Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICEȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studiu:ECTS-ID
REFERAT LA ECOTURISM SI TURISM RURAL
STAȚIUNEA BALNEOCLIMATORICĂ SLĂNIC MOLDOVA
Coordonator:
Student:
Gagiu Florin Silviu
Anul:2
PROFESOR UNIV. Ispas Ana
Brașov, 2022
Cuprins
Introducere: ................................................................................................................................................. 3
1. Motivarea alegerii destinației turistice şi a formei de turism care se doreşte a fi dezvoltată ......... 3
2. Prezentarea potențialului turistic al destinației (resurse turistice naturale şi antropice) ................ 4
3. Prezentarea infrastructurii turistice (unități de cazare, unități de alimentație, unități de
agrement, centre de informare turistică, muzee, poteci tematice, itinerarii culturale, centre de
vizitare etc.) ................................................................................................................................................. 6
4. Propuneri de interpretare a patrimoniului natural şi/sau cultural al destinației ................................. 8
5. Propuneri pentru dezvoltarea ecoturismului/ turismului rural ......................................................... 9
Bibliografie ................................................................................................................................................. 12
2
Introducere:
În contextul modului de viață actual, al ritmului de activitate, al condițiilor mediului ambiant,
apare necesitatea introducerii unor cure și tehnici de relaxare și refacere, care pe lângă odihna propriu
zisă, turismul manifestat în forma unei călătorii de plăcere, să ofere și un suport pentru întremare fizică
și morală. Astfel anumite zone cu un potențial curativ înalt sunt dotate cu o infrastructură pe măsură și
valorificate în vederea prestării unor servicii de calitate și pe măsura așteptărilor.
Vorbind despre orientarea balneara a turiștilor din Republica Moldova, cele mai solicitate
destinații sunt cele de proximitate – Ucraina (Truscavet, Morsin, Sergheevca, Hmelnitk) și România
(Slănic Moldova, Sovata, Băile Olănești, Băile Tușnad, Băile Herculane).
1. Motivarea alegerii destinației turistice şi a formei de turism care se doreşte a fi dezvoltată
În prezenta lucrare am ales să vorbesc despre turismul rural, mai exact despre stațiunea Slănic
Moldova. Slănic-Moldova este un oraș în județul Bacău, Moldova, România, format din localitățile
componente Cerdac, Cireșoaia și Slănic-Moldova (reședința). Localitatea de reședință a orașului este
stațiune cu sezon permanent cu o climă intramontană-depresionară temperată. Stațiunea este
renumită pentru izvoarele sale de ape carbonate, bicarbonatate, ușor sulfuroase, clorate, sodice,
hipertonice, hipotonice și oligominerale. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Sl%C4%83nic-Moldova). Am
ales această destinație pentru că este în apropierea locuinței, o frecventez destul de des și imi doresc să
fie mai bine promovată. Este o stațiune care în ultima perioadă este foarte frecventată de tineri.
Slănic Moldova este stațiune balneoclimaterică de interes național, cea mai importantă din
Regiunea Nord Est din prisma proprietăților curative şi ambientale. Stațiunea Slănic Moldova se bucură
de existența unor importante zăcăminte de ape minerale, iar unicitatea acestei stațiuni constă în faptul
că pe o suprafață relativ restrânsă se găsesc numeroase izvoare caracterizate prin varietate în ceea ce
priveşte concentrația, compoziția, complexitatea chimică și efectele terapeutice. Stațiunea Slănic
Moldova pe lângă efectele terapeutice poate fi destinația pentru petrecerea timpului liber atât în
sezonul cald cât şi în sezonul rece, datorită multitudinilor de atracții turistice.
La nivelul anului 2022 consider că orice activitate de valorificare şi promovare a turismului în
stațiunea Slănic Moldova este de mare actualitate şi trebuie abordată dintr-o perspectivă nouă, cu un
accent deosebit pe calitatea, abilitățile şi competențele factorului uman direct implicat mai cu seamă în
organizarea şi dezvoltarea turismului balnear, cu scopul de menținere a elementelor cadrului fizicogeografic cât mai aproape de starea lor naturală, asigurarea protecției ecosistemelor, conservarea
resurselor genetice, a diversității biologice, menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a speciilor
și habitatelor de interes comunitar, încurajarea și susținerea modului tradițional de viață al
comunităților locale din zonă.
3
2. Prezentarea potențialului turistic al destinației (resurse turistice naturale şi antropice)
1. Zona Izvoarelor Minerale - impresioneaza atât prin peisajele deosebite cât și prin calitățile
terapeutice ale izvoarelor minerale. Renumele stațiunii Slănic Moldova este dat de cele
peste 20 de izvoare de apă minerală captate şi utilizate în scopuri curatuive:
- alcaline, clorurate, carbogazoase, hipotone (Izvorul Ciunget) indicat cu precădere în
fazele alergice ale balii ulceroase și în hepatitele cronice persistente.
- alcaline, slab feruginoase, necarbogazoase (compoziţie apropiată de cea a izvoarelor
alcaline pure, foarte rară întâlnite în ţară şi în străînătate – sonda 1 şi sonda 2) indicate în
terapia de recuperare a afecţiunilor digestive şi hepatobiliare.
- clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1,
Ibis, 3, 14, 15, 6, 8, 10), indicate în sfera afecţiunilor gastrice şi a glandelor anexe.
- ape sulfuroase (Izvorul Cascada) indicat cu precădere în proceduri inhalatorii.
- ape feruginoase (izvorul 14, 15, uşor carbogazos şi hipotomic, bogat în siliciu),
recomandat în micoze ale pielii, paradontoze, dar şi în tratamente cosmetice (uz extern).
- ape vitricole – feruginoase, izvorul 8bis şi 5.
- ape oligominerale reci, indicate în procese inflamatorii ale cailor urinare, litiaze urinare
(izvorul 300 scări).
2.1 Zona Izvoarelor (Poze personale)
2. Parcul din Slănic Moldova - o oaza de liniște și relaxare în mijlocul naturii. Are și un loc de
joacă pentru copii iar iarna poți merge si la patinoar
2.2 Parc Slănic Moldova (Poza personală)
4
3. Cheile si cascada Slanicului - fac parte din traseul "300 de scari". Potecile înguste și pe
alocuri abrupte de pe malul stâng al Slanicului, umbroase și tăcute, oferă un peisaj sălbatic și
captivant amatorilor de mici escapade, fiind însă ușor de parcurs, și alcătuiesc un traseu
preferat de mulți dintre turiștii ce adora să imortalizeze o parte din spectacolul oferit de
stațiune, acompaniați de susurul cascadei.
2.3 Cascada Slanicului (Poza personală)
4. Microsalina Targul Ocna- Microclimatul de grota al Salinei din Târgu Ocna constituie un
factor curativ natural deosebit de valoros, find utilizat cu deosebită eficienţă în tratamentul
bolnavilor cu anumite afecţiuni respiratorii, facând parte din grupa bronhopneumopatia
cronica obstructivă nespecifică (BPCON);
5. Izvoarele curative Slanic Moldova. cele mai importante puncte de atracție pentru turiștii
zonei rămân a fi izvoarele cu apa curative.
2.4 Zona izvoarelor (Poza personală)
6. Cazinoul din Slănic Moldova, construit in 1894, arhitect George Sterian, este monument de
patrimoniu, cu valoare istorică și de arhitectură;
7. Cheile Slănicului, care se întind pe o lungime de aprox 400 m, paralel cu șoseaua asfaltată, la
o cota de 400 m, la o cota inferioară;
2.5 Cheile Slănicului (poză personală)
8. Cascada Slănicului, parte din traseul montan 300 de scari (traseu cu nivel scăzut de
dificultate), poate fi parcurs în 2 ore;
9. Biserica Catolica din Slănic Moldova, una dintre cele mai frumoase biserici catolice din țară,
construită în stil avangardist, în anul 1943 (la intrarea în stațiune, pe partea stângă – Strada
Nicolae Balcescu nr. 43);
5
2.6 Biserica Catolica din Slănic Moldova (poză personală)
Dată fiind existența ariilor naturale protejate și a resurselor faunistice și florale din zonă, se pot
dezvolta activități turistice precum cercetarea naturii, observarea plantelor și a păsărilor, activități
îmbrăcate sub forma turismului verde ecologic. Rezervația Naturală Nemira, arie de interes național,
este situată pe teritoriul județelor Bacău și Covasna. Zonele sălbatice ale rezervației atrag turiști tocmai
datorită acestui aspect și a peisajelor deosebite. Din Slănic Moldova se poate pleca pe două trasee
recomandate, punctele finale fiind Farcul Mare (Vârful Nemira de 1.700 metri) și Farcul Mic (Vârful
Nemirei de 300 metri).
Totodată, se poate merge pe traseul către Vârful Șandru (1.640 metri), fiind un traseu mai dificil.
Rezervația Naturală Nemira se suprapune parțial pentru situl Natura 2000 ROSCI0047 Creasta Nemirei,
care este inclusă în totalitate în zona de protecție integrală, pe teritoriul acesteia nefiind permise
activități de utilizare a resurselor naturale. Situl Natura 2000 ROSCI0047 Creata Nemirei este
poziționată la limita vestică a județului Bacău, la graniță cu județul Harghita și Covasna20.
Situl se suprapune peste teritoriul orașelor Slănic Moldova și Dărmănești, dar și peste cel al
comunelor Dofteana, Lemnia și Poian. Un alt sit natural care se întinde și pe teritoriul orașului Slănic
Moldova este Situl Natura 2000 ROSCI0230, care se găsește și pe teritoriul comunei Dofteana. Situl este
acoperit, în mare parte, cu vegetație forestieră, potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului, Apelor
și Pădurilor. În subsolul munților Nemirei se găsesc vechi depozite foarte bogate în minerale. În timp ce
apele subterane trec printre aceste straturi de gresie și șisturi disodilice și devin carbogazoase
3. Prezentarea infrastructurii turistice (unități de cazare, unități de alimentație, unități de
agrement, centre de informare turistică, muzee, poteci tematice, itinerarii culturale, centre
de vizitare etc.)
Chiar dacă are statut de oraș, Slănic Moldova păstrează mult din specificul rural, mai ales în cele
2 sate pe care le are în administrare. Dezvoltarea activităților de agroturism este o oportunitate pentru
dezvoltarea economică a zonei, atâta timp cât potențialul există. De aceea, autoritățile locale ar trebui
să se implice, să-i încurajeze mediul privat să dezvolte structuri pentru practicarea agroturismului.
Dezvoltarea structurilor de cazare cu profil agroturistic este pretabilă celor 2 localități cu specific
rural, respectiv Cireșoaia și Cerdac. De asemenea, o locație adecvată pentru agroturism, este zona de pe
6
Muntele Bolovanu, o oază de liniște izolată de oraș. Se urmărește introducerea acestor spații în
intravilan și dezvoltarea tehnico-edilitară, în prezent utilitățile și serviciile fiind absente.
Turiștii care nu vor să stea la pensiunile sau hotelurile din stațiune pot alege să campeze în aer
liber, în zonele destinate acestei activități. Dar, în prezent, zonele de campare nu sunt amenajate
pentru a pune la dispoziția turiștilor surse de electricitate, apă potabilă, grupuri sanitare sau altceva.
Slănic Moldova este printre puținele stațiuni turistice de interes național din România care nu
are un Centru de Informare și Promovare Turistică.
În privința repartizării spațiilor de cazare pe teritoriul stațiunii Slănic Moldova în această variantă
predominante sunt structurile de tip pensiune turistică, dar se poate observa că deși sunt mai puține,
hotelurile au o capacitate mai mare de cazare. La nivelul anului 2018, din totalul de 1531 de locuri de
cazare în pensiunile turistice sunt 291 locuri de cazare, în cadrul camerelor de închiriat sunt 14 locuri de
cazare, a popasurilor turistice- 32 locuri de cazare, a vilelor- 181 locuri de cazare, a hotelurilor- 982
locuri de cazare și în cadrul motelurilor 45 locuri de cazare În privinţa categoriei de confort există doar o
singură unitate de cazare- Vila de 5 stele; în total sunt 35 de unități ce reprezintă pensiuni turistice,
camere de închiriat, popas turistic, vila, hotel și motel și din acestea majoritatea sunt de 2 stele și
respectiv 3 stele. Din cele 1531 de locuri de cazare, 1,04% sunt de 3 stele, 2,74% de 1 stea, 11,23% sunt
de 4 stele, 0,97% de 5 stele iar ponderea cea mai mare o reprezintă cele de 2 stele de 50,09% și cele de
3 stele de 33,89%.
Structurile de alimentație publică reprezintă o componentă de bază a ofertei turistice. Ele sunt
corelate în mare parte cu structurile de cazare din punct de vedere al amplasamentului. În ceea ce
priveşte capacitatea dotărilor de alimentație publică în structuri de primire turistică situația se prezintă
astfel: Numărul total de locuri la masă în structurile de alimentație este 1.951 locuri la masă din care în
restaurate clasice sunt 64,42%, în fast food-uri 7,68%, în baruri de zi 8,61% și în restaurant pensiune
19,27%.
Din totalul de 25 de unități de alimentație sunt 1.951 de locuri din acestea 150 sunt de 1 stea
(7,68%), 152 locuri de 4 stele (7,79%). Cele mai multe locuri sunt la categoriile de confort de 2 respectiv
3 stele, 978 de locuri sunt de 2 stele (50,12%) și 687 locuri sunt de 3 stele (34,75%). Toate acestea
totalizează 25 de unități cu 1951 de locuri. În privința categoriei de confort se regăsesc doar 2 unități cu
4 stele acestea fiind un restaurant clasic și un bar de zi, iar majoritatea unităților sunt de 2 stele
respectiv 3 stele.
Rețeaua unităților dеe agrеemeеnt, deși este importantă funcția de agrement în stațiunea
Slănic Moldova, dotările de agrement-divertisment nu sunt în marea lor majoritate corespunzătoare
7
deoarece se neglijează posibilitatea exploatării cadrului natural sau dotările existente în stațiune.
Structurile dеe primireе turistică cu funcțiuni deе agreеmeеnt din stațiune sunt compuse din
1. Terenuri de sport – cel de la intrarea în stațiune (pentru volei, tenis de câmp şi fotbal) şi în
centrul stațiunii unde s-a amenajat un spațiu verde, folosit ca stadion;
2. Camping-ul de la Poiana Căprioarelor – amenajat pe o suprafaţă de 2,5 ha cu 150 de locuri, cu
casuțe în stil rustic, cu poartă de lemn încrustat în stil românesc din zona văii Trotuşului (BudaBerzunți). În perimetrul campingului se pot instala corturi individuale şi există spații de parcare a
maşinilor.
3. Barajul de retenție a fost ridicat în calea apei repezi de munte a Slănicului. Barajul de circa 30
m înălțime, este construit din piatră albă, cu picioarele solide şi prevăzut cu “barbacane” care stăvilesc
aluviunile, iar în partea de sus este ornamentat cu un brâu de cărămizi aparente.
4. Lacul de acumulare care s-a format şi-n stăvilirea cursului Slănicului oferă o frumoasă
privelişte. Ochiul de apă, răsărit în mijlocul pădurii, este un plăcut loc de agrement.
5. Pârtia de schi de 1,5 km lungime, 38 m lățime și o capacitate de primire de 700 schiori pe zi, la
care se adaugă o infrastructură specifică formată din teleschi, instalație de iluminat nocturn, instalație
de zăpadă artificială, mășina de bătut zăpada, școală de schi, servciu Salvamont.
4. Propuneri de interpretare a patrimoniului natural şi/sau cultural al destinației
Pentru o bună promovare a produsului turistic în stațiunea Slănic Moldova am pornit de la ideea
că scopul turismului este obținerea unor satisfacții. Serviciile sunt oferite prin activități productive care
au fost considerate necesare în urma unei analize prealabile. Ansamblul călătoriilor între diferite zone
produce o activitate economică bazată pe o structură de piață. Această activitate economică generează,
pe de o parte, o ofertă a receptorului (atracții turistice şi infrastructură), iar pe de altă parte, generează
o cerere de servicii (cazare, transport, informații).
ŢȚinând seama de acestea consider că pentru a putea valorifica prin turism patrimoniul natural
al stațiunii Slănic Moldova este necesară o strategie de dezvoltare a turismului pe termen mediu în care
să fie cooptați toți factorii din zonă (Turişti, Tour-operatori, Organizații de turism, Autorități, Localnici,
Natura, Asociații pentru mediu, Media, Planificatori, Instituții din educație, Instituții financiare).
Produsul turistic (care poate fi creat pentru stațiunea Slănic Moldova) este eficient în domeniul
comunicării integrate şi este construit pe idei creative, elementul central al acestei comunicări fiind
”marca”- Perla Moldovei.
O politică de marcă inteligent construită şi implementată poate aduce o serie de avantaje
pentru stațiunea Slănic Moldova:
8
-
oferă siguranţă şi încredere în această marcă cu o atitudine favorabilă;
-
asigură loialitatea publicului şi creşte prestigiul stațiunii Slănic Moldova
-
ajută la segmentarea pieței şi la construirea unei imagini distincte pentru această
stațiune;
-
marketing direct-asigurarea recepționării mesajelor şi informațiilor de către turiştii zonei;
-
prin comunicarea personalizată, atragerea de clienți noi şi recompensarea clienților fideli
(programe de motivare destinate agențiilor de turism);
-
promovare pe internet;
-
amenajarea unui sat de vacanță pentru tineret de 2 stele, capacitate totală: 300 locuri;
-
restaurant cu specific diferit – 50-80 locuri;
-
amenajarea unor trasee de cicloturism;
-
plimbări cu sania în localitățile rurale.
De asemenea pentru asigurarea siguranței turiştilor şi a intervenției medicale adecvate şi rapide
în caz de accident este necesară dezvoltarea activității Salvamont. Pentru aceasta sunt necesare
următoarele: construirea unor centre independente sau cuplate cu punctele de informare turistică în
zonele cu cel mai mare flux de turişti, care să cuprindă cabinet medical, sală de intervenții pentru
urgență, salon de aşteptare, magazie pentru dotări, grup sanitar şi spațiu pentru asigurarea
permanenței;
5. Propuneri pentru dezvoltarea ecoturismului/ turismului rural
Unul din punctele forte ale zonei este peisajul natural de calitate ridicată, fapt ce poate contribui
la dezvoltarea zonei în special în scop turistic. De asemenea, zona oferă potențial în dezvoltarea
activităților turistice cu specific agroturistic.
Aerul curat al stațiunii poate fi o oportunitate de dezvoltare și de atragere a tinerilor, în special a
antrenorilor care să vină cu echipele de sportivi în cantonament. Oferirea unor condiții decente de
cazare, dar mai ales a spațiilor necesare antrenamentelor (terenuri și săli de sport, bazine de înot etc) ar
reprezenta o modalitate deosebită de atragere a persoanelor din alte categorii de vârstă.
Potențialul turistic al zonei este deosebit, dar una dintre problemele unităților de cazare constă
în lipsa rețelelor de utilități care să asigure toate facilitățile turiștilor.
Astfel, inspirându-mă din Master Planul pentru turismul național al României 2007- 2026, prin
care s-au stabilit strategiile şi direcțiile de urmat în activitatea de turism propun pentru stațiunea Slănic
Moldova dezvoltarea durabilă:
9
a) turismului rural care reprezintă una dintre cele mai eficiente soluții de armonizare a
cerințelor turismului cu exigenţele protejării mediului şi dezvoltării durabile. Frumusețea
zonei rurale şi conservarea culturii face ca acest segment să fie foarte atractiv atât pentru
turismul intern, cât şi pentru turismul extern.
În ultimii ani turismul rural s-a dezvoltat într-un ritm spectaculos. Turismul rural îşi găseşte
adepți printre persoanele interesate de retragerea în natură, absența mediului mecanizat şi a
poluării sonore, întoarcerea la autenticitate şi tradiții. Agroturismul este practicat în special în
zona satelor adiacente- zone ce constituie un areal cu un potențial natural, istoric şi turistic
deosebit. Această formă specifică de turism rural este bazată pe asigurarea, în cadrul
gospodăriei ţărăneşti, a serviciilor de cazare, masă, agrement şi alte servicii complementare
acestora, fiind practicată de micii proprietari din zonele rurale, de obicei, ca activitate
secundară, activitatea desfăşurată în gospodăria sau ferma proprie rămânând principala
ocupaţie şi sursă de venit.
b) drumeții şi cazare la cabanele din zonă. La nivelul anului 2022 stațiunea Slănic Moldova este
mult mai mult decât o simplă stațiune balneoclimaterica. Micii întreprinzatori care acum 10
ani au îndraznit să investească în Slănic Moldova fără nici un fel de garanții au devenit în
timp adevarați manageri conştienți de importanța calității serviciilor prestate. Astfel pe lângă
vechile hoteluri şi vile s-au ridicat numeroase pensiuni agroturistice, care vin să suplinească
oferta turistică a stațiunii. Consider că pentru viitor Slănic Moldova trebuie să-şi consolideze
un arsenal pregatit pentru a-şi întâmpina turiştii şi anume:
- spații de cazare de o înaltă calitate şi diversitate la prețuri competitive;
- personal înalt calificat;
- obiective, peisaje şi trasee turistice extraordinare;
- potențial curativ extraordinar al stațiunii combinat cu vasta experiență a
personalului medical;
- restaurante, cluburi, discoteci;
- închirieri atv-uri, sănii, schiuri, bicilete, etc;
- pescuit, vânătoare;
- concerte în aer liber
Pe termen mediu şi lung, turismul din Slănic Moldova va trebui să transmită turiştilor anumite
mesaje care să definească oferta destinației turistice (contribuind la brandul turistic). În primul rând,
având în vedere resursele naturale pe care se bazează turismul din Slănic Moldova şi stadiul actual de
dezvoltare a stațiunii, destinația turistică Slănic Moldova trebuie percepută ca un loc ideal pentru
10
odihnă şi relaxare, turiştii beneficiind de calitățile excepționale ale apelor minerale, prospețimea şi
puritatea aerului, liniştea stațiunii, peisajele minunate etc.
Având în vedere că din anul 2014 a fost dată în folosință pârtia de schi –Slănic Moldova (fiind
dezvoltată infrastructura de agrement şi de sporturi de iarnă), mesajul transmis a fost clar de distracție
în orice sezon. Acest mod contribuie deja la animarea stațiunii Slănic Moldova, atrăgând un segment
mai tânăr de populație dar şi unul care cheltuieşte mai mult pentru serviciile turistice. Astfel, va creşte
cererea pentru serviciile hoteliere, pentru serviciile de alimentație, pentru serviciile de parcare etc.
Atractivitatea generală a stațiunii va creşte iar, ca rezultate, va creşte şi numărul de turişti, iar
sezonalitatea din activitatea turistică va dispărea.
Mediului rural i se adresează şi dezvoltarea agroturismului, pentru care există posibilitatea
accesării fondurilor nerambursabile ce vizează infrastructura turistică, cu scopul valorificării
potențialului turistic natural şi antropic.
Prin toate aceste elemente enumerate în prezenta lucrare consider că stațiunea Slănic Moldova
va parcurge o etapă esențială a dezvoltării sale, în care se va redefini în contextul turistic național şi
extern. Având drept reper şi îndemn renumele de ”Perlă a Moldovei”, Slănic Moldova îşi va valorifica
potențialul extraordinar al izvoarelor minerale şi al cadrului natural deosebit, devenind o veritabilă
”Perlă a turismului românesc”.
Turiştii stațiunii vor beneficia de servicii turistice diversificate şi de înaltă calitate, demne de o
stațiune de talie europeană. Calitatea serviciilor trebuie să devină o trăsătură definitorie a turismului
din Slănic Moldova, un atu care va fi inclus pe cartea de vizită a stațiunii.
11
Bibliografie
https://romania.directbooking.ro/prezentare-slanic-moldova-informatii-poze-imagini-54.aspx
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sl%C4%83nic-Moldova
http://www.slanic-moldova.info/
http://www.destinatiituristice.ro/article/11732/Izvoare-Minerale-Slanic-Moldova
http://startur.do.am/index/slanic_moldova/0-162
http://primariaslanicmoldova.ro/wp-content/uploads/2017/02/SDL-Slanic-Moldova-FINAL.pdf
http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/
Minciu, R., -Economia turismului, ediția a lll-a revizuită, Editura Uranus, București, 2005
Nistoreanu, P.&Colectiv, – Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucureşti, 2003
12