BASMUL CULT Povestea lui Harap-Alb TEXTUL: https://ro.wikisource.org/wiki/Povestea_lui_Harap-Alb ANIMAȚIE: https://www.youtube.com/watch?v=ldjFtGPszRI Autor: Ion Creangă Anul/locul publicării: Convorbiri literare, 1877, apoi a fost publicat, în același an, în ziarul Timpul de către Mihai Eminescu Temă: confrutarea dintre Bine și Rău/ triumful Binelui asupra Răului Motive narative: împăratul fără urmași, interdicția, probele, superioritatea mezinului, ajutoarele, cifra magică etc. Conflictul - dezvoltat pe schema tradiţională, este mai complicat decât în cazul modelului popular, prin implicarea unor personaje complexe şi prin dimensiunea psihologică. Structură – incipit/final – formule/ clișee compoziționale - inițială - Amu cică era odată într-o ţară un crai, care avea trei feciori - mediană - Şi merg ei, şi merg, cale lungă să le-ajungă. - finală (ieșirea din fabulos) - Şi a ţinut veselia ani întregi, şi acum mai ţine încă; cine se duce acolo bea şi mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea şi mănâncă, iară cine nu, se uită şi rabdă. Subiect – linerar, construit cu ajutorul tehnicii înlănțuirii, se remarcă o caracteristică a discursului narativ specific basmelor: ordonarea și tipizarea momentelor subiectului: - situația inițială de echilibru; - situația perturbatoare; - acțiunea reparatorie; - situația dificilă; - refacerea echilibrului inițial/răsplata eroului) Aplicație. Având ca punct de plecare imaginile de mai jos, identificați: secvența narativă ilustrată grafic, un motiv narativ, o trăsătură a protagonistului. 1. 2. 3. 4. 5. Drumul lui Harap-Alb nu este numai un drum geografic, fizic, ci şi un drum spiritual, de perfecţionare şi purificare, presupunând o trecere a neofitului de la un mod de viaţă la altul. Clasificarea personajelor Fiul cel mic al craiului – personaj principal, protagonist, pozitiv, rotund, dinamic, tipul naivului pe cale de iniţiere,simbol al Binelui - lispsit de expereineță, şovăitor în faţa deciziilor sau gata să se lase stăpânit de frică, naiv (boboc în felul său la trebi de aieste), copleşit de rolul pe care şi l-a asumat. - se distinge printr-o calitate excepţională, care îl impune ca erou exemplar: bunătatea - secvențe ilustrative: a. - Luminate crăişor, miluieşte baba cu ceva! Fiul craiului, fermecat de vorbele babei, scoate atunci un ban şi zice: - Ţine, mătuşă, de la mine puţin şi de la Dumnezeu mult. De unde dai, milostivul Dumnezeu să-ţi dea, zise baba, şi mult să te înzilească, luminate crăişor, că mare norocire te aşteaptă. b. Și când să treacă un pod peste o apă mare, iaca o nuntă de furnici trecea și ea tocmai atunci podul. Ce să facă Harap-Alb? Stă el oleacă și se sfătuiește cu gândul: "Să trec peste dânsele, am să omor o mulțime; să dau prin apă, mă tem că m-oi îneca, cu cal cu tot. Dar tot mai bine să dau prin apă, cum a da Dumnezeu, decât să curm viața atâtor gâzulițe nevinovate". Și zicând Doamne-ajută, se aruncă cu calul în apă, o trece înot dincolo, la cela mal, fără primejdie și apoi își ia drumul înainte. Spânul– antagonist, negativ, tipul omului viclean, manipulator şi duplicitar. (reprezintă răul necesar fără de care nu ar fi fost posibilă iniţierea fiului de crai) - viclenia - simbol al Răului Sfânta Duminică–personaj secundar, pozitiv, personaj ajutor şi donator. (prin intermediul acestui personaj se evidenţiază proba milosteniei) Împăratul-Roşu–personaj secundar, pozitiv, plat, tipul tatălui protector, grijuliu. (prin intermediul acestui personaj sunt evidenţiate calităţile eroului sau ale altor personaje din jurul său (curaj, isteţime, perseverenţă, devotament) Craiul–personaj episodic, plat, tipul tatălui iniţiator. Fata împăratului Roşu–personaj secundar, personaj real cu puteri supranaturale, tipul fetei răsfăţate. Împăratul-Verde–personaj secundar, tipul împăratului iubitor de supuşi şi naiv. Ochilă, Setilă, Gerilă, Flămânzilă, Păsări-Lăţi-Lungilă–personaje episodice, ajutoare, personaje Basm 1. 2. 3. 4. temă și motive structură și compoziție (formule/ clișee compoziționale și ordonarea și tipizarea momentelor subiectului) tipizarea actanților (personajele-simboluri) intervenția planului fantastic Caracter cult - autor cunoscut/ textul a fost transmis într-o variantă scrisă - textul este caracterizat prin inovații în ceea ce privește structura basmului popular, în special, în privinţa acţiunii, prin multiplicarea numărului probelor la care este supus eroul şi prin complicarea lor progresivă până la deznodământul tipic. - personajul principal -ATIPIC, nu mai este învestit cu calităţi excepţionale, ca în basmul popular, nu mai are puteri neobişnuite, capacitatea de a se metamorfoza, are un caracter complex, reunind calităţi şi defecte. - arta narativă (oralitatea, umorul etc.) Semnificația titlului - evidenţiază dubla personalitate a protagonistului, reprezentată printr-o identitate reală (de tânăr prinţ ) şi una aparentă ( de slugă a Spânului ); totodată, acesta reflectă, prin contrastul cromatic „negru – alb”, armonizarea defectelor şi a calităţilor umane, dintre care primele sunt necesare pentru a le verifica pe ultimele BASMUL https://learningapps.org/display?v=pspz2vr7221 Subiectul https://learningapps.org/display?v=pnee8tpak20 REDACTARE 1. PARTICULARITĂȚI DE CONSTRUCȚIE A TEXTULUI Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularități ale unui text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului narativ studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; (basm cult) – comentarea a două episoade/secvențe relevante pentru tema textului narativ studiat; – analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pentru textul narativ studiat (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). 2. PARTICULARITĂŢI DE CONSTRUCȚIE A UNUI PERSONAJ Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparținând lui Ion Creangă. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales; – evidenţierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/secvenţe comentate; - analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi/sau de limbaj ale textului narativ studiat, semnificative pentru construcția personajului ales (de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, incipit, final, tehnici narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). 3. RELAȚIA DINTRE DOUĂ PERSONAJE Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți relația dintre două personaje într-un basm studiat. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al celor două personaje; – evidențierea evoluției relației dintre cele două personaje, prin două episoade/secvențe comentate; – analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj ale textului studiat, semnificative pentru evoluția relației dintre personaje (de exemplu: acțiune, conflict, modalităţi de caracterizare, relaţii temporale şi spaţiale, incipit, final, tehnici narative, instanţe ale comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.). Harap- Alb și Spânul - personaje oponente, simbol al Binelui/ simbol al Răului - relația este evidențiată prin temă, prin acţiune, prin construirea conflictului şi prin evidenţierea legăturilor cu - - celelalte personaje ale basmului, folosindu-se diferite procedee de caracterizare; inițial, Harap-Alb apare în postura unui fecior de crai, fără o identitate anume; Spânul, în postura de ispită, de om viclean şi prefăcut, reuşeşte să-l ademenească şi apoi să-l oblige pe feciorul de crai să-l accepte ca însoţitor şi mai târziu ca stăpân, mezinul craiului devenind, astfel, slujitor, ceea ce contribuie la individualizarea acestuia şi la dobândirea unei identităţi - e numit Harap-Alb. eroul apare în final ca un învingător, dovedind, cu ajutorul prietenilor săi, că își merită răsplata, pe când Spânul este un învins; Harap- Alb își dovedește calitatea sa de erou exemplar: fiul craiului nu-si încalcă jurământul depus in fântână si nu dezvăluie adevărul, până la moarte, asa cum fusese conjurat de Spân. secvențe ilustrative: ✓ întâlnirea mezinului cu Spânul în pădurea-labirint și episodul coborârii în fântână; ✓ demascarea impostorului relaţia cu Spânul îi deschide protagonsitului drumul spre afirmarea personalității, spre dobândirea calității de erou exemplar.