AE
Managementul calității și excelența în afaceri
EXPLORAREA IMPACTULUI CERTIFICĂRII ISO 9001, ISO 14001
ȘI OHSAS 18001 ASUPRA PERFORMANȚEI FINANCIARE:
CAZUL COMPANIILOR COTATE LA BURSA DE VALORI BUCUREȘTI
Mihaela Ionașcu1∗, Ion Ionașcu2, Marian Săcărin3 și Mihaela Minu4
1),2),3),4)
Academia de Studii Economice din București, România
Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Ionașcu, M., Ionașcu, I., Săcărin, M. and Minu, M.,
2017. Exploring the impact of ISO 9001, ISO 14001
and OHSAS 18001 certification on financial
performance: the case of companies listed on the
Bucharest Stock Exchange. Amfiteatru Economic,
19(44), pp. 166-180
Istoricul articolului
Primit: 30 Septembrie 2016
Revizuit: 25 Noiembrie 2016
Acceptat: 28 Decembrie 2016
Rezumat
Lucrarea de față își propune să investigheze impactul certificării ISO 9001, ISO
14001 și OHSAS 18001 asupra performanțelor financiare ale companiilor românești listate
la Bursa de Valori București (BVB). Pe baza datelor din situațiile financiare auditate ale
unei populații de 67 de companii nefinanciare cotate în perioada 2013-2015, și utilizând
modele regresionale, studiul indică, pentru prima dată în mediul românesc, că
întreprinderile cotate la BVB care implementează sisteme complexe de management (calitate
- mediu și/sau sănătate și securitate ocupațională) sunt mai performante, iar performanța lor
este direct proporțională cu gradul de complexitate a sistemelor de management
implementate.
Cuvinte-cheie: ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001, managementul calității,
managementul mediului, managementul sănătății și securității ocupaționale, performanța
financiară
Clasificare JEL: D29, L25, M19, M41
Introducere
Pentru a face față cerințelor de calitate ale clienților, dar și diverselor cerințe de
mediu și de siguranță a muncii, în ultimii ani, implementarea și certificarea sistemelor de
management al calității (Quality Management System: QMS, engl.), de mediu
(Environmental Management System: EMS, engl.) și de sănătate și securitate ocupațională
(Occupational Health and Safety Management System: OHSMS, engl.) au devenit o
prioritate pentru organizații. Însă, creșterea continuă a certificărilor acestor sisteme de
∗
Autor de contact, Ionașcu Mihaela – mihaela.ionascu@cig.ase.ro
Vol. 19 • Nr. 44 • Februarie 2017
89
AE
Explorarea impactului certificării ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 asupra
performanței financiare: cazul companiilor cotate la Bursa de Valori București
management în România sugerează așteptările companiilor românești în ceea ce privește
excelența în afaceri și obținerea unor beneficii care să le permite o dezvoltare sustenabilă.
Implementarea și certificarea unor sisteme de management al calității și
ameliorarea lor succesivă prin adăugarea componentelor de mediu și de securitate
ocupațională este prezumată să permită minimizarea riscurilor și potențarea beneficiilor,
creșterea eficacității proceselor și eficiența utilizării resurselor, care în ultimă instanță duc
la creșterea performanțelor financiare. In mediul românesc o astfel de posibilă relație între
certificarea unor modele de management și performanța companiilor nu a fost investigată.
Majoritatea studiilor în mediul românesc s-au axat pe creșterea competitivității și a
satisfacției clienților, întreprinderile vizate fiind îndeosebi cele mici și mijlocii. Lucrarea de
față își propune să completeze literatura, prin analiza incidenței certificării ISO 9001, ISO
14001 și OHSAS 18001 asupra performanțelor financiare ale companiilor românești listate
la Bursa de Valori București (BVB).
Un sistem de management al calității este o cale de a defini modul în care o
organizație poate îndeplini cerințele propriilor clienți și a altor părți interesate de activitatea
ei (IOS, 2015a). Deși modalitățile de îmbunătățire a sistemului de management al calității
sunt multiple, organizațiile recurg tot mai mult la certificările de calitate pe baza
standardului ISO 9001 „Sisteme de managementul calității” (Quality Management Systems,
engl.).
Publicat pentru prima dată în 1987, ISO 9001, a cărui ultimă variantă este cea din
2015, a devenit un standard de certificare a sistemelor de management al calității
recunoscut în întreaga lume (Corbett, 2006). Astfel, până la sfârșitul anului 2015, la nivel
mondial, au fost emise 1.033.936 de certificări ISO 9001 (IOS, 2015b).
ISO 9001 prezintă un set de elemente fundamentale care să permită unei
organizații să-și demonstreze capacitatea de a furniza produse și servicii care să satisfacă
cerințele clienților și să îndeplinească cerințele legale. Implementarea și certificarea unui
sistem de management al calității pe baza ISO 9001 pot să fie asociate cu o serie de
beneficii interne – creșterea calității, productivității și eficienței, și externe – accesul pe
piețe noi, creșterea cotei de piață și a vânzărilor, care, în final, să conducă la creșterea
performanței financiare. Există numeroase cercetări empirice care susțin că certificarea ISO
9001 atrage o serie de beneficii printre care și creșterea performanței financiare a
companiilor (Corbett ș.a., 2005, Häversjö, 2000, Heras ș.a., 2002).
În anul 1996, Organizația Internațională pentru Standardizare (International
Organization for Standardization: ISO, engl.) a publicat standardul ISO 14001 „Sisteme de
managementul mediului” (Environmental Management Systems, engl.), cel mai important
din seria standardelor referitoare la sistemul de management al mediului. Scopul ISO 14001
a fost acela de a reduce impactul pe care-l are activitatea organizațiilor asupra mediului, dar
și de a facilita dezvoltarea durabilă și comerțul internațional, prin introducerea unui sistem
de standardizare recunoscut la nivel mondial. Deși certificarea sistemelor de management al
mediului pe baza acestui standard este voluntară, numărul certificărilor ISO 14001, emise
în întreaga lume, până la sfârșitul anului în 2015, a fost de 319.324 (IOS, 2015b).
Prin certificarea ISO 14001 organizațiile transmit, către diferitele părți interesate,
un semnal cu privire la responsabilitățile pe care și le asumă cu privire la calitatea
propriului sistem de management al mediului (Jiang și Bansal, 2003). Prin construirea unei
imagini asociată cu grija față de mediu, entitățile speră, printre altele, să-și îmbunătățească
atât competitivitatea (Molina-Azorin ș.a., 2015), cât și performanța financiară prin creșterea
productivității și reducerea costurilor (Ullah ș.a., 2014).
90
Amfiteatru Economic
Managementul calității și excelența în afaceri
AE
La nivel internațional este recunoscută necesitatea implementării și certificării în
cadrul organizațiilor a unui sistem de management pentru a asigura un mediu de lucru
sănătos şi sigur. Apărut în 1999, după ISO 9001 și ISO 14001, standardul OHSAS 18001
„Sistem de management al sănătății și securității ocupaționale” (Occupational Health and
Safety Management System, engl.), publicat de British Standards Institution (BSI), a
devenit cel mai utilizat standard pentru evaluarea proceselor de management al sănătății și
securității ocupaţionale a organizațiilor.
Implementarea și certificarea unui sistem de management conform OHSAS 18001
permit o îmbunătățire a imaginii organizațiilor, dar ajută şi la evaluarea riscurilor, asigură
sănătatea salariaților și reducerea accidentelor, ceea ce se așteaptă să aibă un impact pozitiv
asupra performanțelor companiilor.
Cele trei sisteme de management (al calității, de mediu și de sănătate și securitate
ocupațională) pot funcționa separat sau într-o manieră integrată (Pardy și Andrews, 2009),
într-un sistem de management integrat (Integrated Management System: IMS, engl.).
Indiferent de varianta aleasă, adăugarea la sistemele de management al calității a
componentelor de mediu și de sănătate și securitate ocupațională este prezumată să
îmbunătățească funcționarea companiei și, prin reducerea costurilor generate de eliminarea
risipei de energie și apă și a accidentelor personalului, să conducă și la creșterea
performanței în afaceri.
Însă, operarea separată a celor trei sisteme de management, datorită duplicării
eforturilor de documentare, executare a procedurilor, verificare și control, s-a dovedit a fi
mai dificilă și greu de aliniat la strategia organizației (Zeng ș.a., 2007).
Beneficiile pot fi mai evidente în cazul implementării unui sistem de management
integrat. În literatura de specialitate, integrarea sistemelor de management este asociată în
cu reducerea birocrației (Jorgensen ș.a., 2005, Oliveira, 2013) și a documentării (Simon
ș.a., 2011), diminuarea costurilor (Asif ș.a., 2009, Oliveira, 2013), utilizarea mai bună a
resurselor umane, tehnice și financiare (Zutshi și Sohal, 2005; Abad ș.a., 2014) și
îmbunătățirea eficienței, comunicării interne și a imaginii unei organizații (Zeng ș.a., 2007).
Întreprinderile românești pentru a fi competitive pe o piață concurențială, pentru a
face față schimbărilor și evoluției tehnologiilor, pentru a răspunde exigențelor și așteptărilor
clienților, sunt nevoite (mai devreme sau mai târziu) să implementeze sisteme de
management al calității, sisteme de management al mediului, sisteme de management
pentru sănătatea și securitatea angajaților și să își asume anumite responsabilități sociale.
Altfel spus, trebuie sa se supună certificărilor de diferite tipuri (naționale, europene,
internaționale), printre cele mai uzitate fiind ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001. In
plus, pentru anumite sectoare de activitate pot exista standarde proprii pentru cerințele
specifice acelui sector.
Evoluția certificărilor acordate companiilor din Romania, în ultimii 10 ani, pentru
certificarea managementului calității – ISO 9001 și certificarea managementului de mediu –
ISO 14001 este prezentată în Figura nr. 1.
Vol. 19 • Nr. 44 • Februarie 2017
91
AE
Explorarea impactului certificării ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 asupra
performanței financiare: cazul companiilor cotate la Bursa de Valori București
Figura nr. 1. Evoluția certificărilor ISO 9001 și ISO 14001 în România
Se observă, cu excepția anului 2011, trendul ascendent de la an la an, al
certificatelor emise companiilor românești. Este un prim semnal care arată că obținerea
diferitelor tipuri de cerificări ISO a devenit o preocupare pentru companiile care au înțeles
că este necesar să își îmbunătățească în mod continuu activitățile și procesele, să acorde
importanță satisfacerii nevoilor clienților, să devină mai transparente în raportarea socială și
de mediu pentru a răspunde exigențelor multiple.
Lucrarea este structurată după cum urmează. Secțiunea 1 prezintă recenzia
literaturii care pune în evidență relația dintre certificarea sistemelor de management și
performanța financiară a companiilor. Secțiunea 2 descrie metodologia cercetării, indicând
populația studiată, ipotezele propuse spre testare și modelele econometrice. În secțiunea 3
sunt prezentate rezultatele cercetării, iar concluziile discută rezultatele obținute în contextul
cercetărilor similare din literatura internațională, evidențiind contribuția originală a
studiului, limitele și potențialul dezvoltării unor cercetări viitoare.
1. Recenzia literaturii de specialitate
Există cercetări empirice care analizează relația dintre certificarea sistemelor de
management și performanța companiilor. Conceptul de ”performanță” aplicat în
managementul companiilor este unul destul de vag deoarece performanța este definită în
mod variat, în funcție de nivelul decizional, structura organizațională sau domeniul de
activitate. De asemenea, măsurarea performanței companiilor se poate exprima în indicatori
financiari sau non-financiari. Totuși, chiar în condițiile polisemiei conceptului de
performanță, pentru aprecierea managementului entităților economice prevalează indicatorii
de performanță financiară, sub forma fluxurilor de profit și lichidități, cât și indicatorii
financiari derivați din aceștia.
Performanța financiară a companiilor este măsurată pe baza datelor din situațiile
financiare - bilanț, contul de profit și pierdere, situația fluxurilor de trezorerie etc., dar poate
utiliza și datele pieței (de exemplu, valoarea bursieră a acțiunilor) și poate fi definită printro varietate de indicatori (Benner și Veloso, 2008; Martinez-Costa ș.a., 2009), cum sunt:
cifra de afaceri (vânzări), rentabilitate economică (return on assets: ROA, engl.),
92
Amfiteatru Economic
Managementul calității și excelența în afaceri
AE
rentabilitate comercială (return an sales: ROS, engl.); rentabilitate financiară (return on
equity: ROE, engl.), câștigul pe acțiune (earnings per share: EPS, engl.), rezultatul înainte
de dobânzi, impozite și amortizare (earning before interest, taxes depreciation and
amortization: EBITDA, engl.), etc.
Relația dintre managementul calității și performanța financiară a companiilor a
fost documentată empiric de mulți autori, îndeosebi începând cu anii 2000 (Heras ș.a.,
2002; Sharma, 2005; Morris, 2006; Benner și Veloso, 2008), iar rezultatele sunt (uneori)
variate sau chiar contradictorii.
Heras ș.a., (2002) au realizat un studiu comparativ care a urmărit relația dintre
profitabilitatea companiilor și certificarea ISO 9000, între două eșantioane de companii (din
Comunitatea Autonomă Bască, Spania), cu același număr de entități fiecare, pe o perioadă
de cinci ani, respectiv un eșantion de companii certificate ISO 9000 și altul format din
companii necertificate. Utilizând ca indicator de profitabilitate rentabilitatea economică
(ROA), calculată ca raport între profitul înainte de dobânzi și impozite (EBIT, engl.) și
totalul activelor, iar pentru companiile certificate ISO 9000, data când a fost înregistrată
ultima certificare a sistemului de managementul calității, Heras ș.a. (2002) au concluzionat
că firmele certificate ISO 9000 sunt mai profitabile decât companiile necertificate,
confirmând supoziția că certificarea ISO 9000 este un factor de creștere a profitabilității.
Sharma (2005) a urmărit analiza impactul ISO 9000 asupra performanței
financiare a 70 de companii cotate din Singapore, utilizând ca indicatori de performanță
financiară rentabilitatea vânzărilor - determinată ca raport între profitul înainte de dobânzi,
taxe și elemente extraordinare și vânzările nete, creșterea vânzărilor nete și câștigul pe
acțiune (EPS, engl.) - calculat ca raport între rezultatul din exploatare după impozitare și
numărul de acțiuni ordinare emise. Rezultatele cercetării lui Sharma (2005) au arătat că
certificarea ISO 9000 este asociată cu o îmbunătățire a performanței financiare a
companiilor certificate, prin creșterea semnificativă a rentabilității comerciale (ROS),
vânzărilor și a câștigului pe acțiune (EPS), iar această certificare este benefică companiei
cât și părților interesate de funcționarea ei (stakeholders, engl.). De asemenea, Sharma
(2005) sesizează că efectul certificării ISO 9000 a fost mai important asupra rentabilității
comerciale, decât asupra creșterii vânzărilor, iar acest fapt sugerează că îmbunătățirea
performanței globale a unei companii este indusă în mare măsură de îmbunătățirea
proceselor interne ale afacerii, pe care o generează implementarea și certificarea sistemului
de management al calității.
Benner și Veloso (2008) au realizat un studiu privind relația dintre sistemul de
management al calității reprezentat de certificarea ISO 9000 și performanța financiară a
companiilor pe industria furnizorilor americani de automobile care a inclus un eșantion de
75 de firme reprezentative, înregistrate în SUA și cotate la bursă, pe o perioadă de 10 ani,
considerându-se că această perioadă acoperă un ciclu economic complet în această
industrie. Benner și Veloso (2008), au folosit în studiul lor mai mulți indicatori pentru a
măsura performanța financiară a companiilor - doi indicatori de natură contabilă (ROA și
ROS) și unul bazat pe valorile pieței bursiere (rata lui Tobin), iar rezultatele cercetării lor
au arătat că dacă majoritatea firmelor din cadrul unei industrii adoptă standardul ISO 9000,
entitățile care îl adoptă mai târziu nu mai obțin o creștere de durată a beneficiilor financiare
din această practică. Aceiași autori au pus în evidență faptul că certificarea ISO 9000 are o
incidență importantă asupra performanței financiare a companiilor - măsurată prin rata lui
Tobin și ROA (dar nu și asupra ROS), arătând că valoarea capitalizării bursiere a firmei
tinde să crească în mod constant odată cu certificarea ISO 9000, explicat prin faptul că
Vol. 19 • Nr. 44 • Februarie 2017
93
AE
Explorarea impactului certificării ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 asupra
performanței financiare: cazul companiilor cotate la Bursa de Valori București
investitorii se așteaptă la o creștere mai importantă a profiturilor viitoare pentru companiile
care au adoptat ISO 9000 decât la cele care nu au adoptat standardul.
Totuși, nu toate cercetările au pus în evidență că certificarea ISO 9000 atrage și o
ameliorarea a performanței financiare a companiilor. În această optică se înscrie cercetarea
realizată de Morris (2006), care a analizat relația dintre certificarea ISO 9000 și
performanța financiară a companiilor din industria electronică americană – industria cu cele
mai multe certificări ISO 9000 din SUA, utilizând rezultatul din exploatare înainte de
amortizare pentru măsurarea profitabilității. Rezultatele obținute de Morris (2006) nu au
susținut ipoteza că certificarea ISO 9000 conduce la performanțe financiare superioare
pentru companiile certificare, față de cele necertificate, un asemenea rezultat motivându-se
și prin faptul că firmele urmăresc certificarea ISO 9000 și pentru alte scopuri decât
creșterea calității sau a performanței financiare, respectiv aspirațiile de vânzări
internaționale, ca urmare a presiunii concurenței sau cerințelor clienților.
Corbett ș.a. (2005) au constat că, după obținerea certificării de calitate, societățile
analizate au avut o creșterea mai mare a performanței financiare, exprimată pe baza mai
multor indicatori, printre care: rentabilitatea activelor, rentabilitatea vânzărilor și creșterea
cifrei de afaceri, în comparație cu alte societăți similare care nu fost certificate.
O creștere mai mare a rentabilității în cazul societăților certificate, în comparație
cu cele necertificate, a fost identificată și în Danemarca (Häversjö, 2000). La rândul lor,
Duarte ș.a. (2011) în urma analizării legăturii de cauzalitate dintre mai multe variabile
independente, printre care și certificarea ISO 9001, și performanța financiară a unui
eșantion de 3589 de companii braziliene din diferite industrii, au observat că certificarea
ISO 9001 nu a influențat profitabilitatea, însă, în schimb, au identificat o relație de
cauzalitate între certificarea managementului calității și mediului și rata creșterii veniturilor.
Starke ș.a. (2012) au analizat impactul certificării ISO 9000 pentru companiile
braziliene în perioada 1995-2006, punând în evidență un efect pozitiv asupra performanței
financiare măsurată în termeni de creșterea vânzărilor și a rentabilității comerciale (ROS).
Fatima (2014), pe un eșantion de 58 de companii pakistaneze cotate la Karachi Stock
Exchange, a arată că certificarea ISO 9000 a avut un impact general favorabil asupra
performanțelor financiare ale companiilor, cu toate că efectul nu a fost resimțit la nivelul
companiilor mici.
La rândul lor, Kafetzopoulos ș.a., (2015), în urma studierii unui eșantion de 287 de
societăți grecești au ajuns la concluzia că certificarea ISO 9001 nu influențează în mod
direct performanței în afaceri, inclusiv cea financiară, dar are un efect indirect asupra
acesteia, prin creșterea calității producției și a performanțelor din exploatare.
Dacă literatura care investighează relația dintre certificarea ISO 9001 și
performanța financiară este destul de abundentă, cea care urmărește incidența certificării
sitemelor de management al mediului și/sau al sănătății și securității ocupaționale este în
faza de formare.
Astfel, Hwee Nga (2009), pe baza unui eșantion de 81 de companii cotate în
perioada 2005-2007 pe Bursa Malaysia, a arătat că întreprinderile certificate ISO 14000 au
medii ale rentabilităților financiare (ROE) superioare entităților necertificate și a susținut
necesitatea unor cercetări viitoare care să surprindă impactul interacțiunii certificării ISO
9000 și ISO 14000 asupra performanței companiilor. Grolleau, Mzoughi și Pekovic (2013)
au analizat performanța companiilor franceze care au implementat sisteme de management
al calității și de mediu, arătând că implementarea simultană a celor două sisteme de
management are un posibil efect de sinergie care generează niveluri mai înalte ale
vânzărilor, profitului și EBITDA. În schimb, pentru companiile spaniole, Heras94
Amfiteatru Economic
AE
Managementul calității și excelența în afaceri
Saizarbitoria, Molina-Azorín și Dick (2011) au arătat că certificarea ISO 14001 nu a dus la
ameliorarea performanțelor financiare.
Lo ș.a. (2014), utilizând un eșantion de 111 companii cotate americane, cu
certificare OHSAS 18001, au arătat că implementarea unui sistem de management al
sănătății și securității ocupaționale a dus la creșterea semnificativă a performanței peste
nivelul previzionat (abnormal performance, engl.), performanță exprimată inclusiv în
termeni de creșterea vânzărilor și profitabilitate.
Integrarea sistemelor de management al calității, al mediului și al securității și
sănătății ocupaționale este asociată cu îmbunătățirea eficienței unei organizații (Zeng ș.a.,
2007).
Pentru mediul românesc, nu există până la această dată cercetări care să pună în
evidență impactul implementării sistemelor de management asupra performanțelor
financiare. În ce privește beneficiile implementării și certificării sistemelor de management,
în marea lor majoritate, studiile s-au axat pe creșterea competitivității și a satisfacției
clienților, întreprinderile vizate fiind cele mici și mijlocii (Olaru ș.a., 2010; Olaru ș.a.,
2011). În contextul mai larg al responsabilității sociale, Miron ș.a. (2011) discută relația
dintre performanța economică și cea socială, sugerând o relație biunivocă, în sensul în care
performanța economică oferă posibilitatea asumării unor responsabilități sociale, cu impact
negativ asupra acesteia pe termen scurt, efect care va fi contrabalansat de performanța
socială care va asigura sustenabilitatea performanței economice și a competitivității pe
termen lung.
Lucrarea de față își propune să completeze literatura, aducând primele dovezi
empirice pentru companii mari, cotate la BVB și cu situații financiare auditate, investigând
impactul certificării ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 asupra performanțelor lor
financiare.
2. Metodologia cercetării
Populația care face obiectul studiului este reprezentată de toate companiile cotate
la Bursa de Valori București (BVB) în ultimii trei ani (2013-2015) la categoriile Premium
și Standard, respectiv 82 de companii (22 cotate la categoria Premium și 60 la Standard).
Întrucât certificarea ISO și OHSAS nu reprezintă o preocupare pentru sectorul financiar
decât de dată foarte recentă, companiile care operează în acest domeniu au fost excluse din
populația studiată, rezultând un total de 67 de companii. În lipsa unei baze de date
accesibilă public, sursa pentru datele privind certificările ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS
18001 este reprezentată de site-urile web ale companiilor cotate (rapoarte și copii ale
certificatelor) și site-ul BVB (rapoarte manageriale). Autorii au efectuat verificări
încrucișate pentru a asigura acuratețea datelor. Situația certificărilor sistemelor de
management implementate în cadrul companiilor cotate nefinanciare pentru perioada
analizată (2013-2015) este sintetizată în Tabelul nr.1.
Tabel nr. 1. Certificarea sistemelor de management ale companiilor cotate
2013
2014
2015
N
67
67
67
Vol. 19 • Nr. 44 • Februarie 2017
ISO 9001
60
89,6%
61
91%
62
92,5%
ISO 14001
46
68,7%
47
70,1%
50
74,6%
OHSAS 18001
35
52,2%
38
56,7%
39
58,2%
95
AE
Explorarea impactului certificării ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 asupra
performanței financiare: cazul companiilor cotate la Bursa de Valori București
Așa cum se observă, companiile românești cotate sunt în mare măsură interesate
de implementarea și certificarea mai multor sisteme de management, o mare majoritate
(74,6% în 2015) având sisteme de calitate-mediu, iar peste jumătate (58,2% în ultimul an)
având sisteme de management: calitate-mediu-sănătate și securitate ocupațională. Aproape
toate companiile cotate nefinanciare (92,5% în 2015) au implementat un sistem de
management al calității certificat ISO 9001, iar tendința de obținere a unor noi certificări în
perioada analizată este evidentă. Aceasta confirmă faptul că firmele care au deja
implementat un sistem de management al calității doresc să introducă și alte sisteme de
management, care să permită minimizarea riscurilor și potențarea beneficiilor, creșterea
eficacității proceselor și eficiența utilizării resurselor, care, în ultimă instanță, să ducă la
creșterea performanțelor lor. Analizând datele colectate, am constatat că majoritatea
companiilor românești cotate au adoptat inițial un sistem certificat ISO 9001, pentru ca
ulterior să obțină succesiv certificarea ISO 14001 și OHSAS 18001. De asemenea, am
observat că firmele care au recurs mai târziu la implementarea și certificarea unui sistem de
management al calității conform ISO 9001, au optat pentru implementarea simultană a
acestuia cu ISO 14001, sau atât cu ISO 14001 cât și cu OHSAS 18001.
Sursele de date nu au permis în toate cazurile identificarea măsurii în care
sistemele de management certificate la nivelul companiilor funcționează separat sau în
cadrul unui sistem de management integrat.
Având în vedere că fiecare dintre cele trei certificări este prezumată să aibă un
impact pozitiv asupra performanțelor companiilor, lucrarea își propune să investigheze
măsura în care funcționarea simultană a mai multor sisteme de management certificate
poate duce la creșterea performanțelor financiare ale companiilor cotate la BVB, ipotezele
de lucru fiind:
• H1: Performanța financiară este mai mare pentru companiile românești cotate
care au implementat și certificat mai multe sisteme de management (ISO 9001, ISO 14001
și OHSAS 18001).
• H2: Performanța financiară a companiilor românești cotate este direct
proporțională cu gradul de complexitate a sistemelor de management implementate și
certificate.
Pentru evaluarea performanței financiare a companiilor cotate s-a optat pentru
rentabilitatea activelor (ROA: profitul net raportat la totalul activelor), unul dintre
indicatorii principali de performanță, indicator care surprinde eficiența utilizării activelor în
raport cu profitul obținut. Sursa pentru datele financiare a fost baza de date Thompson
Financials. Nu au fost disponibile date financiare pentru șapte companii, ceea ce a redus
populația studiată la 60 de entități.
Cele două ipoteze au fost testate pe baza următoarelor două modele regresionale:
𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝒊𝒊𝒊𝒊 = 𝜶𝜶𝟎𝟎 + 𝜶𝜶𝟏𝟏 𝒙𝒙𝑴𝑴𝑴𝑴𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜺𝜺𝒊𝒊𝒊𝒊
unde:
96
𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝒊𝒊𝒊𝒊 = 𝜶𝜶𝟎𝟎 + 𝜶𝜶𝟏𝟏 𝒙𝒙𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜺𝜺𝒊𝒊𝒊𝒊
(1)
(2)
ROAij – Rentabilitatea activelor pentru compania i în anul j, calculată ca
Profit net ij/Total active ij;
MSij – Sistem de management pentru compania i în anul j,
Amfiteatru Economic
AE
Managementul calității și excelența în afaceri
Dummy: 1 – Companie cu mai multe sisteme de management certificate (calitatemediu sau calitate-mediu-sănătate și securitate ocupațională),
0 – Companie doar cu sistem de management al calității sau fără certificare
pentru cele trei arii investigate;
MSscoreij – Scor al sistemului de management pentru compania i în anul j:
3 - Certificare ISO9001, ISO14001 și OHSAS 18001;
2 - Certificare ISO9001 și ISO14001;
1 - Certificare ISO9001;
0-Nu are niciuna dintre cele trei certificări.
3. Rezultatele cercetării
Tabelul nr. 2 sintetizează rezultatele analizei regresionale pentru cele două modele,
pentru fiecare dintre cei trei ani. Așa cum se observă, în niciunul dintre cazuri coeficientul
α1 nu este semnificativ diferit de 0, indicând lipsa unei legături între sistemele de management
implementate și certificate în cadrul companiilor cotate și performanța lor și respingerea celor două
ipoteze ale studiului.
Tabel nr. 2. Rezultatele analizei regresionale – populație totală
Model (1)
α0
α1
F
R2
Durbin Watson
N
2013
-,002 (-,062)
-,017 (-,456)
,208
0,004
1,787
60
2014
,004 (,149)
,005 (,168)
,028
,000
1,751
60
2015
-,093 (-,778)
,168 (1,246)
1,553
,026
2,705
60
Model (2)
α0
α1
F
R2
Durbin Watson
N
2013
-,019 (-,483)
,002 (,141)
0,02
,0003
1,832
60
2014
-,011 (-,322)
,008 (,601)
,361
,006
1,770
60
2015
-,072 (-,469)
,047 (,778)
,606
,010
2,725
60
Prag de semnificație: ***0,01, **0,05, *0,1
Model (1): 𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝒊𝒊𝒊𝒊 = 𝜶𝜶𝟎𝟎 + 𝜶𝜶𝟏𝟏 𝒙𝒙𝑴𝑴𝑴𝑴𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜺𝜺𝒊𝒊𝒊𝒊
Model (2): 𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝒊𝒊𝒊𝒊 = 𝜶𝜶𝟎𝟎 + 𝜶𝜶𝟏𝟏 𝒙𝒙𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜺𝜺𝒊𝒊𝒊𝒊
Unde:
ROAij = Rentabilitatea activelor pentru compania i în anul j;
MSij = Sistem de management certificat, Dummy: 1-companie cu mai multe sisteme de
management certificate, 0 – doar cu sistem de management al calității sau fără
certificare pentru cele trei arii investigate ;
MSscoreij = Scor al sistemului de management pentru compania i în anul j: 3 - Certificare
ISO9001, ISO14001 și OHSAS 18001; 2 - Certificare ISO9001 și ISO14001; 1
- Certificare ISO9001; 0-Nu are niciuna din cele trei certificări.
Teste pentru detectarea autocorelării valorilor reziduale efectuate:valorile Durbin Watson în
parametri normali.
Vol. 19 • Nr. 44 • Februarie 2017
97
AE
Explorarea impactului certificării ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 asupra
performanței financiare: cazul companiilor cotate la Bursa de Valori București
Lipsa unei corelații semnificative persista și după eliminarea valorilor atipice
(outliers, engl.). Cu toate acestea, în urma analizei lor, s-a observat că majoritatea outlierilor provin din cadrul companiilor care au înregistrat pierderi. În literatura de specialitate
(Kothari, 2001), pierderile sunt considerate componente tranzitorii ale rezultatelor
companiei, care contravin presupoziției potrivit căreia rezultatele anuale sunt distribuite
normal, pierderile denaturând analizele, mai ales in domeniul piețelor de capital, și fiind de
cele mai multe ori excluse (Filip și Raffournier, 2010). În cazul studiului nostru, trebuie
avut în vedere și faptul că pierderile, ca elemente tranzitorii, pot fi provocate de evenimente
exogene ce țin de mediul de afaceri, fără să aibă o determinare endogenă ce ține de
componenta managerială a unei entități (Kotari, 2001). În plus, în cazul companiilor cotate
care înregistrează pierderi a fost semnalat fenomenul de ”big bath accounting”, respectiv o
supraevaluarea a acestor pierderi, întrucât țintele de performanță au fost deja ratate, iar o
astfel de exagerare degrevează profiturile viitoare de o serie de cheltuieli, permițând
companiilor să pară mai performante. În consecință, acest fenomen golește valorile
înregistrate ca pierderi de conținutul lor economic.
În aceste condiții, din cadrul populației studiate au fost eliminate companiile care
au înregistrat pierderi pe perioada analizată, refăcându-se testele empirice pe baza
eșantionului format din companii cu rentabilitate pozitivă. Rezultatele regresiilor sunt
sintetizate în tabelul nr. 3.
Tabel nr. 3. Rezultatele regresiei – doar companii cu rentabilitate pozitivă
Model (1)
α0
α1
F
R2
Durbin Watson
N
2013
,012 (,994)
,032 * (,323)
5,395 **
,124
2,327
40
2014
2,713 (2,419)
2,908 ** (2,290)
5,245 **
,119
1,855
41
2015
,026 * (1,964)
,027* (1,805)
3,258 *
,081
2,356
39
Model (2)
α0
α1
F
R2
Durbin Watson
N
2013
,003 (,194)
,015 ** (2,535)
6,424 **
,145
2,379
40
2014
1,581 (1,112)
1,423 ** (2,567)
6,589 **
,145
1,974
41
2015
,018 (1,075)
,012 * (1,898)
3,601 *
,087
2,381
40
Prag de semnificație: ***0,01, **0,05, *0,1
Model (1): 𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝒊𝒊𝒊𝒊 = 𝜶𝜶𝟎𝟎 + 𝜶𝜶𝟏𝟏 𝒙𝒙𝑴𝑴𝑴𝑴𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜺𝜺𝒊𝒊𝒊𝒊
Model (2): 𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝒊𝒊𝒊𝒊 = 𝜶𝜶𝟎𝟎 + 𝜶𝜶𝟏𝟏 𝒙𝒙𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜺𝜺𝒊𝒊𝒊𝒊
Unde:
ROAij = Rentabilitatea activelor pentru compania i în anul j;
MSij = Sistem de management certificat, Dummy: 1-companie cu mai multe sisteme de
management certificate, 0 – doar cu sistem de management al calității sau fără
certificare pentru cele trei arii investigate ;
MSscoreij = Scor al sistemului de management pentru compania i în anul j: 3 - Certificare
ISO9001, ISO14001 și OHSAS 18001; 2 - Certificare ISO9001 și ISO14001; 1
- Certificare ISO9001; 0-Nu are niciuna din cele trei certificări.
Teste pentru detectarea autocorelării valorilor reziduale efectuate: valorile Durbin Watson în
parametri normali.
Rezultate după eliminarea outlier-ilor.
98
Amfiteatru Economic
AE
Managementul calității și excelența în afaceri
Odată cu eliminarea pierderilor, se observă o ameliorare evidentă a modelelor de
regresie. Puterea explicativă crește semnificativ pentru perioada analizată (R2 crește de la o
medie de 1% la 11% pentru modelul 1, și de la o medie de 0,5% la 13% pentru modelul 2),
iar coeficientul α1 este în toate cazurile pozitiv și semnificativ diferit de 0, indicând o relație directă
între caracteristicile sistemul de management implementat în cadrul companiilor cotate și performanța
lor. Prin urmare sunt acceptate cele două ipoteze ale studiului, respectiv există dovezi empirice care
susțin o posibilă asociere între certificarea mai multor sisteme de management și performanța financiară
a companiilor românești cotate, cât și o creștere direct proporțională a performanțelor lor cu
gradul de complexitate a sistemelor de management implementate. Se observă puterea
explicativă mai mare a modelului 2, în care tipul sistemului de management certificat
explică în medie aproximativ 13% din variația performanței financiare pe perioada
analizată, față de 11% pentru modelul 1, ceea ce susține presupoziția potrivit căreia
companiile care completează sistemele de management al calității (ISO 9001) și cu sisteme
de management de mediu (ISO 14001) și de sănătate și securitate ocupațională (OHSAS
18001) au o performanță mai mare. Altfel spus, cu cât crește numărul de certificări ale
sistemelor de management, cu atât performanța financiară a companiilor este mai mare.
Se observă, de asemenea, o tendință de scădere a puterii explicative a modelelor pe
perioada 2013-2015 (valorile anuale ale lui R2 au o tendință descrescătoare), în anul 2015
asocierea dintre rentabilitatea activelor și caracteristicile sistemului de management
devenind doar marginal semnificativă. Acest rezultat poate fi explicat prin creșterea
numărului companiilor care obțin certificări multiple în perioada analizată, știut fiind faptul
că beneficiile implementării unor astfel de sisteme nu sunt vizibile imediat, fiind nevoie de
o perioadă relevantă de conformitate (Heras ș.a., 2002). De asemenea, o altă explicație ar
putea fi faptul (dovedit empiric de Benner și Veloso, 2008) că entitățile care recurg mai
târziu la certificarea sistemelor de management nu mai obțin o creștere de durată a
beneficiilor financiare din această practică.
În aceste condiții, putem aprecia că cele două ipoteze ale studiului nostru sunt
conformate, cu toate că rezultatele sunt valabile doar pentru companiile profitabile cotate la
BVB în perioada analizată.
Pentru a testa validitatea modelelor s-a urmărit eliminarea unei susceptibile surse
de interferență, respectiv, mărimea companiilor, care poate explica atât recursul la
certificarea sistemelor de management, cât și performanța financiară, respectiv, firmele mai
mari sunt cele care sunt mai receptive la certificare ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001
și tot ele sunt cele care înregistrează performanțe mai mari. Prin urmare, în cadrul
modelelor a fost introdusă mărimea companiilor (SIZE) ca variabilă de control,
operaționalizată prin logaritmarea activelor totale (s-a recurs la logaritmare în condițiile în
care variabila SIZE nu este distribuită normal: skewness 5,529, std error ,215). Rezultatele
regresiilor pentru întreaga perioada (2013-2015) sunt prezentate în Tabelul nr. 4.
Tabel nr. 4. Rezultatele regresiei – doar companii cu rentabilitate pozitivă –
Control al efectului de scală (date panel)
Model (3)
α0
α1
α2
α3
α4
Vol. 19 • Nr. 44 • Februarie 2017
2013-2015
,006 (,466)
,019 ** (2,316)
,005 ** (2,405)
,006 (,742)
,010 (0,211)
99
AE
Explorarea impactului certificării ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 asupra
performanței financiare: cazul companiilor cotate la Bursa de Valori București
F
Adjusted R2
Durbin Watson
N
4,927 ***
,114
2,335
123
Model (4)
α0
α1
α2
α3
α4
F
Adjusted R2
Durbin Watson
N
2013-2015
-,009 (,476)
,010 ** (2,601)
,004 ** (1,867)
,005 (,706)
,009 (1,205)
5,319 ***
,124
2,357
123
Prag de semnificație: ***0,01, **0,05, *0,1
Model (3): 𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝒊𝒊𝒊𝒊 = 𝜶𝜶𝟎𝟎 + 𝜶𝜶𝟏𝟏 𝒙𝒙𝑴𝑴𝑴𝑴𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜶𝜶𝟐𝟐 𝒙𝒙𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜶𝜶𝟑𝟑 𝒙𝒙𝑫𝑫𝑫𝑫𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜶𝜶𝟒𝟒 𝒙𝒙𝑫𝑫𝑫𝑫𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜺𝜺𝒊𝒊𝒊𝒊
Model (4): 𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝑹𝒊𝒊𝒊𝒊 = 𝜶𝜶𝟎𝟎 + 𝜶𝜶𝟏𝟏 𝒙𝒙𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝑴𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜶𝜶𝟐𝟐 𝒙𝒙𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝑺𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜶𝜶𝟑𝟑 𝒙𝒙𝑫𝑫𝑫𝑫𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜶𝜶𝟒𝟒 𝒙𝒙𝑫𝑫𝑫𝑫𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜺𝜺𝒊𝒊𝒊𝒊 + 𝜺𝜺𝒊𝒊𝒊𝒊
Unde:
ROAij = Rentabilitatea activelor pentru compania i în anul j;
MSij = Sistem de management certificat, Dummy: 1-companie cu mai multe sisteme de
management certificate, 0 – doar cu sistem de management al calității sau fără
certificare pentru cele trei arii investigate ;
MSscoreij = Scor al sistemului de management pentru compania i în anul j: 3 - Certificare ISO9001,
ISO14001 și OHSAS 18001; 2 - Certificare ISO9001 și ISO14001; 1 - Certificare
ISO9001; 0-Nu are niciuna din cele trei certificări.
D2 – Variabilă Dummy: 1, dacă j=2014; 0 dacă j=2013,2015;
D3 – Variabilă Dummy: 1, dacă j=2015; 0 dacă j=2014,2015;
Variablile D2 și D3 introduse pentru a controla efecte de timp.
Teste pentru detectarea autocorelării valorilor reziduale efectuate: valorile Durbin Watson în
parametri normali.
Teste de multicolinearitate efectuate: valoare maximă VIF (Variance Inflation Factors, engl.): 1,3 în parametri normali.
Rezultate după eliminarea outlier-ilor.
Așa cum se observa din Tabelul nr. 4, variabilele care surprind caracteristica
sistemelor de management rămân corelate semnificativ cu performanța companiilor pe
perioada analizată, chiar și când se controlează efectul de scală. Prin urmare, cele două
ipoteze se confirmă, performanța financiară a companiilor este corelată cu certificarea
sistemelor de management și această relație nu este explicată de mărimea companiilor.
Concluzii
Obiectivul lucrării a fost de a explora o posibilă asociere între certificările ISO
9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 și performanța financiară auditată a companiilor
românești cotate la BVB. In literatura internațională, deși nu există deocamdată un consens
deplin, majoritatea studiilor indică un impact pozitiv al implementării și certificării unor
modele de sisteme de management asupra performanțelor financiare. Studiul confirmă
tendințele înregistrate la nivel internațional arătând că certificare ISO 9001, ISO 14001 și
OHSAS 18001 crește performanța financiară. In mod concret, studiul a pus în evidență
faptul că întreprinderile românești cotate care au implementat mai multe sisteme de
100
Amfiteatru Economic
Managementul calității și excelența în afaceri
AE
management (calitate - mediu și/sau sănătate și securitate ocupațională) sunt mai
performante în termeni de rentabilitatea activelor (ROA), iar performanța lor este direct
proporțională cu gradul de complexitate a sistemelor de management certificate. Efectul
pozitiv al certificării a fost dovedit și în condițiile eliminări unei posibile interferențe
majore, respectiv mărimea companiei, care este susceptibilă să influențeze atât gradul de
certificare, cât și performanța financiară.
Rezultatele trebuie, însă, interpretate cu prudență, întrucât performanța financiară a
companiilor poate fi afectată de o multitudine de factori complecși, iar influența lor nu este
luată în calcul. De asemenea, rezultatele sunt reprezentative doar pentru companiile
profitabile, cotate la BVB, și nu pentru toată piața de capital. Cu toate acestea, rezultatele
studiului nostru oferă, pentru prima dată, dovezi obiective privind posibilul impact pozitiv
al certificărilor sistemelor de management asupra performanțelor financiare ale companiilor
românești cotate. Prin urmare, acest studiu reprezintă o cercetare exploratorie oferind o
bază pentru dezvoltarea unor cercetări viitoare în mediul românesc, o posibilă direcție de
cercetare fiind analiza efectului de integrare a sistemelor de management asupra
performanțelor companiilor românești.
Bibliografie
Abad, J., Dalmau, I. and Vilajosana, J., 2014. Taxonomic proposal for integration levels of
management systems based on empirical evidence and derived corporate benefits.
Journal of Cleaner Production, 78, pp.164-173.
Asif, M, Erik J. de Bruijn, E.J., Fisscher, O.A.M., Cory Searcy, C. and Steenhuis, H.J.,
2009. Process embedded design of integrated management systems. International
Journal of Quality & Reliability Management, 26(3), pp.261-282.
Benner, M. and Veloso, F., 2008. ISO 9000 practices and financial performance: a
technology coherence perspective. Journal of Operations Management, 26, pp.611-629.
Corbett, C. J., 2006. Global diffusion of ISO 9000 certification through supply chains.
Manufacturing & Service Operations Management, 8(4), pp.330-350.
Corbett, C.C., Montes-Sancho, M.J. and Kirsch, S.A., 2005. The Financial Impact of ISO
9000 Certification in the United States: An Empirical Analysis. Management Science,
51(7), pp.1046-1059.
Duarte, A.L.C.M., Brito, L.A.L., Di Serio and L.C. and Martins, G.S., 2011. Operational
Practices and Financial Performance: An Empirical Analysis of Brazilian
Manufacturing Companies. Brazilian Administration Review, 8(4), pp.395-411.
Fatima, M., 2014. Impact of ISO 9000 on business performance in Pakistan: implications
for quality in developing countries. Quality Management Journal, 21(1), pp.16-24.
Filip, A. and Raffournier, B., 2010. The value relevance of earnings in a transition
economy: The case of Romania. The International Journal of Accounting, 45(1), pp.77103.
Grolleau, G., Mzoughi, N. and Pekovic, S., 2013. Is business performance related to the
adoption of quality and environmental-related? Environmental and Resource
Economics, 54(4), pp.525-548.
Häversjö, T., 2000. The financial effects of ISO 9000 registration for Danish companies.
Managerial Auditing Journal, 15(1/2), pp.47 – 52.
Vol. 19 • Nr. 44 • Februarie 2017
101
AE
Explorarea impactului certificării ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001 asupra
performanței financiare: cazul companiilor cotate la Bursa de Valori București
Heras, I., Casadesús, M. and Dick, G., 2002. ISO 9000 certification and the bottom line: a
comparative study of the profitability of Basque region companies. Managerial
Auditing Journal, 17(1-2), pp.72-78.
Heras-Saizarbitoria, I., Molina-Azorín, J.F. and Dick, G., 2011. ISO 14001 certification and
financial performance: selection-effect versus treatment-effect. Journal of Cleaner
Production, 19(1), pp.1-12.
Hwee Nga, J.K., 2009. The influence of ISO 14000 on firm performance. Social
Responsibility Journal, 5(3), pp.408-422.
Iñaki, H., Martí, C. and Gavin P.M. D., 2002. ISO 9000 certification and the bottom line: a
comparative study of the profitability of Basque region companies. Managerial
Auditing Journal, 17(1/2), pp.72-78.
IOS (International Organization for Standardization), 2015a. Reaping the benefits of ISO
9001,
[online]
Available
at:
<http://www.iso.org/iso/reaping_the_benefits_of_iso_9001.pdf> [Accesed 1 September
2016].
IOS (International Organization for Standardization), 2015b. ISO 2015 Survey, [online]
Available at: <http://www.iso.org/iso/home/about.htm> [Accesed 1 September 2016].
Jiang, R.J., Bansal, P., 2003. Seeing the Need for ISO 14001 Certification. Journal of
Management Studies, 40(4), pp.1047–1067.
Jorgensen, T.H., Remmen, A. and Mellado, M.D., 2005. Integrated management systems –
three different levels of integration. Journal of Cleaner Production, 14(8), pp.713-722.
Kafetzopoulos, D.P., Psomas, E. and Gotzamani, K.D., 2015. The impact of quality
management systems on the performance of manufacturing firms. International Journal
of Quality & Reliability Management, 32(4), pp.381-399.
Kothari, S. P., 2001. Capital markets research in accounting. Journal of Accounting and
Economics, 31, pp.105−231.
Lo., C.; Pagell, M.; Fan, D., Wiengarten, F. and Yeung, A., 2014. OHSAS 18001
certification and operating performance: The role of complexity and coupling. Journal
of Operations Management, 32(5), pp.268-280.
Martinez-Costa, M., Choi, Th.Y., Martinez, J.A. and Martinez-Lorente, A.R, 2009. ISO
9000/1994, ISO 9001/2000 and TQM: The performance debate revisited. Journal of
Operations Management, 27, pp.495–511.
Miron, M., Petcu, M. and Sobolevschi I.M., 2011. Corporate social responsibility and the
sustainable competitive advantage. Amfiteatru Economic, 13(29), pp.163-180.
Molina-Azorin, J.F., Tari, J.J., Pereira Moliner, J., Lopez-Gamero, M. and Petrusa-Ortega,
E.M., 2015. The effects of quality and environmental management on competitive
advantage: A mixed methods study in the hotel industry. Tourism Management, 50,
pp. 41-54.
Morris, Ph., 2006. ISO 9000 and Financial Performance in the Electronics Industry. Journal
of American Academy of Business, 8(2), pp.227-234.
Olaru, M, Stoleriu, G., Langă, C. and Flood, I., 2011. The Impact of the Implementation of
ISO 9000 Quality Management System on the Customer Satisfaction Evaluation
Process by the Romanian SMEs. Amfiteatru Economic, 13(Special no. 5), pp.669-678.
102
Amfiteatru Economic
Managementul calității și excelența în afaceri
AE
Olaru, M., Stoleriu, G., Maftei, M. and Dincă V., 2010. Preoccupations of Romanian SMEs
regarding the evaluation and monitoring of clients satisfaction, in the context of
implementation of ISO 9000 quality management models. Calitatea - acces la succes,
116, pp.241-248.
Oliveira, O.J., 2013. Guidelines for the integration of certifiable management systems in
industrial companies. Journal of Cleaner Production, 57, pp.124-133.
Pardy, W. and Andrews, T., 2009. Integrated Management Systems Leading Strategies and
Solutions, Government Institutes, The Scarecrow Press, Inc, Plymouth. [online]
Available at: <http://www.qualityplushseq.ca/files/4eb95f3b58b2fBookmanuscript
page1-30.pdf> [Accessed December 2016].
Sharma, D., 2005. The association between ISO 9000 certification and financial
performance. The International Journal of Accounting, 40(2), pp.151-172.
Simon, A., Bernardo, M., Karapetrovic, S. and Casadesus, M., 2011. Integration of
standardized environmental and quality management systems audits. Journal of Cleaner
Production, 19(17-18), pp.2057-2065.
Starke, F., Eunni, R.V., Fouto, N.M.M.D. and Angelo, C.F., 2012. Impact of ISO 9000
certification on firm performance: evidence from Brazil. Management Research Review,
35(10), pp.974-997.
Ullah, B., Wei, Z. and Feixue, X., 2014. ISO certification, financial constraints, and firm
performance in Latin American and Caribbean countries. Global Finance Journal,
25(3), pp.203-228.
Zeng, S.X., Shi, J.J. and Lou, G.H., 2007. A synergetic model for implementing an
integrated management system: an empirical study in China. Journal of Cleaner
Production, 15, pp.1760-1767.
Zutshi, A., and Sohal, A.S., 2005. Integrated management system-The experiences
of three Australian organisations. Journal of Manufacturing Technology Management,
16(2), pp.211-232.
Vol. 19 • Nr. 44 • Februarie 2017
103