smalţ ----!- ---~ dentlnl - - + - - - pulpl dentari cement mucoasl glnglvall os alveolar - -J. Coroana anatomică --------1 Coroana clinică ,-- - - Cemenlum Implicaţii ■ clinice Zone cu risc de carie ■ Apariţia hipersensibilităţii dentinare de colet ■ Dificultăţi În restaurarea leziunilor carioase ale coletului datorită grosimii foarte mici a smalţului, fragilităţii şi structurii sale Rolurile smalţului ■ Neutralizare a presiunilor masticatorii (Rolul aparatului de susţinere a dintelui in alveolă I) ■ Protecţie a ţesutului pulpar faţă de excitaţiile fizice, chimice, electrice din mediul bucal ■ Prin forma sa are un rol activ În procesele funcţionale (favorizează apucarea şi tăierea alimentelor, triturarea şi formarea bolului alimentar) Caracterele fizice ale smaltului I ■ Duritate ■ Rezistentă ■ ' Transluciditate ■ Izolator fată de excitatiile ' ' f izice, chimice, electrice ■ Radioopacitate ■ Vulnerabilitate la atacul acid Caracterele fizice ale smalţului: Duritatea ■ Cel mai înalt grad de mineralizare din organism ■ Singurul ţesut de origine ectodermală care se minera Ii zează ■ 5-8 pe scara Mohs (aproape de diamant = 9) ■ Cea mai mare duritate: la nivelul feţelor ocluzale ■ Cea mai mică duritate: la nivelul straturilor profunde pe suprafeţele proximale ■ Duritate mare -+ probleme deosebite în abordarea manoperelor terapeutice în smalţ Caracterele fizice ale smalţului: Transluciditate Normal este translucid Culoarea smalţului variază de la alb-gălbui la albastru-cenuşiu, în functie de: ■ Grosime ■ Structura arhitectonică a prismelor ■ Compoziţie chimică ■ Grad de mineralizare ■ Vârsta pacientului Reflection due to differences in tooth structure Caracterele fizice ale smalţului: Transluciditate ■ La dinţii cu Înalt grad de mineralizare: aspect def ildeş (alb inte.ns, dens) ■ La cei mai puţin mineralizaţi: alb-albăstrui ■ La persoanele În vârstă: nuanţă mai cenuşie (prin acumulare de coloranţi minerali, precum si prin modificări ale dentinei subiacente) ■ La colet, unde este mai subţire, smalţul Îmbracă o culoare mai gălbuie, datorită dentinei care transpare cu uşurinţă 1 Caracterele fizice ale smalţului: Izolator ■ Faţă de excitanţii fizici, chimici, electrici ■ Transmiterea acestui tip de excitaţii spre interiorul dintelui este favorizată de imperfecţiuni structurale ale smalţului precum : - Hipoplazii - Displazii • - Grosime redusă a smalţului Caracterele chimice ale smalţului ■ Substanţe minerale - 95-96o/o din volum, - 87-91 o/o din greutate ■ Substanţe organice - 0,4o/o din volum - 2o/o din greutate Apa - 3,6o/o din volum (din care 1o/o apa libera) - 7-llo/o din greutate Caracterele chimice ale smalţului: Componenta minerală 90o/o fosfaţi de Ca sub formă de cristale de hidroxiapatită, 3o/o f luorapatită, in rest carbonati, si Iicati, f osfati Hidroxiapatita: Cristal cu lungime O,05-1 micron; cu grosime O,020 ,04 microni; format din 18 ioni minerali; pe secţiune transversala: formă ,V hexagonală Ionii minerali: Constituenţi majori: Ca: 36 ,6-39 ,4 % P: 16 1-18% Carbonat: 1,95 -3 ,66 % K: 1-2% Na, Mg, CI< 1% I Caracterele chimice ale smalţului: Apa ■ legată de moleculele proteice (nu se evaporă 97o/o (cea mai mare parte): apa nici la 800 - 1000° C) ■ 1o/o apa Iiberă, în spaţii le interprismatice, mai ales în apropierea JSD (se evaporă la 200 - 400° C) 6 a Surface Hydroxylapatite (Ca10 (PO4 ) 6 (OH)2 ) nm Crystallites Thickness· 26.3 ~ 2.2 nm W idth: 68.3 ± 13.4 nm ... 'I -·· • • • µm ~ - - - ---l Prisms length: 100-1,000 nm d e Enamel Caractere morfo - funcţiona e: Prismele de smalţ ■ Pe secţiune longitudinală: coloane poliedrice, orientate astfel încât să reziste presiunilor masticatorii In general, de la limita smalt-dentină prismele se îndreaptă radiar spre suprafaţa coronară, dar traiectul lor nu este rectiliniu, ci ondulat Ondulaţii le prismelor fac ca pe o secţiune longitudinală acestea să fie prinse numai pe porţiuni din prisme ~ apariţia unui fenomen optic, vizibil la microscopul cu lumină polarizată: cunoscut ca liniile Hunter-Schreger ■ Benzile clare= parazonii; benzile intunecate = diazonii .. ·- JO\~ Jt ~~ -~-~qif~ ~ ~ ~ • A " :~ -,:,. ·~ "~. ..~-: ~ . Caractere morfo - funcţionale: Substanta organică a smalţului Lamelele smaltului Smocurile Fusurile Caractere morfo - funcţionale: Substanţa organică a smalţului Lamelele smalţului ■ Formaţiuni liniare care străbat smalţul pe toata grosimea sa si uneori pătrund şi în dentină ■ Localizare variabilă - cel mai frecvent cervical/ la nivelul fosetelor ocluzale ■ Pot fi: • Lamele adevărate • Lamele false Oentinoenat11el iu"dion Structuri de suprafata ale smaltului: Fisurile ■ Capul extern al lamelelor ■ Constituie spaţiul de clivaj foarte îngust la suprafaţa smalţului ■ Lungimi variabile: de la 1mm până la jumătate din grosimea smalţului Structuri de su praf aţă ale smalţului: ■ ■ ■ ■ ■ ■ Smalţul aprismatic Porţiunea externă a smalţului ce are o grosime medie de 30 µ Aspect mai omogen, fără prisme net delimitate Frecvenţa maximă la coletul dinţilor, iar cea minimă la nivelul cuspizilor Aspect amorf / pluristratif icat lamelar Ultimul produs de secreţie al ameloblaştilor, înainte de încetarea activităţii lor Mai mineralizat decât restul prismelor Dentina ■ Ţesut dur mineralizat ■ Origine mezodermală ■ Topograf ic: · Reproduce forma exterioară a dintelui la nivel coronar şi radicular · Inconjură camera pulpară & canalul radicular · Acoperită la exterior de: ■ Smalţ - coronar; ■ Cement - radicular. A Mantie dentin and globular dentin DEJ and spindles 8 Odontogenie zone E A Restoration, dead tracts, sclerotic, and reparative dentin ranular layer of dentin - (- ' -~""<,ro I r . ,, I~.: â~ = 'c- 172-~-,;. t ', i:J t, ~ . -f...,; .... _AocMeeNI: t ,- I ~ClhOOI ........... Dentina ■ Culoare galben deschis (se ■ Semitransparentă ■ - modifică cu vârsta) Opacă . ~ Duritate = 5 Mohs (mai mare decât a osului, ma, mica decât a smalţului) ■ Depresibilă, elastică ■ Conductibi litate - amortizare şocuri termică şi electrică > masticatorii decât a smalţului ■ Radioopacă ■ . • Grosime mai mare la temporari dinţii permanenţi decât la cei Culoarea Dentina este alb-gălbuie la dintii temporari şi galben deschis la dintii permanenti. Culoarea dentinei se modifică odată cu Înaintarea În vârstă, devenind mai Închisă, datorită senescentei dentinare, cu mineralizarea canaliculeleor dentinare şi scăderea gradului de transparentă, ce determină virarea culorii dentinei spre galben intens, culoare care transpare prin stratul de smalt subtiat prin uzură fiziologică. Semitransparenta - Opacitatea Dentina este mai putin transparentă decât smaltul Duritatea Duritatea dentinei este egală cu 5 pe scara Mohs, mai mare decât cea a osului dar mai mică decât duritatea smaltului (de 1,6 ori mai dur). Ea descreşte de la jonctiunea amelo-dentinară spre pulpă şi descreşte În orocese oatoloaice. orecum orocesul cari os . ~ (ientin cna111el • Clinic • Cele trei proprietăţi menţionate fac posibilă identificarea momentului În care, În procesul de instrumentare a leziunilor cari oase, se depăşeşte stratul de smalt şi se pătrunde În dentină - caracterizat prin elemente specifice: - aspect mai mat Îin raport cu smalţul, care este lucios - coloraţie mai galbenă şi mai opacă, fată de culoarea albgălbuie, mai deschisă şi mai translucidă a smalţului - tactil, se perc,epe o duritate mai mică decât cea anterioară, instrumentarul devenind mai eficient şi tehnica de lucru mai facilă - de cele mai multe ori, În momentul depăşirii smalţului şi pătrunderii În dentină, apare durerea, ca urmare a secţionării canaliculelor dentinare şi a mişcării lichidului (limfei dentinare) În interiorul acestora. Conductibilitatea termică şi electrică Dentina este mai bună conducătoare de căldură şi electricitate decât smalţul, de aceea : ✓ Clinic este necesară izolarea adecvată a plăgii dentinare În cavităţile de adâncime medie sau profundă ce urmează a fi restaurate . Depresibilitate Dentina prezintă un grad de elasticitate, suportând uşoare defor mări care au o deosebită de importantă pentru amortizarea şocurilor masticatorii exercitate la nivelul smalţului supraiacent, asigurându-i acestuia stabilitate morfologică. Radioopacitate - mai mică decât cea a smalţului şi a osului, dar mai mare decât a cementului . ♦ Clinic: radioopacitatea diferită de a smalţului ne permite să apreciem, dacă procesul carios a ajuns În dentină, profunzimea sa, raportul cu camera pulpară, prezenta unor depuneri de dentină secundară ~ sau terţiară, a căror radioopacitate este diferită de cea a dentinei primare, datorită gradului diferit de mineralizare. '- i•ffHYHMS \j.Exposed Oentin Receding Gong,va Morfologia dentinei: Canaliculele dentinare Dispoziţie: ■ Radiară, divergent de la pulpă joncţiunea amelo-dentinară ■ Circumpulpar: 50-60-75000/mm 2 ■ Medie: 50000/mm ■ 2 Periferic: 15000/mm 2 spre Exposed Dentin Receding Gingiva Mantie dentin :,,___ Pnmary tubule lnterglobular dentln Peritubular dentin Secondary tubule Canaliculus Odontoblast process Periodonloblast space Nerve - -- - Odontoblast Morfologia dentinei: Conţinut: ·Fibre Tomes •Fibre de colagen •Fibre nervoase amielinice Al> •Fluid dentinar Figure 3. Scanning electron micrograph of the control dentin. The arrows indicate the collagen fiber network oft.he peritubular and intertubular dentin showing its normal organization sUITounding the tubule openings (5,000X). Morfologia dentinei: Fibrele nervoase: ■ Amielinice tip A~ ■ Separate de procesul odontoblastic ■ Se extind în tubuli doar pe lungimea lor 10-15o/o din Enamel Air syringe Periodontat tissue Odo111toblasts Morfologia dentinei: Fluidul dentinar: ■ Compoziţie asemănătoare lichidului tisular ■ Presiune hidrostatică de 30mm Hg ■ Secretat de ţesutul pulpar Morfologi a dentinei: ■ Mai putin mineralizată decât cea peri canaliculară ■ Mineralizarea substanţei fundamentale determină prezenţa unor linii: liniile de contur Ebner - striaţii concentrice paralele cu camera pulpară pe secţiune transversală, dispuse la intervale de 4-8 1,1, reprezentând ritmul de creştere diurn si nocturn Morfologia dentinei: ■ Paralel cu camera pulpară şi perpendicular pe canaliculele dentinare, dar la distanţe mai mari se găsesc liniile de contur Owen: zone de substanţă organică mai slab mineralizată - corespund unei perioade de repaus În timpul dezvoltării ■ Pe secţiune transversală apare o linie Owen mai bine exprimată: linia neonatală Prenatal dcnlin Neonatal linu Poslnalal dcnhr • ...,. .-, • ~.... ~ .. \ .),,• ·.,,.,...;.,."' ..••. . )/,,,,,. Morfologia dentinei: ' ■ .... In dentina coronară .... ■ In apropiere de JSD ■ Strat de dentină imperfect mineralizată, cu spatii goale ■ Zonă de minimă rezistentă Morfologia dentinei: " ■ In zona radiculară a dentinei ■ La joncţiunea dentină-cement ■ Zona slab mineralizată, ■ Minimă rezistentă cu spatii goale la atacul carios Enom c l De n tin Cementoenomel jvn c tion I n te rglob vlor dentin Cementvm Tomc!i' gronvlor layer I nterglob vl or dent in T o me s g , onvlot O )' e r Tipurile de dentină ■ Stratul periferic: • Mantaua dentinară ■ Dentina circumpulpară: · • · Dentina primară Dentina secundară Dentina tertiară: - Dentina de reacţie - Dentina de reparaţie ■ Predentina Tipurile de dentina: ■ Aflată ■ ■ ■ ■ ■ ■ la joncţiunea amelo-dentinară Grosime: 7 -30 JJ Formată de către odontoblaşti nepolarizaţi Nu prezintă prelungiri odontoblastice Este mai slab mineralizată Aici coexistă: colagen, molecule amelare, cristale mari de smalţ Radicular - greu de pus in evidentă Tipurile de dentina: ■ Localizată circumpulpar până amelo-dentinară la joncţiunea ■ Prezintă ■ ■ tubuli dentinari ce conţin prelungiri odontoblastice Prezentă la erupţia dinţilor pe arcadă Formarea sa Începe după polarizarea odontoblaştilor ■ Este rezultatul transformarii predentinei În dentină Tipurile de dentina: Dentina secundară ■ Funcţională ■ Se formează menţinere ■ Este o ■ Depusă ■ a & se depune pe vitalităţii dentină pe cu toată perioada de p,ulpare structură regulată suprafaţa internă a d,entinei Ritmul de depunere: 0.5 µm/zi :/ , ,,,, ,........-:: ,I'. / - ♦ --- ~ .. -- .;:a~ , line Secondory dcntin ~..wt_ Pri mory -. ~ dcnlin .. Â ~ , .. ,, .. ~ , .' ,. - - t!..;...,, J • ·~ · :=-,.;,:5•;... - ~ =a.,-.,.. - ,l : - ---:;:: . 4:. -- - ...!S< - - ·-- ~ --.......-. ----- • ;:_•·-.:_.._, - ~-~ . . .. - . ... - --:- '1(7 ~/ ~.~~~~~~a,a=:~ I /. . . , ~ ' s:.;:-.......: I ': -:,,,,, - -=·.. -~ -~ i::6 ~~;:§ii ~::e:--- - , , .. , i~. ~ ~ ~ ., ........,....,:_ ,_ / ~ Zî~ ,...__ = - . ~ JQ.. _ - ~ ? ¼ ~ ......... --- ~ ~ .,, h"::.---:=-..,.·:-xs- -,.;;>--~ . - = ~~ Tipurile de dentină: Dentina terţiară ■ Apare la diverşi apărare ■ ■ ■ ■ stimuli, ca reacţie de a pulpei Caracter amorf Puţine canalicule dentinare, orientate aleator Grad scăzut de mineralizare Poate fi de 2 tipuri: · De · De reacţie reparaţie Tipurile de dentină: Dentina terţiară Dentina de reacţie ■ Este de 2 subtipuri: • Sclerotică: - formată în detrimentul lumenului canaliculului dentinar (prin mărirea fiziologică a procesului de formare a dentinei pericanaliculare); foarte mineralizată, translucidă • Peripulpară: - la interfaţa dentină-ţesut pulpar, pe baza predentinei; este formată de odontoblaşti • _.... \ - ~. ' • • \ ' ~ ' : \, , •• ., • • Tipurile de dentina: Dentina terţiară Dentina de reparaţie ■ Apare după dispariţia odontoblaştilor, ca urmare a progresiei accelerate a procesului carios ■ Produsă de odontoblaşti i de înlocuire (odontoblasti de generaţia a II-a), care iau naştere din preodontoblaşti = celule mezenchimele nediferentiate ■ Poate fi mai mult sau mai puţin mineralizată ■ Nu prezintă canalicule dentinare Tipurile de dentina: Predentina ■ Zona de dentină cea mai apropiată de pulpa dentară ■ Structura particulară, datorită acestei vecinătăţi ■ Bandă Îngustă, eozinofilă ■ Formată din fibre de colagen de origine pulpară şi substanţă fundamentală ■ Fixează uşor sărurile minerale În cadrul procesului de mineralizare , I # ♦' ,I.,.. "" .,. ,-~ t& , - "' I . , '., • ' , , '• \ • f>lllp,a i:;..,._.._ - -~ -,;v ,onJlt> \11rt..un111 \l'(I lf lllJnd Fibre din ligamentul periodontal Cementul - proprietăti ■ Aspect mat - lipsa ■ Permeabilitate fizice translucidităţii crescută fată de smalţ şi dentină ~ • pentru unele substante (favorizează schimburile metabolice cu structurile Învecinate: dentină / desmodontiu) • pentru microorganisme şi produşii lor de metabolism (favorizează propagarea prin dentină ---+ modificări pulpare: inflamatie / necroză / gangrenă) • Pentru unele substante medicamentoase utilizate În tratamentul parodontopatii lor Cementul - proprietati fizice ■ Grosimea stratului de cement: Pe secţiune longitudinală, la dinte erupt şi funcţional: · 20 - 60 pm: colet incisivi centrali superiori · 150 - 200 pm: apex ■ Până la vârsta de 70 de ani, aceste valori se pot tripla, deoarece cementul se formează şi se depune pe tot parcursul perioadei funcţionale a dintelui pe arcadă Cementoblaste Epiteliu Epiteliu adamantin 1 adamantin JSC: cementul ~ acoperă smaltul • Cement Cement Cementul - proprietati chimice Substanţa anorganică: ■ Masă uscată: 61 o/o din greutate, 31 o/o din volum ■ Formată din: de Ca - În formă de cristale de hidroxiapatită aciculare, cele mai mici din organism · carbonaţi, fluoruri · fosfaţi ■ Prezintă F În concentraţie maximă În raport cu celelalte ţesuturi mineralizate din organism ■ Resturi fi.ne din alte elemente minerale: Cu, Fe, Mg, Pb, etc. Cementul - proprietati chimice Substanţa organică: ■ ■ Matrice fibrilară de natură colagenică (90o/o: colagen tip I, agregat În fibrile, care la rândul lor formează fibre; 5o/o: colagen tip III; fibre de reticulină În formă de benzi) t • t.~,J ~ ;,"J.ge ~1t1 ~ cemen ar mai conţine: - hidroxiprolină - glicină - alanină - prolină ,,...,, jl Tipurile de cement ■ Morfologia cementului variază după: - vârsta pacientului - stimulii la care este supus în ocluzie - procese de migrare fiziologică a dintelui Tipurile de cement ■ Clasificare a tipurilor de cement după topografie, structură şi momen·tul formării: - du 1pă localizare - radicular - coronar - după prezenţa de celule - după conţinutul În f 'ibre - după momentul formării - celular acelular fibrilar afibrilar primar secundar Tipurile de cement Anumite tipuri de cement se diferentiază prin: • • • • 1. 2. 3. 4. Denumire Viteză de formare Compoziţie chimică Grad de mineralizare Cement acelular şi afibrilar: CAA Cement acelular cu fibre extrinseci: CAFE Cement celular şi acelular cu fibre intrinseci: CCFI şi CAFI Cement celular mixt stratificat: CCMS ■ CAA : Cement acelular şi afibrilar -format înaintea erupţiei dintelui pe arcadă, prezent la nivelul coletului dentar, când smalţul este acoperit de cement ■ CAFE: Cement acelular cu fibre extrinseci - în regiunea cervicală a rădăcinii şi în 1/3 medie ■ CCFI: Cement celular cu fibre intrinseci - în zona radiculară aeicală, la furcaţia radiculară şi în regiunea medie a rădacinii ■ CAFI : Cement acelular cu fibre intrinseci - lipsit de cementocite, în zona apicală şi/sau la nivelul furcaţiei CCFI, CAFI - rol în orientare şi menţinere în poziţie a dintelui, rol în repararea pierderilor de substanţă radiculară de tip resorbţie a CCSM : Cement celular stratificat mixt -amestec de CAFE pur şi CAFI/CCFI depuse aleatoriu, prezent în 1/3 apicalăpână În 2/3 din lungimea rădăcinii şi la furcaţii Funcţiile cementului ■ Substrat tisular pentru dentare ataşarea ligg. alveolo - ■ Menţinerea relaţiei ocluzale (adaptare funcţională = compensarea pierderilor prin uzură) ■ Repararea pierderilor de datorate: substanţă radiculară • Traumatisme • Rezorbtie radiculară externă • Leziuni osteitice cronice periapicale / peri radiculare ■ Depunere permanentă pe suprafaţa radiculară peste cementul Îmbătrânit (se păstrează intacte Iigg. alveolo - dentare şi funcţionalitatea lor) Hipercementoze = depuneri excesive de cement reacţional ■ Funcfională: ■ Prin infraso/icitare {inclusiv reducerea dentare) ■ Senilă {fiziologică): ■ La nivelul furca/ii/or ■ Periapica/ă ■ Posttraumatică (neregulată, ■ Sub formă ataşaţi prin suprasolicitare masticatorie numărului în paralel cu atrofia (până de fibre alveolo - parodonţiului la sudarea / unirea marginal rădăcinilor) : în procese apicale cronice cu numeroşi cementiculi) de cementiculi (izolaţi, liberi, în cwropierea rădăcinii, de suprafaţa cementului sau inclavaţi 1n aceasta) Rezorbţii cementare ■ Fiziologice: rizaliza dintilor temporari ■ Patologice (reactionale) în: · Traumatisme ocluzale intense · Forte supradozate (croşete ale protezelor, aparate ortodontice) · Transplantări / replantări dentare • Afectiuni generale: ■ Hipovitaminoze, TBC, Hipotiroidie ■ Determină dezorganizarea insertiei fibrelor din ligamentele alveolo - dentare, cu aparitia mobilitătii dentare ■ Dacă factorii patologici sunt îndepărtati, se poate produce din nou cementogeneza