GUVERNANTA INTREPRINDERII
SUPORT SEMINAR 12-13
DREPTURILE ŞI TRATAMENTUL ECHITABIL AL ACŢIONARILOR
Principiile OCDE privind Guvernanta Corporativa
Cadrul de reglementare a guvernantei corporative trebuie să protejeze drepturile acţionarilor
Cadrul de reglementare a guvernanţei corporative trebuie să asigure un tratament echitabil al
tuturor acţionarilor, incluzînd acţionarii minoritari şi străini. Toţi acţionarii trebuie să aibă
posibilitatea de a obţine reparaţii corespunzătoare în cazul încălcării drepturilor lor
2.2.1. DREPTURILE LEGALE ALE ACŢIONARILOR
Legea societăţilor comerciale stabileşte cele două principii generale care reglementează
tratamentul acţionarilor: principiul egalităţii acţionarilor din aceeaşi clasă şi principiul
indivizibilităţii acţiimilor. Am văzut că legislaţia română prevede numai două clase de acţiimi acţiimi obişnuite/cu drept de vot şi acţiimi preferentiale/fară drept de vot. Există foarte puţine
cazuri în care societăţile au emis acţiimi preferenţiale.
Multe dintre prevederile legale au, într-un fel sau altul, un impact asupra drepturilor şi
tratamentului acţionarilor: prevederile cu privire la regulamente şi cvorumul necesar pentru tipuri
diferite de adimări ale acţionarilor, cele care protejează acţionarii minoritari, regulamentele privind
registrul acţionarilor şi sistemul de compensare şi depozitare care asigură drepturile de proprietate
ale acţionarilor, etc. în această secţiime ne vom concentra numai asupra drepturilor specifice
menţionate ca atare de lege.
Legea acordă acţionarilor două tipuri de drepturi: patrimoniale şi nepatrimoniale .
Drepturile nepatrimoniale se referă la:
■
Dreptul de a participa la Adunările Generale ale Acţionarilor. Acţionarii au dreptul de a
participa la adimări chiar dacă într-o anumită problemă ei au interese divergente faţă de interesele
societăţii - dar în acest caz ei trebuie să se abţină de la vot. Deţinătorii de acţiimi fară drept de vot
nu participă la adunările obişnuite ale acţionarilor ci la adunările dedicate deţinătorilor de acţiimi
preferenţiale.
■
Dreptul de a vota. Fiecare acţionar are dreptul de a vota proporţional cu numărul de acţiimi
pe care le deţine. Limitări ale numărului de voturi la care are dreptul im singur acţionar simt
posibile numai dacă au fost incluse în actul de constituire al societăţii. în situaţii speciale (cum ar
fi conflictele de interese), anumiţi acţionari trebuie să se abţină de la vot. înţelegerile între acţionari
în sensul de a vota într-un anumit fel, concertat, sunt ilegale, ca şi transferul drepturilor de vot.
1
■
Dreptul la informare. Acţionarii au dreptul de a examina registrul acţionarilor şi registrul
proceselor verbale ale adunărilor acţionarilor. De asemenea, ei pot examina rapoartele financiare
înaintea adunărilor generale anuale, precum şi rapoartele administratorilor şi cenzorilor. Acţionarii
pot solicita extrase sau copii ale acestor documente. între Adunările Generale ale Acţionarilor dar
nu mai mult de două ori pe an, acţionarii au dreptul de a studia anumite documente specificate în
actele constitutive.
■
Drepturi speciale ale acţionarilor minoritari:
■
acţionarii reprezentând 10% din drepturile de vot (sau mai puţin, dacă actele constitutive
prevăd altfel) pot solicita administratorilor să convoace o Adimare Generală;
■
fiecare acţionar individual are dreptul de a notifica cenzorii cu privire la anumite fapte
pentru care el consideră că este necesară o investigaţie. Cenzorii trebuie să ia în considerare astfel
de notificări şi să le includă în raportul anual. Atimci când acţionarii reprezentând 25% din acţiimi
(sau mai puţin, dacă actele constitutive prevăd altfel) depun plângeri la cenzori, cenzorii trebuie
să-şi prezinte concluziile şi, dacă este necesar, să convoace imediat o Adimare Generală a
Acţionarilor.
■
acţionarii reprezentând mai mult de 10% din acţiuni au dreptul de a solicita justiţiei să
numească experţi pentru investigarea anumitor operaţiuni ale societăţii. Un exemplar al raportului
experţilor este prezentat reclamanţilor şi un alt exemplar cenzorilor societăţii. Onorariile experţilor
sunt suportate de societate.
■
acţionarii au dreptul de a contesta injustiţie hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor şi
să solicite reparatii.
Drepturile patrimoniale ale acţionarilor sunt:
■
Dreptul la dividende. Dividendele sunt plătite proporţional cu aportul fiecărui acţionar la
capitalul vărsat, dacă actele de constituire nu stabilesc alte criterii de distribuţie.
■
Dreptul asupra rezervelor. Acţionarii care pleacă din societate conform legii au dreptul de
a solicita nu numai aportul lor vărsat la capitalul social ci şi partea lor din capitalurile proprii ale
societăţii.
■
Dreptul de preemţiune. în cazul în care o societate îşi majorează capitalul prin subscripţie
publică, acţionarii existenţi au prioritate în a subscrie noi acţiuni proporţional cu numărul de acţiuni
pe care le deţin deja. Dreptul de preemţiune urmează să fie exercitat pe o durată limitată de timp.
■
Dreptul la profiturile realizate din lichidarea unei societăţi - tot proporţional cu aportul la
capital.
■
Dreptul de a-şi vinde acţiunile. Spre deosebire de părţile sociale, acţiunile sunt liber
transferabile. Principalele îndatoriri ale acţionarilor faţă de societate sunt:
■
Să achite acţiunile subscrise;
2
■
Să se conformeze prevederilor actelor de constituire şi hotărârilor Adunărilor Generale ale
Acţionarilor.
■
Să suporte pierderile societăţii în limita aportului lor la capitalul în acţiuni.
2.2.2. ABUZURI PRIVIND DREPTURILE ACŢIONARILOR
în ultima parte a anului 2000, Legea nr. 52/1994 cu privire la valorile mobiliare şi bursele de valori
a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 229/20005". Printre altele, Ordonanţa prevedea o
mai bună protecţie a acţionarilor minoritari. Adoptarea Ordonanţei a fost rezultatul unei campanii
intense promovată de unele fonduri de investiţii, care s-au plâns de violarea drepturilor acţionarilor
minoritari.
Principala critică adusă de acţionarii minoritari se referă în general la performanţele în scădere ale
societăţilor controlate de investitori strategici. Analiza profiturilor brute ale celor mai mari 26
societăţi cotate la BVB şi RASDAQ pe perioada începând din 1998, înainte de privatizare, şi până
în iunie 2000, a arătat că profituri de 20 - 30 milioane USD s-au transformat în pierderi de 30
milioane USD în intervalul respectiv. In unul dintre cazurile cele mai bine cunoscute, fondul de
investiţii BROADHURST a dat în judecată RENAULT, acţionariul majoritar la DACIA Piteşti,
observând printre altele că vânzările de autoturisme DACIA au scăzut dramatic imediat după
privatizare.
Conform AARO, una dintre principalele explicaţii ale deteriorării performanţei este legata de
abuzurile comise de acţionarii majoritari şi insuficienta supraveghere şi control din partea
celorlalte grupuri de interese. Un inventar al celor mai importante forme de abuz pregatit în
principal de SIF-uri include :
■
Diluarea poziţiei acţionarilor minoritari într-o o societate prin:
• Majorarea capitalului fără reevaluarea prealabilă a capitalului existent. Capitalul "nominal" al
unei societăţi se erodează din cauza inflaţiei ridicate din România. întrucât sistemul de contabilitate
românesc nu include prevederi cu privire la corecţii automate, se operează "reevaluări periodice"
în contabilitate. în cazul în care un acţionar majoritar hotărăşte în Adunarea Generală să majoreze
capitalul fără a efectua astfel de reevaluări, acţionarii care nu fac uz de opţiunea lor de a participa
la majorarea de capital pierd mult mai mult decât ar fi permis în mod normal, dacă s-ar folosi
valoarea corectă a capitalului iniţial. Există documente despre zeci de astfel de operaţii la SIF-uri.
Un exemplu recent îl constituie hotărârea luată în aprilie 2001 de către RENAULT (care deţine
80% din acţiunile DACIA Piteşti) de a majora capitalul DACIA de la 2.500 la 5.800 miliarde lei,
fară a ajusta în prealabil capitalul societăţii, care nu fusese reevaluat de şapte ani. Aceasta este a
treia operaţiune similară efectuată în ultimii doi ani şi pentru primele două Broadhurst Investment,
care deţine 7% din acţiunile de la DACIA, a intentat acţiimi injustiţie.
•
Majorările de capital prin aportul în natură al acţionarului majoritar. Acţionarii minoritari
se confruntă cu trei forme de abuz: pentru aportul în natură legislaţia nu prevede drepturi de
preemţiune pentru acţionarii existenţi, a căror poziţie este în felul acesta inevitabil diminuata;
aportul în natură este de obicei supraevaluat şi câteodată nu are nici o legătură cu activitatea
societăţii; aportul în natură se face fără reevaluarea prealabilă a capitalului existent. La COMET
3
Bucureşti, o societate comercială de desfacere cu amănuntul cu im capital social de 8,6 miliarde
lei (mai puţin de 300.000 USD), acţionarul majoritar a hotărât să majoreze capitalul cu im aport în
natură constând într-un elicopter nefuncţional evaluat la 550.000 USD. La CONDEM Bucureşti,
o societate al cărei acţionar majoritar este o persoană fizică română, capitalul social a fost dublat
prin includerea ca aport în natură a şase brevete deţinute de acţionarul majoritar. CHIMCOM SA
Bucureşti, acţionarul majoritar al ROMAQUA Group, a majorat capitalul transferând drepturile
de proprietate intelectuală asupra unui brevet pe care îl deţinea şi care a fost evaluat la mai mult
decât capitalul social existent. După aceea, s-a făcut o majorare de capital prin reevaluarea
patrimoniului existent.
■
Transferul profiturilor în afara societăţii. Koyo Seiko, acţionar majoritar la KOYO
Alexandria (fabrică de rulmenţi, cotată la RASDAQ), se spime că a acordat împrumuturi filialei
sale româneşti la o rată a dobânzii mult mai ridicată decât media pieţei. Societatea GAVAZZI
STEEL Oţelul Roşu, controlată de o persoană fizică italiană, a cumpărat cu 10.000 USD firma
GAVAZZI STEEL CONSULTANTS din Virgin Islands aparţinând aceleiaşi persoane, care se
presupunea că urma să asiste, pe baza de comision, societatea românească în activităţile de
marketing şi vânzări. Acţionarul majoritar de la ZIMBRUL Suceava, o persoană fizică română, a
impus societăţii să facă toate cumpărările şi vânzările printr-o firmă deţinută de fiica lui.
■
Tactica "cochiliei goale", prin care patrimoniul imei societăţi este transferat altor părţi prin:
•
Vânzarea abuzivă de active critice ale societăţii. SC - SUMEL MAŞINI DE CALCUL
Târgu Mureş şi-a vândut toate utilajele de producţie; pentru a putea continua să funcţioneze,
societatea a trebuit să închirieze aceleaşi utilaje de la noii proprietari. SC DECEBAL Drobeta
Turnu Severin şi-a vândut principalele trei active imor firme la care acţionarul majoritar al
DECEBAL deţinea acţiimi, la preţuri reprezentând 10-15% din valoarea contabilă din 1994.
•
Utilizarea activelor imei societăţi drept garanţie colaterală pentru credite obţinute de către
acţionarii majoritari.
•
Transferul, prin fuziuni şi divizări, a activelor imei societăţi imor firme noi controlate de
către imii dintre acţionarii existenţi, administratori sau conducere.
■
Alocarea abuzivă a profiturilor. Asociaţiile salariaţilor, acţionari majoritari la societăţile
privatizate prin metoda MEBO, hotărăsc în Adimarea Generală a Acţionarilor să distribuie
salariaţilor mai mult de jumătate din profituri ca "participare a salariaţilor la profituri". în felul
acesta nu mai rămâne mult pentru dividendele la care au dreptul acţionarii din afara societăţii.
■
întârzieri la plata dividendelor. Deşi Adimarea Generală a Acţionarilor hotărăşte
distribuirea de dividende, societăţile amână plata ani de zile.
■
Acces limitat la informaţii pentru acţionarii minoritari, care rareori ocupă o fimeţie în
Consiliul de administraţie sau în comisia de cenzori.
Consiliul Investitorilor Străini - o asociaţie de 81 investitori străini mari din România - şi-a asumat
rolul de
4
reprezentant al "investitorilor strategici" care consideră că unele prevederi ale Ordonanţei nr.
229/2000 simt excesive. Deşi unele societăţi individuale, cum ar fi Koyo şi Renault, au oferit
explicaţii pentru unele din acuzaţiile care le-au fost aduse, acţionarii majoritari au fost în general
mai puţin expliciţi în ceea ce priveşte soluţiile pe care le agreaza.
5