Uploaded by Dorel Spintecatorul

Radu gabriel alexandru anul I IFR

advertisement
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICEȘI ADMINISTRATIVE
Programul de studii universitare de licență DREPT
DISCIPLINA:DREPT CIVIL – PARTEA GENERALĂ
SUBIECTE:
1. Comparație de regim juridic între nulitatea absolută și nulitatea
relativă;
2. Test grilă cu 5 întrebări și 3 variante de răspuns „MOTIVAT”.
Cadru didactic titular,
Prof. univ. dr. Petrică Trușcă
Student,
Nume: Radu Gabriel Alexandru
ANUL: I-IFR
Forma de învățământ: Drept Civil
Grupa: 7
Nr. Matricol: 21717
TEST GRILĂ
DREPT CIVIL – PARTEA GENERALĂ
1.Obligatia reala (numita si obligatii propter rem) constau in indatorirea ce revine, potrivit
legii, celui ce detine un bun in considerarea importantei deosebite a bunului respective pentru
societate.
a) Are ca izvor legea sau convenția părților;
b) Se transmite odată cu bunul, fără a fi nevoie de vreo formalitate specială;
c) Constă în îndatorirea de a transmite sau de a constitui un drept real
Rezolvare:
a) Răspuns corect: Obligațiile prompter rem și obligțiile scriptae în rem,obligațiile propter
rem ,cunoscute sub demurea de obligații reale de a face,reprezintă îndatoriri care revin
deținătorului unui bun determinat și au ca izvor legea sau convenția părtilor.
b) Raspuns corect: Fiind accesorii ale stapanirii unui anumit bun, ele se transmit o data cu
bunul, fara a fi nevoie de nici o formalitate speciala de publicitate sau inscriere in cartea
funciara.
c) Răspuns greșit: Obligațiile reale,numite și obligații propter rem,constau în îndatorirea ce
revine,potrivit legii,celui ce deține un bun în considerarea importanței deosebite a bunului
respectiv pentru societate. Obligația reală nu corespunde unui drept real, deoarece ea nu
incumbă oricarei persoane, ci numai proprietarului sau deținatorului acestuia.
4.Bunurile fungibile:
a) Pot fi considerate nefungibile în temeiul voinței părților;
b) Pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligații;
c) Sunt producătoare de fructe.
Rezolvare:
a)Răspuns corect: Caracter de fungibil sau nefungibil nu este dat numai de natura bunului, ci
și de voința părților unui act juridic, în sensul că voința părților poate transforma un bun fungibil
într-un bun nefungibil, întrucât părțile pot vedea lucrurile din punct de vedere juridic altfel decât
cum apar sub aspect natural. Importanta acestei clasificări vizează executarea bunului, dacă
bunurile sunt fungibile se consideră executată obligația în momentul predării și unui alt bun cu
aceleași specificații, iar dacă este un bun nefungibil se consideră obligația executată doar dacă se
restituie acel bun. (art.543, alin.3 din Codul Civil).
b)Răspuns corect: In conformitate cu prevederile art.543, alin.2 din Codul Civil (2) „Sunt
fungibile bunurile determinabile după număr, măsură sau greutate, astfel încât pot fi înlocuite
unele prin altele în executarea unei obligaţii”.
c)Răspuns greșit: După modul în care sunt producătoare de fructe, distingem bunuri frugifere
și nefrugifere. Bunuri frugifere – care dau naștere, în mod periodic și fără consumarea substanței
1
lor, la alte bunuri numite fructe, iar cele nefrugifere – care nu au însușirea de a da naștere,
periodic, la produse fără consumarea substanței sale.
5.Pot face obiectul unei prestații:
a) Bunurile unui terț;
b) Bunurile aparținând unei moșteniri nedeschise;
c) Bunurile care sunt în circuitul civil, afectate de o clauză de inalienabilitate.
Rezolvare:
a)Răspuns corect: Potrivit art. 1.230. Dacă prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui terț
pot face obiectul unei prestații, debitorul fiind obligat să le procure și a le transmită creditorului
sau, după caz, să obțină acordul terțului. În cazul neexecutarii obligației, debitorul răspunde
pentru prejudiciile cauzate.
b)Răspuns greșit: Din art. 956. Dacă prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate
absolută actele juridice având că obiect drepturi eventuale asupra unei moșteniri nedeschise încă,
precum actele prin care se acceptă moștenirea sau se renunta la această, înaintea de deschiderea
ei, ori actele prin care se înstrăinează sau se promite înstrăinarea unor drepturi care s-ar putea
dobândi la deschiderea moștenirii.
c)Răspuns greșit: Din art. 627. Alin. (1) Prin convenție sau testament se poate interzice
înstrăinarea unui bun, însă numai pentru o durata de cel mult 49 de ani și dacă există un interes
serios și legitim. Termenul începe să curgă de la dată dobândirii bunului.
2.În privința formei cerute ad validitatem, sunt valabile următoarele aserțiuni:
a) Poate fi numai legală, în sensul că părțile actului juridic civil nu au posibilitatea de a
ridica, prin voința lor, forma unui act juridic civil care, potrivit legii, nu este solemn la
rangul de condiție esențială pentru încheierea valabilă a actului juridic respectiv;
b) Poate să fie nu numai legală, ci și voluntară, în sensul că părțile actului juridic civil au
posibilitatea de a ridica, prin voința lor, forma unui act juridic civil care, potrivit legii,
nu este solemn la rangul de condiție esențială pentru încheierea valabilă a actului juridic
respectiv;
c) Sancțiunea nerespectării formei voluntare (convenționale) constă în nevalabilitatea
actului juridic civil.
Rezolvare:
a)Răspuns corect: deoarece prin formă actului juridică ad validitatem, este constanța
condiția de validitate esențială ce constă în necesitatea de a îndeplini formalitățile legale, în lipsa
acestora, actul juridic nu s-ar putea formă în mod valabil.
2
b)Răspuns corect: în ceeea ce ne privește, apreciem că formă ad validate poate să fie nu
numai legală, ci și voluntară, deci nu ar trebui exclusă posibilitatea părților actului juridic de a
ridică, prin voință lor, formă unui act juridic care, potrivit legii, nu este solemn, la rangul de
condiție esențială pentru încheierea valabilă a actului juridic respective.
c)Răspuns greșit: contractul de voluntariat, care, sub sancțiunea nulității absolute, trebuie
încheiat în formă scrisă {art. 8 alin (1) din Legea nr. 195/2001 a voluntariatului, republicată}
3)Pentru a dobândi calitatea de având – cauză, trebuie să fie îndeplinite și următoarele
cerințe:
a) Indiferent dacă participă sau nu la încheierea actului juridic civil, este obligatoriu ca
acesta să îi profite sau, după caz, să fie ținută în a suporta consecințele acelui act din
cauza legăturii sale juridice cu una din părțile acelui act;
b) Drepturile și obligațiile care îi revin și decurg din actul juridic civil respectiv;
c) Actul juridic civil să îndeplinească cerințele privitoare la forma pentru opozabilitate față
de terți.
Rezolvare:
a)Răspuns greșit: Având-cauză(habentes causam), persoana care, deşi nu a participat la
încheierea actului juridic civil, este totuşi îndrituită să profite de efectele actului respectiv sau,
după caz, este ţinută să suporte aceste efecte, datorită legăturii sale juridice cu una dintre părţile
acelui act juridic.
b)Raspuns corect: Aşadar, dobânditorul unui anumit drept are calitatea de având-cauză (deci
poate exercita drepturile şi este ţinut să execute obligaţiile autorului său şi care decurg din actul
juridic respectiv) numai dacă sunt îndeplinite
c)Raspuns corect: Actul juridic faţă de care urmează a se stabili calitatea de având-cauză sau
de terţ a succesorului cu titlu particular să îndeplinească cerinţele privitoare la forma pentru
opozabilitate faţă de terţi.
1. Comparație de regim juridic între nulitatea absolută și nulitatea
relativă.
Deosebirile de regim juridic între nulitatea absolută şi nulitatea relativă pot fi exprimate,
sintetic, în felul următor:
- dacă nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, de procuror, de alte organe
prevăzute de lege, precum şi de instanţă din oficiu, aceasta din urmă având chiar obligaţia să
o invoce, nulitatea relativă poate fi invocată, în principiu, numai de cel al cărui interes a fost
nesocotit la încheierea actului juridic;
- nulitatea absolută este imprescriptibilă, indiferent dacă se invocă pe cale de acţiune sau pe
cale de excepţie, în schimb, nulitatea relativă este supusă prescripţiei extinctive dacă se
invocă pe cale de acţiune şi imprescriptibilă dacă se invocă pe cale de excepţie.
3
- dacă nulitatea absolută, în principiu, nu poate fi acoperită prin confirmare, nulitatea relativă
poate fi confirmată, expres sau tacit.
4
Download