Universitatea din Pitești
Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psihologie
Ergonomie și promovarea sănătății
-Referat
Student/ă: Vasile Andra-Ionela
Resurse Umane
Anul III
2022
Aplicații ale ergonomiei pentru îmbunătățirea stării de sănătate a angajatului și
creșterea performanței în domeniul IT.
I.
Introducere
Nu mai este o noutate faptul că informatica, prin intermediul calculatoarelor, este implicată în
orice fel de activitate umană. Birotica restrânge obiectul de studiu al informaticii la nivelul
biroului. Echipamente diverse, tot mai sofisticate și mai performante ne populează viața de zi cu
zi.
Începând cu telefoanele digitale până la faxuri, la copiatoare de mare viteză, la stații de lucru
folosite în tehnoredactare și la echipamente moderne de arhivare și de regăsire a informației,
toate și multe altele au schimbat complet aspectul tradițional al birourilor cu nenumărate dosare,
cu zgomotoase mașini de scris, cu telefoane clasice și cu multă, multă hârtie.
Toate aceste schimbări obligă structurile economice sau culturale să se adapteze noilor tehnologii
informaționale printr-o dotare corespunzătoare a birourilor care prin natura lor primesc,
utilizează și transmit informații în scopul fundamentării deciziilor.
Din păcate aceste noi echipamente, și în special calculatorul, ale căror efecte pozitive asupra
muncii sunt incontestabile, au avut un impact negativ asupra sănătății omului prin
amplificarea factorilor de stres și de oboseală.
Munca de birou și activitatea celor care lucrează în domeniul IT, solicită în mare parte psihicul și
sistemul vizual, factorii de stres sunt în număr din ce în ce mai mare, iar bolile cauzate de aceștia
afectează astăzi tot mai multe persoane.
II.
Motivația alegerii temei
Așa cum știm cu toți, ultimul an a contribuit la accelerarea adoptării unui trend ascendent:
ergonomia. Indiferent că vorbim de biroul de acasă sau spațiul de lucru amenajat de angajator,
tot mai mulți români sunt preocupați să lucreze într-un mediu ce le protejează sănătatea fizică și
psihică. Așadar consider importanță abordarea acestei teme de actualitate încurajând înțelegerea
ei în detaliu pentru conferirea unui viitor cât mai bun.
III. Fundamentare teoretică
Ergonomia caută să dezvolte spații funcționale, confortabile și sigure. Această disciplină
încearcă să sporească funcționarea nu numai a indivizilor, ci și a sistemului, deoarece facilitează
îndeplinirea sarcinilor și a altor activități.
Însă pentru a atinge aceste obiective, trebuie sa știm ca exista diferite tipuri de ergonomie pentru
diverse domenii de activitate ca medicina, inginerie mecanică, proiectare industrială, fiziologie
psihologie etc.
In domeniul IT ne adresăm în principiu ergonomiei computerizate, care vine in folosul
persoanelor care petrec cel mai mult timp la muncă în fața unui computer.
1
Este recomandat ca aceștia să folosească produse
ergonomice, cum ar fi scaune ergonomice pentru a evita
deteriorarea posturii corpului, tastaturi ergonomice care
conțin setul de chei împărțite în două părți, cu un unghi de
înclinare, printre altele.
Respectiva ergonomie, în combinație cu ergonomia logică,
lucrează în proiectarea software cu programe mai puțin
complexe pentru a reduce stresul pe care omul îl produce
atunci când manipulează programe complexe.
De asemenea, este esențial ca individul să respecte anumite
reguli, cum ar fi: luarea unei pauze pentru fiecare oră de
muncă, luarea unei distanțe între 50 - 60 cm între persoană și
monitor, plasarea ecranului la același nivel al ochilor etc. .
Deși computerul ne îmbunătățește viața, acest avantaj nu ne
scutește de anumite riscuri privind sănătatea. Studiile făcute au arătat că tipul petrecut in fata
unui calculator la muncă și numărul de ore utilizate pentru o alta sursă de divertisment (
divertisment, calculator, consolă etc.) sunt factori importanți în determinarea nivelului
problemelor de sănătate cu care ne confruntăm.
De ce se întâmpla acest lucru? Ei bine, munca într-un birou este adesea privită ca având un nivel
redus de risc, dar riscul acesta exista, si este reprezentat de:




probleme posturale: datorită muncii sedentare, posturii statice prelungite și lucrului
în poziții forțate datorate amenajării inadecvate a postului de muncă;
duratei, intensității și proiectării muncii de birou: lucrul pentru perioade lungi cu
tastatura, dispozitivelor fără tastatură și computerelor, cu mișcări frecvente și repetitive ale
mâinii/articulației pumnului, cu nivel ridicat de concentrare și supraîncărcare cu informații;
factori psihologici (percepția subiectivă a lucrătorilor referitoare la organizarea
muncii): se muncește cu percepția că munca este solicitantă, ori sub presiunea
timpului, nivel scăzut de autocontrol asupra programului de lucru, suport necorespunzător
din partea conducătorilor și colegilor;
mediu: munca la temperaturi nepotrivite, iluminat inadecvat, zgomot, acces restrictiv și
obstrucții. De exemplu, deschiderea planului birourilor poate crea dificultăți lucrătorilor în
privința comunicării și concentrare
IV. Tipuri de intervenție specifice ergonomiei
O amenajare adecvată a postului de muncă din
birou ajută lucrătorii să mențină o postură neutră a
corpului. Aceasta este o postură de lucru confortabilă,
în care articulațiile sunt aliniate în mod
natural, reducând stresul și încordarea mușchilor,
tendoanelor, sistemului osos și minimizând riscul de
2
dezvoltare a AMS. Un post de muncă adecvat ajută de asemenea la prevenirea oboselii,
solicitării ochilor, durerilor de cap și stresului prin controlul condițiilor de mediu.
În zilele noastre sunt necesare referiri speciale la utilizarea laptop-urilor datorită creșterii
numărului de lucrători ce utilizează acest tip de calculator întreaga durată a zilei. Proiectarea
Laptopului nu întrunește cerințe ergonomice de bază pentru computere, de a avea
separat tastatura şi ecranul.
Utilizarea laptop-urilor poate conduce la disconfort musculo-scheletic, înspecial la
nivelul gâtului şi articulaţiei pumnului, datorită posturilor care sunt adoptate.
Utilizarea sigură a unui laptop ca principal computer la muncă
necesită:

poziţionarea laptopului pe birou în faţa
utilizatorului, astfel încât ecranul să poată fi văzut fără
arcuirea gâtului. Aceasta poate necesita ridicarea
laptopului deasupra suprafeţei biroului utilizând un suport
stabil cum ar fi un piedestal de monitor pentru computer.
Există de asemenea suporturi de laptop.

utilizarea unui set separat de tastatură şi mouse conectate direct înspatele
laptop-ului sau la o staţie de andocare.

Sublinierea importanţei pauzelor şi schimbărilor în activitate pentru
utilizatorii de laptop.
Oricât de bună este poziţia de lucru, postura statică prelungită nu este sănătoasă.
De aceea activitatea de muncă trebuie să permită pauze în timpul cărora
lucrătorii pot:

să schimbe postura lor de lucru frecvent făcând mici ajustări la scaun şisuportul
spatelui;

să întindă degetele, mâinile, braţele şi trunchiul;

să realizeze sarcini diferite precum clasarea de documente și scrisori etc.,

să se ridice și să circule prin împrejurimi;

să închidă ochii și să-și concentreze privirea asupra obiectelor departe de ecran.
Varietatea fizică şi pauzele regulate de la computer în timpul zilei de lucru vor ajuta muşchii să
se relaxeze.
Realizarea de exerciţii şi întinderile vor ajuta, de asemenea, la revigorarea corpului şi a minţii.
Asemenea proceduri cresc productivitatea, reduc disconfortul şi nemulţumirile printre utilizatorii
de computer şi reduc riscurile legate de utilizarea computerului
V. Concluzii
Organizaţiile trebuie așadar sa aibă strategii pro-active de management al sănătăţii forţei lor de
muncă, incluzând un sistem clar de raportare pentru problemele de sănătate, evaluarea riscurilor,
3
controlul oricărei probleme identificate, şi apoi implementarea şi monitorizarea soluţiilor.O
aranjare adecvată a postului de muncă din birou ajută lucrătorii să menţină o postură
confortabilă, neutră a corpului, cu încheieturile aliniate în mod natural, reducând stresul şi
solicitarea muşchilor, tendoanelor şi asistemului scheletic, minimizând riscul de dezvoltare a
AMS.
VI. Reflecție personală
În urma celor menționate, pot afirma că stresul și oboseala de la birou pot fi ușor de evitat dacă
aplicăm corect și la capacitate maximă ergonomia. Odată cu toate acestea, productivitatea poate
atinge cote maxime, la fel și creativitatea sau dorința de inițiativă. Companiile trebuie să
graviteze în jurul lucrătorului și să îi ofere condițiile necesare și un mediu propice pentru a-și
valorifica abilitățile într-un mod eficient și eficace
Din cele menționate mai sus pot menționa că ergonomia propune adesea soluţii la întrebările care
apar în timpul proiectării şi, respectiv, îmbunătăţiri locului de muncă ce duce la o productivitate
mai înaltă şi la progres în toate sferele de activitate a omului.
Bibliografie

MacLeod, Dan (2008). 10 Principii de ergonomie. Adus pe 12 octombrie
2017, de pe danmacleod.com

Madan Elena, Poborschi Valeriu, Ergonomia şi estetica industrială: Note de
curs, Editura UTM, Chişinău, 2011

Elena Popescu-Neveanu, Studii de perfecţionare aprezentării informaţiei, în
Colecţia Progrese. Direcţii.Tendinţe. Ergonomie, Editura CIDSP, România, 1972.

Tipuri de presupunere ergonimică. Adus pe 12 octombrie 2017, de pe
ehs.ucsf.edu
http://northwestminneapolischiropractor.blogspot.com/2011/09/dr-daves-1st-blog-postergonomics-are.html
4