smalţ
----!- ---~
dentlnl - - + - - - pulpl
dentari
cement
mucoasl
glnglvall
os
alveolar
-
-J.
Coroana anatomică --------1
Coroana clinică ,-- - -
Cemenlum
Implicaţii
■
clinice
Zone cu risc de carie
■ Apariţia hipersensibilităţii
dentinare
de colet
■ Dificultăţi
În restaurarea leziunilor
carioase ale coletului datorită grosimii
foarte mici a smalţului, fragilităţii şi
structurii sale
Rolurile smalţului
■
Neutralizare a presiunilor masticatorii (Rolul
aparatului de susţinere a dintelui in alveolă I)
■ Protecţie a ţesutului pulpar faţă de
excitaţiile fizice, chimice, electrice din
mediul bucal
■ Prin forma sa are un rol activ În procesele
funcţionale (favorizează apucarea şi tăierea
alimentelor, triturarea şi formarea bolului
alimentar)
Caracterele fizice ale smaltului
I
■
Duritate
■ Rezistentă
■
'
Transluciditate
■ Izolator fată de excitatiile
'
'
f izice, chimice, electrice
■ Radioopacitate
■ Vulnerabilitate la atacul acid
Caracterele fizice ale smalţului:
Duritatea
■ Cel mai înalt grad de mineralizare din organism
■ Singurul ţesut de origine ectodermală care se
minera Ii zează
■ 5-8 pe scara Mohs (aproape de diamant
= 9)
■ Cea mai mare duritate: la nivelul feţelor ocluzale
■ Cea mai mică duritate: la nivelul straturilor
profunde pe suprafeţele proximale
■ Duritate mare -+ probleme deosebite în abordarea
manoperelor terapeutice în smalţ
Caracterele fizice ale smalţului:
Transluciditate
Normal este translucid
Culoarea smalţului variază de la alb-gălbui la
albastru-cenuşiu, în functie de:
■ Grosime
■ Structura arhitectonică a prismelor
■ Compoziţie chimică
■
Grad de mineralizare
■ Vârsta pacientului
Reflection due to differences in tooth structure
Caracterele fizice ale smalţului:
Transluciditate
■
La dinţii cu Înalt grad de mineralizare: aspect
def ildeş (alb inte.ns, dens)
■ La cei mai puţin mineralizaţi: alb-albăstrui
■ La persoanele În vârstă: nuanţă mai cenuşie
(prin acumulare de coloranţi minerali, precum
si prin modificări ale dentinei subiacente)
■ La colet, unde este mai subţire, smalţul
Îmbracă o culoare mai gălbuie, datorită
dentinei care transpare cu uşurinţă
1
Caracterele fizice ale smalţului:
Izolator
■ Faţă
de excitanţii fizici, chimici, electrici
■ Transmiterea acestui tip de excitaţii spre
interiorul dintelui este favorizată de
imperfecţiuni structurale ale smalţului
precum :
- Hipoplazii
- Displazii
•
- Grosime redusă a smalţului
Caracterele chimice ale
smalţului
■ Substanţe
minerale - 95-96o/o din volum,
- 87-91 o/o din greutate
■ Substanţe
organice - 0,4o/o din volum
- 2o/o din greutate
Apa - 3,6o/o din volum (din care 1o/o apa libera)
- 7-llo/o din greutate
Caracterele chimice ale smalţului:
Componenta minerală
90o/o fosfaţi de Ca sub formă de cristale de
hidroxiapatită, 3o/o f luorapatită, in rest
carbonati, si Iicati, f osfati
Hidroxiapatita:
Cristal cu lungime O,05-1
micron; cu grosime O,020 ,04 microni; format din
18 ioni minerali; pe
secţiune transversala:
formă
,V
hexagonală
Ionii minerali:
Constituenţi majori:
Ca: 36 ,6-39 ,4 %
P: 16 1-18%
Carbonat: 1,95 -3 ,66 %
K: 1-2%
Na, Mg, CI< 1%
I
Caracterele chimice ale smalţului:
Apa
■
legată
de moleculele proteice (nu se evaporă
97o/o (cea mai mare parte): apa
nici la 800 - 1000° C)
■ 1o/o apa Iiberă, în spaţii le
interprismatice, mai ales în apropierea
JSD (se evaporă la 200 - 400° C)
6
a
Surface
Hydroxylapatite
(Ca10 (PO4 ) 6 (OH)2 )
nm
Crystallites
Thickness· 26.3 ~ 2.2 nm
W idth: 68.3 ± 13.4 nm
... 'I
-··
•
•
•
µm
~ - - - ---l
Prisms
length: 100-1,000 nm
d
e
Enamel
Caractere morfo -
funcţiona
e:
Prismele de smalţ
■ Pe secţiune longitudinală: coloane poliedrice,
orientate astfel încât să reziste presiunilor
masticatorii
In general, de la limita smalt-dentină prismele se
îndreaptă radiar spre suprafaţa coronară, dar
traiectul lor nu este rectiliniu, ci ondulat
Ondulaţii le prismelor fac ca pe o secţiune
longitudinală acestea să fie prinse numai pe porţiuni
din prisme ~ apariţia unui fenomen optic, vizibil la
microscopul cu lumină polarizată: cunoscut ca liniile
Hunter-Schreger
■ Benzile clare= parazonii; benzile intunecate =
diazonii
..
·- JO\~ Jt ~~
-~-~qif~ ~
~
~
•
A
"
:~ -,:,.
·~
"~.
..~-:
~
.
Caractere morfo -
funcţionale:
Substanta organică a smalţului
Lamelele smaltului
Smocurile
Fusurile
Caractere morfo - funcţionale:
Substanţa organică a smalţului
Lamelele smalţului
■ Formaţiuni liniare care străbat smalţul
pe toata grosimea sa si uneori pătrund şi
în dentină
■ Localizare variabilă - cel mai frecvent
cervical/ la nivelul fosetelor ocluzale
■ Pot fi:
• Lamele adevărate
• Lamele false
Oentinoenat11el
iu"dion
Structuri de suprafata ale
smaltului:
Fisurile
■ Capul extern al lamelelor
■ Constituie spaţiul de clivaj foarte îngust
la suprafaţa smalţului
■ Lungimi variabile: de la 1mm până la
jumătate din grosimea smalţului
Structuri de su praf aţă ale
smalţului:
■
■
■
■
■
■
Smalţul aprismatic
Porţiunea externă a smalţului ce are o grosime
medie de 30 µ
Aspect mai omogen, fără prisme net delimitate
Frecvenţa maximă la coletul dinţilor, iar cea
minimă la nivelul cuspizilor
Aspect amorf / pluristratif icat lamelar
Ultimul produs de secreţie al ameloblaştilor,
înainte de încetarea activităţii lor
Mai mineralizat decât restul prismelor
Dentina
■ Ţesut
dur mineralizat
■ Origine mezodermală
■ Topograf ic:
· Reproduce forma exterioară a dintelui la nivel
coronar şi radicular
· Inconjură camera pulpară & canalul radicular
· Acoperită la exterior de:
■ Smalţ - coronar;
■ Cement - radicular.
A
Mantie dentin and
globular dentin
DEJ and spindles
8
Odontogenie zone
E
A
Restoration, dead tracts,
sclerotic, and reparative dentin
ranular layer of dentin
-
(-
' -~""<,ro
I
r .
,, I~.:
â~ =
'c-
172-~-,;. t
', i:J t, ~
. -f...,;
.... _AocMeeNI:
t
,-
I
~ClhOOI
...........
Dentina
■
Culoare galben deschis (se
■ Semitransparentă
■
-
modifică
cu vârsta)
Opacă
.
~
Duritate = 5 Mohs (mai mare decât a osului, ma, mica
decât a
smalţului)
■
Depresibilă, elastică
■
Conductibi litate
- amortizare
şocuri
termică şi electrică >
masticatorii
decât a
smalţului
■ Radioopacă
■
.
•
Grosime mai mare la
temporari
dinţii permanenţi
decât la cei
Culoarea
Dentina este alb-gălbuie la dintii temporari şi galben
deschis la dintii permanenti. Culoarea dentinei se modifică
odată cu Înaintarea În vârstă, devenind mai Închisă,
datorită senescentei dentinare, cu mineralizarea
canaliculeleor dentinare şi scăderea gradului de
transparentă, ce determină virarea culorii dentinei spre
galben intens, culoare care transpare prin stratul de smalt
subtiat prin uzură fiziologică.
Semitransparenta - Opacitatea
Dentina este mai putin transparentă decât smaltul
Duritatea
Duritatea dentinei este egală cu 5 pe scara Mohs, mai
mare decât cea a osului dar mai mică decât duritatea
smaltului (de 1,6 ori mai dur). Ea descreşte de la
jonctiunea amelo-dentinară spre pulpă şi descreşte În
orocese oatoloaice. orecum orocesul cari os .
~
(ientin
cna111el
• Clinic
• Cele trei proprietăţi menţionate fac posibilă identificarea
momentului În care, În procesul de instrumentare a leziunilor
cari oase, se depăşeşte stratul de smalt şi se pătrunde În
dentină - caracterizat prin elemente specifice:
- aspect mai mat Îin raport cu smalţul, care este lucios
- coloraţie mai galbenă şi mai opacă, fată de culoarea albgălbuie, mai deschisă şi mai translucidă a smalţului
- tactil, se perc,epe o duritate mai mică decât cea
anterioară, instrumentarul devenind mai eficient şi tehnica
de lucru mai facilă
- de cele mai multe ori, În momentul depăşirii smalţului şi
pătrunderii În dentină, apare durerea, ca urmare a
secţionării canaliculelor dentinare şi a mişcării lichidului
(limfei dentinare) În interiorul acestora.
Conductibilitatea termică şi electrică
Dentina este mai bună conducătoare de
căldură şi electricitate decât smalţul, de aceea :
✓
Clinic este necesară izolarea adecvată a plăgii
dentinare În cavităţile de adâncime medie sau
profundă ce urmează a fi restaurate .
Depresibilitate
Dentina prezintă un grad de elasticitate,
suportând uşoare defor mări care au o deosebită
de importantă pentru amortizarea şocurilor
masticatorii
exercitate
la
nivelul
smalţului
supraiacent, asigurându-i acestuia stabilitate
morfologică.
Radioopacitate
- mai mică decât cea a smalţului şi a
osului, dar mai mare decât a cementului .
♦
Clinic: radioopacitatea diferită de a
smalţului ne permite să apreciem, dacă
procesul
carios
a ajuns În
dentină,
profunzimea
sa, raportul cu camera
pulpară, prezenta unor depuneri de dentină
secundară ~ sau
terţiară,
a
căror
radioopacitate este diferită de cea a
dentinei primare, datorită gradului diferit
de mineralizare.
'-
i•ffHYHMS
\j.Exposed
Oentin
Receding
Gong,va
Morfologia dentinei:
Canaliculele dentinare
Dispoziţie:
■ Radiară,
divergent de la
pulpă
joncţiunea amelo-dentinară
■
Circumpulpar: 50-60-75000/mm 2
■ Medie: 50000/mm
■
2
Periferic: 15000/mm
2
spre
Exposed
Dentin
Receding
Gingiva
Mantie dentin
:,,___
Pnmary
tubule
lnterglobular
dentln
Peritubular
dentin
Secondary
tubule
Canaliculus
Odontoblast
process
Periodonloblast
space
Nerve
- -- - Odontoblast
Morfologia dentinei:
Conţinut:
·Fibre Tomes
•Fibre de colagen
•Fibre nervoase amielinice Al>
•Fluid dentinar
Figure 3. Scanning electron micrograph of the control dentin.
The arrows indicate the collagen fiber network oft.he peritubular
and intertubular dentin showing its normal organization
sUITounding the tubule openings (5,000X).
Morfologia dentinei:
Fibrele nervoase:
■
Amielinice tip A~
■
Separate de procesul odontoblastic
■ Se extind în tubuli doar pe
lungimea lor
10-15o/o din
Enamel
Air syringe
Periodontat
tissue
Odo111toblasts
Morfologia dentinei:
Fluidul dentinar:
■ Compoziţie asemănătoare
lichidului tisular
■
Presiune hidrostatică de 30mm Hg
■
Secretat de ţesutul pulpar
Morfologi a dentinei:
■
Mai putin mineralizată decât cea
peri canaliculară
■
Mineralizarea substanţei fundamentale
determină prezenţa unor linii: liniile de
contur Ebner - striaţii concentrice paralele
cu camera pulpară pe secţiune transversală,
dispuse la intervale de 4-8 1,1, reprezentând
ritmul de creştere diurn si nocturn
Morfologia dentinei:
■ Paralel cu camera pulpară şi perpendicular
pe canaliculele dentinare, dar la distanţe
mai mari se găsesc liniile de contur Owen:
zone de substanţă organică mai slab
mineralizată - corespund unei perioade de
repaus În timpul dezvoltării
■
Pe secţiune transversală apare o linie
Owen mai bine exprimată: linia neonatală
Prenatal dcnlin
Neonatal linu
Poslnalal dcnhr
•
...,. .-,
•
~....
~ ..
\
.),,•
·.,,.,...;.,."'
..••.
.
)/,,,,,.
Morfologia dentinei:
'
■
....
In dentina
coronară
....
■
In apropiere de JSD
■
Strat de
dentină imperfect
mineralizată, cu spatii goale
■ Zonă
de
minimă rezistentă
Morfologia dentinei:
"
■ In zona radiculară a dentinei
■
La
joncţiunea dentină-cement
■
Zona slab
mineralizată,
■ Minimă rezistentă
cu spatii goale
la atacul carios
Enom c l
De n tin
Cementoenomel
jvn c tion
I n te rglob vlor
dentin
Cementvm
Tomc!i'
gronvlor layer
I nterglob vl or
dent in
T o me s
g , onvlot
O )' e r
Tipurile de dentină
■
Stratul periferic:
• Mantaua dentinară
■
Dentina circumpulpară:
·
•
·
Dentina primară
Dentina secundară
Dentina tertiară:
- Dentina de reacţie
- Dentina de reparaţie
■ Predentina
Tipurile de dentina:
■ Aflată
■
■
■
■
■
■
la joncţiunea amelo-dentinară
Grosime: 7 -30 JJ
Formată de către odontoblaşti nepolarizaţi
Nu prezintă prelungiri odontoblastice
Este mai slab mineralizată
Aici coexistă: colagen, molecule amelare,
cristale mari de smalţ
Radicular - greu de pus in evidentă
Tipurile de dentina:
■ Localizată circumpulpar până
amelo-dentinară
la
joncţiunea
■ Prezintă
■
■
tubuli dentinari ce conţin prelungiri
odontoblastice
Prezentă la erupţia dinţilor pe arcadă
Formarea sa Începe după polarizarea
odontoblaştilor
■
Este rezultatul transformarii predentinei În
dentină
Tipurile de dentina:
Dentina secundară
■ Funcţională
■
Se
formează
menţinere
■
Este o
■ Depusă
■
a
& se depune pe
vitalităţii
dentină
pe
cu
toată
perioada de
p,ulpare
structură regulată
suprafaţa internă
a d,entinei
Ritmul de depunere: 0.5 µm/zi
:/
,
,,,,
,........-::
,I'.
/
-
♦
---
~
.. --
.;:a~
,
line
Secondory
dcntin
~..wt_
Pri mory
-.
~
dcnlin
..
Â
~
,
..
,,
..
~
,
.'
,.
-
-
t!..;...,,
J
•
·~
·
:=-,.;,:5•;... - ~
=a.,-.,..
-
,l
: - ---:;::
.
4:.
--
- ...!S<
- - ·-- ~ --.......-.
----- • ;:_•·-.:_.._, - ~-~
.
.
.. -
.
... -
--:-
'1(7
~/
~.~~~~~~a,a=:~
I
/.
.
. ,
~
'
s:.;:-.......:
I ':
-:,,,,,
- -=·.. -~
-~
i::6 ~~;:§ii ~::e:--- -
, , .. , i~.
~
~
~
.,
........,....,:_
,_
/
~
Zî~
,...__ = -
.
~
JQ.. _
- ~ ? ¼ ~ .........
--- ~
~ .,, h"::.---:=-..,.·:-xs- -,.;;>--~ . - = ~~
Tipurile de dentină:
Dentina terţiară
■
Apare la
diverşi
apărare
■
■
■
■
stimuli, ca
reacţie
de
a pulpei
Caracter amorf
Puţine canalicule dentinare, orientate
aleator
Grad scăzut de mineralizare
Poate fi de 2 tipuri:
· De
· De
reacţie
reparaţie
Tipurile de dentină:
Dentina terţiară
Dentina de reacţie
■ Este de 2 subtipuri:
• Sclerotică: - formată în detrimentul lumenului
canaliculului dentinar (prin mărirea fiziologică a
procesului de formare a dentinei pericanaliculare);
foarte mineralizată, translucidă
•
Peripulpară:
- la interfaţa dentină-ţesut pulpar, pe
baza predentinei; este formată de odontoblaşti
•
_....
\
-
~.
'
•
•
\
'
~
'
: \,
,
••
.,
• •
Tipurile de dentina:
Dentina terţiară
Dentina de
reparaţie
■ Apare după dispariţia odontoblaştilor, ca urmare
a progresiei accelerate a procesului carios
■ Produsă de odontoblaşti i de înlocuire
(odontoblasti de generaţia a II-a), care iau
naştere din preodontoblaşti = celule
mezenchimele nediferentiate
■ Poate fi mai mult sau mai puţin mineralizată
■ Nu prezintă canalicule dentinare
Tipurile de dentina:
Predentina
■
Zona de
dentină
cea mai
apropiată
de pulpa
dentară
■
Structura
particulară, datorită
acestei
vecinătăţi
■ Bandă Îngustă, eozinofilă
■ Formată din fibre de colagen de origine
pulpară şi substanţă fundamentală
■ Fixează uşor sărurile
minerale În cadrul
procesului de mineralizare
,
I
#
♦'
,I.,.. "" .,. ,-~
t& , -
"'
I
.
,
'.,
•
'
,
,
'•
\
•
f>lllp,a
i:;..,._.._
- -~
-,;v ,onJlt>
\11rt..un111
\l'(I lf
lllJnd
Fibre din
ligamentul
periodontal
Cementul -
proprietăti
■
Aspect mat - lipsa
■
Permeabilitate
fizice
translucidităţii
crescută fată
de
smalţ şi dentină
~
• pentru unele substante (favorizează schimburile
metabolice cu structurile Învecinate: dentină /
desmodontiu)
• pentru microorganisme şi produşii lor de metabolism
(favorizează
propagarea prin dentină
---+
modificări
pulpare: inflamatie / necroză / gangrenă)
• Pentru unele substante medicamentoase utilizate În
tratamentul parodontopatii lor
Cementul - proprietati fizice
■
Grosimea stratului de cement:
Pe secţiune longitudinală, la dinte erupt
şi
funcţional:
· 20 - 60 pm: colet incisivi centrali superiori
· 150 - 200 pm: apex
■ Până
la vârsta de 70 de ani, aceste valori se
pot tripla, deoarece cementul se formează şi
se depune pe tot parcursul perioadei
funcţionale a dintelui pe arcadă
Cementoblaste
Epiteliu
Epiteliu
adamantin
1
adamantin
JSC:
cementul
~
acoperă
smaltul
•
Cement
Cement
Cementul - proprietati chimice
Substanţa anorganică:
■ Masă uscată: 61 o/o din greutate, 31 o/o din volum
■ Formată
din:
de Ca - În formă de cristale de
hidroxiapatită aciculare, cele mai mici din organism
· carbonaţi, fluoruri
·
fosfaţi
■ Prezintă F În concentraţie maximă În raport cu
celelalte ţesuturi mineralizate din organism
■
Resturi fi.ne din alte elemente minerale: Cu,
Fe, Mg, Pb, etc.
Cementul - proprietati chimice
Substanţa organică:
■
■
Matrice fibrilară de natură colagenică
(90o/o: colagen tip I, agregat În fibrile,
care la rândul lor formează fibre; 5o/o:
colagen tip III; fibre de reticulină În
formă de benzi)
t
•
t.~,J ~ ;,"J.ge ~1t1 ~ cemen ar mai conţine:
- hidroxiprolină
- glicină
- alanină
- prolină
,,...,,
jl
Tipurile de cement
■
Morfologia cementului
variază după:
- vârsta pacientului
- stimulii la care este supus în ocluzie
- procese de migrare
fiziologică
a dintelui
Tipurile de cement
■
Clasificare a tipurilor de cement după
topografie, structură şi momen·tul formării:
- du 1pă localizare - radicular
- coronar
- după prezenţa de celule - după conţinutul În f 'ibre - după momentul formării -
celular
acelular
fibrilar
afibrilar
primar
secundar
Tipurile de cement
Anumite tipuri de cement se diferentiază prin:
•
•
•
•
1.
2.
3.
4.
Denumire
Viteză de formare
Compoziţie chimică
Grad de mineralizare
Cement acelular şi afibrilar: CAA
Cement acelular cu fibre extrinseci: CAFE
Cement celular şi acelular cu fibre intrinseci:
CCFI şi CAFI
Cement celular mixt stratificat: CCMS
■ CAA : Cement acelular şi afibrilar -format înaintea
erupţiei
dintelui pe arcadă, prezent la nivelul coletului
dentar, când smalţul este acoperit de cement
■ CAFE: Cement acelular cu fibre extrinseci - în
regiunea cervicală a rădăcinii şi în 1/3 medie
■ CCFI: Cement celular cu fibre intrinseci - în zona
radiculară aeicală, la furcaţia radiculară şi în regiunea
medie a rădacinii
■ CAFI : Cement acelular cu fibre intrinseci - lipsit de
cementocite, în zona apicală şi/sau la nivelul furcaţiei
CCFI, CAFI - rol în orientare şi menţinere în poziţie a
dintelui, rol în repararea pierderilor de substanţă
radiculară de tip resorbţie
a CCSM : Cement celular stratificat mixt -amestec de
CAFE pur şi CAFI/CCFI depuse aleatoriu, prezent în
1/3 apicalăpână În 2/3 din lungimea rădăcinii şi la
furcaţii
Funcţiile cementului
■
Substrat tisular pentru
dentare
ataşarea
ligg. alveolo -
■ Menţinerea relaţiei ocluzale (adaptare
funcţională = compensarea pierderilor prin uzură)
■
Repararea pierderilor de
datorate:
substanţă radiculară
• Traumatisme
• Rezorbtie radiculară externă
• Leziuni osteitice cronice periapicale / peri radiculare
■
Depunere permanentă pe suprafaţa radiculară
peste cementul Îmbătrânit (se păstrează intacte
Iigg. alveolo - dentare şi funcţionalitatea lor)
Hipercementoze = depuneri excesive de
cement reacţional
■
Funcfională:
■
Prin infraso/icitare {inclusiv reducerea
dentare)
■
Senilă {fiziologică):
■
La nivelul furca/ii/or
■
Periapica/ă
■
Posttraumatică (neregulată,
■
Sub
formă
ataşaţi
prin suprasolicitare masticatorie
numărului
în paralel cu atrofia
(până
de fibre alveolo -
parodonţiului
la sudarea / unirea
marginal
rădăcinilor)
: în procese apicale cronice
cu
numeroşi
cementiculi)
de cementiculi (izolaţi, liberi, în cwropierea rădăcinii,
de suprafaţa cementului sau inclavaţi 1n aceasta)
Rezorbţii
cementare
■
Fiziologice: rizaliza dintilor temporari
■ Patologice (reactionale) în:
· Traumatisme ocluzale intense
· Forte supradozate (croşete ale protezelor, aparate ortodontice)
· Transplantări / replantări dentare
• Afectiuni generale:
■ Hipovitaminoze, TBC, Hipotiroidie
■ Determină
dezorganizarea insertiei fibrelor din
ligamentele alveolo - dentare, cu aparitia mobilitătii
dentare
■ Dacă factorii patologici sunt îndepărtati, se poate
produce din nou cementogeneza