TRADUCEREA CA INSTRUMENT
LINGVISTIC ȘI PEDAGOGIC ÎN
PREDAREA LIMBILOR STRĂINE
Autor: Ursu Eugen
Conducător stiințific : Shapa Elena Ph. D, Associate Proffesor
Scopul cercetării este:
Să se identifice rolul traducerii în predarea unei limbi străine și să se
demonstreze că traducerea ar trebui considerată drept un instrument
pedagogic .
Obiectivele cercetării sunt :
- A depista principalele motive pentru care traducerea a fost neglijată în
predarea limbii engleze .
- A studia modalitățile care pot dovedi că traducerea ar trebui utilizată
în activitățile pedagogice
- A privi traducerea ca o competență comunicativă
- A identifica rolul traducerii în predarea limbilor străine.
Scurt istoric
Traducerea a fost aplicată pentru prima dată în secolul al III-lea î.HR. de către profesorii de
latină din școala primară din comunitățile grecești ale Imperiului Roman.
Traducerea este parte integrantă a vieţii intelectuale a orişicărei naţiuni, bazată pe
moştenirea greco-romană şi cultura creştină. Primele surse scrise ale traducerii sînt
textele sacre. Cu al treilea mileniu înaintea lui Hristos datează cea mai veche mărturisire
a funcţiei de interpretare şi anume inscripţiile gravate pe mormintele din Egipt. în Roma
antică, traducerea văzută ca un fenomen de îmbogăţire a limbii şi deci a culturii, devine
un mijloc de cunoaştere a literaturii pentru cei care nu cunosc limba străină
Documentul clasic monumental de traducere este Biblia, scrisă în ebraică, după care este
tradusă în greacă şi latină. Conform unui mit, în epoca cînd Grecia era un stat infloritor,
72 de traducători au fost închişi pe insula Pharos din Alexandria pentru traducerea Bibliei
din ebraică în greacă, şi după 3 luni, traducătorii au ieşit din celulile lor (unde au stat
separat) şi s-a constatat că toţi au tradus la fel, prin miracol toţi aveau acelaşi text.
Prima şcoală a traducătorilor – Şcoala lui Tolede- fondată de Raymond Tolede în
Spania in 1125-1151. Această şcoală formează traducători în toate limbile
europene clasice şi orientale.
Locul si rolul traducerii in predarea limbii engleze
Metoda traducerii gramaticale (The Grammar Translation Method) a fost mult
timp unica metoda folosita in unitati de invatamânt la predarea limbii moderne.
Ea nu cerea prea mult efort din partea dascalului, folosind manualul ca unica
sursa de referinta. Metoda viza insusirea gramaticii si a lexicului. Rolul
studentilor era pasiv, ei fiind simpli receptori ai materialului predat.
Caracterisitici
 Accent pe învățarea regulilor
gramaticale și aplicarea lor în
pasaje de traducere dintr-o
limbă în cealaltă
 Vocabularul în limba țintă se
învață prin traducere directă din
limba maternă, este predat sub
formă de liste de cuvinte isolate
precum :
the house
casa
the mouse
soarece
 Gramatica este predată cu
explicații ample în limba maternă
Do you
have
my
book?
Cartea
mea e la
tine ?
 Foarte puțină predare se face în
limba țintă. În schimb, textele în
limba țintă sunt traduse direct și
discutate în limba maternă. Se
acordă puțină sau deloc atenție
pronunției.
Principii
Procesul de traducere
intre 2 limbi , este
important pentru
elevi
Autoritatea în clasă o
reprezinta profesorul
Accentul este pe
acuratețe și nu pe
fluență
Abilitățile principale
care trebuie
îmbunătățite sunt
cititul și scrisul
A putea comunica cu
vorbitorul limbii țintă
nu este printre
obiective
Dacă răspunsul unui
elev la o întrebare
este incorect,
profesorul selectează
un alt elev pentru a
da răspunsul corect
Metoda de traducere gramaticală
Avantaje
Dezavantaje
 Sarcinile de traducere îi ajută pe elevi să compare
limba lor maternă cu limba țintă, ceea ce le sporește
capacitatea de a înțelege sensul cuvintelor și
propozițiilor complexe.
 Se acordă puțin timp abilităților de
ascultare și scriere.
 Metoda de traducere ajută la extinderea rapidă a
vocabularului studenților, deoarece evită explicațiile
dificile și lungi.
 Accentul principal este pus pe
regulile de gramatică.
 Ajută profesorul să clarifice cu ușurință sensul unui
cuvânt și al unei propoziții, traducându-l în limba
maternă.
 Competența comunicativă este
complet ignorată.
 Elevii încearcă să facă totul prin
traducere.
Cea mai mare dificultate la alegerea cuvintelor o constituie
Polisemia
Omonimia
Sinonimia
 Din categoria acestora fac parte greşelile generate de traducerea aşa numitor „falşi
prieteni ai traducătorului. Deci una din problemele de bază la traducere, care prezintă
deosebite dificultăţi , este alegerea cuvîntului potrivit .
Între cuvintele a două limbi se pot stabili următoarele
corelaţii
Cuvîntul poate avea în altă limbă
întotdeauna numai un singur lexem .
Această corelaţie se numeşte corelaţie de
echivalente permanente .
Exemple :. atlet – атлет, autobuz –
автобус
Cuvîntul nu are corespondente în altă
limbă. În dicţionare în asemenea cazuri
cuvîntul nu se traduce, ci se explică
sensul lui: bătuta – бэтута (народный
танец)
Cuvîntul poate avea în altă limbă o serie
întreagă de echivalente contextuale ,
multe dintre care pot să nu fie
înregistrate în dicţionare : bătaie –
избиение , побой , драка , удар , стук
Problema realilor în traducere.
 „Realiile sunt cuvintele sau
expresiile, ce denumesc obiecte,
caracteristice unei culturi, care de
regulă nu au echivalente în altă limbă
și deacea nu sunt traduse după
regulile generale.
 Dificultatea clasificării realiilor ține
de însăși conceptul de „realie”. Prin
realie noi putem înțelege conceptul
fenomenului caracteristic istoriei,
modului de viață și culturii, iar limba
definind acest concept și fenomen.
Dar la fel de important este de
menționat, că realia este nu numai un
fenomen al realității, dar are și o
referință specifică, reflectată în
conștiină și gîndire.
Clasificarea realilor
Realii etnografice, care reflectă modul
de viață, mîncăruri: spaghetii, pizza,
mămăliga, vestimentație: sombrero,
mocasini, opinci, cultura și arta: horă,
trubadur, mărțișor, menestrel
Realii socio-politice, care cuprind
denumiri ce se referă la denumiri
administrativteritoriale, mișcări și
partide,etc
Realii geografice: stepă,
secvoia, prerie, etc.
În acest context unii savanți
desting și categoria denumirilor
geografice pentru țări, orașe,
etc.
Traducerea ca competență comunicativă
Metodele de predare sustin,
doctrina monolingvismului.
"Cu cât L1 se foloseste mai puțin, cu
atât mai bine”.
Un argument în favoarea utilizării
traducerii în predare este că
abilitățile de traducere sunt legate
de competența lingvistică în sensul
că abilitățile de traducere ajută la
dezvoltarea L2.
Traducerea poate fi utilizată în predarea
orelor de limbi străine care nu au
legătură cu obținerea abilităților de L2,
dar sunt legate de traducere ca
competență comunicativă utilă și vitală.
Traducerea nu este doar o manipularea a
structurii; este în primul rând o formă de
comunicare. Și, ca atare, implică în mod
necesar interacțiunea și cooperarea dintre
oameni, ceea ce o face un dispozitiv
potențial foarte util în predarea limbilor
străine.
Aplicarea traducerii în predarea limbilor străine
 Traducerea nu a fost folosita doar ca un instrument în învățarea limbilor străine, dar, de
asemenea, a favorizat dezvoltarea limbii, unei națiunii (putem menționa Woolfell (CA. 311-383
Ad), care a creat alfabetul Gotic pentru traducerea Bibliei și Creștinarea Goților).
 Traducerea a fost principalul mijloc de predare a limbilor străine.
 Traducerea literară este cea mai veche metodă de predare, acest tip de traducere poate fi, de
asemenea, considerat un instrument bine cunoscut în predarea limbilor străine.
 Traducerea literară este apreciată de faptul că îmbogățește limba într-o oarecare măsură.
 În cadrul acestei metode, elevii practică limba folosind traducerea directă (de la sursă la limba
țintă) sau traducerea inversă (de la limba țintă la limba sursă).
Concluzie
 Traducerea poate fi utilizată în predarea unei limbi străine, de exemplu, traducerea
în corelație cu limba maternă a dat naștere la "procesul bilingvismului", iar acum
predarea unei limbi străine este considerate drept o activitate bilingvă.
 Traducerea oferă posibilitatea de a vedea diferențele dintre cele două limbi, nu
doar din punct de vedere lingvistic, ci și din punct de vedere cultural, deoarece s-a
menționat că abordarea funcționalistă a demonstrat clar că o limbă fără cultură nu
există
 Traducere este un instrument didactic care dezvoltă abilități de comunicare.
 Oferă o oportunitate de a compara limbile și de a realiza o paralelă între două
culturi diferite ale lumii.
Va multumesc pentru atentie!
BIBLIOGRAFIE:
 House J. Translation: The Basics. London: Routledge, Taylor and Francis Group,
2018. Print.
 Kocbek, A. Memes and culturemes as tools in translating contracts.
Translationswissenschaft, 2012
 Tsagari D. Translation in Language Teaching and Assessment, Cambridge
Scholars Publishing, 2013
 https://tanvirdhaka.blogspot.com/2015/05/the-grammar-translation-method.html
 http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/ungureanu/traducere.pdf