Securitatea și sănătatea în muncă – preocuparea noastră, a tuturor. În avantajul tău. În beneficiul companiilor.
Locuri de muncă
sănătoase prin
MANAGEMENTUL
SUBSTANȚELOR
PERICULOASE
Ghidul campaniei
#EUhealthyworkplaces
www.healthy-workplaces.eu
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
1. Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.1. În ce constă problema?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.2. Ce sunt substanțele periculoase? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.3. De ce este atât de important managementul substanțelor periculoase?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.4. De ce desfășoară EU-OSHA această campanie?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2. Managementul substanțelor periculoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.1. Stabilirea unei culturi a prevenirii riscurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.2. Legislația privind substanțele periculoase. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.3. Evaluarea riscurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
2.4. Soluții practice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
2.5. Unele grupuri de lucrători sunt supuse în mod special riscurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
2.6. Agenții cancerigeni și cancerul profesional. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
3. Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019. . . . . . . . 27
3.1. Despre această campanie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
3.2. Cine poate participa la campanie?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
3.3. Cum vă puteți implica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
3.4. Premiile pentru bune practici din cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase”. . . . . . 30
3.5. Rețeaua noastră de parteneri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.6. Informații și resurse suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Referințe și note. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 3
Ghidul campaniei
1. Introducere
Gestionarea eficace a riscurilor în materie de
securitate și sănătate la locul de muncă aduce
beneficii tuturor celor implicați. Aceasta este
în avantajul lucrătorilor, al societății în general,
precum și în beneficiul companiilor. În special
în cazul pericolelor mai puțin vizibile, protejarea
securității și sănătății lucrătorilor poate fi
considerată o povară. Acest lucru se aplică mai
ales în cazul întreprinderilor mici și mijlocii
(IMM-uri), ale căror resurse sunt limitate. Cu toate
acestea, organizațiile care, pentru a-și proteja
lucrătorii, fac mai mult decât este prevăzut prin
legislație obțin beneficii. Gestionarea activă și
participativă a securității și sănătății, care implică
lucrătorii și beneficiază de un angajament
puternic din partea conducerii face ca o afacere
să fie mai competitivă – de exemplu, prin
reducerea absențelor din motive de boală și prin
îmbunătățirea productivității.
Prezenta broșură este un ghid introductiv al
Campaniei pentru locuri de muncă sigure și
sănătoase 2018-2019, intitulată „Locuri de muncă
sănătoase prin managementul substanțelor
periculoase”, organizată de Agenția Europeană
pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EUOSHA). Obiectivul campaniei constă în creșterea
gradului de conștientizare a riscurilor prezentate
de substanțele periculoase la locul de muncă și
promovarea unei culturi a prevenirii riscurilor în
vederea eliminării și, acolo unde nu este posibil,
a gestionării eficace a acestor riscuri.
1.1. În ce constă problema?
În Europa, lucrătorii din multe locuri de muncă
sunt afectați de expunerea la substanțe
periculoase. În ultimele decenii, unele substanțe,
cum ar fi azbestul (care cauzează boli pulmonare
grave și, în unele cazuri, fatale) și clorura de
vinil (care cauzează cancer hepatic) au fost
interzise, restricționate sau supuse unor controale
de reglementare stricte. Cu toate acestea,
substanțele periculoase reprezintă în continuare
o problemă importantă de securitate și sănătate
la locul de muncă. În cea de a doua ediție
a Sondajului european în rândul întreprinderilor
privind riscurile noi și emergente (ESENER-2)
realizat de EU-OSHA, 38 % din întreprinderi
au raportat prezența la locurile de muncă de
substanțe chimice sau biologice în stare lichidă,
sub formă de vapori sau de pulberi (1).
Conform Sondajului european privind condițiile
de muncă, în 2015, 18 % din lucrătorii intervievați
din UE au raportat că au fost expuși la produse
sau substanțe chimice timp de cel puțin un
sfert din timpul de lucru (2). Aceste cifre nu s-au
modificat aproape deloc din 2000.
Marile întreprinderi folosesc adesea peste 1 000
de tipuri diferite de produse chimice, cum ar fi
vopsele, cerneluri, adezivi și produse de curățare.
Produsele constau, de regulă, într-un amestec
format din mai multe substanțe chimice. Chiar și
întreprinderile mici, precum atelierele de reparat
mașini, pot utiliza un număr similar de produse
chimice. În cazul anumitor sectoare, cum ar fi
industria de construcții, zeci de mii de produse
chimice diferite sunt disponibile pe piață pentru
o gamă largă de operațiuni. În funcție de sarcina
de muncă, un singur lucrător poate intra în
contact chiar și cu sute de substanțe chimice
diferite.
4 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
© EU-OSHA/Marcos Oliveira
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
Substanțele periculoase sunt mai comune decât s‑ar crede
Sectoarele în care întreprinderile au raportat
o prevalență deosebit de mare de substanțe
periculoase în ESENER-2 includ (3):
Agricultură, silvicultură și pescuit
62 %
Industria prelucrătoare
52 %
Construcții, gestionarea
deșeurilor și furnizarea apei și
a energiei electrice
51 %
În plus, apar dovezi că lucrătorii din sectoarele
aflate în creștere, cum ar fi sectorul social
și de asistență medicală, al transporturilor,
al deșeurilor, precum și cei din industria de
reciclare, se pot confrunta cu niveluri crescute
de expunere la substanțe periculoase. În
toate sectoarele există sarcini de lucru
tipice care implică adesea expunerea la
substanțe periculoase, cum ar fi prepararea
alimentelor (cantine, catering etc.), curățenie și
mentenanță. Cu toate acestea, niciun sector nu
este complet lipsit de substanțe periculoase și
este vital ca angajatorii să evalueze riscurile cu
care s-ar putea confrunta lucrătorii lor.
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 5
Ghidul campaniei
Potrivit agenției suedeze pentru
produse chimice, 3 tone de
substanțe periculoase (fără
a include petrolul) au fost
utilizate pe cap de locuitor în
Suedia, în 1996; în 2014, cifra era
de 3,7 tone (4).
1.2. Ce sunt substanțele periculoase?
În contextul acestei campanii, o substanță
periculoasă la locul de muncă este orice
substanță în stare gazoasă, lichidă sau solidă,
inclusiv aerosolii, fumul și vaporii, care prezintă
un risc pentru sănătatea sau securitatea
lucrătorilor (5). (Agenții biologici nu sunt însă
incluși în domeniul de aplicare al subiectului
campaniei.) Sunt incluse produsele chimice
prelucrate, substanțele generate în timpul
procesului, cum ar fi gazele de eșapament diesel
sau praful de silice, precum și substanțele de
origine naturală utilizate în procesele de muncă,
cum ar fi petrolul brut sau praful de făină.
Definiții din
Directiva agenților
chimici
(a) prin „agent chimic” (6) se înțelege orice
element chimic sau compus, în stare pură
sau în amestec, așa cum se găsește în
stare naturală sau așa cum este produs,
utilizat sau eliberat, inclusiv sub formă de
deșeuri, prin orice activitate profesională,
fie că este produs intenționat sau nu, fie
că este plasat pe piață sau nu;
(b) prin „agent chimic periculos” se înțelege:
(i) orice agent chimic care întrunește
criteriile pentru clasificarea ca
periculos în oricare dintre clasele de
pericol fizic și/sau pentru sănătate
prevăzute în Regulamentul (CE)
nr. 1272/2008 […] (7) indiferent
dacă agentul chimic în cauză este
clasificat sau nu în conformitate cu
regulamentul menționat;
(ii) orice agent chimic care, deși nu
întrunește criteriile de clasificare ca
fiind periculos [...] poate prezenta un
risc pentru securitatea și sănătatea
lucrătorilor, din cauza proprietăților
sale fizico-chimice, chimice sau
toxicologice și a modului în care este
utilizat ori este prezent la locul de
muncă, inclusiv orice agent chimic
căruia i s-a atribuit o valoare limită
de expunere profesională potrivit
articolului 3;
(c) prin „activitate care implică agenți
chimici” se înțelege orice activitate în
care sunt utilizați sau se intenționează
să se utilizeze agenți chimici în orice
proces, inclusiv producția, manipularea,
depozitarea, transportul sau evacuarea
sub formă de deșeuri și tratarea, sau care
rezultă dintr-o asemenea activitate.
6 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
Unele substanțe periculoase pot prezenta riscuri
în materie de siguranță, cum ar fi riscul de
foc, explozie sau sufocare. În plus, substanțele
periculoase prezintă, de regulă, mai multe dintre
aceste proprietăți.
©Shutterstock/Daria Cherry
Mai mult, există diferite „căi” prin care lucrătorii
pot fi expuși unor substanțe periculoase. Unele
substanțe pot fi inspirate sau „inhalate”, în
timp ce altele pot să fie absorbite și prin piele.
Lucrătorii care efectuează „muncă în condiții
umede” (cum ar fi utilizarea apei sau a solvenților
care pot afecta bariera naturală de apărare
a pielii) sunt supuși în special riscului care
apare pe această cale de expunere. Substanțele
periculoase pot, de asemenea, să pătrundă în
organism prin ingerare, de exemplu atunci când
lucrătorii mănâncă sau beau la locul de muncă,
deși acest lucru este interzis, atunci când locul
lor de muncă este contaminat sau atunci când
aceștia inhalează particule de pulbere și le înghit.
Munca fizică solicitantă sau căldura pot, de
asemenea, să sporească riscurile prezentate de
substanțele periculoase, putând crește asimilarea
acestora.
Substanțele periculoase pot avea numeroase
diferite tipuri de efecte nocive, unele fiind,
potențial, foarte grave. Efectele nocive cauzate
de substanțele periculoase pot apărea ca urmare
a unei singure expuneri scurte, a expunerii de
lungă durată sau a acumulării pe termen lung
a substanțelor în organism. Acestea includ:
••
••
Printre substanțele care pot avea efecte nocive
pe termen lung asupra sănătății lucrătorilor se
numără agenții cancerigeni, care se regăsesc
în numeroase situații de muncă. Abordarea
riscurilor prezentate de aceste substanțe este
o prioritate pentru Uniunea Europeană (UE) în
temeiul Cadrului său strategic privind securitatea
și sănătatea în muncă (SSM) 2014-2020 (8).
efecte asupra sănătății pe termen lung, de
exemplu boli respiratorii (cum ar fi astm,
rinită, azbestoză și silicoză), efecte nocive
asupra organelor interne, inclusiv asupra
creierului și sistemului nervos, precum și
cancere profesionale (de exemplu, leucemie,
cancer pulmonar, mezoteliom și cancer al
cavității nazale);
efecte asupra sănătății care pot fi acute
sau pe termen lung, cum ar fi otrăvirea,
bolile de piele, probleme ale sistemului de
reproducere și malformații congenitale,
precum și alergii.
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 7
Ghidul campaniei
1.3. De ce este atât de important managementul substanțelor periculoase?
În întreaga UE, există o legislație în vigoare
privind substanțele periculoase la locul de muncă.
Cu toate acestea, cea mai recentă campanie
de inspecție privind substanțele periculoase
a Comitetului inspectorilor de muncă principali
(SLIC) a arătat că întreprinderile încă se confruntă
cu dificultăți serioase în ceea ce privește
combaterea riscurilor prezentate de aceste
substanțe (9). Chiar și substanțele interzise, cum ar
fi azbestul, prezintă în continuare un risc pentru
lucrători în unele sectoare, întrucât azbestul
este încorporat în numeroase clădiri, aparate și
materiale.
nu se cunosc la momentul actual (cum ar fi
imprimarea 3D) și de substanțe recunoscute ca
fiind perturbatori endocrini (care influențează
întregul sistem endocrin și dăunează sănătății
reproducerii, cauzează malformații congenitale și
contribuie la apariția obezității și a diabetului).
©EU-OSHA/Stanislaw Pyte
În plus, apar noi provocări pentru managementul
substanțelor periculoase la locul de muncă, cum
ar fi în domeniul locurilor de muncă ecologice
(producția de bioenergie, noi tipuri de stocare
a energiei), și în ceea ce privește utilizarea de
materiale inovatoare (de exemplu, nanomateriale),
de tehnologii cu riscuri pentru sănătate care
O proporție ridicată de boli
profesionale incluse în anexele
la lista europeană de boli
profesionale este cauzată
de expunerea la substanțe
periculoase (10).
8 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
© Shutterstock/Pressmaster
STUDIU DE CAZ:
UN CAZ DE ASTM PROFESIONAL SEVER CARE AR FI PUTUT FI
PREVENIT
Se presupune adesea că „substanțele periculoase”
se referă doar la substanțele chimice periculoase.
Cu toate acestea, cazul unei bucătărese de la
o școală (11) care a primit despăgubiri substanțiale
după ce a dezvoltat probleme respiratorii grave
ca urmare a lucrului cu făina arată că toate
tipurile de substanțe pot fi periculoase în anumite
situații. Aceasta demonstrează, de asemenea, cât
de mari pot fi costurile atunci când riscurile nu
sunt recunoscute și lucrătorii nu sunt protejați de
substanțe periculoase la locul de muncă.
Lucrătoarea în cauză era o femeie în vârstă de
46 de ani, bucătăreasă la o școală, care avea
ca sarcină amestecarea aluatului pentru pâine
folosind un mixer mare într-o bucătărie mică și
prost ventilată. Nu s-a luat nicio măsură pentru
a o proteja de riscurile prezentate de inhalarea
pulberii de făină. Femeia a dezvoltat probleme
respiratorii atât de grave încât abia mai putea să
meargă și trebuia să doarmă în poziție verticală.
Aceasta a fost diagnosticată cu astm sever.
Cu ajutorul sindicatului, lucrătoarea a depus
o cerere de despăgubire. Consiliul local, care
se ocupa de conducerea școlii, a recunoscut că
nu luase măsurile necesare pentru a o proteja.
Consiliul a fost răspunzător pentru plata daunelor
în valoare de 200 000 de lire sterline.
Consecințele pe termen lung pentru lucrătoare
au fost grave: a trebuit să se pensioneze anticipat,
iar traiul său a fost grav limitat de problemele
respiratorii.
Notă: În ultimii ani, mai multe state membre ale
UE au dezvoltat modele de bune practici pentru
prevenirea eficace a astmului brutarului.
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 9
Ghidul campaniei
1.4. De ce desfășoară EU-OSHA
această campanie?
Substanțele periculoase se află de decenii întregi
pe agenda politică privind SSM în UE și în statele
membre. Cu toate acestea, ele reprezintă un
domeniu de securitate și sănătate în muncă în
care conștientizarea varietății riscurilor posibile și
a modalităților de a le aborda este încă scăzută.
O neînțelegere comună este aceea că doar
substanțele chimice prelucrate – sau chiar
substanțele chimice care au un miros puternic sau
efecte periculoase care se manifestă imediat –
sunt substanțe periculoase. Multe substanțe
periculoase la care sunt expuși lucrătorii, cum ar
fi emisiile de gaze de eșapament diesel, vaporii și
pulberile de sudură, sunt generate de procesele
de muncă. Altele, cum ar fi azbestul, petrolul brut
și praful de cereale, provin din surse naturale.
În egală măsură, unele componente alimentare
sau produse farmaceutice pot, de asemenea, să
prezinte riscuri pentru lucrători.
Este posibil ca aceste substanțe periculoase să
nu prezinte etichete cu simboluri de pericol și
ca informațiile de pe fișele cu date de securitate
prevăzute de legislația privind substanțele
chimice să nu fie disponibile. Prin urmare,
în astfel de cazuri, angajatorii vor trebui să
caute alte surse de informații, cum ar fi ghiduri
sectoriale sau instrucțiuni în materie de securitate
și sănătate de la furnizori. De asemenea,
conștientizarea riscurilor prezentate de aceste
substanțe s-ar putea să fie scăzută.
De fapt, lucrătorii dintr-o gamă largă de locuri
de muncă pot fi expuși unei varietăți imense
de substanțe periculoase la locurile de muncă
din zilele noastre. În 2017, în jur de 129 000 de
substanțe au fost clasificate în conformitate cu
Regulamentul privind clasificarea, etichetarea
și ambalarea (CLP) (13). Tot în 2017, în luna mai,
peste 10 000 de substanțe au fost înregistrate
în Spațiul Economic European în temeiul REACH
[Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea,
autorizarea și restricționarea substanțelor
chimice (14)], dintre care aproape 40 % erau
produse sau importate în volume de peste 100 de
tone (15). În plus, aproximativ 5 000 de substanțe
au fost notificate în temeiul legislației anterioare
privind substanțele chimice (16). Cu toate acestea,
trebuie avut în vedere faptul că REACH nu
cuprinde substanțele periculoase care sunt
generate în timpul operațiunilor de lucru, cum ar
fi pulberile sau produșii de combustie.
Concepțiile greșite despre natura și prevalența
expunerilor la locul de muncă la substanțele
periculoase îi pot determina pe angajatori și
pe lucrători să creadă în mod eronat că, pentru
întreprinderile lor, combaterea expunerilor nocive
nu este relevantă.
O altă concepție larg răspândită, dar greșită,
este că utilizarea substanțelor periculoase
a scăzut. Este adevărat că multe expuneri nocive
bine-cunoscute (de exemplu, la policlorbifenil,
azbest și mercur) au fost reduse semnificativ
datorită inițiativelor politice, legislației, presiunii
publice și măsurilor din partea întreprinderilor
și a partenerilor sociali. Cu toate acestea,
există multe substanțe periculoase mai puțin
cunoscute (12).
10 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
© Shutterstock/Diego Cervo
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
Prin urmare, există o nevoie clară de a spori
gradul de conștientizare cu privire la prevalența
substanțelor periculoase, importanța
managementului lor corespunzător și cele mai
bune metode pentru a face acest lucru. Campania
„Locuri de muncă sigure și sănătoase” 2018-2019
urmărește să răspundă acestei necesități.
Mai mult, efectuarea de evaluări efective ale
riscurilor de expuneri profesionale la substanțe
periculoase poate părea o sarcină complicată,
fiind considerată un subiect relativ complex.
Există o mare varietate de ghiduri disponibile
pentru a sprijini întreprinderile în managementul
substanțelor periculoase. Cu toate acestea,
volumul de materiale și gama largă de surse
pot genera o anume nesiguranță în rândul celor
responsabili de gestionarea riscurilor în ceea
ce privește sursele de informare. Prin urmare,
această campanie urmărește să îmbunătățească
conștientizarea și accesul la soluțiile practice și
ghidurile cele mai relevante și aplicabile la scară
largă, precum și diseminarea exemplelor de bune
practici.
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 11
Ghidul campaniei
2. Managementul substanțelor periculoase
legate de securitate și sănătate. De asemenea,
angajatorii trebuie să îi încurajeze pe lucrători să
se protejeze, să discute despre experiențele lor și
să abordeze problemele comune (18).
Gestionarea eficace a expunerilor profesionale
la substanțe periculoase este posibilă doar dacă
toate persoanele de la locul de muncă sunt bine
informate cu privire la riscuri și la măsurile care
pot fi luate pentru a le preveni. Un factor major
de succes în prevenirea accidentelor și a stărilor
proaste de sănătate la locul de muncă este
crearea unei culturi a prevenirii riscurilor, în care
toată lumea înțelege că securitatea și sănătatea
sunt importante pentru întreaga organizație.
Atunci când la locul de muncă există o cultură
a prevenirii, managementul substanțelor
periculoase este integrat în gestionarea
sistematică, rațională și participativă a SSM.
Obligațiile legale sunt, bineînțeles, îndeplinite,
dar, în plus, prevenirea efectelor nocive asupra
lucrătorilor este un aspect intrinsec al modului în
care întreprinderea își organizează activitatea și al
proceselor care sunt utilizate pentru a desfășura
activitatea.
Acest lucru înseamnă că angajatorii trebuie să
ia măsuri pentru a-i implica activ pe lucrători în
procesele de gestionare a SSM. Legislația UE le
impune angajatorilor (17) să îi implice pe lucrători
în procesul de evaluare a riscurilor, să le furnizeze
informații cu privire la substanțele la care ar
putea fi expuși și la rezultatele supravegherii
sănătății și ale măsurătorilor de la locul de muncă
și să le ofere instructaj cu privire la aspectele
În următoarele secțiuni, vom analiza legislația
relevantă, precum și unele măsuri-cheie și soluții
practice care sunt disponibile pentru prevenirea
riscurilor prezentate de substanțele periculoase.
© EU-OSHA/Jim Holmes
2.1. Stabilirea unei culturi a prevenirii
riscurilor
12 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
© EU-OSHA/Filip De Smet
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
Cum pot interacționa factorii de risc
În ceea ce privește locurile de muncă nou
apărute, de exemplu în cazul economiei
ecologice, riscurile obișnuite legate de
substanțele periculoase se manifestă
adesea sub forme noi (19).
Ar putea fi necesare abordări speciale
în ceea ce privește prevenirea, care
iau în considerare riscurile combinate.
De exemplu, lucrările de reparații la
paletele de turbine din parcurile eoliene
implică expunerea la solvenți, pulberi
și ingrediente periculoase din rășini și
adezivi, precum și lucrul la înălțime, în
condiții meteorologice schimbătoare și în
spații înguste.
Prin urmare, măsurile de prevenire care
ar putea fi utilizate de obicei pentru
a evita expunerile, cum ar fi ventilația
locală prin aspirație, pot fi greu de aplicat,
iar procedurile de lucru trebuie să țină
cont de faptul că lucrătorii pot utiliza
alte dispozitive, cum ar fi cabluri sau
echipament de protecție respiratorie
pentru spațiile înguste.
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 13
Ghidul campaniei
2.2. Legislația privind substanțele
periculoase
Toate persoanele implicate în managementul
substanțelor periculoase la locurile de muncă
trebuie să cunoască cadrul legislativ cu privire la
substanțele periculoase în UE (20).
Cea mai relevantă legislație dintre toate este
legislația privind SSM care vizează în mod precis
protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor de
securitate și sănătate în general, precum și
împotriva substanțelor periculoase la locul de
muncă (de exemplu, Directiva-cadru privind
SSM, care stabilește principiile de bază, Directiva
agenților chimici, Directiva agenților cancerigeni
și directivele privind valorile-limită). Aceasta
stabilește responsabilitatea angajatorilor
de a asigura securitatea și sănătatea la locul
de muncă. Prin transpunerea sa în legislația
națională, legislația UE privind SSM le impune
angajatorilor să efectueze evaluări ale riscurilor în
cazul tuturor riscurilor de securitate și sănătate,
inclusiv pentru riscurile prezentate de substanțele
periculoase (vezi secțiunea 2.3).
„[...] angajatorul stabilește mai
întâi dacă la locul de muncă
este prezent vreun agent chimic
periculos. În caz afirmativ,
angajatorul evaluează riscul
pentru securitatea și sănătatea
lucrătorilor, care decurge din
prezența agenților chimici
respectivi.”
Articolul 4 din Directiva agenților
chimici
Legislația prevede, de asemenea, o ierarhie
specifică a măsurilor de prevenire, pe
care angajatorii sunt obligați prin lege să
o respecte. Eliminarea riscurilor se află în vârful
ierarhiei. Aceasta este urmată de substituirea
substanțelor periculoase cu substanțe mai
puțin periculoase sau cu materiale mai sigure
sau substituirea unui proces cu unul care nu
este periculos sau este mai puțin periculos.
Urmează măsurile tehnice, apoi măsurile de
organizare și, în cele din urmă, măsurile de
protecție individuală (inclusiv utilizarea de
echipament individual de protecție – EIP).
Această ierarhie este adesea numită principiul
STOP:
••
••
••
••
Substituire
măsuri Tehnice
măsuri de Organizare
măsuri de Protecție individuală (21).
Scopul este acela de a se asigura că riscurile
sunt abordate la sursă și de a face ca măsurile
colective – și anume, măsurile care protejează
un grup de lucrători într-un mod sistematic –
să fie principala prioritate. Este important ca
angajatorii să conștientizeze faptul că, în cazul
agenților cancerigeni, se aplică măsuri mult
mai stricte (vezi secțiunea 2.6). Statele membre
au dreptul să aplice reglementări suplimentare
sau mai detaliate sau mai stricte decât cele
care sunt prevăzute în principiile generale ale
directivelor UE privind SSM. În consecință, este
esențial ca angajatorii să consulte legislația
națională relevantă privind SSM.
Valorile-limită de expunere profesională
cu caracter obligatoriu (care trebuie să fie
respectate) și indicativ (care indică ceea
ce trebuie realizat) pentru substanțele
periculoase sunt prevăzute, de asemenea, în
directivele europene privind SSM. Limitele de
expunere profesională (LEP) pentru substanțe
periculoase constituie informații importante
pentru evaluarea și gestionarea riscurilor.
Majoritatea statelor membre ale UE își stabilesc
propriile LEP, care includ, de regulă, mai multe
substanțe decât directivele UE. Cu toate
acestea, LEP au fost stabilite doar pentru un
număr limitat de substanțe care sunt utilizate
la momentul actual la locul de muncă.
14 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
Alte regulamente și orientări cuprind aspecte
specifice precum producția, furnizarea,
transportul și etichetarea substanțelor
periculoase, acestea fiind adesea relevante, de
asemenea, pentru locul de muncă. De exemplu,
legislația REACH și Regulamentul CLP au drept
scop asigurarea disponibilității informațiilor care
sunt vitale pentru evaluarea riscurilor la locul
de muncă. Acestea le impun producătorilor și
furnizorilor de produse chimice să se asigure
că sunt furnizate etichete de siguranță,
pictograme de pericol și fișe cu date de securitate
standardizate. Acestea furnizează informații
privind proprietățile substanțelor și pericolele
asociate acestora, precum și indicații privind
depozitarea, manipularea și prevenirea riscurilor.
Regulamentele REACH și CLP au introdus unele
modificări care au legături semnificative cu
legislația privind SSM, de exemplu:
••
••
••
informații noi în fișele cu date de securitate
(date din rapoarte de securitate chimică,
scenarii de expunere, utilizările prevăzute);
restricționarea și necesitatea de autorizare
a utilizării anumitor substanțe;
noi cerințe de clasificare și etichetare,
inclusiv simboluri și etichete de pericol noi.
Ca parte a campaniei „Locuri de muncă sigure
și sănătoase” 2018-2019, EU-OSHA urmărește să
promoveze conștientizarea acestor modificări
și a implicațiilor lor pentru managementul
substanțelor periculoase la locul de muncă.
Aceasta se va realiza prin difuzarea informațiilor
privind instrumentele și ghidurile care sprijină
evaluarea și managementul riscurilor în
materie de SSM, precum și substituirea, și prin
îmbunătățirea accesului la resurse care furnizează
informații privind substanțele periculoase.
măsuri
Organizatorice
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 15
© Sven Hoppe/Fotolia
Ghidul campaniei
Unele directive și regulamente-cheie ale UE
Directiva 89/391/CEE (Directiva-cadru privind SSM)
a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea
îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă – „Directiva-cadru”
Directiva 98/24/CE (Directiva agenților chimici)
a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva
riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă
Directiva 2004/37/CE (Directiva agenților cancerigeni si mutageni)
a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor
împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă
Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 (Regulamentul REACH)
al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea,
evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției
Europene pentru Produse Chimice
Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (Regulamentul CLP)
al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea
și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor
67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006
Există, de asemenea, regulamente și directive care vizează grupuri specifice de substanțe
periculoase la locul de muncă și care stabilesc valori-limită indicative de expunere la locul de
muncă.
https://osha.europa.eu/ro/safety-and-health-legislation
16 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
2.3. Evaluarea riscurilor
Astfel, după cum prevede în mod clar legislația
atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor
membre, evaluarea riscurilor la locul de muncă
reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru
prevenirea cu succes a acestora.
În desfășurarea evaluării oricăror riscuri generate
de substanțele periculoase prezente la locul de
muncă, angajatorii trebuie să ia în considerare:
••
••
••
••
••
••
••
••
proprietățile lor periculoase;
posibilitatea eliminării sau a substituirii
acestora;
informațiile privind securitatea și sănătatea
care trebuie să fie puse la dispoziție de
către furnizor (de exemplu, fișele cu date de
securitate relevante);
nivelul, tipul și durata expunerii și numărul
de lucrători expuși;
circumstanțele activității care implică aceste
substanțe, inclusiv cantitatea;
orice valori-limită de expunere profesională
sau valori-limită biologice;
efectele măsurilor de prevenire; și
concluziile rezultate în urma oricărui proces
de supraveghere a sănătății deja întreprins.
Pentru IMM-uri în special, este util ca procesul de
evaluare a riscurilor să fie segmentat pe etape,
ceea ce îl face mai ușor de gestionat. O evaluare
a riscurilor în cazul substanțelor periculoase
trebuie să includă:
1. întocmirea unui inventar al substanțelor
periculoase la locul de muncă și al celor
generate de procesele de muncă;
2. colectarea de informații (pentru produsele
chimice din fișele cu date de securitate, de
exemplu) privind efectele nocive pe care
aceste substanțe le pot cauza și măsurile
de prevenire recomandate de furnizori
și de producători sau în ghiduri. Aceste
informații trebuie utilizate, de asemenea,
pentru a-i informa și instrui pe lucrători și
pentru a elabora instrucțiuni la locul de
muncă pentru procese și pentru manipularea
substanțelor;
3. evaluarea expunerii la substanțele
periculoase identificate, analizând tipul,
intensitatea, durata, frecvența și condițiile
în care s-a produs expunerea lucrătorilor,
inclusiv efectele combinate ale substanțelor
periculoase utilizate împreună, precum și
riscul aferent;
4. elaborarea unui plan de acțiune. Acesta
trebuie să cuprindă etapele de urmat, în
ordinea priorității lor, pentru a reduce
riscurile la care sunt expuși lucrătorii și
trebuie să specifice cine, cum și până la ce
dată trebuie să realizeze fiecare etapă. În
unele țări, pentru operațiunile standard de
lucru precum șpăcluirea, pomparea, forarea,
polizarea sau sudarea, sunt disponibile
informații practice privind tehnici de control
testate (indicații directe sau fișe de orientare
pentru control) (22);
5. luarea în considerare a tuturor lucrătorilor
care ar putea fi expuși în mod deosebit unui
risc și specificarea măsurilor care trebuie
luate pentru protejarea acestora, precum și
a oricăror nevoi suplimentare în materie de
instruire și informații;
6. luarea în considerare a lucrătorilor care
ar putea fi expuși atunci când desfășoară
lucrări de mentenanță sau de reparații sau
în mod accidental, de exemplu la produse
intermediare într-un proces de producție
chimică care este, de regulă, închis. Lucrătorii
trebuie să știe cu cine să ia legătura dacă
lucrurile iau o întorsătură nefericită, precum
și cum să se protejeze în cazul unui incident;
7. evaluarea riscurilor trebuie să fie revizuită și
actualizată periodic.
Evaluarea eficace a riscurilor și prevenirea
acestora impun angajatorilor să fie, atât ei înșiși,
cât și lucrătorii lor, permanent bine informați
și instruiți. Lucrătorii trebuie, de asemenea, să
fie consultați cu privire la evaluarea riscurilor,
precum și în cazul în care există modificări
în ceea ce privește substanțele, produsele și
procesele de muncă implicate în slujbele lor. În
plus, mai multe instrumente au fost elaborate de
statele membre și de alți actori pentru a sprijini
întreprinderile să efectueze evaluările de risc.
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 17
Ghidul campaniei
Instrumente utile pentru efectuarea evaluărilor riscurilor și pentru identificarea de recomandări
privind măsurile de prevenire
Instrument
Instrumentul electronic
al EU-OSHA „Locuri
de muncă sănătoase
prin managementul
substanțelor
periculoase”
Țara
Obiectivul
La nivelul UE
•• Instrument practic pentru a contribui la gestionarea riscurilor prezentate de substanțele periculoase la
locul de muncă
•• Interactiv și ușor de utilizat
•• Oferă măsuri practice pentru a elimina și a reduce la minimum riscurile
https://eguides.osha.europa.eu/dangerous-substances/
Platforma OiRA
a EU-OSHA
La nivelul UE
COSHH Essentials
(Controlul substanțelor
periculoase pentru
sănătate) și e-COSHH
Regatul Unit
al Marii Britanii, diseminat
însă la scară
largă
GISBAU și GISCHEM
Germania
Stoffenmanager
Țările de Jos
EMKG (Easy-to-Use
Workplace Control
Scheme for Hazardous
Substances – Schemă
de control la locul de
muncă ușor de utilizat
pentru substanțele
periculoase)
Germania
KemiGuiden
Suedia
SEIRICH
Franța
•• Platformă web care oferă acces gratuit la instrumente interactive și sectoriale de evaluare a riscurilor
•• Unele instrumente OiRA vizează riscurile prezentate de substanțele periculoase, în funcție de sectorul
în cauză
•• Multe dintre aceste instrumente sunt disponibile în diverse limbi
https://oiraproject.eu/ro
•• O abordare simplă, pe etape, a evaluării riscurilor și a factorilor care contribuie la o abordare de control
adecvată
•• Utilizează matrice de risc pentru a identifica controalele adecvate
•• Oferă abordări de control generale și ghiduri specifice sarcinilor
http://www.hse.gov.uk/coshh/essentials/coshh-tool.htm
Fișe de indicații directe:
http://www.hse.gov.uk/coshh/essentials/direct-advice/index.htm
•• Pentru industria construcțiilor, a substanțelor chimice, a metalelor și pentru alte industrii
•• Bază de date completată de coduri de produs pentru grupe de substanțe utilizate în comun
•• Link către o platformă pentru schimbul de fișe cu date de securitate
http://wingisonline.de/
http://www.gischem.de/index.htm
•• Pentru diverse tipuri de întreprinderi
•• Structurează cunoștințele și informațiile relevante
•• Interactiv
•• Disponibil în șase limbi
•• Include un model de expunere cantitativă larg acceptat
https://stoffenmanager.nl/
•• Orientări practice pentru gestionarea riscurilor
•• Asistență pentru IMM-uri
•• Transpune informațiile din fișele cu date de securitate și de la locurile de muncă în măsuri practice de
reducere a riscurilor
http://www.baua.de/en/Topics-from-A-to-Z/Hazardous-Substances/EMKG/EMKG_content.html
•• Pentru firme mici
•• Instrument interactiv
•• Oferă sfaturi personalizate privind evaluarea și controlul riscurilor, pe baza răspunsurilor la întrebări
privind situația societății
www.kemiguiden.se
•• Instrument interactiv
•• Permite o abordare personalizată, ținând seama de diferite niveluri de experiență și de complexitate
•• Oferă sfaturi personalizate privind evaluarea și controlul riscurilor, pe baza răspunsurilor la întrebări
privind situația societății
http://www.seirich.fr/seirich-web/index.xhtml
18 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
recomanda soluții pentru sarcinile de lucru tipice
sau pentru o ocupație sau un sector anume.
O mare varietate de ghiduri și numeroase
instrumente practice sunt disponibile pentru
a contribui la abordarea substanțelor periculoase.
Instituțiile și autoritățile publice, asociațiile
industriale și sindicatele au elaborat diverse
instrumente și materiale de orientare cu
obiectivele specifice de a susține întreprinderile
în acest domeniu și de a sprijini autoritățile în
vederea aplicării legislației relevante. Acestea
variază de la indicații generale la cele mai
specifice. De exemplu, acestea pot viza luarea
deciziilor cu privire la substituire sau pot
Ca parte a Campaniei „Locuri de muncă sigure și
sănătoase” 2018-2019, EU-OSHA a strâns laolaltă
o serie de astfel de instrumente, materiale de
orientare și exemple de bune practici, inclusiv
materiale audiovizuale, pe site-ul web al
campaniei (https://healthy-workplaces.eu/).
Acestea includ resurse pentru sprijinirea
inspectoratelor de muncă, a IMM-urilor și
a reprezentanților lucrătorilor, printre multe
altele, astfel încât se recomandă accesarea
site-ului pentru a afla mai multe despre aceste
materiale puse la dispoziție.
© Shutterstock/Dagmara_K
2.4. Soluții practice
Bune practici: Eliminarea
Sudura și îmbinarea țevilor din locuințe
expun sudorii la substanțe periculoase
din cauza vaporilor eliberați. Sudarea
și îmbinarea pot fi însă eliminate prin
utilizarea unui instrument de presare
a țevilor, un graifăr special care îmbină
țevile la presiune ridicată. Avantajele
suplimentare, precum viteza și ușurința
acestei noi soluții, au fost cruciale pentru
adoptarea sa rapidă și au contribuit la
transformarea acestei tehnici noi într-un
succes.
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 19
Ghidul campaniei
STUDIU DE CAZ
SUBSTITUIREA UNUI DEZINFECTANT ÎN
SECTORUL DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ
Un cămin pentru persoanele vârstnice din
Spania utiliza un dezinfectant pentru a curăța
camerele pacienților decedați. Acesta conținea,
printre alte substanțe, triclosan și 2-butoxietanol,
iritanți potenți și toxici. Unul dintre lucrătorii care
utilizau produsul suferea de iritarea gâtului și de
probleme respiratorii.
Reprezentantul sindicatului lucrătorilor a fost
informat despre situație, iar departamentul
regional de securitate și sănătate al sindicatului
le-a explicat problema angajatorilor. Sindicatul
regional a început apoi să caute alternative cu
ajutorul Institutului pentru muncă, mediu și
sănătate al sindicatului spaniol (ISTAS).
Au fost evaluate mai multe alternative și s-a luat
decizia de a înlocui dezinfectantul cu un produs
pe bază de clorură de didecildimetilamoniu
și alcooli etoxilați. Alternativa nu era lipsită
de riscuri și a trebuit să fie utilizată folosind
metode de protecție adecvate. Cu toate acestea,
riscurile prezentate de alternativă erau mai puțin
semnificative. Un alt beneficiu a fost acela că
produsul înlocuitor aducea mai puține daune
mediului.
Substituire
20 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
2.5. Unele grupuri de lucrători sunt
supuse în mod special riscurilor
Toți lucrătorii trebuie să fie protejați în mod egal
de riscurile cauzate de substanțele periculoase.
Cu toate acestea, sensibilitatea deosebită sau
condițiile speciale unor grupuri de lucrători
ar putea fi trecute cu vederea și aceștia pot,
prin urmare, să fie mai expuși riscului. Riscul
poate fi mai ridicat deoarece lucrătorii sunt
lipsiți de experiență, nu poartă uniforme sau
sunt mai vulnerabili din punct de vedere fizic,
sau pentru că își schimbă frecvent locurile de
muncă, sau lucrează în sectoare unde gradul
de conștientizare a problemei este scăzut, sau
datorită unei sensibilități fiziologice mai mari, sau
diferite (de exemplu, în cazul tinerilor ucenici sau
al diferențelor dintre bărbați și femei).
Grupurile expuse unor riscuri deosebite pot
include femei, tineri lucrători, lucrători migranți
și lucrători care este mai puțin probabil să fi
primit instructaj și informații (de exemplu,
lucrători subcontractați sau temporari și cei care
lucrează în economia informală). Sectoarele în
care aceste grupuri de lucrători sunt expuse
adesea la substanțe periculoase includ sectorul
agricol și horticol, al construcțiilor, al gestionării
deșeurilor, al transporturilor, al coafurii, al
serviciilor de curățare profesională, al sănătății și
asistenței sociale, precum și sectorul hotelier, al
restaurantelor și al alimentației publice. În plus,
expunerile lucrătorilor cu anumite ocupații, de
exemplu curățare și mentenanță, gestionarea
deșeurilor și a apelor reziduale sau servicii
de urgență și salvare variază și sunt adesea
imprevizibile.
Nevoile specifice ale acestor lucrători trebuie
luate în considerare atunci când se evaluează
riscurile prezentate de substanțele periculoase
la un loc de muncă (23), precum și atunci când se
stabilesc măsurile de prevenire. De exemplu, este
important ca lucrătorii să aibă acces la rezultatele
evaluărilor riscurilor, să li se ofere instructaj și să li
se asigure participarea la deciziile privind modul
de gestionare a riscurilor.
Este esențial ca riscurile la care sunt expuși acești
lucrători să nu fie subestimate și, de asemenea,
la fel ca în cazul altor lucrători, principiile
evaluării riscurilor, substituirii și eliminării să fie
aplicate, iar ierarhia măsurilor de prevenire să
fie respectată. Sunt disponibile ghiduri pentru
întreprinderi care angajează membri din grupuri
vulnerabile, de exemplu Setul de instrumente al
Autorității pentru sănătate și securitate în muncă
din Regatul Unit pentru gestionarea securității și
sănătății lucrătorilor migranți (24).
Cifrele naționale indică faptul că
lucrătorii cu vârste sub 25 de ani
sunt expuși la substanțe cancerigene
mai mult decât orice altă grupă de
vârstă (25).
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 21
Ghidul campaniei
STUDIU DE CAZ
LUCRĂTOARELE – GHID PENTRU ASIGURAREA CARACTERULUI
CORESPUNZĂTOR AL ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE
PROTECȚIE
Adaptarea limitată a EIP la unele grupuri,
în special femei, reprezintă o problemă
critică în materie de securitate și sănătate în
muncă (26) (27) (28).
Echipamentul individual de protecție, cum ar fi
aparatele de respirat, cablurile pentru prevenirea
căderilor, încălțămintea de protecție, mănușile,
căștile și ochelarii de protecție, poate fi prea
mare pentru multe femei. Acest fapt prezintă atât
pericole pentru sănătate atunci când aparatele
de respirat nu protejează în mod corespunzător
împotriva substanțelor chimice, cât și pericole
pentru siguranță în cazul în care îmbrăcămintea
și mănușile largi se agață în utilaje. Multe femei
pot găsi incomod echipamentul care nu le vine
bine și nu îl poartă, expunându-se pericolelor de
accidentare.
Pentru a aborda această problemă specifică, sunt
disponibile o serie de documente orientative:
Asociația pentru prevenirea accidentelor
industriale (Industrial Accident Prevention
Association) și Direcția pentru femei din Ontario
(Ontario Women’s Directorate) au elaborat un
repertoriu, Centrul canadian pentru cercetare
și formare în domeniul construcțiilor (Canadian
Centre for Construction Research and Training)
a elaborat o serie de liste de control (pentru
echipamentele pentru cap și ochi, mănuși EIP cu
senzori, protecții pentru picioare și corp) care ar
putea fi utilizate de lucrătoare pentru a evalua
dacă EIP este pe măsura lor (29), iar Centrul
național al sindicatelor britanice a publicat
ghiduri pentru reprezentanții lucrătorilor (30).
Protecție
individuală
22 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
STUDIU DE CAZ
TINERII LUCRĂTORI – O BAZĂ DE DATE INTERACTIVĂ PENTRU
STUDENȚII LA CHIMIE ORGANICĂ
NOP-online (31) este un exemplu al modului în
care o bază de date interactivă poate sprijini
educația și formarea SSM în materie de siguranță
în laborator (32). Aceasta este destinată studenților
care urmează cursuri de laborator de chimie
organică, obligatorii în planul de învățământ al
universităților din domeniul științific, medical
și pentru unele studii de inginerie. De obicei,
în cadrul unor astfel de cursuri, studenții învață
tehnici de laborator de bază, de sinteză și de
analiză. Procedurile pentru evitarea substanțelor
toxice nu sunt predate într-o manieră explicită.
NOP-online este o colecție de descrieri
ale experimentelor de chimie organică.
Experimentele pot fi consultate în funcție de titlu,
număr, tehnica de lucru și clasa de substanță și
tipul de reacție. Studenții pot obține o descriere
detaliată a substanțelor utilizate într-un
experiment și a substanțelor produse în urma
unei reacții chimice. Aceasta include informații
privind riscurile în materie de securitate și
sănătate și disponibilitatea datelor toxicologice
referitoare la aceste substanțe. Culorile diferite
indică toxicitatea și ecotoxicitatea diverselor
substanțe, precum și dacă o substanță anume
a fost sau nu a fost testată în amănunt pentru
efecte nocive. Fiecare descriere a experimentelor
este însoțită de instrucțiuni de laborator detaliate,
de sugestii cu privire la procedurile de securitate
și analiză, precum și informații suplimentare
privind aspectele legate de durabilitate.
O evaluare finală le permite studenților să
compare reacțiile și substanțele care rezultă
din acestea, înțelegând astfel riscurile asociate
fiecărui experiment, precum și masa și eficiența
sa energetică.
Site-ul este actualizat constant, utilizatorii fiind
invitați să adauge comentarii și să participe activ
la consolidarea resurselor. Toate informațiile
sunt disponibile în limbile germană, engleză și
italiană, iar unele informații sunt disponibile,
de asemenea, în arabă, turcă, indoneziană,
portugheză și rusă.
http://www.oc-praktikum.de/nop/en-entry
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 23
Ghidul campaniei
2.6. Agenții cancerigeni și cancerul
profesional
limitarea expunerii la fumul de tutun la locul de
muncă este un bun exemplu al modului în care
eforturile combinate pot reduce considerabil
expunerile.
Aproximativ 1,6 milioane de persoane active în
muncă sunt diagnosticate anual cu cancer în
Europa. Numărul total estimat de persoane din
UE care dezvoltă cancer ca urmare a expunerii
profesionale la agenți cancerigeni este de peste
120 000 în fiecare an, având drept rezultat
aproape 80 000 de decese anual (33) (34). În fapt,
potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM)
și estimărilor UE, agenții cancerigeni sunt cauza
majorității bolilor profesionale fatale din UE (35).
Un studiu din Franța (39) a relevat faptul că tinerii
lucrători și lucrătorii din domeniul mentenanței
sunt mai expuși și mai probabil să fie expuși
mai multor cancerigeni în același timp. Studiul
a descoperit, de asemenea, că substanțele la
care lucrătorii sunt expuși semnificativ sunt cele
pentru care măsurile de control sunt greu de
pus în aplicare. Aceasta deoarece substanțele
respective sunt generate în urma procesului,
de exemplu produșii de combustie precum
emisiile de eșapament diesel, vaporii de sudură,
funinginea și smoala, bitumul și siliciul cristalin
alveolar (40).
Multe cazuri de cancer profesional pot fi
prevenite: de exemplu, în Marea Britanie se
estimează că 8 000 de lucrători mor din cauza
cancerului profesional în fiecare an din cauza
expunerilor la agenți cancerigeni la locul
de muncă. Cu toate acestea, pe viitor, multe
dintre cazuri pot fi prevenite prin utilizarea
unei abordări de intervenție combinate pentru
a îmbunătăți respectarea limitelor actuale de
expunere profesională (36).
Există sute de substanțe periculoase clasificate ca
fiind agenți cancerigeni la care ar putea fi expuși
lucrătorii (37); de fapt, unele dintre substanțele la
care sunt expuși cel mai frecvent lucrătorii sunt
cancerigene. Studii specifice indică expuneri
crescute la agenți cancerigeni: de exemplu,
Studiul australian privind expunerile la locul
de muncă (Australian Work Exposures Study)
a descoperit că, în 2011/2012, în jur de 37 % din
participanți au fost expuși la cel puțin un agent
cancerigen profesional la locul de muncă (38).
În plus, unii dintre agenții cancerigeni identificați
la locurile de muncă sunt generați chiar de
către procesele de muncă și, prin urmare, nu
sunt incluși în legislația REACH și în procesele
sale bazate pe fișele cu date de securitate și
comunicarea în ambele sensuri ale lanțului de
aprovizionare. În cazul acestor agenți cancerigeni,
trebuie identificate alte modalități de promovare
a prevenirii și de creștere a gradului de
conștientizare. Succesul recent în ceea ce privește
Lucrătorii cu anumite ocupații pot, de asemenea,
să prezinte risc sporit de expunere la agenți
cancerigeni, de exemplu sudorii, zugravii, coaforii
și asistentele medicale.
Este important ca angajatorii să fie conștienți de
faptul că, în temeiul legislației UE, trebuie luate
măsuri deosebit de stricte în vederea prevenirii
efectelor nocive cauzate prin expunerea la
agenți cancerigeni la locul de muncă. Acestea se
adaugă măsurilor impuse pentru alte substanțe
periculoase. Măsurile suplimentare includ
cerințe stricte în materie de substituire, lucrul
într-un sistem închis, consemnarea expunerilor
și informații mai stricte, precum și cerințe mai
stricte în materie de documentație.
Costurile directe ale expunerii
la agenți cancerigeni la locul de
muncă în Europa sunt estimate
la 2,4 miliarde EUR anual (41).
24 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
© michaeljung/Fotolia
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
Foaia de parcurs privind agenții cancerigeni
În 2016, Președinția neerlandeză
a Consiliului UE a plasat prevenirea
expunerii la agenții cancerigeni în capul
listei sale de priorități în materie de SSM.
Aceasta a inițiat un pact de cooperare
comună între EU-OSHA, partenerii sociali
europeni, Comisia Europeană și ministerele
muncii din Țările de Jos și din Austria.
Părțile semnatare s-au angajat să
întocmească o Foaie de parcurs privind
agenții cancerigeni, un program de acțiune
menit să crească gradul de conștientizare
a riscurilor, să identifice soluții inteligente
și să facă schimb de bune practici.
EU-OSHA contribuie la promovarea
programului, inclusiv prin intermediul
Campaniei „Locuri de muncă sigure și
sănătoase” 2018-2019.
Aflați mai multe despre planurile de
acțiune la adresa https://osha.europa.
eu/ro/themes/dangerous-substances/
roadmap-to-carcinogens.
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 25
Ghidul campaniei
STUDIU DE CAZ
SILICIUL CRISTALIN ALVEOLAR PE ȘANTIERELE DE CONSTRUCȚII –
GHIDUL EUROPEAN PENTRU INSPECTORII DE MUNCĂ
Comitetul inspectorilor de muncă principali (SLIC)
a publicat un ghid pentru inspectorii naționali
de muncă, elaborat de grupul său SLIC Chemex,
privind abordarea riscurilor pentru lucrători
cauzate de expunerea la siliciul cristalin alveolar
(RCS) (42) pe șantierele de construcții (43) (44).
Siliciul cristalin alveolar se întâlnește într-o
gamă largă de locuri de muncă dintr-o serie de
sectoare industriale din UE, inclusiv în sectorul
extractiv, fabricarea de cărămidă și în construcții,
și este cunoscut ca provocând boli grave,
precum silicoză, bronhopneumopatie obstructivă
cronică (BPOC) și cancer pulmonar. Documentul
orientativ vizează sectorul construcțiilor din
cauza prevalenței RCS în sectorul respectiv și
a riscurilor ridicate în ceea ce privește potențialul
de expunere și numărul mare de lucrători care
riscă să fie potențial expuși.
Ghidul le oferă inspectorilor naționali de muncă
informații generale privind RCS, riscurile la
adresa sănătății pe care le prezintă
acesta, cadrul de reglementare,
precum și măsurile de control
recomandate. Metodele de
control al expunerii includ
eliminarea RCS din proces,
adaptarea procesului pentru a reduce emisiile în
zona de lucru (de exemplu, prin utilizarea apei în
vederea împiedicării pulberilor să ajungă în aer
sau prin utilizarea ventilației locale) și utilizarea
de EIP respirator.
Acesta recomandă acțiuni în cazul în care se
depistează potențiale riscuri pentru sănătate
de nivel mare, mediu sau mic, provocate de
siliciul cristalin alveolar, în funcție de amploarea
și nivelul măsurilor de control puse în aplicare
de angajator la momentul inspecției. Măsurile
recomandate urmează ierarhia măsurilor de
prevenire și includ exemple importante de
măsuri de control relevante.
Mai multe fișe de sarcini care se axează pe
situații tipice de lucru oferă informații practice
pentru inspectorii de muncă de pe teren; acestea
includ fotografii cu bune practici sau practici
defectuoase și oferă sfaturi cu privire la modul în
care trebuie să se procedeze în anumite situații.
Au fost elaborate, de asemenea, materiale de
formare pentru inspectorii de muncă.
măsuri
Tehnice
doi:10.2802/57908
ISBN: 978-92-9240-082-8
26 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
3. Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase”
2018-2019
3.1. Despre această campanie
În pofida eforturilor depuse la nivelul UE, la
nivel național și la nivel sectorial pentru a limita
expunerile profesionale la substanțe periculoase,
lucrătorii din Europa se confruntă în continuare
cu expuneri, ceea ce poate cauza și contribui la
probleme de sănătate, boli și decese.
Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase”
2018-2019 urmărește să contribuie la abordarea
acestei probleme prin realizarea a cinci obiective
strategice:
1. Îmbunătățirea conștientizării importanței și
a relevanței managementului substanțelor
periculoase la locurile de muncă din Europa
prin furnizarea de date și cifre privind
expunerile la substanțe periculoase și
impactul acestora asupra lucrătorilor
2. Promovarea evaluării riscurilor, a eliminării și
a substituirii, precum și a ierarhiei măsurilor
de prevenire prin furnizarea de informații
privind instrumentele practice și de exemple
de bune practici
3. Sporirea gradului de conștientizare cu privire
la riscurile legate de expunerea la agenții
cancerigeni la locul de muncă prin sprijinirea
schimbului de bune practici, în calitate
de semnatară a convenției care prevede
angajamentul la Foaia de parcurs privind
agenții cancerigeni
4. Vizarea grupurilor de lucrători cu nevoi
specifice și cu niveluri mai ridicate de risc, de
exemplu ca urmare a cunoștințelor limitate
cu privire la substanțele periculoase, prin
furnizarea de date și cifre și de informații
privind bunele practici
5. Sporirea conștientizării cu privire la evoluțiile
de politică și ale cadrului legislativ prin
furnizarea unei imagini de ansamblu asupra
cadrului și ghidurilor existente
cunoștințelor de ordin științific și practic și
transpunerea acestora în soluții practice pentru
gestionarea riscurilor prezentate de substanțele
periculoase la locul de muncă.
Campania „Locuri de muncă sigure și sănătoase”
2018-2019 urmărește să își realizeze obiectivele cu
ajutorul intermediarilor care pot sprijini EU-OSHA
astfel încât aceasta să aibă un impact asupra
beneficiarilor campaniei la locurile de muncă
din întreaga UE. EU-OSHA va elabora o gamă
de resurse care pot fi utilizate și adaptate de
statele membre, organizațiile și întreprinderile
partenere, și va organiza, de asemenea, o serie
de activități și evenimente-cheie. Acestea vor
include premiile pentru bune practici din cadrul
campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase”
(vezi secțiunea 3.4).
EU-OSHA va găzdui, de asemenea, evenimentul
final al campaniei, summitul „Locuri de muncă
sigure și sănătoase”, care le oferă rețelelor și
partenerilor care au contribuit la campanie șansa
de a reflecta și de a consolida realizările și lecțiile
din cei doi ani anteriori.
Date importante
Lansarea campaniei
aprilie 2018
Săptămânile europene pentru securitate
și sănătate în muncă
octombrie 2018 și octombrie 2019
Evenimentul de schimb de bune practici
în cadrul campaniei „Locuri de muncă
sigure și sănătoase”
primul trimestru al anului 2019
Summitul „Locuri de muncă sigure și
sănătoase”
noiembrie 2019
O campanie condusă de EU-OSHA poate avea
o contribuție semnificativă în multe dintre aceste
domenii. Mai presus de toate însă, aceasta va
construi parteneriate pentru a asigura îmbinarea
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 27
© EU-OSHA/Jim Holmes
Ghidul campaniei
3.2. Cine poate participa la campanie?
Încurajăm toate organizațiile și persoanele
interesate să ni se alăture în cadrul campaniei,
însă aceasta urmărește, în special, să lucreze
cu următoarele grupuri de intermediari pentru
a disemina informațiile:
••
••
••
••
••
••
••
••
••
••
••
specialiștii SSM și asociațiile acestora;
comunitatea de cercetare în domeniul SSM;
inspectoratele de muncă și asociațiile
acestora;
mass-media.
punctele focale EU-OSHA și rețelele lor;
partenerii sociali (europeni și naționali);
comitetele de dialog social sectorial;
factorii de decizie (europeni și naționali);
marile întreprinderi, federațiile sectoriale și
asociațiile de IMM-uri;
instituțiile europene și rețelele acestora
(Rețeaua întreprinderilor europene);
organizațiile europene neguvernamentale;
28 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
••
3.3. Cum vă puteți implica
Există mai multe moduri practice de a vă implica
și de a sprijini această campanie:
••
••
••
••
••
••
îmbunătățirea conștientizării prin
diseminarea și popularizarea materialelor
campaniei;
organizarea de evenimente și activități, de
exemplu ateliere și seminare, cursuri de
formare, competiții;
promovarea principiului substituirii și
a ierarhiei măsurilor de prevenire;
utilizarea și promovarea instrumentelor
practice și a altor resurse pentru
managementul substanțelor periculoase la
locul de muncă;
schimbul de bune practici în vederea
prevenirii riscurilor prezentate de substanțele
periculoase la locul de muncă;
participarea la premiile pentru bune practici
din cadrul campaniei „Locuri de muncă
sigure și sănătoase”;
implicarea în săptămânile europene pentru
securitate și sănătate în muncă, în octombrie
2018 și în octombrie 2019;
••
••
Partenerii oficiali ai campaniei se angajează
să o promoveze și să o sprijine în mod practic.
În schimb, oferta de parteneriat din cadrul
campaniei aduce o serie de beneficii, inclusiv
participarea la evenimentele de schimb de bune
practici și la alte oportunități de colaborare în
rețea. Pentru mai multe informații, consultați
site-ul campaniei.
© AVTG
••
••
devenind partener oficial al campaniei
(opțiune deschisă organizațiilor paneuropene
sau internaționale);
devenind partener național al campaniei
(opțiune deschisă organizațiilor care își
desfășoară activitatea la nivel național);
devenind partener media al campaniei
(opțiune deschisă organelor de presă
naționale sau europene);
păstrarea contactului și menținerea la
curent prin intermediul site-ului campaniei
(https://healthy-workplaces.eu/) și prin
conturile noastre de pe platformele de
comunicare socială – căutați-ne pe Facebook,
Twitter și LinkedIn.
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 29
Ghidul campaniei
3.4. Premiile pentru bune practici din
cadrul campaniei „Locuri de muncă
sigure și sănătoase”
Cazurile prezentate trebuie să demonstreze:
Premiile pentru bune practici din cadrul
campaniei „Locuri de muncă sigure și sănătoase”
recunosc practicile extraordinare și inovatoare
în materie de securitate și sănătate în muncă.
Astfel, acestea demonstrează beneficiile aduse
întreprinderilor prin adoptarea de bune practici
în materie de SSM.
••
••
••
••
••
că angajatorii și lucrătorii colaborează în
vederea gestionării riscurilor prezentate de
substanțele periculoase la locul de muncă și
a promovării unei culturi solide de prevenire
a riscurilor;
punerea în aplicare cu succes a intervențiilor;
îmbunătățiri cuantificabile în materie de
securitate și sănătate în muncă;
durabilitatea intervențiilor în timp;
intervenții transferabile altor organizații în
sectoare sau țări diferite.
Rețeaua de puncte focale a EU-OSHA
înregistrează înscrierile și nominalizează
câștigătorii naționali care intră în concursul
paneuropean. Concursul pentru premiile
pentru bune practici începe odată cu lansarea
campaniei. Câștigătorii sunt anunțați în cadrul
unei ceremonii, desfășurată în al doilea an al
campaniei, în vederea celebrării realizărilor
participanților.
Sunt invitate să se înscrie toate organizațiile
din statele membre ale UE, țările candidate
și potențial candidate și țările membre ale
Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS).
s Good
Healthy Workplace
Practice Awards
Winner
n
Europea
Business
le working life
Promoting a sustainab
30 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
3.5. Rețeaua noastră de parteneri
••
Parteneriatele noastre cu principalele părți
interesate sunt esențiale pentru succesul
campaniilor noastre. Ne bazăm pe sprijinul mai
multor rețele de parteneriate:
••
••
••
Punctele focale naționale: toate
campaniile pentru „Locuri de muncă sigure și
sănătoase” sunt coordonate la nivel național
de rețeaua de puncte focale a EU-OSHA.
Parteneri sociali europeni: partenerii
sociali reprezintă interesele lucrătorilor și ale
angajatorilor la nivelul UE.
Partenerii oficiali ai campaniei: 100 de
întreprinderi și organizații paneuropene și
internaționale sprijină campania „Locuri de
muncă sigure și sănătoase” în calitate de
parteneri ai campaniei.
Parteneri mass-media: campania „Locuri
de muncă sigure și sănătoase” este
sprijinită de un grup exclusiv de jurnaliști
și redactori din întreaga Europă, care sunt
dedicați promovării securității și sănătății
în muncă. Publicații de top în materie de
SSM îmbunătățesc conștientizarea cu privire
la campanie și o promovează. În schimb,
oferta de parteneriat mass-media sporește
vizibilitatea publicațiilor și le permite
partenerilor să realizeze legături cu rețelele
EU-OSHA și cu părțile interesate din Europa.
••
••
Aflați mai multe despre partenerii noștri pe
site-ul campaniei (https://healthy-workplaces.
eu/).
© EU-OSHA/Pierre Wachholder
••
Rețeaua întreprinderilor europene:
rețeaua oferă consultanță și sprijină
IMM-urile din UE pentru ca acestea să
beneficieze de oportunitățile de afaceri
și de noile piețe. Ca rezultat al cooperării
sale îndelungate cu EU-OSHA, Rețeaua
întreprinderilor europene are, la rândul său,
o rețea de ambasadori SSM la nivel național
în 30 de țări europene, aceștia având un rol
activ în promovarea campaniei „Locuri de
muncă sigure și sănătoase”.
Instituțiile UE și rețelele acestora:
îndeosebi Președinția în exercițiu
a Consiliului Uniunii Europene.
Alte organisme UE cu un interes deosebit
în ceea ce privește subiectul campaniei:
Agenția Europeană pentru Produse Chimice
(ECHA), Agenția Europeană de Mediu (AEM),
Autoritatea Europeană pentru Siguranța
Alimentară (EFSA), Agenția Executivă
pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME),
Institutul European pentru Egalitatea de
Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), Eurofound
și Centrul Comun de Cercetare (JRC).
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 31
© EU-OSHA/Andrej Potrc
Ghidul campaniei
3.6. Informații și resurse suplimentare
Accesați site-ul campaniei (https://healthyworkplaces.eu/) pentru a consulta o gamă largă
de materiale de campanie concepute pentru
a vă sprijini să promovați și să sprijiniți campania.
Acestea includ:
••
••
••
••
broșura cu informații despre campanie și un
pliant privind premiile pentru bune practici
din cadrul campaniei „Locuri de muncă sigure
și sănătoase”;
prezentări PowerPoint, postere, pliante și alte
materiale;
setul de instrumente al campaniei –
consultanță cu privire la desfășurarea propriei
dumneavoastră campanii și resursele necesare
pentru a vă sprijini;
cele mai recente animații video cu Napo și
colegii săi, care cresc gradul de conștientizare
a problemelor legate de substanțele
periculoase, inclusiv clasificarea, etichetarea și
ambalarea substanțelor chimice, a fumului de
tutun și a pulberilor;
••
••
••
••
un instrument electronic pentru
managementul substanțelor periculoase la
locul de muncă;
o bază de date cu studii de caz, instrumente,
materiale audiovizuale și alte materiale privind
bune practici colectate din întreaga Europă;
o serie de scurte fișe informative privind
subiecte prioritare legate de substanțele
periculoase;
linkuri către site-uri utile.
Păstrați contactul și mențineți-vă la curent cu
activitățile și evenimentele noastre prin conturile
noastre de pe platformele de comunicare socială –
căutați-ne pe Facebook, Twitter și LinkedIn.
32 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Locuri de muncă sănătoase prin managementul substanțelor periculoase
Referințe și note
(1)
Rezumat – Al doilea sondaj european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER-2), EU-OSHA, 2015, p. 5. Disponibil la adresa:
https://osha.europa.eu/sites/default/files/publications/documents/esener-ii-summary-en.PDF
(2)
Al șaselea sondaj european privind condițiile de muncă, Raport general, Eurofound, 2016, p. 43. Disponibil la adresa:
https://www.eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_publication/field_ef_document/ef1634en.pdf
(3)
ESENER-2 – Raport general: Gestionarea securității și sănătății în muncă, EU-OSHA, 2016, p. 18. Disponibil la adresa:
https://osha.europa.eu/sites/default/files/ESENER2-Overview_report.pdf
(4)
http://www.miljomal.se/Miljomalen/Alla-indikatorer/Indikatorsida/Dataunderlag-for-indikator/?iid=69&pl=1&t=Land&l=SE
(5)
Vezi, de asemenea, pagina EU-OSHA „Substanțele periculoase”: https://osha.europa.eu/ro/themes/dangerous-substances
(6)
Legislația UE utilizează termenul „agenți chimici” pentru a cuprinde substanțe simple, amestecuri și substanțe generate în timpul procesului.
(7)
Regulamentul CLP: Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea
și ambalarea substanțelor și a amestecurilor; vezi, de asemenea, https://echa.europa.eu/ro/regulations/clp/understanding-clp
(8)
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=151&langId=ro
(9)
SLIC, Raport final al campaniei de inspecție a SLIC „Evaluarea riscurilor în utilizarea substanțelor periculoase, 2010-2011” (nepublicat).
(10) Recomandarea 2003/670/CE a Comisiei din 19 septembrie 2003 privind lista europeană de boli profesionale. Disponibilă la adresa:
http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32003H0670
(11) HSE (UK Health and Safety Executive), Autoritatea pentru sănătate și securitate în muncă din Regatul Unit, „O bucătăreasă de școală abia poate să
meargă”: http://www.hse.gov.uk/coshh/casestudies/cook.htm
(12) La momentul actual (iulie 2017), Registrul Chemical Abstracts Service (CAS) din SUA cuprinde peste 130 de milioane de substanțe organice și
anorganice și 67 de milioane de secvențe proteice și de ADN. Registrul este actualizat cu aproximativ 15 000 de substanțe noi în fiecare zi:
https://www.cas.org/about-cas/cas-fact-sheets
(13) https://echa.europa.eu/ro/information-on-chemicals/cl-inventory-database
(14) Vezi http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A02006R1907-20140410
(15) Statisticile de înregistrare ECHA, date astfel cum au fost preluate la 15 mai 2017: https://echa.europa.eu/documents/10162/5039569/registration_
statistics_full_en.pdf/. În 2018, în a treia rundă de înregistrări, ECHA va primi dosarele pentru substanțele chimice cu un volum de producție sau de
import între 1 și 100 de tone și preconizează că va înregistra 25 000 de substanțe: https://echa.europa.eu/ro/press/press-material/pr-for-reach-2018
(16) Substanțele notificate în temeiul Directivei 67/548/CEE (notificarea substanțelor noi) înaintea introducerii REACH sunt considerate ca fiind înregistrate.
(17) Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății
lucrătorilor la locul de muncă, în special articolele 9, 10 și 11.
(18) Kim Y., Park J. și Park M., 2016, Creating a Culture of Prevention in Occupational Safety and Health Practice (Crearea unei culturi a prevenirii în practica
securității și sănătății în muncă), Safety and Health at Work (SH@W), 7, pp. 89-96. Disponibil la adresa: http://dx.doi.org/10.1016/j.shaw.2016.02.002
(19) https://osha.europa.eu/ro/emerging-risks/green-jobs
(20) Vezi Keen C., „Substanțe periculoase (chimice și biologice)”, OSH wiki:
https://oshwiki.eu/wiki/Dangerous_substances_(chemical_and_biological)#Hierarchy_of_control
(21) Vezi articolul 6 din Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de
prezența agenților chimici la locul de muncă. Disponibilă la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:31998L0024
(22) Accesați site-ul Autorității pentru sănătate și securitate în muncă din Regatul Unit (UK Health and Safety Executive) pentru fișe de
indicații directe (http://www.hse.gov.uk/coshh/essentials/) și site-ul BAUA (Institutul federal pentru securitate și sănătate în muncă)
(https://www.baua.de/EN/Home/Home_node.html, în secțiunea Subiect (Topic), EMKG.
(23) Vezi Webster J., „Groups at risk” (Grupuri expuse riscurilor), OSH wiki: https://oshwiki.eu/wiki/Groups_at_risk
(24) http://www.hse.gov.uk/toolbox/workers/migrant.htm
(25) OSH in figures: Young workers — Facts and figures (SSM în cifre: Tinerii lucrători – Date și cifre), EU-OSHA, 2007. Disponibilă la adresa:
https://osha.europa.eu/en/tools-and-publications/publications/reports/7606507
EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă | 33
Ghidul campaniei
(26) Mainstreaming gender into occupational safety and health practice (Integrarea genului în practica securității și sănătății
în muncă), EU-OSHA, 2014. Disponibilă la adresa: https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/reports/
mainstreaming-gender-into-occupational-safety-and-health-practice/view
(27) Larmour J. și Peters J., 2010, WES Safety Clothing and Footwear Survey Results (Rezultatele sondajului Societății de inginerie a femeilor privind
îmbrăcămintea și încălțămintea de protecție), Women’s Engineering Society (Societatea de inginerie a femeilor). Disponibil la adresa:
http://www.wes.org.uk/sites/default/files/WES%20safety%20survey%20results%20March%202010.pdf
(28) https://www.ioshmagazine.com/article/more-half-women-say-ppe-prevents-them-doing-their-job
(29) http://elcosh.org/record/document/1198/d001110.pdf ; http://elcosh.org/document/1198/d001110/Personal+Protective+Equipment+for+Women++Addressing+the+Need.html
(30) Personal protective equipment and women: Guidance for workplace representatives (Echipamentul individual de protecție și femeile: Ghid pentru
reprezentanții de la locul de muncă), TUC, 2017. Disponibil la adresa: https://www.tuc.org.uk/sites/default/files/PPEandwomenguidance.pdf
(31) http://www.oc-praktikum.de/nop/en-entry
(32) https://roadmaponcarcinogens.eu/about/the-facts
(33) https://roadmaponcarcinogens.eu/about/the-facts
(34) Jongeneel W. P., Eysink P. E. D., Theodori D., Hamberg-van Reenen H. H. și Verhoeven J. K., 2016, Work-related cancer in the European Union: Size, impact
and options for further prevention (Cancerul profesional în Uniunea Europeană: Dimensiune, impact și opțiuni în vederea prevenirii suplimentare), RIVM
Letter Report (Raport-tip scrisoare), 2016-0010.
(35) Nenonen N., Hämäläinen P., Takala J., Saarela K. L., Lim S. L., Lim G. K., Manickam K. și Yong E., 2014, Global estimates of occupational accidents and
fatal work-related diseases in 2014 (Estimări globale ale accidentelor profesionale și ale bolilor fatale profesionale), Workplace Safety & Health Institute
(Institutul pentru securitate și sănătate în muncă), Singapore.
(36) Hutchings S., Cherrie J. W., Van Tongeren M. și Rushton L., 2012, Intervening to reduce the future burden of occupational cancer in Britain: what could
work? (Intervenție în vederea reducerii poverii viitoare a cancerului profesional în Marea Britanie: ce ar putea funcționa?), Cancer Prevention Research
(Cercetare pentru prevenirea cancerului), 5(10), pp. 1213-1222.
(37) Legislația UE cuprinde peste 270 de substanțe cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (CMR) în categoria 1 (A & B) și peste 150 în
categoria 2, în timp ce Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului clasifică peste 460 de agenți (nu doar chimici) în categoriile 1
și 2 (A & B), vezi Stepa R. A., Schmitz-Felten E. și Brentzel S., Carcinogenic, mutagenic, reprotoxic (CMR) substances [Substanțe cancerigene, mutagene,
toxice pentru reproducere (CMR)], OSH wiki: https://oshwiki.eu/wiki/Carcinogenic,_mutagenic,_reprotoxic_(CMR)_substances
(38) Carey, R., Driscoll, T. R., Peters, S. M., Glass, D. C., Reid, A., Benke, G. și Fritschi, L., 2014, Estimated prevalence of exposure to occupational carcinogens in
Australia (2011-2012) [Prevalența estimată a expunerii la agenții cancerigeni profesionali în Australia (2011-2012)], Occupational and Environmental
Medicine (Medicina profesională și a mediului), 71, pp. 55-62.
(39) Cavet M. și Léonard M., 2013, Les expositions aux produits chimiques cancérogènes en 2010 (Expunerile la produse chimice cancerigene în 2010), Dares
Analyses nr. 054.
(40) Exposure to carcinogens and work-related cancer: A review of assessment methods (Expunerea la substanțe
cancerigene și cancerul profesional: O analiză a măsurilor de evaluare), EU-OSHA 2014. Disponibilă la adresa:
https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/publications/reports/report-soar-work-related-cancer/view.
(41) Site-ul Foii de parcurs privind agenții cancerigeni: https://roadmaponcarcinogens.eu/about/the-facts/
(42) „Siliciul cristalin” se referă la un grup de minerale de origine naturală care se găsesc în piatră, roci, nisipuri și argile; acestea sunt componente comune
în materialele de construcții. Tăierea, spargerea, sfărâmarea, forarea, măcinarea sau explodarea abrazivă a materialelor care conțin siliciu produc
pulberi în aer, care conțin particule de siliciu cristalin de mărimi variabile, unele dintre acestea putând fi inhalate. Cele mai fine particule pot pătrunde
în regiunea pulmonară unde are loc schimbul de gaze, având posibile efecte nocive. Aceste particule sunt siliciul cristalin alveolar (RCS) și sunt
invizibile în condiții normale de luminozitate.
(43) Guidance for National Labour Inspectors on addressing risks from worker exposure to respirable crystalline silica (RCS) on construction sites [Ghidul pentru
inspectorii naționali de muncă privind abordarea riscurilor rezultate în urma expunerii lucrătorilor la siliciul cristalin alveolar (RCS) pe șantierele de
construcții], SLIC 2016. Disponibil la adresa: https://osha.europa.eu/en/guidance-national-labour-inspectors-on-addressing-risks-from-worker-exposureto-respirable-crystalline-silica
(44) https://oshwiki.eu/wiki/Respirable_Crystalline_Silica
34 | EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă
Europe Direct este un serviciu care are drept scop să vă ajute să găsiți răspunsuri la întrebările dumneavoastră despre
Uniunea Europeană.
Număr unic gratuit (*): 00 800 6 7 8 9 10 11
(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca majoritatea apelurilor telefonice (este posibil ca unii operatori și unele
cabine telefonice și hoteluri să taxeze totuși aceste apeluri).
Mai multe informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018
Print
ISBN 978-92-9496-453-3
doi:10.2802/038810
Web
ISBN 978-92-9496-435-9
doi:10.2802/547812
TE-06-17-018-RO-C
TE-06-17-018-RO-N
© Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, 2018
Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.
Pentru utilizarea sau reproducerea fotografiilor care nu aparțin EU-OSHA, trebuie să se solicite în mod direct
permisiunea deținătorului drepturilor de autor.
Fotografiile utilizate în prezenta publicație ilustrează o serie de activități profesionale. Acestea nu prezintă neapărat
exemple de bune practici sau de respectare a cerințelor legislative.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în
Muncă (EU-OSHA) contribuie la transformarea Europei
într-un loc mai sigur, mai sănătos și mai productiv pentru
muncă. Înființată de Uniunea Europeană în 1994 și având
sediul în Spania, la Bilbao, agenția cercetează, elaborează și
difuzează informații de încredere, echilibrate și imparțiale
privind sănătatea și securitatea, colaborând în rețea cu
organizații din întreaga Europă în vederea îmbunătățirii
condițiilor de muncă.
EU-OSHA desfășoară, de asemenea, campanii pentru
locuri de muncă sigure și sănătoase, cu durata de doi ani,
sprijinite de instituțiile Uniunii Europene și de partenerii
sociali europeni și coordonate la nivel național de rețeaua
de puncte focale a agenției. Campania 2018-2019, Locuri
de muncă sănătoase prin managementul substanțelor
periculoase, vizează creșterea gradului de conștientizare
în ceea ce privește riscurile prezentate de substanțele
periculoase la locul de muncă, precum și promovarea unei
culturi a prevenirii riscurilor.
Agenția Europeană pentru Securitate și
Sănătate în Muncă
C/Santiago de Compostela 12
48003 Bilbao, SPANIA
E-mail: information@osha.europa.eu
www.healthy-workplaces.eu