principială şiă pân ă laă probaă contrarie,ă inocen a.ă Cultivareaă perspectiveiă celuilalt,ăîncercareaădeăaăteăpuneăînăloculăceluilaltăînseamn ăaăpriviălumeaăaşaăcumăcreziă c ăcel laltăoăpriveşte.ăTotuşiăuneoriăseăpoateăîntâmplaăcaăînăanecdotaăcareăneăpovesteşteă c ădoiăoameniăseăaflauăpeăceleădou ămaluriăaleăunuiărîu.ăUnulăstrig ăspreăcel lalt:ă"Cumă s ătrecăpeăcel laltămală?"ăLaăcareăcelăîntrebatăîiăr spunde:ă"Darăeştiădejaăpeăcel laltămală !" 106 Hermeneutica Triada conceptelor hermeneuticii: explicitare, interpretare, comprehensiune (în elegere)ăfunc ioneaz ăînămodătradi ionalăprinăprezum iaăc ăoriceăhermeneutăajungeă s ăîn eleag ădoarădup ăceăînăprealabilăaăexplicitatăşiăinterpretatăsemnele.ăHermeneuticaă aăfostădefinit ăastfelăteoriaăinterpret riiăcomprehensive,ăaăinterpret riiăcareăconduceălaă în elegere.ăComprehensiuneaăesteămodulădeăaăfiin aăalăinterpretului,ăfenomenulăgenerală uman cel mai important, pentruă c ă nuă esteă ună simpluă procesă deă gândire,ă ciă implic ă sentimentul,ă voin aă etc.,ă peă scurtă întreagaă via ă uman .ă Niciă întreă concepteleă deă interpretareăşiăexplicitareănuăexist ăoăclar ădelimitare.ăÎnămuzic ,ădeăpild ,ăaăexplicitaă notele muzicale din partitur ăînseamn ăînăacelaşiătimpăaăinterpretaăoăpies ămuzical .ă Con inuturileă concepteloră hermeneuticii:ă explicitare,ă interpretare,ă comprehensiuneă şiă raporturileăcareăseăstabilescăîntreăeleăsuntăvariabileăînăcursulăistorieiăoccidentuluiăşiănuă potăfiăîn eleseăîn afara ei. Hermeneuticaăvizeaz ăunăprocesădeăinterpretareăasem n torăceluiăalătraducerii.ă Eaăeăcaracterizat ădeăorientareaăspreăsens,ădeăpunereaăluiăînăeviden a,ădeătraducereaăluiă dintr-un plan în altul, de transmiterea lui altcuiva decât i-a fost menit explicit. Comunicarea, apare astfel nu doar ca un simplu act de transmitere al unui mesaj, al unei informa ii,ăciămaiădegrab ăcaăşiăcomuniune,ăcaăşiăaccedereăspreăcel lalt,ăspreăalteritate. Mareleămerităalăhermeneuticiiăesteădeăaăfaceădinăcevaăstr inăcevaăfamiliar:ăadic ă nuăîlădizolv ăînăcritic ,ănuăîlăreproduceădoar,ăciăîlăexpliciteaz ăînăpropriulăorizont,ădânduiăoăvaloareănou .ăDeşiăsuntemădependen iădeăcel laltăînăconstruireaăconştiin eiădeăsine,ă ignor mămereuăpunctulădeăvedereăalăceluilalt.ăSarcinaăhermeneuticii este de a ne apropia deă perspectivaă celuilaltă înă descoperireaă adev rului.ă Înă acestă procesă deă mişcareă finit ă continu ăaăgândiriiăînăacordareaăvalabilit iiăaltuiaăînăraportăcuănoiăconst ăfor aăra iuniiă interpretative (Gadamer). A te apropia de cel laltănuăînseamn ăa-lădizolvaăînăcritic ăsauă a-l reproduce mimetic, ci mai curând a-l explicita într-oănou ălumin ,ăa- iăg siăpropriulă adev răprinămediereaăalterit ii.ăHermeneuticaătraduceăplanulăeuluiăînăplanulăAltuiaăşiă invers.ăReflec iaăhermeneuticiiăopereaz ăastfelăoăautocritic ăaăconştiin eiăcareătranspuneă toateăabstrac iileăei,ăchiarăşiăcunoştin eleăştiin ificeăînăexperien aăuman ăreferitoareălaă lumeă caă întreg.ă Aă în elegeă înseamn ă aă puteaă povestiă ideile,ă aşaă cumă faceă mitulă cuă simbolurile, motivându-le. 107 Pentruă hermeneutic ,ă în elegerea,ă comprehensiunea,ă ineă esen ialmenteă deă limbaj.ăTotuşiăliimbaăareăsecundarăşiăcalitateaăunuiămediuăexpresiv:ăprinăurmareăeaănuă îşiăesteăsuficient ăsieşiă şiăexist ăîntotdeaunaăînă corela ieăcuăaltcevaăşiă pentruăaltceva.ă Punctulă deă plecareă ală hermeneuticiiă îlă reprezint ă oă suprapunereă tacit ă limb -gândire, pentruăhermeneutic ,ălimbaănuăeăprezent ăniciodat ăsingur ;ăexist ămereuăunădubluăceă seăsuprapuneămaiămultăsauămaiăpu inăexactăpesteălimba:ăgândirea.ă 3. „Metalimbajul” „Metalimbajul” – limbajul vorbirii În acest sens putem vorbi, desigur metaforic, dar deloc inadecvat, despre limbajulăvorbiriiăsauălimbajulăcuvintelor,ăpentruăc ăvorbeleăsauăcuvinteleăneăspun,ăpesteă ceeaă ceă comunic ă eleă nemijlocit,ă iă ceeaă ceă esteă gândită sauă sim ită f r ă s ă fieă spus.ă Interferen aădintreălimbajă iăgândireăproduceăînăexpresiileăformulateăînăcuvinteăunăfelădeă rezonan ăaăconota iilor,ăunăfelădeămesajăpesteămesaj,ăunămetamesajăsauăunămetalimbaj.ăă "Metalimbajul" este un termen nu întru totul adecvat care ne propune interpretarea cuvintelorăşiăexpresiilorăpentruăaăghiciăinten iileăşiăideileăvorbitorului,ăsauăcumătrecemă dincolo de limbaj pentru a descoperi ce gândesc oamenii) Ceeaăceăspunemănuăreprezint ăîntotdeaunaăgândulă Dac oădoamn ăspuneă"nu",ă nostru real. Figurile poetice sau de stil, tropii, sunt aceastaăînseamn ă„poate”, cel mai bun exemplu pentru faptul c ăexist ăcevaă dac ăspuneă"poate",ăînseamn ă înă plus,ă ună în elesă careă subzist ă înă spateleă "da",ăiarădac ăspuneă"da"ănuă cuvintelor. Astfel, metaforele sau metonimiile esteăoădoamn ;ăinvers,ădac ăună limbajuluiă poetică implic faptulă c ă semnifica iaă diplomat spune "da", aceasta literal ăaăcuvîntuluiăsauăaăpropozi iei este diferit ă înseamn ăpoate,ădac ăspuneă de cea pe care ne-o propune poezia. Omul este mai "poate",ăînseamn ănu,ăşiădac ă poet decât s-arăcredeă năvia aăluiăcotidian .ăCelămaiă spune "nu", atunci nu este un clară apareă „metalimbajul” atunci când suntem diplomat. ironiciăsauăsarcastici:ăpentruăaăîn elegeăc ăavemădeă aăfaceăcuădou ăsensuriăaleăaceluia iămesaj în primul cazăneăesteăsuficientămesajulăverbal,ăînăalădoileaăavemănevoieă iădeăcelăcorporal. În orice 108 comunicareă r mâneă mereuă ceeaă ceă cuvinteleă noastreă spună despreă noiă f r ă inten iaă noastr ă(maiăalesăsemiotic)ăşiăceeaăceăchiarăîncearc ăs ăascund .ăLaăacesteăadev ruriă putemăajungeănumaiădac ăinterpret măşiăîn elegemăcontextulăinteriorăalădiscursuluiăsauă textului,ăprecumăşiăcontextulăexterior,ăcuăpre-textulăşiăsub-textul. "Nu te-amă sunată pentruă c ă amă notată greşită num rulă t uă deă telefon",ă dac ă eă adev rat,ănuătrebuieăinterpretatăcaă„metalimbaj”ăciăcaă"actăratat":ă greşeşti incon tient pentruăaănuăfiăobligată s ăfaciă sauăs ăsupor iă ceeaăceănu- iăplace.ă„Metalimbajul”ăesteă altcevaădecâtăpurăşiăsimpluăminciun ătrântitaăînăfa ăcuăneruşinareă(dezinformare)ăşiăniciă m carămaiăsubtilulăactăratat.ăElă ineădeămodulareaăexpresieiăverbaleăînăcondi iileăînăcareă regulileăsitua ieiăcomunica ionaleăneăimpunăsocialmenteăadev rul,ăiarănoiănuăîlăputemă formulaăclar.ăAtunciăspunemăadev rulămodelându-l, augmentându-i sau diminuându-i aspectele, cosmetizându-l. Putem proceda ulterior la fel ca diplomatul care nu va retracta,ă nuă vaă negaă ceeaă ceă aă spusă anterior,ă ciă vaă spuneă c ă "nuă aă fostă bineă în eles".ă Numaiăînăacestăcontextăareăsensă„metalimbajul”:ăînălimiteleăexprim riiă iăinterpret riiă relativăonesteăşiă adecvate.ăDeăaceea,ăcelăinterpretatădinăperspectivaă„metalimbajului”ă poateăparaăînăastfelădeăsitua ii,ăcândăiăseăreproşeaz ăceva:ă"doarăn-aiăcrezutăc ăeu...",ăcareă mut ă peă umeriiă celuilalt,ă celă careă interpreteaz ,ă ă culpabilitateaă deă aă fiă gândită deă r uă despre cineva. Altfel aveam de-aă faceă cuă oă minciun ă peă careă oă putemă controlaă prină referen ialitateă - coresponden aă cuă realitateaă - sauă coeren ă - compatibilitatea cu celelalteăaspecteă(ceaămaiădesăfolosibil ăregul ).ă„Metalimbajul”ăesteăfa ădeăminciun ă sauăactăratatămultămaiăsubtil ,ădeăaceeaănecesit ăinterpretare. Interpretareaămetacomunic riiă(înainteăchiarădeăoriceăinterpretareăesteănevoieăs ă neăamintimădeăregulileăascult riiăactive): a)ăConştientulăşiăinconştientulănostruăîşiăauăpropriileăvociăcareăintervinăînădiscurs. b) Putem asculta într-unăminutădeătreiăoriămaiămulteăcuvinteădecâtăputemăpronun a. c)ăEăbine,ăcelăpu inăpentruăînceput,ăcâtăfacemăînc ăexerci ii,ăs ăneăverific măinterpretareaă spunându-i interlocutoruluiăceăamăîn elesănoi. Ceeaă ceă neă spuneă cinevaă depindeă deă scopulă urm rită deă vorbitor,ă deă situa iaă dat ,ă deă rela iaă cuă noi.ă Cândă îlă ascult mă trebuieă s ă avemă înă vedereă vârsta,ă statutulă social,ă educa ia,ă mediulă cultural,ă stareaă emo ional ă (exist ă oă pluralitate a subiectului care vorbeşte). 109 Ceătrebuieăs ăurm rim:ăPentruăc ăoricineăcomunic ăseăraporteaz ălaăunăanumitănivelădeă realitate, faptul respectiv este ascuns sau etalat verbal în diferite moduri,ăsus inutăsauă contrazis,ăsc zutăsauăexagerat.ăCeeaăceăputemăcu uşurin ădescifraăchiarăşiăînăexpresiiă deădimensiuniăreduse,ăunăcuvânt,ăoăpropozi ie,ăoăfraz ,ăsuntăprinăurmareănega iileăsauă afirma iile implicite,ădiminu rileăşiăaugment rileăaăceeaăceăesteăînădiscu ie. „Metalimbajul” reclamelor imobiliare17 „Cump ra i: ocazieăunic ” = Avem probleme cu vânzarea. „Interesant”ăţăUrât „Folosireăoptim ăaăspa iului” = Foarte mic „Stilăcas ădeă ar ” ţăînghesuit ,ăneînc p toare „Reşedin ăcuămultipleăposibilit iădeădezvoltare” ţăCartierăieftinăşiămurdar,ăsubănivelulă standard „Bineăpozi ionat” = Situat undeva „Situat într-oăzon ăbun ,ăliniştit ” ţăDeparteădeămagazineăşiăşcoli „Proprietateăunic ,ăpeăcareăto iăoădoresc” ţăProprietateăcuăaspectăobişnuit „Transportălaăuş ” ţăMijloaceleădeătransportăoprescălaădoiămetriădeăuşaădeăintrare „D ăspreăoăgr din ăcareănuănecesit ămult ăîntre inere” ţăNuăareăgr din „Multeătr s turiăoriginale” ţăAreătoaletaăînăcurte,ălaăfelăşiăsp l toria „Ideal ăpentruăoameniiăpricepu iăcareăştiuăs ăfac ărepara iiăm runte” = Repararea ei va costa o avere Laăfelăstauălucrurileăcuălimbajulădiplomatică(dinăcomunicateleădeăpres ),ăcuăcelă politic sau cu cel profesional medical sau religios: spun foarte rar lucrurilor pe nume codificândăexcesivăsitua iaă(c uta iăexempleă!) 17 dup :ăAllanăPeaseăşiăAlanăGarner,ăLimbajulăvorbirii,ăPolimark,ăBuc., 1994 110 Dicţionar al „metalimbajului” cotidian (cuvinteă careă semantică spună altcevaă decâtă aparentaă inten ieă comunicativ ă aă vorbitorului): "Desigur" - supraaccentueaz ;ăputemăb nuiăc ăvorbitorulăexagereaz ăpentruăc ănuăesteă sigur de credibilitatea sa. "Un fel de" - nesiguran aăvorbitoruluiăînăidentificareaăobiectului.ă "De fapt" – neăspuneăc ărealitateaăeăaltaădecâtăniăseăspusese "Oarecum"ăscuz ăpentruăoăafirma ieăirelevant . ” sta”,ă”asta”ădup ăunănumeăsauăsubstantivăindic ăoădepreciere. "P i...", „ ...”ăşiă alteăinterjec iiăsimilareăsauărepetareaăîntreb riiă(uneiăp r iădinăea):ă „trageădeătimp”,ăpentruăaăr spunde;ăreculegere,ăordonareaăgândurilor "Crede i-m ",ă "vorbescă serios"ă - vorbitorulă simteă c ă vaă fiă greuă deă crezut.ă (Folclorulă spune: "Atunci cîndăziceăz uăşiăz uă/ăAtunciăminteăşiămaiăr u.") "Sincer",ă"peăşleau"ă- arat ăc ăvorbitorulăurmeaz ăs ăfieămultămaiăpu inăsincerăsauăonestă decât pretinde. "Doar",ă"numai"ăminimalizeaz ăsemnifica iaăaăceeaăceăurmeaz ăs ăfieăspus,ăatenueaz ă vina unei persoane.ă(Nuăauăcurajulăs ăspun ăceeaăceăarăvreaăs ăspun ăsauăîncearc ăs ă minimalizezeăr spundereaă- deăinterpretaăînăfunc ieădeăcontext). ”Niciodat ”ă înă locă deă ună ”nu”ă simpluă supraacentueaz ă iă probabilă neag ă cevaă ceă respectivulă i-ar fi dorit. "Încerc", "voi încerca",ă"s ăvedemăceăseăpoateăface"ăexpresiiăfavoriteăpentruăceiăcareă vreauăs ăseăspeleăpeămâini. "Da, dar" - încercareădeăevitareăaăintimid riiăprinăsimulareaăunuiăacord. "Trebuieăs ",ă"arătrebui"ă- indic ădeăfaptănumaiăp rereaăşiădorin aăvorbitorului. "Sigurăc ..."ăareătreiăsensuri:ăsarcastică(întrebareaăesteăprosteasc );ăplinădeăsineă(ştiuătotă ceăseăpoateăspuneădespreăasta);ăpoliticosă(ştiuăc ăsunte iădestulădeăinteligent,ădarătrebuieă s ăm ăreferăla..). Aăpropós:ăpermiteăschimbareaăsubiectuluiăadeseaăf r ăleg tur ăcuăceeaăceăs-a discutat. "Cumăs ăzic",ă"unăfelăde"ă"şti iădumneavoastr "ă- expresiiăgeneralizanteăşiăcomuniante,ă careănuăspunănimicăciăteăoblig ăpeătineăs ăgândeştiăşiăs ăspuiăimplicându-te.ăEleărefuz ă 111 s ăspun ăceeaăceăesteădeăspusăşiăteălas ăpeătineăs ăspuiăceeaăceăesteăstânjenitorăpentruăcelă careăfaceăafirma ia. "Nuă crede iă c ",ă "nuă viă seă pareă c ",ă ceră deă laă ascult toră r spunsul:ă "da"ă (şi-i permit vorbitoruluiăs -l manipuleze). La fel cu "n-am vorbit prea mult, nu ?", "n-am întrecut m sura,ănu ?"ăcerăr spunsuriăasigur toare:ănuăşiăindic ăindiferen aăvorbitoruluiăfa ădeă un da) "Fiindc ăveniăvorba",ă"dac ătotăsuntăaici",ăă"caăs ănuăuit",ă"dac ăm ăgândescăbine"ăauă dreptă scopă s ă atenuezeă importan aă aă ceeaă ceă vorbitorulă vreaă s ă spun ,ă dară ceeaă ceă urmeaz ăesteădeăfaptăproblemaăceaămaiăimportant . "Aşaăcumă poateăşti i",ă"f r ăîndoial "ă - ascult torulă esteălaăfelădeăiste ă caă vorbitorul,ă stabilesc un fel de egalitate. "Aşăvreaăs ăpotăspera"ă- apareăcaăoăopinie;ădeăfaptăspune:ăînăîmprejur riănormaleăaşăvrea s ... "N-oăs ăcrede i,ădar",ă"n-arătrebuiăs ăv ăspunătoateăacestea,ădar"ă- dorin aădeăaăfurnizaă informa iiă aă unuiă bârfitoră sauă aă uneiă guriă sparte.ă ("oă şti iă peă aiaă cu",ă "asta-mi aduce aminteăde",ă"şti iăceăaăspusă?"ăcerăr spunsulăda) "Nuăsufla iăoăvorb ădespreăceeaăceăv-amăspus",ă"nuăvreauăs ăstârnescăzvonuri"ă- nega iaă este adesea inutil ,ăpentruăc ăinten iaăeăcontrar . "S ănuăm ăîn elege iăgreşit"ăţăn-oăs ăv ăplac ăceeaăceăauzi i,ădarănu-miăpas . "Nu-i vorba de bani, ci de principiu" - este vorba de bani. "Trebuieăs ăneăface iăodat ăoăvizit "ăţăaştepta iăpân ăv ăvomăchema. "Sperăs ăv ăplac ăm m liga"ăţăindiferentădeăop iuneăve iăfiăservităcuăm m lig . "Acumăar iăcuăadev ratăsupl "ăţăaiăfostăoăgras . "Doar n-aiăcrezutăc ăeu..."ăţămut ăpeăumeriiăceluilaltăculpabilitateaădeăaăfiăgânditădeăr uă despre cineva. "Metaforicăvorbind"ăţăadic ăinadecvat "Caă s ă vorbescă caă politicienii"ă ţă delimitareă socio-profesional ă deă imagineaă celuilaltă vorbitoră(adeseaăpeiorativ ) Laăîntrebarea:ă "ceăv ădatorezăpentru...",ăseă r spunde:ă"nuăeăvorbaădeăasta...",ăceeaăceă înseamn :ănuăcer,ădarăniciănuărefuz "Nuădepindeănumaiădeămine..."ăţăpotăinfluen aăsitua iaăînădirec iaădorit ădar... 112 "Reveni iăpesteăcâtevaăzile..."ăţăprimaădat :ănuăamătimpădeăasta;ăaădouaăoar :ănuăm ă intereseaz asta "M ămaiăgândesc"ăţăamânareaăsauărefuzulăangaj rii "M carăamăîncercat"ăţănuăm ăpreaăaşteptamăs ăreuşesc "Nuăteăderanjaăpentruămine"ăţănuăsuntăobişnuităs ăfiuăbineătratat,ănuăamăpreten iiălaăună tratament deosebit "Nuăvreiăs ăbeiăoăcafeaă?"ăţăîntrebarea negativ ăcareăpoateăsugeraăunăr spunsănegativ "Te mai servesc cu ceva ?" - sugereaz ăr spunsănegativ,ăatrageăaten iaăasupraăîncheieriiă întâlnirii "Dacaănuăajungăînă10ăminute,ăînseamn ăc ănuămaiăvin"ăţăpu ineăşanseăc ăva veni. "Aămurităatâtădeătân r"ăţăsuntămaiăb trânăşiăamăsupravie uităsauăsuntămaiăb trânăşiăm ă simt vulnerabil. "Dup ăumilaămeaăp rere",ă"dac ăvre iăs ăafla iăp rereaămea"ă - expresii care introduc p reriăpersonaleăautoapreciate. „Cuăoăcondi ie”ăsauă„Cuăanumiteăcondi iiă?”ăcândăpunemăcondi iiăo facem adesea pentru aăputeaăs ănuăfimădeăacordămaiăapoi. "Dac ăvreiăs ăvii,ăviiăacum"ăţăniăseăfor eaz ămâna. "Faciăcumăcrezi",ă"nuăvreauăs ăteăoblig":ăoăspuneăcinevaăuşorăfrustratădeălibertateaădeă decizieăaăceluilaltădeăfaptăeuăastaăaşăvreaăs ăfaci. „Oareă?ăchiarăcreziă?”ăîntreb riămeniteăs ăneăinduc ăîndoiala. Înăprincipal,ăînăafaraăcuvintelorăşiăexpresiilorăcareăsuntămeniteăaătreceăpesteădaă sauă nuă sauă s ă neă soliciteă daă sauă nu,ă maiă exist ă expresiileă centrateă peă ego.ă Prezen aă pronumelor sau adjectivelorăposesiveăindic ăimplicareaăemo ional .ă(maşin /ămaşinaă mea).ăEgolatriiăinfatua iăvorbescădespreăeiălaăpersoanaăaătreia.ă"Noi",ădeăregul ,ănuăesteă unăsimpluăpluralăciăunăeuăamplificată(Benveniste):ădiscursulăpronun atăesteăf cutăs ăfieă comunăf r ăcertitudineaăc ăsubiec iiăintegra iăsuntădeăacord.ăNoiăamăhot râtă- spuneăşefulă deăcatedr ăînănumeleăcolegilor... iă dincoloă deă acesteă formeă iă formule,ă oarecumă mecaniceă înă simplitateaă lor,ă r mîneămareaădificultateă iămareaăart ădeăaădescoperiăceăgânde teăcel lalt atunci când nuă oă spuneă explicit.ă Pentruă c ă aceast ă ipotez ă hermeneutic ă aă „metalimbajului”ă neă 113 spuneăc ăînădiscursulăceluilaltăputemăurm riăni teă liniiă deă nivelă aleă conota iiloră iă semnifica iiloră Trebuieă numaiă s ă reu imă s ă pluraleăcare,ăsubăplatitudineaăexpresiilor,ăneăindic ă descoperim liniile care unesc reliefulă planurilor,ă inten iiloră conota iileă iă dorin eloră iă supra- vorbitorului. Dac ă reu imă înă aceast ă sarcin ă semnifica iileă într-un mesaj dificil ă devine adev rat ce ne spune povestea secund,ă roman ioas :ăinimileănu- iăpotăascundeătaina!ă neexplicit. neinten ionată iă Interpretare, suprainterpretare şi secret Interpretarea este decodificare. Dar întrucât orice decodificare este o recodificare – iă oriceă cunoaştereaă esteă construc ieă -, nu se poate ieşiă dină cerculă comunic rii.ăAcestăcercăalăcomunic riiăpoateădeveniăviciosădac ăinterpretareaădevineă suprainterpretareăadic ,ăcumăspuneăUmbertoăEco,ăsemioz ăhermetic ,ăhermetism. Existaăînăhermetismăoădialectic ăaăocult riiăşiărevela iei,ăaăluiăaăşti, a spune şiăaă ascunde,ăcareăfunc ioneaz ădup ăanumiteălegiăaleăp str riiăşiărevel riiăsecretului.ăUn text hermetică nuă numaiă c ă nuă spuneă totul,ă ciă şiă ascundeă inten ionat,ă acoper ă adev rurile.ă Hermetismul poateărevelaăşiă ar ta,ădarăşiă ascundeăsauăobscurizaălucrurile, iă îlăputenă în elegeă maiă bineă caă tndin ă dac ă îlă compar mă cuă cre tinismul.ă Tradi iaă creştin ă reprezint ăoăcorelareăaăinterpret riiăcuăvia aăcomunit ii,ăpeăcândătradi iaăhermetic ăesteă transmitereaă uneiă înv turiă deă tipă ini iatic,ă esoteric,ă ocult.ă Tradi iaă creştin ă func ioneaz ădup ăunăacordăîntreăsemnifica iiăşiăsensuri,ăpeădeăoăparte,ăşiăvia ,ăpeădeă alt ăparte,ădup ăformulaăcareăcereăs ădaiăCezaruluiăceăesteăalăCezaruluiăşiăluiăDumnezeuă ce este a lui Dumnezeu. Dogmele stabilesc limite ale interpret rii,ăcenzurândă„delirulă deăinterpretare”ăeretic,ăadic ăpericulosăpentruăvia aăp mântean ăaăcomunit ilor.ăDup ă c dere,ă Dumnezeuăaămenităomuluiă oăvia ăterestr ăplin ădeănormalitate,ăînăcuprinsulă c reiaăs ăpoat ăob ineământuirea.ăInterpretareaăhermetic ăîns ănuăcunoaşteălimite:ăoriceă poateăînsemnaăorice,ăindiferentădac ăseăopuneăsauănuăvie iiăterestreănormale. Creştinismuluiă eă accesibilă tuturor.ă Hermeneuticaă biblic ,ă cre tin accept ă oă realitate a misterelor, a ceea ce, pentruăminteaănoastr ,ăeăgreuădeăp trunsăînăinterpretare.ă Hermetismul ineăde o realitate aăsecretului,ăadic ăocultare,ăascundereăînăcomunicare.ă 114 Nuă ştimă nuă pentruă c ă minteaă noastr ă nuă poateă p trunde realitatea,ă ciă numaiă pentruă c ă nuă niă s-a „For aă unuiă secretă rezid ă înă comunicat,ăpentruăc ăniăs-a ascuns, pentruăc ăesteă faptulădeăaăfiămereuăanun at,ădară un secret. Marea eroare a interpret riiăesteă aceeaă niciodat ă enun at.ă Dac ă ară fiă deăaăîncercaăs ădescopereăunăsecretăcareănuăexist ă enun at,ăşi-arăpierdeăfascina ia.ă deă fapt.ă Oă astfelă deă interpretareă excesiv ă devineă Putereaă celuiă ceă enun ă ună suprainterpretare. Suprainterpretarea este prin secretăadev ratăesteădeăaăposedaă urmareă oă interpretareă careă mizeaz ă peă secretă şiă unăsecretăvid.” conduceă laă suspiciuneă şiă gelozie.ă Cumă po iă s ă teă Umberto Eco fereştiă deă suprainterpretareă devineă sinonimă cuă r spunsulălaăîntrebareaăcumăştiăc ăcevaănuăesteăsemn?ăNuăesteăsemnădac ănuăst ăînăloculă a ceva, ciăseăafl ăînăpropriulăs uăloc!ăAdic ăareăvaloareădeăîntrebuin are,ănuădeăschimb;ă nuă esteă purt tor deă informa ie, ci este un efect al unor cauze care sunt de ordin substan ialăsauăenergetic. 115 Exerciții și Teme Exerciţiu pentru a testa randamentul comunicării: Cî ivaă studen iă iesă dină clas ;ă celorlal iăliăseăciteşteăoăpoveste;ăunulădinăstuden iiădeăafar intr ăşiăiăseăspuneăpovestea,ă elăurmândăs ăpovesteasc ăurm torului,ăş.a.m.d.ă(fiecareăeăunicăşiăîn elegeăacelaşiălucruă înămodădiferit;ărepetareaăunuiăcon inutăduceălaădistorsionareaăsemnifica ieiălui).ă Exerciţiu de ascultare activă: Într-un grup de persoane, seăst ăcuăspateleăşiă seă dialogheaz .ăDescrie i apoi senza iaă comunic riiăperturbate. Celă careă ascult ,ă reflect ă posturaă şiă gesticaă celuilalt.ă Ceiă “asculta i”ă spună ă cumă s-au sim ită(oglindireaăposturiiăceluilaltăseăfaceăînămodăinconştientăîntr-o discu ieăşiăexprim ă gradulăînăcareăcelăcareăascultaăesteăantrenatăînăpovesteaăceluilaltăşiăseăpuneăînăpieleaăsa). Temă: Analiza i-v ăautocriticămodulădeăascultareă(Analizeaz - iăpropriulătipădeăcontactă vizuală înă timpulă ascult riiă şiă felulă ină careă îlă afecteaz ă peă interlocutoră şiă încearc ă s ă dezvol iăşiăalteăstiluri.) Temă: Da iăexempleădeăcontext,ăpretext,ăsubtext. Teme pentru „metalimbaj”: 1.ăC uta iăalteăexpresiiăşiăalteădomeniiădeăaplicare. 2.ăAnaliza iădeclara iiădeăpoliticieniăsauăinterviuri. 3.ăAnaliza iămetalimbajulăprofesionalăjuridică(Avoca i,ăprocurori,ăjudec tori) 4.ăAnaliza i-v ăpropriulămetalimbajă Exerciţiu aplicativ pentru desoperirea „metalimbajului” propriu: Cum a decurs examenulă ?ă (Rudeleă suntă deă fa ă şiă nuă trebuieă s -şiă fac ă oă impresieă proast ă deşiă examenul n-aămersăpreaăbineăşiănuăseăcuvineăs ămin imă!)ăCumăviăseăpareălocuin aăceă am închiriat-oă?ă(Ceiădeăfa ănuăvreauăsauănuăpotăs ăspun ăceeaăceăcredăcuăadev ratădară niciănuăpotăspuneăneadev ruri) 116 III. Minciuni 117 1. Ce este minciuna? Poți minți un om tot timpul, poți minți mai mulți oameni un timp mai îndelungat, dar nu poți minți toți oamenii tot timpul. Opozi iaă adev ră – minciun ă nuă ineă atâtă deă planulă cună oa terii,ă câtă deă celă ală comunic riiă iăalăinten iei.ăComunicareaă„minte”ăprinăîns i structura ei. Limbajul are oăalt ăordineădecâtăceaăaălucrurilor, el generalizeaz excluzândăaspecteleăindividualeă iă transform ăoriceăprocesăsauăsitua ieăîntr-o istorie. De aceea n-a putut – i,ăpoate,ăn-a inten ionată- niciodataăs ărosteasc ăadevarul,ăciăaăspusăpove tiă iăaăgeneralizat.ăCelămaiă adesea vorbim cu scopul de a spune despreănoiăpove tiăcareăs ăarateăc ămerit măs ăfimă iubi i, c ă altcinevaă eă responsabilă sauă vinovat,ă iă pentruă aă formulaă afirma iiă generaleă despreăsitua iiă iă lucruriă individuale.ăNevoiaăoamenilorădeăaă spuneă iă ascultaăpove tiă seduc toareă iădeăaăfaceă iăauziăafirma iiăgeneraleălini titoareăeăfoarteămare. Pentruăc ăsemnulăeă“cevaăcareăst ăînăloculăaăaltceva”ăf r ăaăfiăacelăceva,ăelăesteă deălaăînceputăoă„minciun ”ăsocialmenteăacceptat ăcaăadev r.ăMinciunaăefectiv ăapareă caăoădedublareăaăsemnific rii:ănuănumaiăc ăsemnulă/ăvorbireaăînlocuieşteădejaăceva,ădară înlocuie teăcevaăceăeădeălaăînceputăascunsăsemnific rii cuăinten ie, un gînd disimulat. Prin urmare: 1. facem semne în limbaj corporal sau verbal pentru a semnifica ceva; 2. facem semne în limbaj corporal sau verbal pentru a ascunde ceva; 3.ăatâtăînăprimulăcaz,ăcâtă iăînăalădoilea,ăaparăsemneăînălimbajăcorporal sau verbal careă semnific neinten ionat iă suplimentar,ă careă las ă s ă seă vad ă ceeaă ceă nuă eă ar tată inten ionatăsauăeăchiarăascuns. Oamenii mint frecvent pentruă aă men ineă şiă îmbun t iă rela iileă cuă ceilal i.ă Adev rulă este, adesea, greuă deă explicată complicată iă inconfortabilă pentruă rela iileă umane.ăMinciunaăeămaiăsimpluădeăspusă i,ămaiăales,ăîiăajut ăpeăoameniăs ăseăîn eleag ă maiăbineă i,ămaiăales,ăs ăcoopereze. Copiiiădobândescăcapacitateaădeăaăb nuiăceăgândescăal iiăşiăceămotiveăauăs ăseă comporte într-unăanumitămodăcândvaăîntreă6ăşiă7ăani,ădarăseăpareăc ădejaăbebelu iiăpotă 118 plângeăpref cutăpentruăaăob ineămaiămult ăaten ie! Eiăîşiădauăseamaăc ănuăpot s ăaib ă încredere total ăînă al iiăşi c nici pot fi eiă înşişiăobliga iăs ăspun ăadev rul. Oamenii foarte populari careă ină laă popularitateaă lor, politicienii îndeosebi, trebuieă s ă fieă mincinoşiăfoarteăpricepu iă– eăoătr s tur ăesen ial ăaăroluluiăpeăcareătrebuieăs îl joace. Noiă nuă avemă niciodat ă suficient ă informa ieădespreăindiviziiăpeăcareăîiăîntâlnim.ă iă Femeileăîn elegămaiăbineădecâtă niciodat ă nuă putemă ob ineă întreagaă informa ieă b rba iiă limbajulă corporal,ă dară despreăeiăprinămetodeăra ionaleăsolide:ăînărela iileă b rba iiă descoper ă maiă repedeă cuăceilal iăoameniănoiăintuim,ăghicimă iăcredit mă încercarea înă func ieă deă impresiileă peă careă leă facemă atunciă eroare. de inducere în cândă comunic mă cuă ei. Minciuna, denaturarea adev ruluiăşiăinducereaăînăeroareăsuntăfoarteăgreuădeădefinităşiăimplic ămulteăaspecteă subiective.ă Uneori,ă “adev ratele”ă sauă “realele”ă atitudini,ă credin eă şiă emo iiă aleă individuluiă potă fiă stabiliteă doară indirect:ă fieă c ă noiă leă intuimă oriă leă ghicim,ă fieă c ă elă m rturise teăsauărecunoaşteăulterioarăoăinten ieăini ialăascuns .ăExpertulăînădetectareaă minciunilor,ăPaulăEkman,ăafirm ăc ănuăexist ăunăindicatorăuniversalăalăminciunii! Totu iă structuraă feluluiă cumă comunicareaă construie teă realitateaă neă ofer ă ună ghidaj important în descoperirea minciunii. Există trei niveluri ale comunicării: - Comunicareaăverbal ,ăprinăintermediulăcuvintelor,ăsemneăcareănuănecesit ăcheltuieli substan ial-energeticeă iăalăc ruiăcontrolulăesteăpreponderentăcon tient iăvoluntar. - Comunicareaă corporal ,ă prină intermediulă gesturiloră iă posturilor,ă careă implic ă anumiteă cheltuieliă energetice,ă pentruă c ă reprezint ă comportamenteă iă ac iuniă invocateă iă neefectuate,ă inhibate.ă Controlulă este în general - i maiă degrab incon tientă iă involuntară - pân ă cândă nuă intervineă oă supraveghereă con tient ă iă voluntar . - Cel mai aproape de adevar este faptuirea, comunicareaă efectiv ă prină ac iuniă iă comportamente care realizeaz ăcevaă iăimplic ăunăconsumăenergetic.ăControlulăesteă preponderentăcon tientă iăvoluntarăînăm suraăînăcareăse are în vedere un scop. Pentru c ă esteă costisitoareă energetic,ă eaă neă poateă celă maiă multă ajutaă s ă distingem între adev r iăminciun . 119 Dintr-oăprim ăperspectiv ăesteălogicăfaptulăc ,ăpeăm sur ăceăcre teă consumulă energetic, omul minte mai greu, respectiv mai costisitor energetic. Adic ă dac ă realmente faci ceea ce spui – sauăoăspuiăf când!ă– cheltuialaăenergetic ă iăimplicareaă personal ăesteăpreaămareăcaăs ăfie,ăînăprincipiu,ăfals .ăDinăceaădeăaădouaăperspectiv ,ăpe m sur ăceăscadeăcontrolulăcon tientă iămi c rileădevinăinvoluntare,ăomulăcontroleaz ă maiăpu in exteriorizareaăst rilorăsale.ăÎn general, dar mai ales în acest caz se vede cît de importantăesteăs ăinterpret m limbajulăcorporalăînărela ieăcuălimbajulăverbal.ăEleăsuntă conexateăînăcomunicareădarădescoperireaăşiăsupraevaluareaălimbsajuluiăcorporalăaădusă adesea la o interpretareăseparat ăaălui (a aăcumăs-aăîntâmplată iăînărela ia dintre scriere şiă vorbire, când, în modernitate,ă aă fostă supraevaluat ă scrierea). Chiară dac ,ă pentru a detecta minciunile, indicatorii comportamentali inconştien iăsuntămaiădeăîncredere, ceea ce trebuie s ă c ut mă esteă asociereaă problematic ă laă nivelulă ambilor indicatori, atât comportamentali, cât şiă verbali. Oricum, suntădeăurm rităgrup riădeăindicii,ă unulă sauă dou ă suntă insuficiente. Paul Ekman recomand ă cuă insisten ă „microexpresiile”,ă careă Paul Ekman: vocea nu se potriveşteăcuăceăspune,ă cuvintele nu se potrivesc cu privirea pe care o are sau mimicaăfe eiănuăseăpotriveşteă cu ce spune. dureaz ăoăfrac iuneădintr-o secund , sun mai greu de observat şiăaproapeăîntotdeaunaăarat ăemo iileăpeăcareăpersoanaămincinoas ăîncearc ă s ăleăascund . Exist ăapoiăcâtevaăcondi ion riăprealabile.ăAstfel,ăpragulăîncrederiiănuătrebuieăs ă fie nici prea, sus nici prea jos. Apercep iaă personal ă despreă frecven aă minciuniiă înă societateăinfluen eaz ăcapacitateaănoastr ădeăaădetectaăminciuni:ăpersoaneleăîncrez toareă detecteaz ă greuă mincinoşii,ă înă schimbă auă succesă cuă ceiă sinceri.ă Chiară dac ă 90șă dină minciuni sunt înso iteădeăindicatori,ădetect măcuăpu inăpesteămediaăîntâmpl toareă(56ș).ă Ciudatăesteăc ,ăcuăcâtăpersoaneleăseăcunoscămaiăbine,ăcapacitateaădeăaădetectaăminciunileă nuăcreşte,ăciăscade!ăProbabilăc ăînăacestăcazăoameniiănuăvorăs ărecunoasc ăînăsineaăloră c ă cealalt ă persoan ă minte.ă Uneoriă neă placeă sauă accept mă s ă fimă min i i.ă Cazulă persoanele suspicioase - poli iştii,ăspreăexempluă– pareăs ăfieăinvers.ăDarădac ămiz mă peăintui iaăf r ădoveziăconcreteăavemăşanseămariăs ăneăînşel m.ăEăşiăcazulăc ut riiăgreşiteă 120 a indiciilor,ăoriăcazulăpoligrafuluiăcareăm soar ăfrecven aărespira iei,ăritmulăcardiac,ăşiă transpira iaăpalmelor,ătoateăsemneăaleăemo iei,ădarănuăneap ratăşiăaăminciunii. Apoi ar fi bineăs ăavemătermeniădeăcompara ie:ă s ăputemăraportaăschimbareaă comportamental ăsauăverbal ălaăcadrulădeăreferin ănormal. Persoaneleăneobişnuiteăsauă careăseăcomport ăciudatăsuntăconsiderate eronat nesincere (eroarea lui Othello).E bine deăştiut i dac ăminciunaăesteăcuămiz ămareăsauăcuămiz ămic ăşiă dac ă aăfostăsauănuă repetat .ăMinciunileăcuămiz ămic ăsauăceleărepetateăsuntămultămaiăgreuădetectabile. Indiciiă deă anxietateă suntă relevan iă pentruă mincinoşi.ă Minciunaă eă înso it ă adeseaă deă emo iiă Punctul negative – fric ,ăruşine,ăvinov ie,ăjen ,ăfrustrare.ă interpret riiă noastreă trebuieă s ă Darăuneoriăpoateăfiăînso it ădeăpl cereaădeăaăp c li.ă aib ă înă vedereă faptulă c ă oriceă Aceast ă pl cereă seă manifest ă caă oă veselieă individ este constituit dintr-o artificial ă– privireădirect ,ăzâmbete,ăvoceăvesel ,ă pluralitate de euri care se semnale ale apropierii. Principiul de testare al angajeaz ă înă roluriă predefiniteă minciunii e similar cu cel al poligrafului: social. Ceea ce avem noi de comparareaăcomportamentuluiănormalăcuăagita ia interpretat sunt micile detalii, produs ădeăuneleăîntreb ri. Cândămin imătrebuieăs ă gre elileă inemăminteăadev rul,ăpentruăa-lăevita;ătrebuieăs ă communicareaă corporal ă iă producemăoăminciun ăcredibil ăşiăs ăoăformul mă verbal , pe de o parte, iă conving tor;ă şiă maiă trebuieă s ă supraveghemă rolurile fixate social, peădeăalt ă comportamentulăascult toruluiăpentruăaăaveaăfeed- parte. de sauă plecare erorileă al dină backăşiăaăne adaptaăcomportamentulăînăconsecin . Mincinoşiiă adopt ă diferiteă strategii,ă adic ă sistemeă comportamentaleă deă ansamblu:ăoăatitudineăapropiat ă(prietenoas ,ăamabil ),ăsau,ăinvers,ăoăatitudineădistant ,ă potăaveaăoăatitudineăcalm ăsauăpotărecurgeălaădiferiteătacticiădeăsus inereăaăimaginiiădeă sine.ăComportamentulăgeneralăambiguuăpoateăfiăşiăelăoăstrategie. 2. Indicatori ai minciunii 121 Indicatori ai minciunii în limbajul corporal Mincinoşiiăîşiăpotăcontrolaămişc rileăfaciale,ădarănuăleăpotăsuprimaăînătotalitateă (spreă exemplu,ă potă s ă îşiă controlezeă zâmbetulă multă maiă uşoră decâtă mişcareaă sprâncenelor). Indicatoriiăminciuniiăînăcomunicareaăcorporal ăsuntălaăfelăde grupa iăcaă oriceă al iă indictori.ă Amă puteaă vorbi,ă maiă degrab ,ă despreă ună comportamentă ală mincinosului. Dificultateaă detect riiă uneiă inte iiă con tienteă deă în elareă faceă necesar ă interpretareaă atâtă aă limbajuluiă verbală câtă iă aă comunic riiă corporale.ă Indiciiă sunt desp r i iăînăcontiuareănumaiădinănevoiăanalitice întrucâtătrebuie,ădeăobicei,ăcorela iăcuă indicatorii verbali.ă Dac ă suspect mă oă tentativ ă deă în elareă înă ceeaă ceă prive teă latura rela ionar ăa comunic riiătrebuieăs ăacord mămaiămult ăaten ieăcomunic rii corporale. Ochii Trebuie reperat nuănumaiăevitareaăprivirii,ăciăşiăprivireaăpreaăfix ,ăpreaăintens ,ăprină careămincinosulă evit ăs ăfieădescoperit: mincinosul evit ăsauăreduceăcontactulăvisuală sau,ăinvers,ăîlăexagereaz . Clipitul rapid e legat de emotivitate (de la 20 de clipiri pe minut la de 4-5 ori mai mult), darămincinoşiiăpotăaveaăoărat ănormal ăaăclipirii. Dilatarea pupilelor este mai mare la mincinoşi. Atunci când auădeăr spunsăla întreb riădificile,ăoameniiănevinova iăsuntătenta iăs se uite înă alt ă direc ieă pentruă c ă auă nevoieă deă concentrareă pân ă îşiă potă formulaă ună r spuns.ă Oameniiăcareămint,ăînăschimb,ăseăuit ăînăalt ădirec ieăunătimpăprea scurt,ăpentruăaăp reaă c ăstauăîndeajuns de multăs ăseăgândeasc . Nasul Acoperireaăgurii,ăsauăgestulădeplasatăspreănasăcuăacoperireaăpar ial ăaăguriiăsuntăindiciiă principaleă aleă minciunii.ă Dară gestulă poateă c p taă ună substitută înă atingereaă nasuluiă (sindromulă Pinocchio),ă prezentă laă m rturiaă luiă Clintonă laă Curteaă Suprem .ă (Deşiă Birdwhistellăcredeăc ălaăamericaniăacestăgestăesteăunulădeărespingere,ăiarăal iăcercet tori niciănuăîlăleag ădeăminciun .) Zâmbetul 122 Zâmbetulăeămaiăeficientăînămascareăpentruăc ăafişeaz ăsentimenteăaparentăcontrareăst riiă mincinosului.ă(Darăcercet rileăarat ăc ămincinoşiiăzâmbesc,ătotuşi,ămaiărar!)ăEsteăşiăuşoră de produs, dar atunci se v deşteă c ă esteă fals.ă Zâmbetulă falsă dureaz ă maiă mult,ă esteă compusă şiă retrasă maiă repede.ă Pentruă c ă centriiă nervoşiă suntă diferi iă – voluntară şiă involuntar – şiămuşchiiăsuntădiferi i:ădoarăceiădinăparteaăinferioar ăaăfe eiăînăprimulăcaz,ă peă cândă înă ală doileaă seă ridic ă col urileă guriiă şiă sprânceneleă suntă traseă înă jos.ă Oă gur ă asimetric ă arat ă disconfortă şiă nervozitate;ă laă mincinoşi, parteaă stîng ă maiă pronun ată decât în dreapta. Zâmbetulăfalsăesteăşiăasimetric,ăapareămaiăalesăînăjum tateaădreapt ăaă fe ei.ăMincinoşiiătindăs ăfoloseasc ăadeseaăzâmbetulăamestecată(„nefericit”):ăcol urileă interneă aleă sprânceneloră ridicate,ă col urileă guriiă traseă înă susă sauă coborâte. Totuşiăzâmbetulăfunc ioneaz ăadesea,ăpentruăc ăoameniiănuăsuntăaten iălaăautenticitateaă zâmbetului,ăsuntămul umi iăs -lăvad . Expresiaăpretinselorăemo iiă– bucurie,ăsurpriz ,ă respect – seăm rginescălaăzonaăgurii. Mascarea Cândă cinevaă minteă inten ionată şiă maiă alesă cândă şiă mizaă e mare, ascunde nu numai adev rul,ădarăşiăemo iileănegativeă– vinov ie,ăteam .ăÎntoarcereaăfe eiăsauăacoperireaăeiă cuăpalmeleăsuntăînăgeneralăevitate.ăÎnăloculălorăsuntăfolositeăm ştileăfiguriiăimpasibileăşiă zâmbetului. De aici discrepan eleă înă limbajă corporal:ă fa ă încrez toare,ă dară mâinileă tremur . Microindicatorii Dac ăoameniiă încearc ăs -şiă maschezeăemo iile,ă fa aăprimeşteădou ăseturiădiferiteădeă instruc iuniă – proceseleă involuntareă propună reac iaă autentic ,ă celeă voluntareă oă camufleaz .ăMicroindicatoriiăcareăaparăînăastfelădeăsitua iiăcontradictoriiădureaz ăcâtăună cadru din înregistrarea video: 1/25 dintr-oăsecund .ăMicroexpresiile,ăneăspuneăEkmană sunt între cele mai valoroase indicii ale minciunii (ca în micro-expresia de furie a doamnei Thatcher la confein aăcuăinsuleleăFalkland). Membrele și Corpul 123 Gesturile animate – adaptoriiă înă general:ă mângâiereaă p rului,ă frecatulă mâinilor,ă sc rpinatulă înă capă -,ă nervozitateaă potă ap reaă înă cazulă minciuniloră cuă miz ă mareă şiă aă mincinoşiloră nexperimenta i;ă ceiă careă suntă conştien iă deă acesteă manifest riă tindă s ăleă inhibeăproducândămişc riărigideăstângace.ăDac ămişc rileăochilorăşiămâinilorăsuntădeă obiceiăcontrolateăşiăinhibateădeăc treămincinoşiiăaten i,ăp r iăaleăcorpuluiămaiăîndep rtateă deăacesteăzone,ăpicioareleăşiăt lpileăînăprincipal,ăpotăoferiăindiciiăimportante. Picioarele sunt târâteăsauăîncrucişateăfrecvent. Mâinile,ăbra eleăşiăpicioareleăsuntăstrînseăînăjurulăcorpuluiădeăparc ăindividulăvreaăs ă ocupeăcâtămaiăpu inăloc.ăDeăobiceiănuăst ădrept,ăcuămâinileăînăafar ăşiăîntinse,ăst ămaiă degrab ăghemuit. Vrândăs ăapar ărelaxat,ăîşiăvaăridicaăumeriiăuşor. Mişc rileă bra eloră şiă mâiniloră suntă reduse,ă iară dac ă exist ,ă suntă epene,ă mecanice.ă Mişc rileă mâiniloră seă îndreapt ă preponderantă spreă fa ă sauă gât (zona gesturilor negative). Nu sunt deăaşteptatămişc riăspreăpieptăcu un gest deschis al mâinii. Ritmulă şiă durataă gesturiloră emo ionaleă nuă func ioneaz ,ă gesturileă nuă seă potrivescă mesajuluiăverbal,ănuăexist ăunătempoăcomunăîntreăcuvinteăşiăgesturi. Eăretractilăînăfa aăacuzatoruluiăşiăîşiăîntoarceăfa aăsauăcorpulăde la el. Interpune obiecte ca obstacoleă întreă elă şiă acuzator.ă Seă fereşteă dină caleă acuzatorului,ă orientîndu-se spre ieşire.ăNuăvaăa intiăar t torulăspreăpersoanaăpeăcareăîncearc ăs ăoăconving . Diferențe de gen: femeile se prefacăc ăsuntăocupateăatunciăcândămint. Atenție: reac iileă potă fiă şiă poaterioare,ă cum sunt gesurile de destindere ale contrabandiştilorădup ătecereaăprinăvam . 124 Indicatorii ai minciunii în limbajul verbal Dacă nu spui ceea ce gândeşti, nu poţi gândi ceea ce spui La fel ca în comunicarea corporal iăînăsitua iaăcomunic riiăverbaleăemo iileă iă gândurile neexteriorizate intervin ca un factor perturbator. Aparăr spunsuriăinvoluntare, acte ratate iăformuleăcareă inădeăceeaăceăamănumită„metalimbaj”. Datorit ăamesteculuiă mentalădeăinten ieă i grij ăcon tienteămodific riăaleădiscursuluiăpotăap reaăatâtălaănivelulă mesajuluiăverbalăcâtă iălaănivelulăcomunic riiăcorporale.ăDac ăsuspect măoătentativ ădeă în elareăînăceeaăceăprive teăcon inutulădeăinforma iiăalăcomunic riiătrebuieăs ăacord mă mai mult ăaten ieămesajelorăverbale. În ceea ce privește relațiile dintre limbajul verbal și cel paraverbal Tonul este un indicator foarte sensibilăalăst riiădeăemo ie,ăcare,ăadesea,ăînso e teă minciuna: varia iileădeătonalitate,ăbâlbâielile,ătremuratulăsauădresul vocii. Mincinoşiiăfacămaiămulteăpauzeăîntreăcuvinteăşiăîntreăpropozi ii, ezit riălaăîncepută sauăînăcomunicare,ăpronun riăgreşite Dac ăminciunileănuăauăfostărepetate,ăpentruăaăleărostiăprimaădat ămincinosulăfaceă oăscurt ăpauz ăşiăleădebiteaz ămaiălentădecât de obicei. Înăcazulăminciunilorăspontaneăexist ămaiămulteăeroriădeăvorbireăşiăînceputuriădeă propozi ieălaăcareăseărenun . În ceea ce privește acuzațiile Nuăseăindigneaz ădeăacuza iileăfalse,ăciădeăceleăadev rate. Dac ăseăschimb ăsubiectulădevineămai relaxat. Eă tranşant,ă dândă impresiaă c ă eă decisă dejaă asupraă chestiuniiă discutateă înă încercareaădeăaălimitaăprovoc rileălaăadresaăpozi ieiăsale. În ceea ce privește povestea pe care o spune Dac ăvorbitorulăareăîncredereăînăceeaăceăspuneăesteămaiăinteresat s fieăîn elesăşiă maiăpu inăinteresatădeăfelulăînăcareăesteăperceput,ădeăfelulăcumăapareăelăceluilalt. 125 Punctulădeăvedereăobiectiv,ăalăceleiădeăaătreiaăpersonae,ălipseşteădinăpovestireaă mincinosului. Aspectele negative sunt, adesea, l sateăpeădinafar . Mincinoşiiăfacămulteădigresiuniădeălaăsubiectăprinăexplica iiăcomplicateăşiălungi,ă darălaăîntreb riăr spundăscurt. Paradoxal, tocmai pentru a fi crezut, povestea lui este atât de aberant ăîncâtăeă greu de crezut (pentruăc ăînăipotezaăc ăarăfiămin it,ăte-ai fi a teptatăs ăcaute o versiuneămaiăcredibil ). În ceea ce privește conținutul mesajului Când oameniiăcareăspunăadev rulăsuntăacuza iăpeănedreptăc ămintăeiăsuntădispuşiă s ădeaăşiămaiămulteădetaliiăpentruăa-iăconvingeăpeăceiădinăjurădeănevinov ie.ăÎnă schimb, când mincinoşiiă ofer ă informa iiă nuă leă dezvolt ă şiă nu descriu detalii, r mânălaăgeneralit i,ălaăunăansambluăcuăcâtămaiăpu ineăcoordonateăspa ialeăşiă temporare. Mincinoşiiăsuntămaiăaten iălaăcorectitudineaăformal ăaăexpresiilor. Mincinoşiiădauăr spunsuriălogice,ădarăeleănu urm rescăclarificarea, ci ecranarea adev rului,ăproducereaăconfuziei. Mincinoşiiăauătendin aădeăaăfolosiămaiămultăpropozi iiănegative. Oameniiăneone ti auătendin aădeăaăl saăfrazeleăneterminate. Adaug ămereuănoiăinforma iiăpentruăaăteăfaceăs -i crezi povestea. Mincinoşiiăprefer ăgeneralizareaă– întotdeauna,ăniciodat ,ătoat ălumea – şiăevit ă s ăvorbeasc ădespreăeiă– eu, al meu. Toateă numereleă peă careă leă invoc ă suntă deă aceiaşiă m rimeă sauă multipleleă lor. Utilizeaz ăcuvinteleătaleăpentruăaăformulaăpropozi iileălui. Înălocăs ăr spund ădirect, ofer ăopiniaăsauăcredin aăsaăasupraăsubiectului. Formul rileăsuntăconfuzeăşiăîntreb toare,ăcaăşiăcândăarăc utaăasigur ri. Ceea ce spune pareăs ăimpliceăunăr spuns,ădarănuăîlăvaăformulaăniciodat ădirect. Persoaneleăcareărecurgălaăminciuniăauătendin aădeăaăînlocuiănumeleăindiviziloră implica iăcuăpronume. 126 În ceea ce privește atitudinea Mincino ii seăferescăs ăîşi asume paternitatea mesajului,ăsauăprevinăfaptulăc ănuă vor fi crezu i: „nuăoăs ăv ăvin ăs ăcrede i”;ă„ştiuăc ăsun ăciudatădar,ăteăasigură c …”. Mincinoşiiăseădistan eaz ădeăevenimentul pe care îl descriu, folosind trecutul în locul prezentului. de care este suspectat. Îşiăarat ănepl cereaăfa ădeăac iuneaăaltcuivaăcareăaăf cutăcevaăsimilarăcuăac iuneaă Îşiăsubliniaz ăverbalăonestitatea cuăsintagmeăca:ă“Deăceăte-aşămin i?”,ă“Caăs ăfiuă sincer/onest..”, “Nuăvreauăs ăcreziăc ...”. Propuneă oă variant ă maiă bun ă aă cereriiă taleă atunciă cândă nuă poateă sâ- iă deaă un r spunsălaăceea ce i-ai cerut anterior. Foloseşteăumorulăsauăsarcasmulăpentruăaăîmpr ştiaăîngrijorareaăta. În ceea ce privește întrebarea Vaăreac ionaădispopor ionalăînăraportăcuăîntrebarea. Î iăcereăs ărepe iăîntrebaeaăsauăr spundeălaăîntrebareăprintr-o întrebare. Cândăd ăr spunsuriălaăîntreb rileăprivindăcredin eleăşiăatitudinile,ăareănevoieădeă mai mult timp de gândire. Mincinosulăr spundeălaăîntreb rileăpuseădeăaltcineva,ădarănuălaăceleăcareăşiăleă pune singur. În ceea ce privește comunicarea de gen El utilizeaz ă ună faptă evidentă pentru aă sus ineă oă ac iuneă dubioas . Ea spune întâmpl torăcevaăceăcereămaiămult ăaten ie. Din cauza tradi ionaleiă domina ii masculine, femeile sunt nevoite s ă fac ă afirma iiă subîn eleseă şi, uneori,ă s ă exagereze. Deă aceea,ă afirma iileă loră suntă adesea înşel toareăcelăpu inăpentruăascult toriiăcareăsuntăobişnui i s ăfieădirec i. Atunci cînd mint, femeile devină înc ă maiă evazive decît atunci cînd spun adev rul. B rba ii în schimb mint de-a dreptul,ăfalsificîndăinforma iile. 127 În cazul mesajelor scrise: Cei care mint prin mesaje transmise prin telefon, email sau pe social media, editeaz ă mesajele mai mult, dau r spunsuriămaiăscurteăcaădeăobiceiă iălas ăoăpauz ămai lung ăînă timpulăuneiăconversa iiăpurtateăprinămesaje Testarea mincinosului Realitateaăesteăfoarteăcomplex ă iăcapacitateaăomuluiădeăaăoăreproduceămintală iă verbalăesteălimitat .ăCuăatâtămaiămultăesteălimitat ăcapacitateaădeăaăneăimaginaărealitatea.ă Deăaceeaăproblemaăcuăcareăseăconfrunt ămincinosculăesteădeăaăcreaoărealitateăaăc rei coeren ă esteă unaă stabilit ă deă el.ă Laă oă prim ă formulareă dificultateaă esteă deă aă construirealitateaă iă deă aă oă expuneă înă acela iă timp.ă Dup ă maiă multeă repet riă aceast ă dificultateăesteădep it ăprinăexersare.ăDeăaceeaăunaădinăsolu iileădeătestareăaăminciunii esteăs ăceriăceluiăcareăpoveste teăs ărepeteăpovestea,ădarănuădeălaăînceput,ă ciă în sens invers,ădeălaăsfâr ităspreăînceput,ăsecven ădeăsecven .ăDac ăpovesteaăesteăinventat , mincinosulăvaăpastraăfoarteăgreuăcoeren aă iădetaliileăpovestirii. Detectorul de minciuni ce analizează emoţiile de la distanţă ( tireămass-media) Cercet toriiădeălaăuniversit ileăBradfordăşiăAberystwythădinăMareaăBritanieăauă dezvoltatăunădispozitivădeăidentificareăaăemo iilorăcareăarăputeaădeveniăunărivală al testului poligraf. Elăvaăfiătestatătoamnaăaceastaă(nm.:ă2011;ăînăprezentăcelăpu ină ună astfelă deă detectoră eă înă func iuneă peă aeroportulă Heathrow)ă laă ună punctă deă trecere a frontierei situat într-un aeroport britanic. Sistemulă includeă oă camer ă deă filmată careă identific ă schimb rileă deă expresieă involuntare,ăprecumădilatareaăpupilelor,ăstrâmbatulădinănasăsauăclipitul.ăÎnăacelaşiă timp,ăunăsenzorăinfraroşuădeăînalt ărezolu ieăînregistreaz ăvaria iileătemperaturiiă dinăjurulăfe eiăşiădilatareaăvaselorădeăsânge,ăcareăîiătr deaz peămincinoşi. Testeleăefectuateăpeă40ădeăvoluntariăauăar tatăc ăaparatulăareăoăprecizieădeă70ș,ă mincinoşiiă pricepu iă reuşindă s -lă p c leasc .ă Specialiştiiă îşiă propună s -l perfec ioneze,ăastfelăcaăacurate eaăluiăs ăseăapropieăînăviitorulăapropiatădeăceaăaă 128 poligrafului,ăadic ădeă90ș. Principalulăavantajăpeăcareănoulăsistemăîlăareăînăfa aăpoligrafuluiăesteăfaptulăc ă poateăfiăfolosităpeăsubiec iăf r ăcaăaceştiaăs -şiădeaăseamaăc ăsuntătesta i. Deşiă dispozitivulă aă fostă creată pentruă aă ajutaă personalulă puncteloră de trecere a frontierei,ătehnologiaăimaginilorăcreateăpeăbazaăindicilorătermiciăvaăfiăutilizat ăşiă Exerciții și Teme Exerciții: 1. Consemna iăminciunileădeăcareăv ăfolosi iăpesteăziă iăaprecia ileăgravitateaă iă motivul 2. Consemna iăminciunileădeăcareăseăfolosescăal iiăpesteăziă iăaprecia ileă gravitateaă iămotivul Teme: 1. Identifica iăindiciiăminciuniiăînălimbajul corporal propriu 2. Identifica iăindiciiăminciuniiăînălimbajulăcorporalăalăinterlocutorului Identifica iăindiciiăminciuniiăînălimbajulăverabalăpropriu Identifica iăindiciiăminciuniiăînălimbajulăverabalăalăinterlocutorului Teste http://www.paulekman.com/wp-content/uploads/training/demo/eMETT-Demo.php Pe www.paulekman.com pute iăcitiă iăcompara iileăîntreăadev ratulăPaulăEkmană iă ‘LieăToăMe’ 129 130 Anexe teoretice 131 132 Anexa teoretică I: Probleme de principiu ale semioticii limbajului corporal / ale semioticii gestuale Principii ale semioticii limbajului corproral T cerea,ălipsaăaparent ădeăcomunicareăînăinterac iuneaădintreădou ăpersoaneăeă semnulă alterit ii şiă deă aceeaă eaă solicit ă maiă alesă hermeneutica.ă T cereaă apare ca dificultate a semioticii.ăDiscursulăeăjalonatădeăpauzeăîntreăsemne,ăt cereaănefiindăniciă semn,ăniciăpauz ăîntreăsemneăînăîn elesulăsemiologic/semiotic.ăDac ăsemneleăreclam ă lectur ,ăt cereaăreclam ăcuăsiguran ăinterpretare.ăDar deăfapt,ănuăexistaăt cereăreal ăînă comunicare, ci perioade în care limbajul corporal ia locul fluxului verbal; cineva nu trebuieăsaăvorbeasc ătotătimpulăcaăs ăcomunice.ăPerioadeleădeă“linişte”ădintr-oădiscu ieă nuăsuntăliniştiteădeloc, ci sunt perioade de comunicare cu ajutorul limbajului nonverbal. Primaăproblem ăcareăseăpuneăesteăaceeaădeăaă tiădac ăînăcomunicareaăcorporal ă intervin unul sau mai multe sisteme semnificante? Intuitiv,ăpareăfoarteăprobabilăs existe mai multe sisteme semnificante întreăceleădou ăpolareăaleăritualurilor deăpolite e, cu un repertoriuăfinitădeăsemneăşiăreguliăindependenteădeănaturaăşiănum rulădiscursurilor, i gesticula iaăexpresiv ăaă dansului, cuărepertoriuă nelimitatădeăgesturiă iă reguli.ăAădouaă problem ă sugereaz ă totă oă solu ieă polar : impunerea semnului în procesele de semnificare corporale e atât consecin aă existen eiă prealabileă aă unuiă simbolismă al corpului, câtă iă ală faptului corpulă esteă celă careă reprezint ă fundamentulă oric reiă comunic ri,ă fundalulă peă careă seă edific ă şiă deă laă careă îşiă extrageă semnifica iileă îns şiă comunicareaăverbal ? Înăfunc ieădeăr spunsulălaăaceast ăproblem ăapareăîntrebareaămetodologic ădac ă analiza limbajuluiăcorporalătrebuieăs ăseăsubordonezeăsauănuălingvisticiiăşiăcategoriiloră şiă modelelor sale. Oricumă semioticaă gestual ă seam n ă maiă multă cuă oă semiotic ă aă semnific rii,ă decâtă cuă oă semiotic ă aă comunic rii.ă Deă aceeaă atâtă tipologiaă semneloră limbajului corporalăcâtăşiăinterpretareaălorăseăbazeaz ămultăpeăfunc iileăsemnificanteăpeă careăacesteăsemneăleăîndeplinescăînăcomunicareaăuman . 133 Funcţii generale ale limbajului corporal Aplicareaă modeluluiă comunic riiă verbaleă aă luiă Jakobsonă – celeă 6ă instan eă şiă func ii:ă emi torulă (destinatorul)ă şiă func iaă expresiv ă (emotiv );ă mesajulă şiă func iaă poetic ;ăreceptorulă(destinatarul)ăşiăfunc iaăconativ ;ăcontextulăşiăfunc iaăreferen ial ;ă canalulăşiăfunc iaăfatic ;ăcodulăşiăfunc iaămetalingvistic ă- esteănumaiădidactic ăpentruă c ăsemnificareaăcorporal ănuăpoateăfiăredus ălaăoăcomunicareădeămesajeă(celămaiăclară cazădeădistinc ieăîntreăoăsemiotic ăaăsemnific riiăşiăunaăaăcomunic rii!) Funcţia expresivă: limbajulăcorporalăexprim ădirectăatitudineaăsubiectuluiăfa ădeăceeaă ce spune, ascult ,ă vedeă sauă simte:ă d ă impresiaă uneiă emo iiă adev rateă sauă aparente.ă Jakobson,ăînăschemaălui,ăseăm rgineşteăînălimbajulăverbalălaăinterjec iiăşiălaăceeaăceăesteă o gestualitate a vocii – modificareaăintona iei,ăîn l imii,ătimbrului,ălungireaăunorăvocale. Funcţia impresivă (conativă): reprezint ăcorpulăsemnificantăşiăgesticaăsaăcareăaparăcaă unăoperatorădeăintensificareăalăefectelorădiscursului.ăRetorulăQuintilianăleag ădiferen eleă vociiă cuă joculă gesturiloră şiă corpului,ă printr-ună sistemă deă convenien eă şi bun-sim ,ă cuă sensulă discursului.ă Limbajulă corporală ală emi toruluiă (destinatorului)ă areă adeseaă oă ac iuneămaiădirect ăasupraăreceptoruluiă(destinatarului)ădecâtădiscursulăverbal. Funcţia referenţială: gestulă indic riiă esteă substituibilă pronumeluiă demonstrativ „acesta”,ăcareăînăpuraăsaăfunc ieăostensiv ănuăareăalt ăfunc ieădecâtădeăaăindicaăobiectulă singular.ăTotăastfel,ăgesturileăpotăsupliniămesajulăînăcazulăuneiălimbiăstr ineăpeăcareăn-o cunoaştem. Funcţia fatică este cea care deschide canalul acordând permisiuneaăcomunic riiă- ca privireaăsauămimica,ăiarăuneoriăgesturileăsauăchiarăstrig tele.ăÎnăplusăşiăcaăspecificitate,ă func iaăfatic ăînă comunicareaădeătipăfa ăînă fa ă esteădeterminat ădeăspa iulă dină jurulă persoanei.ă Schimbareaă proximit ii,ă înso it ă deă câtevaă alteă semne,ă neă anun ă cândă conversa iaăîncepeăsauăiaăsfârşit.ă Dup ăE.ăH.ăHall,ăinventatorulăproxemicii,ăramur ăaăsemioticiiăcareăseăocup ăcuă structurareaă semnificant ă aă spa iuluiă uman:ă modalit ileă deă contactă înă întâlnirileă interpersonaleă seă deruleaz ă dup ă 4ă intervaleă deă zoneă diferite.ă Calitateaă general ă aă interac iuniloră esteă maiă multă sauă maiă pu ină uniform ă înă interiorulă uneiă zoneă şiă seă schimb ălaătrecereaăuneiăfrontiereăspa iale,ăpragădiferităînăfunc ieădeăcultur .ă 134 Funcţia metalingvistică eăcontestat ădeăuniiăteoreticieni,ăpentruăcareănuă exist ămetagesturi sau meta-atitudini.ăTotuşiăuneleăgesturiăpotăfiăexplicateăprinăalteăgesturiă– când nuăsuntemăîn eleşi,ăspreăexemplu,ădeăvorbitorulăuneiălimbiăstr ineăpeăcareăn-oăcunoaştemă – şiă înă general atitudinile servesc drept meta-cod pentru gesturi – un gest care este agresiv sau obscen poate fi conotat prin atitudinea celui care-l face, drept ironic sau comic.ăFunc iaămetalingvistic ăr mâne,ătotuşi,ă caăoăgrani ăîntreălimbajulă corporală şiă limbajulăverbal:ăcorpulănuăpuneăniciodat ăîntreb ri,ădoarăconştiin aăleăpune.ăLimbajulă verbalăesteăsingurulăcareăneăpermiteăs ăpunemăîntreb ri.ăPrimateleăînva ălimbajulăsurdomu ilor,ădarăeleănuăpunăîntreb ri.ăFunc iaămetalingvistic ăeălegat ăefectivădeăîntrebareăşiă esteăproprieăomului.ăAiciădigitalulăseădiferen iaz ănetădeăanalogic. Funcţia poetică: exist ănumeroaseăsitua iiăînăcareăcorpul,ăprinăgest,ădevineăobiectăcareă seă autosemnific ,ă adic ă devineă poem:ă artaă machiajului,ă parfumurileă şiă unguentele,ă picturaăcorporal ă(îndeosebiătatuajul)ăsauădansulă(cuăgesturile,ămişc rile,ăatitudinileăşiă posturile sale). Funcţii specifice limbajului corporal Peălâng ăacesteăfunc iiăceăderiv ădinăelementeleăsitua ieiăcomunica ionaleădiferi iă cercet toriă înclin ă s ă acordeă limbajuluiă corporală func iiă maiă specifice,ă cumă ară fiă ceaă simbolic ,ăînăritual,ăşiădeăreglareăşi deăsus inereăaălimbajului,ăînăconextălingvistic.ăAvemă îns ă deă aă faceă cuă func iiă reductibileă laă celeă ceă decurgă dină situa iaă comunica ional ,ă redefiniteă prină contextualizare.ă Totuşiă mul iă autoriă persist ă înă specificareaă func iiloră limbajului corporal, mai degrab ă decâtă s ă leă raportezeă laă cadrulă maiă generală ală comunic rii,ă cumă face,ă spreă exemplu,ă Michaelă Argyleă careă iaă înă considerareă numaiă urm toareleăpatruăfunc ii: exprimareaăemo iilor; transmitereaă atitudiniloră interpersonale:ă dominan -supunere,ă pl cere- nepl cere; prezentareaăpersonalit ii; acompaniereaăvorbirii,ăcaăfeedbackăpentruăaăatrageăaten ia. 135 Specificulă limbajuluiă corporală (numită uneoriă prină opozi ieă imprecis ă şiă „nonverbal”)ă şiă ală func iiloră saleă rezid ă înă aceeaă c ă elă esteă legată deă obiceiă deă oă situa ieă comunica ional ădirect :ărela iiădeătipăfa ăînăfa .ăElăreprezint ăînăcomunicare,ărela ia,ă analogicul,ăfa ădeălimbajulăverbalăcareăreprezint ăcon inutul,ădigitalul.ăCelămaiăadeseaă limbajulă verbală transmiteă informa ii,ă limbajulă corporală exprim ă atitudinea interpersonal . Gestualitateaăesteăseparat ăşiăînăprincipiuăegal ăcuălimbajul.ăFolosireaăgesturiloră nuă esteă dependent ă deă folosireaă limbajului,ă iară modalitateaă gestual ă esteă laă felă deă important ă caă şiă ceaă verbal ă pentruă reprezentareaă semnifica iei. Eă unit ă cuă vorbireaă numaiăpentruăc ăsuntăfolositeăsimultan,ăpentruăaceleaşiăscopuri.ăMaiădegrab ădecâtăs ă fie un sub-produsăal turatălimbajuluiăsauăoăform ămaiăprimitiv ădeăexpresie,ăesteăfolosită înăcooperareăşiăserveşteădeăcomplementăînămaiămulteăfeluri. JudeeăK.ăBurgoon,ăDavidăB.ăBullerăşiăW.ăGillăWoodall consider ăc ăfunc iileă comunic riiă nonverbale,ă dincoloă deă rolulă acesteiaă înă producereaă şiă procesareaă comunic riiăverbaleăsunt: 1. structurareaă interac iuniiă (înainteaă începeriiă comunic riiă propriu-zise, serveşteă dreptă ghidă implicită pentruă desf şurareaă acesteia,ă indicândă firulă ac iunii,ă persoanele implicate, rolurile acestora, etc.); 2. identificareaă sauă proiectareaă identit iiă sinelui,ă func ieă careă seă refer ă laă modulădeăcodificareăşiădecodificareăaămesajelor; 3. formareaă impresiei:ă modulă înă careă suntă perceputeă persoaneleă dup ă comportamentul lor nonverbal, formarea primei impresii; 4. managementulărela ieiădeăcomunicare; 5. exprimareaăşiămanagementulăemo iilor; 6. managementulăconversa iei; 7. managementul impresiei; 8. influen aăsocial ; 9. înşelarea. Cândănuăesteăfolositălimbajulăverbal,ăgesturileăîşiăschimb ăcaracterul:ăiauăformeă stabile,ă standardizateă şiă devină maiă sistematică legateă uneleă deă altele,ă înă sensulă c ă 136 p streaz ătr s turileăcareăleăfacăcontrastanteăcuăalteăgesturiădinăsistem,ăindiferentădac ă aceleă tr s turiă auă sauă nuă auă leg tur ă formal ă cuă referentulă gesturilor.ă Oă atareă standardizareăformal ăareălocăatunciăcândăreferen iiădevinăşiăeiăstandardiza i.ăOăform ă gestual ăautonom ăajungeăs ăfieăstabil ăînăraportăcuăreferen ii,ăceeaăceădeschideăcaleaăcaă referen iiăgesturilorăs ădevin ămaiăgeneraliăşiăînăconsecin ămaiăabstrac i.ăÎnăpantomim ,ă gesturileăreprezint ăîntreagaăsitua ieăcaăoăpictur ,ăînă timpă ceăînă gesturileăautonomeăoă singur ăunitateăaăsemnifica ieiăesteăreferen ial . Paul Ekman aăidentificatăcinciăfunc iiăaleăcomunic riiănonverbaleăşiăanume: repetarea – dublareaăcomunic riiănonverbale; substituirea – înlocuireaămesajelorăverbale,ăoăfa ăposomorât ăneăspuneă c ăpersoanaăînăcauz ănuăseăsimteăbine; completarea – colaborarea la transmiterea mesajelor verbale, ceea ce conduceălaăoămaiăbun ădecodificareăaălor; accentuarea/moderarea – punereaă înă eviden ă aă mesajeloră verbale,ă amplificareaă sauă diminuareaă celoră spuse,ă cândă scand mă sloganuri,ă ridic măbra ulăşiăar t măpumnul; contrazicerea – transmitereaădeăsemnaleăînăopozi ieăcuămesajeleăverbale.ăSpunemăc ăneă bucur măatunciăcândăneăîntâlnimăcuăoăpersoan ăcunoscut ,ădarăprivimăînăalt ăparteăatunciă cândăîiăîntindemămâna,ăneăv itamăc ănuăavemădinăceătr i,ădarăneăafiş măcuăbijuteriiăşiă haine scumpe 137 Anexa teoretică II: Schimbarea de paradigmă în comunicare Informaţie şi relaţie Chiarădac ăanalizaăsitua ieiăcomunica ionaleăşiăaăfunc iilorăeiăşi,ăînă general,ăaă func iilorăcomunic rii,ăneăarat ăc ăexist ăunăechilibruăîntreălaturaădeăinformareăşiălaturaă deă rela ionareă aă comunic rii,ă subă influen aă etapeiă istoriceă aă modernit ii,ă noiă am privilegiat aspectulădeăinformareăalăcomunic rii.ăDarăcomunicareaădebuteaz ămaiăalesă caărela ionareăşiăodat ăcuăglobalizareaăpareăs ărevin ăcuămaiămareăinsisten ălaăaceast ă latur ăprim ăaăei.ăCeleă4 axiome ale comunicării ale lui Paul Watzlawick (Şcoalaăde la PaloăAlto)ăpunăînăeviden ăacestăaspectăpreponderentădeărela ionareăalăcomunic rii:18 „Orice comunicare prezintă două aspecte: conţinutul şi relaţia, în aşa fel încât cel de-al doilea îl include pe primul şi, ca urmare, este o metacomunicare.” Ceea ceănumimăcomunicareănuăseălimiteaz ăprinăurmareălaătransmitereaăuneiăinforma ii;ă eaăimplic ăîntotdeaunaăoărela ie.ăAăexistaăînseamn ăaăfiărela ionat:ănuăexist ăvia ăuman ă f r ărela ionare.ăCondi iaăcalit iiăvie ilorănoastreăesteăaceeaăaărela iilorăbune,ăstabilite înc ădinăcopil rie.ăCadrulăînăcareătrebuieăplasatămesajul peăcareăîlăcomunic măpentruăaă fi bine receptat esteă rela ia peă careă oă avemă cuă celă careă comunic m. Comunicarea cuprindeănuănumaiăceeaăceăspunemă(con inutul),ăciăşiărela ia,ăcareăimpuneămodul nostru personal de a-lătransmiteăşiămodulăpersonalăînăcareăinterlocutorulănostruăîlăinterpreteaz .ă Informa iaă eă deă faptă doară oă ultim ă etap ă aă evolu ieiă comunic rii umane, deloc indispensabil .ă Frazeleă peă careă leă formul mă con ină cuvinteă sauă suntă înso iteă de semnale “suprasegmentale”ă (postur ,ă mimic ,ă intona ieă etc., pe scurt, limbaj corporal) care indic ămodulăînăcareătrebuieăîn eles sauăinterpretatămesajulăînăcontextulărela iei:ăcaăoă sugestie,ăunăordin,ăoăglum ,ăoăamenin areăetc.ăPrinăurmareăînăcomunicare eănevoieăs ă 18 Amăre inutăaiciădoară4ădinăceleă7ăaxiomeăcareăiăs-ar putea atribui. Celelate 3 sunt: pansemia,ăfaptulăc ătotulă fiind semn,ăcomunicareaăesteăinevitabil ,ăadic ,ădup ăcumăformuleazaăWatzlawick,ădup ăBateson: nu se poate s ă nuă comunici.ă Înă ceeaă ceă priveşteă axiomeleă potrivită c roraă comunicareaă implic ă procese de ajustarea comportamentului şiăc ăesteăeaăesteăunăprocesăireversibil,ăcaăşiăceleăcauzale,ăeleăpot fi considerate ca aspecte definitoriiăaleăcomunic rii 138 în elegemă con inutulă mesajuluiă şiă s ă interpret mă modulă cumă eă prezentată pentru a-i în elegeăinten iileă iăsubîn elesurile. Esteăparteaă“meta”ăaămesajului:ăcadrul, modul de întrebuin are;ă rela iaă care,ă înă comunicare,ă influen eaz ă con inutul,ă seă plaseaz ă laă ună nivel superior, este metacomunicare. Interpretareaă comunic riiă dină perspectivaă cupluluiă con inut-rela ieă l mureşteă formulaă luiă Gregoryă Bateson,ă continuat ă deă altfelă deă şcoalaă deă laă Paloă Alto:ă “A comunica înseamnă a intra în orchestră”;ă adic “a face jocul unui anumit cod, a te înscrie într-o relaţie compatibilă cu mijloacele de comunicare, canalele şi reţelele disponibile”ă deă obiceiă anterioareă nou .ă Refuzulă coduluiă esteă autism.ă Comunicareaă înseamn ă s - iă faciă auzit ă propriaă voceă înă concertulă general,ă s ă introduciă propriaă interpretare în jocul general. Iar a aveaădreptateăînseamn ăaăfiăînărezonan ăcuăarmoniaă uneiă re ele,ă aă unuiă „concert”.ă Claudeă Shannonă aă propusă imagineaă re eleiă telegraficeă pentruă modelulă comunic rii.ă Modelulă luiă Batesonă areă înă vedereă îns ă şiă cauzalit ileă sistemice,ăînăbucl ,ăşiăprioritateaărela ieiăfa ădeăcon inut,ăascuns ădeămetaforaăprimuluiă model.ăElăsugereaz ăcaăînămomentulătrimiteriiăunuiămesajă“trebuieăs ăîncepemăprinăaăneă întrebaăal turiădeăcineăşiăpeăceăinstrumentăs -lă“interpret m”.”ăDoctrineleăcâştig toareă– cumă suntă spreă ex.ă creştinismul,ă psihanaliza, fenomenologia -,ă şcolile artistice sau curentele de gândire,ă suntă aceleaă careă şi-au rezolvat înainte de toate problemele mijloaceloră deă comunicare,ă deă re ea:ă f r ă orchestr ă oriceă mesajă –oriceă „partitur ”ă r mâneăliter ămoart . Dinăperspectivaăacesteiăaxiomeăaăcomunic rii,ăfunc iaăde contact (fatic ) merit ă plasat ăpeăprimulălocăîntreăfunc iileăjacobsoniene.ăEaăapareăoriădeăcâteăoriăsubiectulăvreaă s ă verificeă tipulă deă rela ie,ă indiferentă deă con inutulă mesajului:ă cândă înă campaniileă electoraleăseăvorbeşteăpentruăaăocupaăspa iulărezervatăîntr-o emisiune, cândăp l vr gimă cuăvânz torii,ăfelicit măsauăcondole m,ăst mădeăvorb ălaăbancheteăcuăprietenii.ăFunc iaă deă contactă (fatic ) faceă doară dovadaă c ă suntemă al turiă deă cel lalt,ă c ă neă manifest mă prezen a.ăContactul e vizibil în semene indiciale corporale, intona ie,ăzâmbet,ăprivire.ă Accentulă peă func iaă deă contactă (fatic ) poate fi considerat ă dreptă oă comunicareă neautentic ,ă dec zut ,ă dară trebuieă spusă c ă omulă nuă tr ieşteă numaiă dină con inuturiă informative – nuănumaiă cuăpâineătr ieşteăomulăpeăacestă P mânt! – şiă niciă m carădină informa iiă iă adev ruri,ă ci, înainte de toate, dină calitateaă rela iilor:ă rela ia,ă c lduraă 139 comunitar ăprimeaz .ăDară con inutulăesteămaiăuşorăizolabilă - analizabil, corectabil -, decâtărela ia,ăcareăneăscap ăcuăatâtămaiămultăcuăcâtăeaăintervineăinvizibilăchiarăşiăînăacesteă opera iiăaleănoastre. Înă locă s ă interpret mă rela iileă dină perspectiv ă economic ,ă deă pia ,ă prină cost,ă recompens şiăinterdependen ăSteveăDuck19 neăpropuneăs ăleăanaliz mădinăperspectivaă comunic rii.ă Maiă multă chiar,ă elă sus ineă c maiă degrab ă decâtă tr irileă efective,ă comunicareaătr irilorăconstruieşteăoărela ie:ă„…relaţiile se bazează într-o mare măsură pe propriul mod de reprezentare a lumii şi pe modul în care comunicăm această reprezentare celorlalţi, utilizînd dialogul, conversaţia şi discuţia”,ăadic ăpeă„în elegereă plusă evaluareă similar ”.ă Rela iaă interpersonal ă seă bazeaz ă peă „procesulă profundă deă în elegereă aă moduluiă deă gândireă aă uneiă alteă persoaneă cuă privireă laă experien eleă personale”ăşiăpeăîmp rt şireaăsemnifica iei, pe „proceseăcontinueădeăcomprehensiuneăşiă transformareăreciproc ăprinăintermediulăsemnifica iilorăşiăalădiscu iei”. Persoaneă cuă ună fondă lingvistic,ă culturală şiă umană individual,ă adic ă diferit,ă potă ajunge,ă„prinăinterac iune,ălaăcreareaăuneiăîn elegeriăsubstan ialăcomune asupra lumii înconjur toare,ăpeăcareăoăformuleaz ăînădiscu iileăpeăcareăleăpoart ăşiăpeăcareăoăaplic ăînă comportamentulă loră rela ionară zilnic.”ă Dou ă personalit iă construiescă prină diferiteă proceseă deă negociereă oă entitateă comun , dară nou , care extindeă conştiin aă existen eiă celoră dou ă persoane,ă influen îndă totodat ă comportamentul,ă gândurileă şiă sentimenteleă lor.ăDiscu iaăesteă„principalulăprocesăprinăcareăoameniiăîşiăconstruiescăşiăîşiăcomunic ă propriile imagini asupra lumii. Mai mult, prin intermediul discu ieiăşiăalăsimbolurilor,ă oameniiă îşiă prezint ă unulă altuiaă dovezi,ă atâtă directeă cîtă şiă indirecte,ă despreă propriaă viziuneăasupraăvie ii,ăasupraăceluilalt,ăasupraălumiiăşiăaătotăceăcuprindeăea.ăDeăaiciăună ascult torăîşiăpoateăformulaădeduc iiăcuăprivireălaăconvingerileăvorbitorului.”ăConformă luiăWood:ă„discuţia este cea prin intermediul căreia persoanele se definesc pe sine şi relaţiile lor, şi tot prin discuţie sunt revizuite, de-a lungul întregii vieţi a unei relaţii, definiţiile acceptate de comun acord”. Dezvoltareaărela ieiănuăesteă„…afectată de o anumită creştere în ceea ce priveşte apropierea sau sentimentele, nici de obţinerea de informaţii, ci de (re)interpretarea 19 Rela iileăinterpersonaleăA gândi,ăaăsim i,ăaăinterac iona,ăPolirom,ăIaşi,ă2000 140 organizată, de către o persoană a celuilalt şi de consecinţele sociale ale acestei (re)interpretări”.ăPeăm sur ăceărela iileăevolueaz ,ăparteneriiăevolueaz ăspreăunăaltămodă deă cunoaştereă reciproc :ă cunoaştereaă celuilaltă înă termeniiă s i proprii. Problema rela ionar ă rezid ă în „a determina modul în care celălalt organizează valorile şi semnificaţiile”.ă Interpretareaă modific ă în elegereaă parteneriloră cuă privireă laă rela iaă dintreă ei.ă Peă lîng ă discu iiă şiă comportament,ă careă nuă potă fiă decâtă eşantioaneă aleă sistemuluiă deă semnifica iiă aă uneiă persoaneă intervineă şiă prezum iaă deă similitudine.ă Similitudineaă semnifica iiloră conteaz ă maiă multă decâtă similitudineaă credin eloră şiă atitudinilor. Alteritatea în contextul comunicării ca relaţie Prezen aăAltuia,ăchestiuneaăpeăcareăeaăoăridic ,ăderiv ădinăaceeaăc ărela iileăpeă careăleăîntre inăîntreăeleăfiin ele umaneăsîntăconstitutiveăşiădeterminanteăpentruăomăşiă implic ă întreagaă condi ieă uman .ă Eleă mediaz ă raportulă nostruă cuă lumeaă şiă chiară Eulă nostru,ăidentitateaănoastr ,ănuăpoateăap rea decâtădatorit rela ieiăcu Altul şiăprezen eiă Altuia.ăAăexistaăînseamn ăaăfiărela ionat:ănuăexist ăvia ăuman ăf r ărela ionare.ă Comunicareaă nuă poateă acceptaă niciă identitateă uman ă total cu Altul, nici diferen aăabsolut fa ădeăel.ăDac ăidentitateaăesteătotal ,ăcomunicarea,ăînăcelămaiăfericită caz, devine, cel mult, transmitere deăsemnale,ădac ănuăesteăchiarăinutil ăşiănegat ădeă redundan aăsa.ăInvers,ădac ădiferen aăesteătotal ,ăcomunicareaăesteăimposibil ,ădat ăfiindă absen aă unuiă codă comun.ă Înă primulă cază comunicareaă ară fiă inutil ,ă înă ală doileaă ară fiă imposibil .ăAlteritateaăintervineăastfelăcaăoăcondi ieădeăposibilitateăaăcomunic rii:ăcaăs ă potăcomunicaătrebuieăcaăpartenerulămeuăs ăfie,ăsimilarămie,ăunăeu,ădarăaltulădecîtămine! Alteritateaă apar ineă comunic riiărela ionare,ăpentruăc ăneăatrageă aten iaăc ănuă sîntem nici identici, niciădiferi i.ăRela iaăîntreăsubiec iiăcareăcomunic ădefineşteătocmaiă acestătipădeărela ionareăcomunica ional .ăComunicareaăeăînăprimulărândărela ieăpentruă c ă oriceă comunicareă uman ă esteă comunicareaă cuă cinevaă înainteă deă aă fiă comunicareaă despre ceva! Totodat ,ăcomunicareaăesteărela ieăpentruăc ălimbajulăverbalăneăpermiteăs ă compar măhartaălumiiădinăminteaănoastr ăcuăhartaălumiiădinăminteaăaltcuivaănumaiădac ă purt măcuăacestaăoănegociereădialogat ădeăsemnifica iiăşiăsensuri. 141 Faptulăc ăsîntemăindiviziăsepara iăşiăangrena iăînăcomunicareăspuneăesen ialul:ă anume,ăc ăh r ileămentale ale lumii sînt diferite: în acest sens cel laltăesteătotăunăeu,ădară altulădecâtămineăpentruăc ăminteaăluiăfunc ioneaz ădup ăoăalt ăhart ămental ăaălumii.ă Acesteăh r iăaleălumiiăcareăseăconstituieăînăminte,ăgra ieăsistemuluiădeăsemneăimotivatăală limbiiă şiă experien eloră noastre,ă sîntă similare,ă dară nuă identiceă f r ă rest.ă Alteritateaă înă comunicareăeăunăfelădeăincomunicabilăalădiferen eiăh r ilorămentaleăaleălumii din mintea noastr . Alteritateaă apareă pentruă c ă tr imă într-oă lumeă deă semnifica ii,ă nuă înă „mediuă natural”,ă nuă înă junglaă instinctelor,ă sauă înă p dureaă algoritmiloră programeloră deă calculator. Dară totodat ă alteritateaă exist ă pentruă aă neă reamintiă mereuă c ă singuraă universalitate uman ,ăceaăaăposibilit iiăcomunic rii,ăeătotuşiăminat ădeăoăuniversalitateă – dac ă seă poateă spuneă aşa,ă f r ă aă fiă preaă paradoxaliă – mai mare: universalitatea neîn elegerii. Apar inîndăefectelorăcomunic rii,ăapari iaăalterit iiăesteăşiăconsecin aăgândiriiă semnuluiăcaărela ieăimotivat ăîntreăsemnificantăşiăsemnificat.ăAlteritatea,ăcalitateaădeăaă fiă oă fiin ă uman ă înă general,ă dară singular ,ă deciă diferit ă totuşiă deă alteă fiin eă umane,ă deschideăunăaltăregistruăalăsemnelor.ăCelămaiăsimpluăindiciuăc ăneăafl măînăprezen aă altuiă semenă ală nostruă esteă corpulă uman.ă Cel laltă este,ă ini ial,ă numaiă corp,ă numaiă ună semnificantăanalogicăsauăindicial.ăDeăacestăcorpăseăaga ăalteritateaă- aşaăcumăpercep iileă noastreăseăaga ădeăprezen aăsenza iilorăpentruăaăconstruiărealitateaăobiectului -, dar ca „alt eu însumi” eaănuăpoateăaveaăcuăsemnificantulăcorpuluiădecâtăoărela ieădeăimotivare,ă deăarbitrarietate:ădinăfrumuse eaăsauăurâ eniaăcorpuluiănuăputemădeduceăcuăcertitudineă frumuse eaăsauăurâ eniaăsufletului!ăAlteritateaăseam n ,ăînăconstituirea ei, unui semn arbitrar,ă„digital”:ăcorpulăesteăsemnificatulăanalogicăalăunuiă„eu”,ăcareătrimite,ăimotivat,ă laă„altulădecîtămine”,ădarăşiălaăaltulădecâtăcorpul-semnificant. Dincolo de acest indiciu, care,ădeăaltfel,ăpoateăfiăfalsădac ăavemădeăaăface cuăunămanechin,ăcuăoăcopieăînăcear ,ă sauăchiarăcuăunăcadavru,ărecurgemălaăcevaămaiămultădecâtălaăasem nare,ăcredit măcevaă maiămultădecâtăanalogia:ăcredit măunăsemnificatăneîntemeiatăpeăoărela ieăcauzal ăsauădeă asem nare.ăLaăfelăcaăsemneleăimotivateăaleălimbii,ăalteritateaă ineădeăoămistic ănou ,ăaă diferen ei,ăcuătotulăaltaădecâtămisticaăunitiv ăsauăaăsintezei.ă 142 Digital şi analogic „Fiinţele umane folosesc două moduri de comunicare: digital şi analogic. Limbajul digital posedă o sintaxă logică foarte complexă şi foarte comodă, dar e lipsită de o semantică adecvată relaţiei. în schimb, limbajul analogic posedă semantica, dar nu şi sintaxa adecvată unei definiri neechivoce a relaţiilor.” Prinşiăînălimbajulănostruăverbalănoiăcredemăc ănumaiăprinăelăcomunic m. Totuşiăceilal iă observ ă înă persoanaă noastr ă ceeaă ceă nou ă neă scap :ă gesturile,ă limbajulă corporal.ă Înă general mesajele noastre sunt polifonice, transmise pe mai multe canale sau folosind simultanămaiămulteăcoduri,ăfaptăcareăleăprotejeaz ăîmpotrivaăzgomotului, a entropiei sau aăpierderiiădeăinforma ieăpeătraseu.ăMesajeleăanalogiceăaleălimbajuluiăcorporal,ămaiăpu ină codateădecâtăceleădinălimb ,ăsuntădeăobiceiăredundanteăînăraportăcuămesajulăverbalăpeă careă îlă sus in:ă creeaz ă cadrulă textului.ă Eleă potă fiă şiă divergente ceea ce Watzlawick numeşteă (atunciă cândă apară caă noduriă înă comunicare)ă “paradoxuri pragmatice”: contradic iiăîntreăenun ăşiăenun are,ăceeaăceăspuneăşiăceeaăceăarat ănemijlocitămesajul,ă întreăunămesajăprezentatăexplicităşiăoăcomponent ăaăacestuiaăcare-lăanuleaz . Digitalulă esteă limbajulă con inutului,ă analogicul,ă ală rela iilor.ă Digitalulă esteă atribuită emisfereiă stângi:ă reprezent riă logice,ă ra ionamentă analitic,ă divizareaă problemeloră înă p r ileă componente.ă Analogiculă esteă atribuită emisfereiă drepte:ă percepereaăglobal ăaărela iilor,ăintui ie,ăpercepereaăîntregului,ărecunoaştereaăluiăpornindă deă laă parte.ă Dină celeă 6ă func iiă aleă situa ieiă comunica ionaleă 3:ă expresiv ,ă impresiv ,ă fatic ,ă ină deă domeniulă limbajuluiă analogic,ă adic ă deă acelaă ală rela iei,ă iară celelalte 3: referen ial ,ă metalingvistic ,ă poetic ,ă ină deă limbajulă digital,ă adic ă deă domeniulă con inutului.ă Anexa teoretică III: Notă asupra istoricului interesului pentru limbajul corporal 143 Interesulă pentruă expresivitateaă corporal ă dateaz ă din timpul oratorilor antici, greciă şiă romani.ă Precursoriă ideiiă actualeă deă comunicareaă nonverbal ă suntă îns :ă Ch.ă Darwin, D. Efron, E. Kretschmer, W.H. Sheldon; fondatori, între anii 1950-1980: R.L. Birdwhistell, J.R.Davitz, P.Ekman, L.K.Frank, E.T.Hall, R. Rosenthall;ăiarăcercet toriiă actuali: D. Archer, R. Akert, M. Argyle, J.K.Burgoon, D.B.Buller, M. Constanzo, M.L.Knapp, J. Streeck etc.. Lucrarea lui Charles Darwin Expression of Emotions in Man and Animals (1872), constituie primul reper în istoria propriu-zis ă aă cercet riiă proceselorăcomunic riiănonverbale. Termenulă „kinesics”,ă derivată deă laă cuvântulă dină limbaă greac ă ceă desemneaz ă mişcarea,ăesteăoăinven ieălingvistic ădatorat ăantropologuluiăamericanăRayăBirdwhistell,ă care l-a utilizat pentru prima oar ă înă „Introductionă toă Kinesics”ă (1952)ă şiă apoiă înă „KinesicsăandăContext”ă(1970),ăcuăîn elesulădeă„studiulămişc rilorăcorpuluiăînărela ieăcuă aspecteleă nonverbaleă aleă comunic riiă interpersonale”.ă Înă 1952,ă anticipat,ă desigur,ă deă Darwin (The Expression of Emotion in Man and Animals,ă1872)ăşiădeălingvistulăEdwardă Sapir,ăRayăBirdwhistellăanalizeaz ăpentruăprimaădat ălimbajulăcorpuluiăînătermeniădeă kinesă(mişc riărudimentare,ăunit iădeăbaz ):ăkineme - ansambluri de kines, ca fonemele; kinemorfeme - comparabile morfemelor lingvistice; complexe de kinemorfeme – cuvinteleă limbajuluiă corporal;ă şiă construc iileă deă complexeă kinemorfice – similare propozi iilor.ă Termenulă s-aă încet enită înă vocabularulă ştiin eiă comunic rii.ă Înă „Internatională Encyclopediaă ofă Communications”ă (1989),ă Adamă Kendonă defineşteă termenulă „kinesics”ă caă „studiulă func ieiă deă comunicareă aă mişc riloră corpuluiă înă interac iunileăface-to-face”. TeoriaăluiăRayăBirdwhistellăseăfondeaz ăpeăasump iaăpotrivităc reiaăcomunicareaă prinămişc rileăcorpuluiăesteăsistemic ăşiăînv at ăsocial.ăFondatorulă kinezicii în elegeă prinăcomunicareă„proceseleădinamiceăstructurateăreferitoareălaăconexiuneaăsistemeloră vii,ă ună sistemă multicanală emergentă dină activit ileă multisenzorialeă influen abileă aleă sistemeloră vii”.ă Deoareceă mişc rileă corpuluiă potă fiă studiateă laă diferiteă niveluriă – fiziologic, psihologic, culturologic, Ray Birdwhistell împarte kinezica în: pre-kinezică: studiulăbazelorăfiziologiceăaleămişc rilorăcorpului, 144 micro-kinezică: studiul sistematic al kinemelor reunite în clase morfologice kinezica socială: studiulă constructiiloră morfologiceă înă rela ieă cuă interac iunileăsociale.ă Domeniile de studiu propuse de el sunt: 1. prekinesica - determin rileăfiziologiceăaleă mişc rilor;ă2.ămicrokinesicaă - mişc rileă expresiveăcaăşiă kineme;ă 3.ăkinesicaăsocial ă semnifica iaăşiăaspectulăcultural. Înc ădinăaniiă`60ăPaulăEkmanăs-aăinteresatăşiăelădeămodalitateaăînăcareăoamenii citesc mesajele non-verbaleădeăpeăfa aăsemenilorălor,ăiarăE.T.Hallăaăanalizatădistan eleă interpersonaleăînăcomunicareăcaăsemneăaleănaturiiărela iilorădintreăindivizi.ăMaiătârziu,ă Michael Argyle profesor la Universitatea Oxford a studiat gesturile - cât de mult ne apropiemă deă alteă persoaneă şiă înă ceă condi ii,ă dac ă leă atingemă sauă nu (Bodily Communication, 1990). În The Psychology of Interpersonal Behaviour, din 1973, sus ineă c ă dac ă schimbulă deă informa iiă areă locă prină limbajulă verbal,ă rela iileă interpersonaleă seă formeaz ă şiă seă men ină înă temeiulă comunic riiă nonverbale.ă Pentruă Argyleă şiă Ekmană limbajulă corporală esteă înă modă hot râtă ună limbaj.ă Desmondă Morrisă (Manwatching,ă1977ăşiăPeoplewatching,ă2002),ăanalizeaz ăasem n rileădintreăanimaleă şiăoameniăînăceeaăceăpriveşteăuniversalitateaăexpresiilorăşiăgesturilorăşiăfaceăastfelădină limbajulăcorporalăunălimbajăaăc ruiăpar ial ăuniversalitateăesteăfundamentat ăbiologic. Interesulăpubliculuiăpentruălimbajulăcorporală (expresivitateaăkinesic )ădateaz ă dină aniiă ț70ă şiă se leag ă deă numeleă luiă Juliusă Fast.ă Înă 1970,ă jurnalistulă şiă scriitorulă americană Juliusă Fastă public ă oă lucrareă deă sintez ă aă cercet riloră dină domeniu,ă Body Language care,ădevenit ăbest-seller,ăfavorizeaz ăcunoaştereaădeăc treăpubliculăamericană a problematicii comunic riiănonverbale.ăJuliusăFastăapreciaăc ăteoriaăluiăBirdwhistellă privindămişc rileăcorpuluiăareămeritulăprincipalădeăaăfiărelevatăc ăniciăunăsemnalăcorporală nuă areă semnifica ieă separată deă alteă semnaleă şiă deă context.ă Dară chiară dac ă aceast ă comunicare prină mişc rileă corpuluiă areă ună caracteră sistemic,ă adic ă esteă posibil ă descriereaăeiăindependentădeăcomportamentulăparticularăalăfiec reiăpersoane,ătotuşiăesteă greuă deă admisă înă totalitateă ideeaă deă baz ă aă kinezicii,ă potrivită c reiaă comunicareaă nonverbal ăare aceeaşiăstructur ăcaăşiăcomunicareaăverbal .ăIarăcelăcare,ăpopularizândă 145 acesteă cercet ri,ă aă f cută dină eleă ună best-seller mai recent este Allan Pease (Body Language, 1997). Înăscurtătimp,ăînăşcolileăelementare,ăcolegiileăşiăuniversit ileădinăSUAăîncepăs ă seăpredeaăcursuriădeăcomunicareănonverbal .ăAlbertăMehrabiană(Silent Messages, 1971) pareă s -şiă fiă pusă amprentaă asupraă acesteiă perioade.ă Elă aă cercetată atunciă eficien aă comunic riiă cotidiene,ă iară constatareaă c ă limbajuluiă verbală îiă apar ină numaiă 7ș,ă înă vremeăceărestulădeă93șăesteădistribuitădup ăcumăurmeaz :ă38șădepindeădeămodula iileă vocii,ătonulăşiăaccentul,ăiară55șădepindeădeăexpresiileăfe eiăşiămişc rileăcorpuluiăeăcitat ă şiăaziălaănesfârşit,ăfiindăceaămaiăcunoscut ăformul ăstatistic ădinădomeniulăcomunic rii.ă Dinăp cate,ăînăvalulădeăexceseăceăînso eşteăoriceămod ,ănuăesteăindicat ăşiăspecifica iaă cercet rilorălui,ăcareăseăintereseaz ădeăfelulăcumăsuntăexprimateăemo iileăşiăatitudinile,ă respectivăpl cereaăşiănepl cereaăînăsitua iileăînăcareăexist ,ămaiăales la nivelul expresiilor faciale,ă incongruen eă întreă cuvinteă şiă mimic ,ă astfelă c ă acesteă propor iiă suntă evidentă eronateădac ăseăconsider ,ăcumăfacămaiătoateăcitatele,ăc ăprivescăcomunicareaăuman ăînă general. Cercetareaă comunic riiă nonverbaleă aă trecută deă laă studiereaă situa iiloră noninteractiveă laă studiereaă interac iunilor,ă deă laă studiereaă uneiă persoaneă laă analizaă persoanelorăcareăinterac ioneaz ,ădeălaăstudiereaăunuiăcomportamentăizolatălaăurm rireaă concomitent ă aă maiă multoră comportamente,ă deă laă m surareaă frecven eiă şiă durateiă comportamentelor nonverbale la analiza proceselor psihice subiacente acestor comportamente,ădeălaăurm rireaăproceselorădeăcontrolăaiăfactorilorădeăcontextăpentruăaă nuăinfluen aăcomunicareaănonverbal ălaăstudiereaăefectelorăproduseădeăac iuneaăacestoră factori,ădeălaăstudiereaădoarăaăinterac iuniiă face-to-face la studierea rolului mesajelor nonverbaleăînăcomunicareaămediat ădeănoileătehnologii. 146 Postfață De la suflet la corp în comunicare: Corpul de limbaj şi corpul ca limbaj20 Deăunăsecolăîncoaceăunăintrusăaădevenităst pânulăciviliza ieiăoccidentale.ăCorpul,ă celă împotrivaă c ruiaă - şiă adeseaă peă speseleă c ruiaă - cultura platoniciano-creştin ă s-a constituit,ănuănumaiăc ăaăprimită dreptă deă cetateădară aăşiă devenit,ădină exclus,ă unaădin puterileă dominante.ă Ştiindă câtă deă creştin ă esteă înă valorileă eiă fundamentaleă aceast ă civiliza ieăoccidental ăpu iniăarăfiăpariatăpeăfinalulăvictoriosăalăunuiăastfelădeăprotagonist.ă Alt dat ăascunsăsubăveşminte,ăpentruăaăfiăsustrasăpercep ieiăconcupiscente, sl bităprină totă felulă deă ascetisme,ă pentruă caă sufletulă s -lă poat ă domina,ă supusă reguliloră şiă peniten elor,ăpentruăaăînscrieăînăelăoărealitateăsuperioar ,ătranscendent ,ăîlăvedemăacumă prezentăziăşiănoapteăpeăaltarulămodernăalăciviliza ieiănoastre,ăpeăecranul televizorului! Corpul,ăşiănuăsufletul,ăpareăs ăfieăaziămareleăfinalistăalăistorieiălumiiănoastre.ăElă aă ajunsă s ă fieă omniprezentă înă practicileă şiă înă discursurileă civiliza ieiă noastreă iară expunereaăsa,ămaiămultăsauămaiăpu inănud ,ănuămaiăcunoaşteălimitele nici unei cenzuri şiă niciă unuiă simbolismă deă semnă contrar.ă Elă esteă prezentă pentruă sine,ă nuă înă numeleă aă altceva,ăiarăaten iaăsus inut ăşiăprevenitoareăcareăiăseăpoart ăareăra iuneaăexclusiv ăaăunuiă cult al corpului. Relaxarea, masajul, tehnicile bioenergetice, sunt toate, la fel ca fitnessul,ăaerobiculăşiăbodyăbuilding-ul,ăterapiiăşiătehniciăcareăpornescădeălaăcorpăşiălucreaz ă asupraăcorpului.ăPesteătotăpareăs ăfieăvorbaădespreăunăcultăalăcorpuluiăcareănuăîlăsupuneă la eforturi productive, similare unei disciplineăaămunciiăsauăaăsportuluiădeăperforman ,ă şiă careă const ă într-oă combina ieă întreă dansă şiă yogaă meniteă a-iă oferiă numaiă pl cereă şiă destindere. Gra ieăspectacoluluiăgeneralizatăşiăefortuluiăînsumatăalămediilor,ăcorpulăaăfostă ridicatăpeăunăpiedestalăşiăaăfost transformat într-un monument al prezentului. Noul zeu – sau idol? – îşiăcultiv ,ăîmpotrivaăvechilorănormeăreligioase,ămoraleăşi,ăuneori,ăchiară juridice,ă propriaă spontaneitateă înă numeleă naturaluluiă şiă autenticului:ă dezgolireaă 20 Vezi:ăAurelăCodoban,ăImperiulăcomunic rii,ăIdeaăDesignȚPrint,ăCluj,ă2011,ădeăundeăsuntăpreluateă fragmentarăacesteăideiă iăexemple dinăpostfa . 147 erotizant ăsauăpurăşiăsimpluă„naturist ”ănuămaiăcunoaşteălimiteleălegale,ădeăalt ădat ,ăaleă decen ei.ăElăşi-aăsubsumatăartaăînămanifest riăcumăsuntăhappeningăşiăperformanceăşi,ă mai aproape de noi, e efectiv modelat chirurgical, ca în cazul lui Orlan, sau devine o interac iuneăîntre corpăşiăinstrumenteăelectroniceăcaălaăStelarc.ăDiscursulăşiăcon inutulă arteiăesteănemijlocităcorpul,ănuăsufletul:ăfrumosulăesteănumaiăunulăcorporalăşiădac ămaiă celebreaz ă ceva,ă atunciă esteă vorbaă numaiă despreă ultimulă sacruă ală lumiiă noastreă – vitalitatea vie iiă îns şi!ă Ceeaă ceă nuă maiă trebuieă s ă neă mireă deă vremeă ceă chiară şiă „nemurirea”,ă atâtaă laă cât ă ne-amă învrednicită s ă ajungemă odat ă cuă clonarea,ă esteă redistribuit ăcorpului,ăînădetrimentulăsufletului! Odat ăcuăînceputulăsecoluluiăXXăoănou ămodalitateădeăaăgândiăcorpulăîşiăfaceă apari iaă şiă înă plană teoretic.ă Dup ă cumă seă ştieă psihanalizaă aă r sturnată primaă raportulă tradi ionalădintreăsufletăşiăcorpăfolosindăpunctulădeăsprijinăalăteorieiăsexualit ii.ăApoiă etnologiaă şiă antropologia,ă auă vorbită despreă tehnicileă corporaleă şiă calitateaă deă produsă cultural a corpului uman, idei pe care sociologia le-a dezvoltat în sensul înscrierii societ iiăînăcorp.ăIarăfenomenologiaăfrancez ăaăpusăînădiscu ie,ăeăadev rat,ăuneoriăcuăoă uşoar ătent ămetafizic-tradi ional ,ărela iaă cuăpropriulăcorpăşiă cuăală celuilalt.ă Peăliniaă gândiriiă occidentaleă moderneă careă faceă arheologiaă subiectului,ă aă identit iiă noastreă subiectiveă (Nietzsche,ă Foucault),ă aă fostă dezvoltat ă ideeaă încorpor rii,ă aă încarn riiă subiectului,ăpotrivităc reiaăregulileăşiăconstrângerile,ăpedepseleăşiătehnicileăputeriiăsupună subiectulăcontroluluiăşiădependen eiăfa ădeăunăaltulăşiăîiăconstruiescăpropriaăidentitateă prinăcunoaştereădeăsineăşiăconştiin .ăÎnăfine,ăcorpulăaădevenităunăcâmpădeăb t lieăteoretică pentru feminism, care a însumată toateă acesteă intereseă teoreticeă pentruă corpă şiă le-a aprofundată înă cheiaă identit iiă corporal-sexualeă şiă deă genă şiă cuă modalit ileă deconstructivismului. Apari iaă ideiiă deă alteritateă implic ă reconsiderareaă rela ieiă corp-conştiin :ă noiă percepem cuplul corp-conştiin ,ăpeăcel lalt,ăînăprimulărândăcaăşiăcorp:ăaltulăeădatămereuă înăpercep ieăcaăşiăcorp,ănuăcaăşiăconştiin .ăÎnăacestăfel,ăcorpulăareăşansaădeăaăintraăînă domeniulăcomunic riiăcaămijlocăalăexprim riiăsufletuluiăsauăconştiin ei.ăIdeeaăalterit iiă aă fost,ă înă egal ă m sur ă cuă ceaă aă imanen ei,ă ceaă prină careă corpulă îşiă faceă intrareaă înă gândireaă occidental ă modern .ă Atâtaă vremeă câtă sufletulă esteă înă dialogă cuă alteritateaă 148 total ăaădivinit iiă(ganzăAndere),ăcorpulăesteăunăsimpluăreceptaculăalăsufletului.ăOdat ă cuăimanen aămodern ăîns ,ăcorpulădevineămodulăînăcareăunăsufletăapareăaltuiăsuflet. Consecin aăunorăasemeneaăideiăesteăfaptulăc ărela iaădintreăeuăşiăaltulăn-a mai putută fiă gândit ă numaiă caă oă rela ieă întreă dou ă personalit i,ă ci,ă deă asemeneaă şiă întotdeauna,ăcaăoărela ieăîntreădou ăcorpuri.ăAstfelăc ,ădac ăgestulăcuivaădeăaăm ămângâiaă faceădinăcorpulămeuăpersoan ăsauăsuflet,ăcumăseăîntâmpl ăînăiubire,ăprivireaăaltuiaăîmiă poateăreduceă corpulălaăunăobiect,ă pentruăc ănuăcontezăpentruăelă caăpersoan ,ă cum se întâmpl ăînăviolen aăfizic ăoriăînăprocedurileămedicale.ăExisten aănoastr ăcorporal ăesteă ceaăcareăofer ăatâtăposibilitateaăiubirii,ăaăpasiunii,ăcâtăşiăpeăceaăaăviolen ei,ăaăaserviriiă altuia.ăDarăpentruăoăfilosofieătradi ional ,ăoficial ăşiăacademizant ă(dinăp cate,ăcuătoateă tentativeleăşiăexcep iile,ăchiarăşiăpentruăfenomenologie)ăcorpulăr mâneăprizonierulăunoră categorii metafizice. Psihanalizaăesteăîns ădiferit .ăAtunciăcândăFreudăsus ineăc ăîncarnareaănoastr ă esteă înă acelaşiă timpă pervers ă şiă polimorf ă – „copilulă esteă ună perversă polimorf”ă – el sus ine,ădeăfapt,ăc ăzoneleăerogeneăsuntădiferiteădeălocalizareaălorăanatomo-fiziologic ,ă respectiv,ăc ănuăsuntălocalizateăgenital,ăidentificându-seătotuşi,ădintr-oăalt ăperspectiv ,ă cu un traiect fantasmatic, darăşiărigurosădeterminat.ăCorpulăerogenăesteăautonomăfa ădeă cel natural, anatomo-fiziologică şiă are,ă datorit ă motricit ii,ă ună raportă privilegiată cuă pantomima. La Freud, psiho-somatismul metem-somatozelor occidentale devine un somato-psihism. De fapt, ceva chiar mai complicat decât atât: un somato-psihismăşiăună psiho-somatismăînăacelaşiătimp,ăpentruăc ăproblemaăluiăFreudăesteăaceeaăaăapropieriiăşiă excluderiiăreciproceăaăcorpuluiăşiălimbajuluiă(sufletului/conştiin ei).ăElăvreaăs ăspun ăc ă noiăgândimăşiăneăexprim măgândurileăcu corpul - careăareăoă„anatomie”ădiferit ădeăceaă natural ,ăşi anumeăunaăsimbolic ,ădeălimbajă- într-unămodădeăcareănuăsuntemăconştien i.ă Corpulă libidinal,ă celă careă încarneaz ă existen aă noastr ă individual ,ă nuă esteă corpulă anatomo-fiziologic,ădup ăcumănuăesteăniciăcorpulăinstinctual,ăci,ăcumăseăv deşteăaăfiăînă cazul paraliziilor isterice, un corp de limbaj. 149 Freudăanalizeaz ,ălaăSalpêtrièr,ăparaliziileăatipiceăaleăistericilor.21 Elăconstat ăc ă istericiiăfacăparaliziiăprinăproiec ieăsauăprinăreprezentare,ăparaliziiăcareăignor ăanatomiaă medical ăaăsistemuluiănervos.ăEăcaăşiăcumăleziuneaănuăarăafectaătraiectoriile nervilor, ci cuvinteleă careă denumescă diferiteă p r iă aleă corpului:ă paraliziaă seă produceă f r ă leziuniă nervoase, dar în conformitate cu termenii limbajului cotidian care denumesc diferite p r iăaleăcorpului.ăAdic ăînăparaliziileăistericeăcorpulăesteăomogen cu limbajul, respectiv esteă simbolic,ă nuă anatomic.ă „Gândirea”ă corpuluiă func ioneaz ă dup ă ra ionamenteă deă tipulăceluiăalăpacienteiăElisabetheiăvonăR.ă:ă“Astaănuăpoateămergeăaşa”,ăcareănuăoăspuneă direct,ăprinălimbajulăverbal,ăchiarăoărefuleaz ăcaăidee, dar, în schimb, corpul ei nu mai poateămerge.ăEaăparalizeaz ăînăconformitateăcuăcuvinteleăcareădenumescărespectiveleă p r iă aleă corpuluiă şiă activit ileă lor,ă nuă dup ă traiecteleă neuronilor,ă afecta iă înă cazulă paraliziilorăorganice.ăNeăafl măaiciăînăfa aăcorpuluiăcareăvorbeşte,ăcare,ăprinămişc rileă sale,ă dep şeşteă refulareaă conştient ă şiă ineă discursulă inconştientului.ă Înă modernitateaă târzie,ăodat ăcuăpsihanalizaăluiăFreudăcorpulăîncepeăs ăvorbeasc ! Inconştientul,ăcareăesteăloculădeăîntâlnireăalăcorpuluiăşiălimbajului,ăseăexprim ,ă dup ăFreud,ănuănumaiăprinămotilitate corporal ăciăşiăprinădiverseăalteăpsiho-somatisme: dificultateaăsauăincapacitateaădeăaăînghi i,ădificultateaădeăaărespira,ăreac iiăalergiceăetc.ă Numaiă c ăaceast ăîntâlnireăîntreăcorpăşiă limbajăia forme diferite: în isterie expresiile verbaleă iauă înă st pânireă corpulă pulsională erogen;ă înă tulbur rileă psihosomaticeă istoriaă pulsiunilorăesteăintrodus ăînăcorpulăfiziologic,ăiarăînăpsihozeăcorpulăşiălimbajulăr mână disjuncte.ăDarăaceast ăîntâlnireădintreăcorpăşiălimbajăseăexprim ătotodat ăşiăprinăviseăşiă prinădiferiteămodific riălaănivelulălimbajuluiăverbal:ăacteăratate,ăformuleămetaforiceăoriă metonimiceă şiă multeă alteă simptomeă verbale.ă Dată fiindă faptulă c , înă esen aă ei, cura psihanalitic ăesteăoăcur ăvorbit ,ăeaăprivilegiaz ădiscursulăverbalăşiăceeaăceăpoateărelataă pacientul,ă l sândă oarecumă înă umbr ă gesturile,ă limbajulă corporal.ă Laă Freudă exist ă o opozi ie întreăexprimareaăcorporal ăaăconflictelorăşiătraumelorăpsihiceăşiăexprimareaăloră verbal ,ă înă cursulă curei psihanalitice vorbite, talking cure, rezolvat în favoarea limbajuluiăverbal.ăOăatareăsolu ie,ăînăcareăseăresimteăînc ătradi iaămetafiziciiăoccidentale,ă 21 vezi:ă „Quelquesă considérations pour une étude comparative des paralysies motrice organique et hystérique”,ăîn:ăGesammelte Werke, I, Fischer Verlag, Frankfurt am Main, 1972 150 nuă numaiă c ă faceă maiă pu ină evident ă ideeaă freudian ă aă corpuluiă deă limbaj,ă dară şiă oculteaz ăcealalt ăidee,ăaăcorpuluiăcaălimbaj,ălegat ădeăexprimareaăinconştientuluiăprină motricitate,ă pantomim ă şiă tulbur riă psihosomatice.ă Abiaă odat ă cuă tematizareaă comunic riiăaceast ăaădouaădimensiuneăaădescopeririiăfreudieneăaăcorpuluiădeălimbajăvaă deveniăevident . Povestea experimentului prin care în secolul al XIII-lea Friedrich al II-lea22 încercaăs ădescopereălimbaăprimordial ,ăvorbit ăînăparadis,ăpentruăcareăşi-aăpropusăs ă creasc ăcopiiăc roraănimeni nu le-aăadresatăniciodat ăniciunăcuvânt,ăşiăcareăpareăs ăfiă dus la moarteaă subiec iloră esteă câtă seă poateă deă concludent ă pentruă felulă înă careă Occidentulă situaă corpulă înă afaraă comunic rii.ă Pentruă c ă dină punctulă deă vedereă ală experimentatorilor,ă experimentulă aă fostă ună eşec.ă Totuşi,ă nuă esteă deă imaginată caă respectiviiăcopiiăs ănuăfiăinterac ionatăcuăoameniiăcareăîiăîngrijeau,ăs ănuăseăfiăcomportată într-unăanumităfel,ăs ănuăfiăf cutăgesturi,ăs ănuăfiăscosăstrig te,ăs ănuăfiăap rutăpeăfe eleă loră expresiaă bucurieiă sauă triste ii,ă aă mir riiă sauă dezgustului.ă Dară observatoriiă le-au ignoratăatîtăînăposibilaălorăcalitate,ădesigurăîndoielnic ,ădeălimb ăaăparadisului,ăcâtăşiăînă aceeaătotuşiăevident ,ădeăform ădeăcomunicare. Laămaiăbineădeăcinciăsecoleădup ăexperimentulăluiăFriedrichăalăII-lea povestea unui miracol, cu sens contrar acelui experiment,ăarăfiăfostăoăocazieăînc ămaiăfavorabil ă s ăfac ăacceptat ăprezen aăşiă importan aăcorpuluiă înă comunicareaăuman . Este vorba despreăamericancaăHelenăKeller,ăcareăoarb ăşiăsurd ă– şi,ăprinăurmare,ăşiămut ă– de la 22 dup ăcumărelateaz ăistoriculăSalimbeneăşiănuă„celăMare”,ădup ăcumăneăspuneăAndreiăPleşuăînăfrumosulă s uăcomentariu,ă„Limbaăp s rilor”.ăDinăp cateătrebuieăs ărecunoscăc ăşiăeuăamăr spândităaceast ăeroareă pîn ălaălecturaăc r iiăluiăStefanăKlein,ăFormula fericirii,ăHumanitas,ăBuc.,ă2006,ăed.ăgerman ,ă2002,ăDie Glücksformel oder Wie die guten Gefüle entstehen, p. 150.ăÎntreătimpădistinsulăşiăexactulămeuăprietenă H.A. mi-aătrimisăurm torulăcitat: Ernst Kantorowicz, L'Empereur Frédéric II, Gallimard, 1987 /1927/, p. 325: "On raconte de Frédéric II, qui possédait tant de langues, qu'il s'était efforcé de retrouver la langue primitive de l'humanité. A cette fin, il aurait fait élever un certain nombre d'enfants par des nourrices auxquelles il aurait expréssément défendu de leur parler. 'Il voulait notamment savoir quelle langue les enfants parleraint. Parleraient-ils hébreu - l'hébreu n'était-il pas la langue la plus ancienne? - ou bien grec, ou latin ou arabe ou parleraient-ils la langue des parents qui les avaient mis au monde?' L'expérience échoua, car les enfants moururent..." 151 19ă luni,ă înva ă totuşiă s ă comuniceă şiă s ă compun ă poeziiă înă limbaă englez .23 Dar comunicareaănuăaăfostăraportat ăînămodăclarălaăcorpăniciăm carăatunciăcând,ăînă1872,ăă capacitatea oamenilor de a comunica non-verbalăaăfostăfundamentat ăştiin ificădeăc treă Charles Darwin prin constatarea similitudiniloră deă mimic ă pentruă expresiileă fundamentaleăemo ionaleă- bucurie,ătriste e,ăfurieăetc.- întreăoameniăşiăanumiteăprimateă superioareă şiă identitateaă acestoră expresiiă laă indiviziă dină raseă umaneă diferite.ă Or,ă universalitateaă expresivit iiă emo ionaleă şiă caracterulă înn scută ală acestuiă modă deă comunicare,ădatorit ăc reiaăcopiiăorbiădinănaştere,ăcareănuăauăposibilitateaădeăaăobservaă şiăimitaăexpresiileăaltora,ăauăaceeaşiămimic ăemo ional ,ădarămaiăpu inărafinat ăexpresivă caăaăcelorlal iăoameni,ăarăfiătrebuităs ăatrag ăaten iaăasupraăcaracteruluiăprimordialăală comunic riiă non-verbaleă asupraă celeiă verbaleă şiă s ă fac ă dină corpă ună subiectă ală comunic rii. Interesantă esteă faptulă c ă odat ă cuă aceast ă miraculoas ă întâmplareă cu Helen Keller intr ăînăscen ăunăorganădeăsim ămai pu inăobişnuit. Ochiulăşiăurechea,ăsim uriă esen ialmenteăsociale,ăsuntăşiăsim uriăaleăsufletului,ăiarătextulăesteăunăprodusăconjugatăală ochiuluiăşiăurechii.ăOr,ăodat ăcuăideeaăcorpuluiăcaălimbaj,ăal turiăde ochiăşiăurecheăseă impune în comunicare un nou sim ,ăcare,ălaăpropriuăşiălaăfigurat,ăesteămultămaiăaproapeă de corp: pielea. Îns ,ă dup ă cumă spuneam,ă cuă totă radicalismulă ideiloră freudiene,ă ataşamentulă teoretică şiă practică ală psihanalizeiă pentruă limbajulă verbală p streaz ă temaă corpuluiă deă limbaj într-o cheie metafizic ă ceă separ ă corpulă deă comunicareă pentruă a-i conferi o realitateă suiă generis,ă distinct ă deă realitateaă social .ă Aceastaă deoarece,ă deşiă Freudă descoper ă capacitateaă semnificant ă aă corpului,ă elă acord ă principalaă importan ă cureiă vorbiteă şiă deciă limbajuluiă verbal,ă l sândă pân ă laă urm ă expresivitateaă corpuluiă (motricitatea,ămimicaăşiăpantomima)ălaăperiferiaăcomunic rii,ăsauăchiarăînăafaraăei. 23 Helen Keller nu s-aăn scutăaşa,ăciăaăajuns oarb ăşiăsurd ălaă19ăluni,ăcaăoăconsecin ăaăuneiăboliă(probabilă scarlatin ăsauămeningit ).ăÎnăaceaăperioad ăsingurulăeiăpartenerădeăcomunicareăaăfostăMartha Washington, fiicaădeăşaseăaniăaăbuc taruluiăfamiliei,ăcareăaăfostăcapabil ăs ăcreezeăunălimbajăneverbalăcuăcea.ăPîn ălaă virstaădeăşapteăaniăacestălimbajăaăajunsăsaăaib ă peste 60 de semne cu care comunica cu familia sa. 152 Ieşireaădinămetafizicaăsubstan ialist ăaăcorpuluiădevineăposibil ănumaiăodat ăcuă impunereaă tematiz riiă filosoficeă aă comunic rii,ă adic ă odat ă cuă semiologiaă structuralismului francez, care, şiă ea, esteăcentrat ăîns ăpeălimbajulă verbal.ăDeăaceeaă deplasareaăefectiv ădeălaărela iaăcorpăşiăcomunicareălaărela iaăcomunicareăşiăcorp,ăideeaă corpului ca limbaj, a corpului-comunicare, s-aăpututăimpuneăşiăs-a putut dezvolta numai într-un mediul dedicată terapieiă rela iiloră interpersonaleă şiă aspecteloră pragmaticeă aleă comunic rii.ăIarăacestămediu,ădeşiăcentratăpeăColegiulăInvizibilădeălaăPaloăAlto,ăesteămaiă larg decât acest nucleu intelectual important în impunerea ideii corpului de limbaj, a corpului – comunicare. În principal, Colegiul Invizibil de la Palo Alto a putut duce mai departeă formulaă freudian ă aă corpuluiă deă limbajă şiă aă contribuită masivă laă impunereaă corpului ca limbaj, a corpuluiă comunicare,ă gra ieă faptuluiă c ă aă renun ată laă utilizareaă freudian ,ăsauăjunghian ,ăaămitologieiăcaăsistemăreferen ialăînăcur ,ăînăfavoareaăurm ririiă limbajuluiăcotidianăşiăaăreac iilorăcorporale.24 Ceaămaiăclar ăconsecin ăaăacesteiăideiă este elaborarea,ă odat ă cuă Watzlavick,ă distinc ieiă întreă analogică şiă digitală – în terminologiaăsemiotic ăclasic ,ăîntreămotivareaăşiăimotivareaăsemneloră- în comunicare şiăatribuireaăcomunic riiăanalogiceăcorpului.ăDinăacestămomentăcorela iaăcuăunăuşorăiză metafizic: comunicare şi corp, devine identitatea corp - comunicare,ă careă situeaz ă corpulă înă es turaă semnifica iiloră socialeă chiară dac ă îiă d ă prioritateă înă constituireaă comunic rii. Odat ă cuă corporeismulă actual,ă cuă inversareaă rela ieiă asimetriceă suflet-corp,ă şiă impunerea corpului, noua idee a corpului – comunicare,ă aă corpuluiă caă limbaj,ă şiă deschidereaă teoretic ă spreă comunicareaă corporal ă sauă „non-verbal ”,ă spreă „limbajulă corporal”,ăseăgeneralizeaz .ăComunicareaăcorporal ăsau,ămaiăgeneral,ănon-verbal ăseă refer ălaăexpresiiăfaciale,ămişcareaăochilor,ăaparen aăfizic ,ămişc riăşiăgesturiăcorporale,ă mesajeă tactile,ă caracteristiciă vocale,ă comportamenteă înă raportă cuă timpulă şiă spa iul,ă şiă implic ădiferen eădeăgen,ădeăvârst ăşiădeăcultur ,ăcareăintervinăînătoateăacesteădomenii,ă la felă caă înă comunicareaă verbal .ă Limbajulă corporal,ă numită uneoriă prină opozi ieă 24 Peă lîng ă grupulă ini ial,ă careă îiă con ineă peă Miltonă Ericksonă şiă Gregoryă Bateson,ă continua iă deă Paulă WatzlawickăşiăRicharăBandlerăşiăJohnăGrinder,ăarămaiătrebuiăad uga iăsecven ial,ăînăspiritulăcomunit iiă deăidei,ăşi Erving Goffman, Erich Berne şi,ăprobabil,ămul iăal ii.ă 153 imprecis ă şiă „non-verbal”,ă esteă legată deă obiceiă deă oă situa ieă comunica ional ă direct ă (rela iiădeătipăfa ăînăfa ).ăElăreprezint ăînăcomunicare,ărela ia,ăanalogicul,ămotivatulădeă laă rela ieă cauzal ă pân ă laă ceaă analogic ă -,ă fa ă deă limbajulă verbală careă reprezint ă con inutul,ădigitalul, semnele imotivate, arbitrare. 154 Bibliografie Anderson, Peter A., Limbajul trupului, Buc., Teora, 2006 (The Complete Idiot's Guide to Body Language, 2004, New York, Penguin) Burley-Allen, Madelyn, Artaădeăaăascultaăceăspunăceiădinăjurulăt uăşiăsuccesulăînăvia ,ă Teora, Buc., 2005 Birkenbihl, Vera, F. Semnaleleăcorpului.ăCumăs ăîn elegemălimbajulăcorporal,ăGemmaă Pres, Buc., 1999 Borg, James, Limbajul trupului, All Educational, Buc., 2010 Bremmer, Jan şiă Roodenburg, Hermană (editori),ă Oă istorieă cultural ă aă gesturilor,ăă Polimark, Buc., 2000 (ed. I 1991) Cabana, Guy, Aten ie,ăgesturileăv ătr deaz !,ăHumanitas,ăBuc.,ă2008 Chelcea, Septimiu (coordonator),ă Comunicareaă nonverbal ă înă spa iulă public,ă Buc.,ă Tritonic, 2004 Codoban, Aurel Imperiulăcomunic rii,ăCorp,ăimagineă iărela ionare,ăIdea Design&Print, Cluj, 2011 Cohen, David, Limbajulătrupuluiăînărela iileădeăcuplu,ăPolimark,ăBuc.,ă1997ă(ed. I: 1992) Collett, Peter, Cartea gesturilor Cum putem citi gândurileăoamenilorădinăac iunileălor,ă Editura Trei, Buc., 2005 Collett, Peter, Cartea gesturilor europene, Editura Trei, Buc., 2006 Rodney, Davies, Ceăneădezv luieăfa a,ăEdituraăPolimark,ăBucureşti, 1997. Dumas, Felicia,ăGestăşiăexpresieăînăliturghiaăortodox ,ăInstitutulăEuropean,ăIaşi,ă2000 Ekman, Paul,ăMinciunileăadul ilor.ăIndiciiăaleăînşel torieiăînăc snicie,ăafaceriăşiăpolitic ,ă Editura Trei, Buc., 2009 Ekman, Paul,ăEmo iiădateăpeăfa .ăCumăs citim sentimentele pe chipul uman, Editura Trei, Buc., 2009 Ekman, Paul,ăDeăceămintăcopiii?ăCumăpotăîncurajaăp rin iiăsinceritatea,ăEdituraăTrei,ă Buc., 2009 Goffman, Erving,ăVia aăcotidian ăcaăspectacol,ăBuc.,ăcomunicare.ro,ă2003 Leleu, Dr. Gérard, Tratat de mângâieri, Editura Trei, Buc., 2005 Hartley, Marty,ăLimbajulătrupuluiălaăserviciu,ăPolirom,ăIaşi,ă2005 155 Ionescu, Nae,ăGrafologieăScrisulăşiăomul,ăBuc.,ăHumanitas,ă1994 Lloyd-Elliott, Martin, Cartea gesturilor erotice, Editura Trei, Buc., 2006 Mehrabian, Albert, Silent messages: Implicit communication of emotions and attitudes. Wadsworth, Belmont, CA, 1981 Messinger, Martin,ăInterpretareaăgesturilor.ăCumăs ădescifreziălimbajulătrupului,ăLitera,ă Buc., 2010 Messinger, Joseph,ăGesturileăcareăv ăvorăschimbaăvia a.ăCâştiga iăîncredereăşiăstim ădeă sine, Litera, Buc., 2012 Mlodinow, Leonard,ăSubliminalăCumăneădetermin ăincon tientulăcomportamentul,ă Humanitas, Buc., 2013 Navaro, Joe,ădr.ăMarwinăKarlins,ăSecreteleăcomunic riiănonverbale.ăGhidulăunuiăfostă agentăFBIăpentruă„citirea”ărapid ăaăoamenilor,ăMeteorăPress,ăBuc.,ă2008 Navaro, Joe, Sciarra Poynter, Toni, Mai clar decât cuvintele, Meteor Press, Buc., 2008 Pease, AllanăşiăGarner, Alan, Limbajul vorbirii, Polimark, Buc., 1994 Pease, Allan,ăÎntreb rileăsînt deăfaptăr spunsuri,ăCurteaăVeche,ăBuc.,ă2001 Pease, Allan, Limbajul trupului, Ed. Polimark, Buc., 1993 Pease, Allan and Barbara, The Definitive Book of Body Language, New York, Bantam Books, 2006 Picard, Dominique, Du code au désir Le corps dans la relation sociale, Dunod, Paris 1983 Quintilian,ăArtaăoratoric , vol 1,2,3, B.P.T., Buc,. 1974 QUILLIAM Susan, Tainele limbajului trupului, Polimark, Buc., 2001 (1996, 1997) Reiman, Tonya, Limbajul trupului, Curtea veche, Buc., 2010 Rückle, Horst, Limbajul corpuluiăpentruămanageri,ăEdituraăTehnic ,ăBuc.,ă1999 Sayler, Sharon,ăLimbajulăcorpuluiăt u.ăFiiăunămodel,ăinfluen eaz ,ăinspir ăîncredereăşiă creeaz ăparteneriateădurabile,ăCurteaăVeche,ăBuc.,ă2012 Turchet, Philippe, Sinergologia De la Limbajul trupului la arta de a citi gîndurile celuilalt,ăPolirom,ăIaşi,ă2005 Turchet, Philippe, Limbajulătrupuluiăşiăputereaădeăseduc ie,ăPolirom,ăIaşi,ă2006 156 Gesturi, Vorbe și Minciuni seă refer ă înă succesiuneă laă Comunicareă corporal ,ă Comunicareăverbal ă iălaăutilizareaăcelorădou ,ăpentruăaădescoperiăMinciunile.ăSubtitlul,ă Mic tratat de semiotică gestuală extinsă și aplicată, puneăînăeviden ăscurtimea,ădară iăexhaustivitateaăanalitic ăaăuneiăsemioticiăcareăfaceădin gestămetonimiaăcomunic riiă corporale pe care o extinde printr-ună adaosă deă hermeneutic ă iă oă aplic ă desopeririiă în el ciuniiăînăcomunicare.ăEădoarăunămic tratat,ăpentruăc ămaiăampl ănuăpoateăfiădecâtă „înv turaăprinăînvecinare”ăadic ăexersareaăefectiv ăsub îndrumarea unui expert. Aurel Codoban ISBN 978-606-711-205-4