TEMA 4. Grupa de infanterie în
lupta de apărare.
LECŢIA 2. Grupa de infanterie în
lupta apărare.
Probleme de studiu:
1. Locul şi misiunile de luptă ale grupei de
infanterie în apărare. Dispozitivul de luptă.
2. Posibilităţile de luptă ale grupei de infanterie în
lupta apărare.
3. Activitatea comandantului de grupă pentru
pregătirea luptei de apărare.
4. Acţiunile grupei de infanterie în lupta de
apărare.
Bibliografie:
1. Manualul de luptă a grupei de infanterie,
Chişinău, 2010.
2. Culegerea de termeni, concepte şi noţiuni de
referinţă din domeniile politicii militare,
securităţii naţionale şi apărării armate,
Bucureşti, 2000.
3. Lexicon militar, Editura Saka, Chişinău,
1994.
Structura grupei de infanterie
..
Cdt.E.Mitr.
RPK
Cdt.Gr.I.
AKM
.
.
.
AP
AB
F
Pșc.
AKM
Pșc.
AKM
Lnt.
PSL
Cdt.E.Trg.AG-7
Srv.AG-7
AKM
Cdt.E.M.C.
AKM
O.O. (O.)
AKM
1. Locul şi misiunile de luptă ale grupei de
infanterie în apărare. Dispozitivul de luptă.
Grupa de infanterie pregăteşte şi duce lupta de apărare, de
regulă, în cadrul eşalonului superior şi se poate găsi în
dispozitivul de luptă:
• al plutonului de infanterie, pe limita dinainte sau în
adâncime;
• al companiei de infanterie în eșalonul 1, în eșalonul 2 sau în
rezerva companiei.
Grupa care acţionează în cadrul eșalonului 1 şi
eșalonului 2 primeşte pentru apărare o poziţie,
care constituie baza fiecărui punct de sprijin.
Aceasta se dispune astfel încât să interzică cu foc
direcţiile probabile de atac ale inamicului
În cadrul plutonului de pe limita dinainte
(eșalonului 1 al companiei), grupa are ca
misiune:
a) producerea de pierderi mari inamicului;
b) slăbirea treptată a puterii de luptă a inamicului;
c) oprirea ofensivei inamicului în faţa limitei dinainte
a apărării;
d) limitarea pătrunderii inamicului în adâncimea
apărării;
e) menţinerea cu orice preţ a obiectivului încredinţat
(poziţiei de apărare);
f) crearea condiţiilor favorabile pentru executarea
contraatacurilor.
Când grupa acţionează în cadrul forţelor de
eșalonul 2, misiunea acesteia este:
a) menţinerea poziţiei din punctul de sprijin din
adâncime;
b) întărirea apărării pe o direcţie ameninţată;
c) limitarea pătrunderii în adâncimea apărării;
d) închiderea unor breşe din dispozitiv, apărute ca
urmare a întrebuinţării de către inamic a armelor
de distrugere în masă;
e) asigurarea unui flanc ameninţat;
f) executarea unor contraatacuri;
g) înlocuirea unor subunităţi din eșalonul 1 care şiau pierdut puterea de luptă;
h) nimicirea desantului aerian, a trupelor aeromobile.
Atunci când acţionează în cadrul rezervei, poate
primi ca misiune:
a) participarea la oprirea unor forţe ale inamicului
pătrunse în mod surprinzător în dispozitivul de
apărare;
b) nimicirea inamicului pătruns în interiorul apărării
prin participarea la contraatacurile executate cu
eșalonul 2, sau executarea unor contraatacuri în
situaţii şi condiţii neprevăzute;
c) nimicirea forţelor inamicului infiltrate prin
surprindere pe la flancuri şi intervale sau lansate
în spatele dispozitivului forţelor proprii, în mod
neaşteptat.
Când se trece la apărare în afara contactului şi se
organizează fâşia de asigurare, grupa de infanterie
acţionează, de regulă, pe poziţia siguranţei de luptă,
independent sau în cadrul plutonului, dar se poate
găsi şi în cadrul companiei care acţionează pe poziţia
înaintată sau ca detaşament înaintat.
Poziţia siguranţei de luptă se organizează cu
subunităţile din eșalonul 1, pe direcţiile pe care
nu se organizează poziţia înaintată şi are
misiunea de:
a) a induce în eroare inamicul asupra traseului real
al limitei dinainte a apărării;
b) a zădărnici acţiunile cercetării;
c) a preveni atacul prin surprindere al inamicului;
d) a-l obliga să-şi desfăşoare forţele prematur.
Grupa de infanterie trece la apărare pe o poziţie
cu o dezvoltarea frontală variabilă care, în funcţie
de procedeul adoptat, poate fi până la 100 m.
150-200m.
50-150 m.
ŞM
OOp
50 m.
6- 8m (8-12 paşi)
2. Posibilităţile de luptă ale grupei de
infanterie în lupta apărare
Prin posibilitatea de luptă ale grupei de
infanterie înţelegem:
a) densitatea focului pe care o poate crea
grupa de infanterie în apărare;
b) câte tancuri ale inamicului poate să
nimicească grupa în apărare.
Componentele
potenţialului de luptă :
1.Puterea de foc.
2. Forţa de izbire.
3. Manevritatea.
Puterea de foc
Puterea de foc a subunităţii este un indice
calitativ şi cantitativ, care caracterizează puterea
de nimicire a unei subunităţi folosind
armamentul din dotare.
Forţa de lovire.
• Forţa de lovire reprezintă potenţialul
subunităţilor de infanterie şi tancuri pentru
nimicirea inamicului prin foc şi mişcare.
Manevritatea
Posibilităţile de manevră determină
capacitatea plutonului de a executa deplasări
pe câmpul de luptă, de a se desfăşura pentru
ocuparea aliniamentului de tragere şi alte
acţiuni, care sunt caracterizate de indici ai
timpului.
Componentele puterii de foc sunt:
• Posibilităţilor de foc a subunităţii în lupta cu
blindatele;
• Posibilităţilor de foc la neutralizarea forţei vii.
Coeficienții convenționali eficienţei de luptă a mijloacelor A.T.
în apărare
Denumirea
mijloacelor A.T.
AG-7
AG-9
R.A.T.D.
BMP-1
0,3
Pe un aliniament
nepregătit
0,2
1,0
2,0
2,0
0,8
1,5
1,5
Pe un aliniament pregătit
Notă: La executarea focului asupra M.L.I., T.A.B. coeficienţii se măresc
de 1,5-2 ori.
3. Activitatea comandantului de grupă
pentru pregătirea luptei de apărare
Pregătirea acţiunilor de luptă reprezintă un
ansamblu de activităţi pe care comandantul de
grupă le desfăşoară în vederea îndeplinirii misiunii.
Desfăşurarea
luptei
Pregătirea
luptei
Executarea
luptei
Finalizarea
luptei
Evaluarea
luptei
Primirea
misiunii
Emit Ord.Prel.
Pregătirea
planului preliminar
Executarea
deplasării
Recunoaşterea
Completarea
planului
Emiterea
OPORD
Supervizarea
PREGĂTIREA ACȚIUNILOR DE LUPTĂ
1. PLANIFICAREA
Pasul 1 – Primirea misiunii.
Pasul 2 – Emiterea ordinului preliminar
sau de avertizare.
Pasul 3 – Pregătirea planului preliminar.
Pasul 4 – Executarea deplasării
necesare.
Pasul 5 – Recunoaşterea.
Pasul 6 – Completarea planului.
2. ORGANIZAREA
Pasul 7 – Emiterea ordinului de acţiune.
3. COOPERAREA
Pasul 8 – Supervizarea
4. CONTROLUL
Clasificarea documentului
Copia Nr. __ din __
Comandantul care a emis ordinul
Locul emiterii
Data şi ora semnării
ORDINUL DE ACŢIUNE Nr. __
Referinţe:
a) Hărţi: __________________________;
b) Ordinul de acţiune Nr. __ al Cdt. Pl.__I;
Ora utilizată – LOCALĂ (UTC+2h);
Compunerea Gr.__I
1. SITUAŢIA
2. MISIUNEA
3. EXECUŢIA
4. SPRIJINUL LOGISTIC
5. COMANDA ŞI COMUNICAŢIILE
LUAT LA CUNOŞTINŢĂ
ANEXE
Comandantul grupei __ infanterie
_____________________________
Comandantul de grupă, după ce a pregătit apărarea, întocmeşte
fişa de foc a grupei pe care o prezintă pentru aprobare
comandantului de pluton.
Pe fişă, de regulă, se trec:
1. Reperele (numerele,denumirele şi distanţele până la ele).
2. Situaţia inamicului care se vede sau care va ataca pe direcţia grupei.
3. Poziţia de apărare a grupei.
4. Fâşia de tragere.
5. Sectorul de tragere complementar.
6. Poziţiile de tragere de bază.
7. Poziţiile de tragere de rezervă.
8. Poziţiile de tragere vremelnice.
9. Poziţiile vecinilor şi direcţiile de tragere în faţa grupei şi în intervale.
10. Sectoarele de foc concentrat ale plutonului la care participă grupa.
11. Barajele şi obstacolele realizate.
12. Lucrările de apărare.
Comandantul Gr. 2 I.Mo: sergent ___ A. Racu
(gradul militar, semnatura)
„ ____” _____________ anul 200__
4. Acţiunile grupei de infanterie în lupta
de apărare
Pe timpul pregătirii de foc a ofensivei inamicului,
forţele proprii se protejează.
În cazul întrebuinţării de către inamic a armelor de
distrugere în masă (ADM), se execută
determinarea efectelor acestora, restabilirea
comenzii, refacerea puterii de luptă a forţelor şi
aplicarea măsurilor de protecţie stabilite în zonele
afectate.
Pentru observarea permanentă a acţiunilor
inamicului şi terenului, comandantul de grupă
numeşte un observator, iar pentru nimicirea
elementelor izolate, a grupurilor mici ale inamicului
– armament de serviciu, care se dispune în poziţie
de tragere vremelnică sau de rezervă şi deschide
focul la ordin sau uneori din proprie iniţiativă.
Când inamicul începe pregătirea de foc
comandantul de grupă dă comanda (semnalul) “LA
ADĂPOST”, iar militarii din grupă, mai puţin cel de
la armamentul de serviciu, intră în şanţul adăpost
acoperit (adăpostirea sub parapet) sau se
adăpostesc pe fundul şanţului de tragere, fiind
gata să ocupe locaşurile pe poziţia de apărare a
grupei şi să respingă atacul inamicului; echipajul
permanent al TAB sau MLI îşi ocupă locul, pe
poziţia de rezervă.
După ce inamicul a plecat la atac, pe măsură ce
se apropie de poziţia de apărare, armamentul de
serviciu, precum şi TAB sau MLI şi mitraliera
uşoară, din amplasamentele de tragere
vremelnice, la comanda comandantului de grupă,
participă în sectorul de foc concentrat stabilit prin
ordinul de acţiune.
Când inamicul se apropie de limita dinainte a
barajului general la comanda (semnalul)
comandantului de pluton, repetată de comandantul
de grupă, militarii trec pe poziţia de apărare, iar
TAB sau MLI pe poziţia de tragere de bază.
La semnalul unic “barajul general” grupa execută
simultan focul pe direcţiile stabilite.
Tancurile şi alte mijloace blindate ale inamicului
care ajung la distanţa bătăii eficace a
aruncătoarelor de grenade se nimicesc cu focul
acestora; asupra celor care ajung la distanţe de
sub 20 m se acţionează cu grenade antiblindate,
mănunchiuri de grenade şi alte mijloace de
distrugere (imobilizare).
Infanteria debarcată din autovehicule se nimiceşte
cu focul executat în barajele generale de către
toate categoriile de armament.
Când infanteria inamicului ajunge la distanţa de
30-25 m de poziţia de apărare militarii aruncă
grenadele de mână defensive; inamicul pătruns în
poziţia de apărare se nimiceşte cu grenade de
mână defensive, foc executat la mică distanţă şi
prin luptă corp la corp; trăgătorul la mitraliera de
pe TAB sau MLI execută foc asupra mijloacelor
blindate ale inamicului pătruns în poziţia de
apărare sau la flancuri.
Pentru a interzice pătrunderea inamicului prin
şanţul de tragere şi şanţul de comunicaţie, acestea
se blochează cu capre, arici de sârmă ghimpată şi
alte baraje pregătite din timp; subunităţile vecine
atacate de inamic vor fi sprijinite de către grupă
prin foc şi manevre, urmărind ca împreună cu
acestea să asigure flancurile şi spatele
dispozitivului de luptă.