STOMAC ȘI DUODEN – ANATOMIE
STOMAC




ORGAN DE CAPACITATE AL TUBULUI DIGESTIV – situat în hipocondrul stâng + epigastru & interpus între esofag + duoden
RAPORTURI ANATOMICE
o superior  diafragm
o
lateral  splină & ficat
o
posterior  pancreas
o
inferior  marele epiploon
în mod normal  stomacul se poate destinde pt a primi 1 litru / mai mult de alimente ingerate – pe care le pregăteşte pt digestie + absorbţie
JONCȚIUNEA GE
 definită histologic prin tranziţia mucoasei de la epiteliu scuamos la epiteliu columnar

definită funcțional de o zonă de înaltă presiune – cunoscută sub numele de sfincterul esofagian inferior (SEI) (la indivizi sănătoşi – SEI este intraperitoneal & are >2 cm
lungime & rezistă la o presiune > 6 mm Hg)

marcată histologic printr-o modificare a mucoasei de la epiteliul gastric la epiteliu intestinal (celule columnare striate cu celule caliciforme intercalate) & funcţional de o valvă
de 1-3 cm alcătuită din fibre musculare netede (cunoscută sub numele de pilor – care previne refluxul conţinutului duodenal în stomac & alături de pompa antrală controlează
evacuarea gastrică)
stomacul este împărțit în 3 regiuni distincte – pe baza diferenţelor histologice & fiziologice
 PARTEA PROXIMALĂ – FUNDUSUL GASTRIC
joacă un rol crucial în ↑ volumului prin relaxare receptivă – pe măsură ce
n

hrana traversează faringele & esofagul, stimularea vagală provoacă
O
relaxarea fundusului gastric & limiteză creşterile presiunii intragastrice
odată cu acumularea alimentelor
fundusul gastric este locul stimulatorului autonom responsabil pt
zi

iniţierea activităţii motorii gastrice
 PORȚIUNEA DE MIJLOC – CORPUL GASTRIC

conţine cea mai mare parte a celulelor parietale producătoare de acid
Re

clorhidric + celule principale producătoare de pepsinogen + celule enterochromaffin-like (ECL)

corpul gastric este important pt secreţia de HCl + depozitarea conţinutului gastric + mărunţirea alimentelor prin mişcări peristaltice înspre & dinspre pilor
 CEA MAI DISTALĂ REGIUNE – ANTRUL

conține celule G care produc gastrina (dar NU celule parietale !!!)


CELULELE CALICIFORME (CARE SECRETĂ MUCUSUL) SE GĂSESC PE ÎNTREAGA SUPRAFAȚĂ A STOMACULUI
PERETELE STOMACULUI  4 straturi
1. mucoasă  are aspect macroscopic rugos + structură glandulară complexă & este separată de submucoasă prin musculara mucoasei & vascularizația bogată provine din
rețeaua vasculară a submucoasei
2. submucoasă
3. musculară  învelește submucoasa prin 3 straturi de mușchi neted – exterior
longitudinal + mijlociu circular + interior oblic (stimulatorul gastric din fundusul
gastric este localizat în stratul muscular circular)
4. seroasă  acoperă stratul muscular & reprezintă învelișul exterior al stomacului



VASCULARIZAȚIE ARTERIALĂ
o arterele gastrice dreaptă & stângă
o
arterele gastroepiploice dreaptă & stângă
o
arterele gastrice scurte
o
artera gastroduodenală
INERVAȚIA SIMPATICĂ  urmează traiectul vaselor arteriale
INERVAȚIA PARASIMPATICĂ – PRIN NERVII VAGI
 contribuie la producerea de HCI de către masa celulelor parietale & la activitatea
motorie a stomacului – pe măsură ce nervii vagi traversează mediastinul, trunchiul
stâng se roteşte astfel încât acesta intră în abdomen anterior de esofag, în timp ce

n
trunchiul drept se roteşte astfel încât pătrunde în abdomen posterior de esofag
n. vag drept trimite o ramură posterioară spre plexul celiac – din care se desprind
O
nervi către organele cu originea în mezenteron (pancreas + intestin subţire + colon
proximal) & uneori o mică ramură (nervul criminal al lui Grassi) are traiect

zi
posterior de esofag pentru a inerva stomacul
n. vag stâng trimite o ramură hepatică care trece prin ligamentul

sub aceste ramuri – ambii nervi vagi se continuă de-a lungul curburii mici a stomacului & trimit
Re
gastrohepatic & inervează vezica biliară + tractul biliar + ficatul
ramuri laterale care inervează stomacul + ramuri terminale care inervează pilorul (,,picior de cioară")
DUODEN

SEGMENT AL TUBULUI DIGESTIV  situat în mare parte retroperitoneal – de 25-30 cm & leagă stomacul de jejun

o
duodenul transversal
o
duodenul ascendent
în duoden  se deschide ampula lui Vater – situată posteromedial, la nivelul căreia
sunt eliberate enzimele din pancreas & bila din ficat + papila duodenală minoră prin care
canalul pancreatic accesoriu îşi deversează conţinutul
duodenul se continuă cu jejunul la ligamentul lui Treitz – unde intestinul subţire devine
un organ intraperitoneal
duodenul descendent conţine stimulatorul intestinal
duodenul este de asemenea un organ endocrin ce secretă secretină + colecistokinină (CCK) – ca răspuns la acidul gastric & la grăsimile ingerate (aceşti hormoni semnalează
sistemului hepatobiliar pt a descărca bila & pancreasului pt a furniza bicarbonat + enzime digestive – precum tripsina + lipaza + amilaza)
VASCULARIZAȚIE
o artera gastroduodenală  prima ramură a arterei hepatice proprii & se desprinde imediat posterior de bulbul duodenal & se împarte în arcadele pancreaticoduodenale
superioare
o
artera mezenterică superioară – dar există şi alte vase mai mici care contribuie  provine din aorta descendentă & dă naștere unor ramuri arteriale pt arcadele
pancreaticoduodenale inferioare
n


duodenul descendent
O

o
zi

ANATOMIC  împărţit în 4 părți
o bulbul duodenal
Re
