Semnele convenţionale tactice.
Clasificarea şi destinaţia lor.
1. Reguli generale
Semnele convenţionale şi abrevierile specifice domeniului militar se vor folosi
pentru redarea manuală sau automatizată pe documente sau ecrane a situaţiei şi
acţiunilor trupelor proprii şi ale inamicului (părţii adverse)*.
Semnele convenţionale sunt simboluri grafice întrebuinţate pentru a reda
unităţile**, tehnica şi acţiunile acestora pe hărţi, planuri, scheme sau alte suporturi de
informaţii.
Pentru diferite nevoi de reprezentare, semnele convenţionale pot fi combinate,
colorate, completate cu litere, cifre şi abrevieri.
Semnele convenţionale şi abrevierile ale căror reprezentări sunt stabilite pe plan
internaţional (Crucea Roşie, Semiluna Roşie, Protecţia civilă, denumirea ţărilor etc.) se
redau prin simbolurile respective.
Pentru desfăşurarea acţiunilor militare în cadrul ONU şi parteneriatului, se vor
întrebuinţa semnele convenţionale, abrevierile şi culorile ce sunt stabilite sau se vor
stabili de (conveni cu) organismul care coordonează acţiunile.
Când se folosesc semne convenţionale, abrevieri şi culori altele decât cele din
prezentul regulament, semnificaţia acestora se va explica pe documentele respective sub
formă de legendă (notă).
Semnele convenţionale şi înscrisurile se redau pe hărţi (scheme), în principiu,
orientate paralel cu marginea de sus (jos) a acestora.
Gradul de detaliere şi mărimea semnelor convenţionale care nu se reprezintă la
scară, ale înscrisurilor, precum şi numărul de situaţii succesive redate pe acelaşi
document sunt în funcţie de scara hărţii (schemei), imperativele conducerii şi ale
lucrului de stat major, ele putându-se, totodată, stabili de comandanţi (state majore)
pentru fiecare situaţie în parte.
2. Câmpurile semnului convenţional
Câmpul reprezintă un loc amplasat în interiorul sau în jurul semnului
convenţional, în care se redau informaţii suplimentare printr-o combinaţie de simboluri,
litere, cifre şi/sau abrevieri.
Câmpul se caracterizează prin poziţia sa faţă de semnul convenţional şi prin
lungimea exprimată în numărul maxim de caractere alfanumerice ce pot fi înscrise în
acesta.
______________
* Prin “parte adversă”, în sensul prezentului regulament, se înţelege forţele care marchează
“inamicul” în exerciţiile şi aplicaţiile tactice.
** Prin “unitate”, în sensul prezentului regulament, se înţelege structurile militare destinate să
desfăşoare acţiuni militare.
Poziţia şi lungimea câmpurilor sunt arătate în diagrama de mai jos; cifrele
reprezintă numărul maxim de caractere alfanumerice.
6
6
15
21
15
21
15
21
15
21
6
6
În fiecare câmp pot fi înscrise una sau mai multe informaţii, cu condiţia ca
lungimea maximă a câmpului să nu fie depăşită. Tipurile de informaţii înscrise în
acelaşi câmp se separă printr-o linie oblică.
La completarea câmpurilor laterale trebuie avut în vedere să nu se depăşească
limita superioară a semnului convenţional; limita inferioară a acestuia poate fi depăşită.
Dacă informaţia este nesigură, se pune semnul întrebării.
Câmpurile semnului convenţional şi semnificaţia informaţiilor marcate prin litere
sunt prezentate în diagrama de mai jos şi în tabelul de la p. 9 – 17.
D
B
W
W
V
T
C
E
F / G
H / J / K / L
M / N / P
A
S
R
Q
Unitate mecanizată Pluton de infanterie Unitate de infanterie,
probabil un batalion
tunuri antitanc
3
în
Batalion mecanizat Companie 3 de infanterie
x
20
Punct de comandă înaintat Punct de comandă
Bg. 2 Mo. În depl.
Întrebuinţarea culorilor
Pentru reprezentarea semnelor convenţionale şi abrevierilor se vor folosi
următoarele culori:
- albastru – pentru forţele proprii;
- roşu – pentru forţele inamicului;
- galben – pentru suprafeţele contaminate, atât la inamic, cât şi la trupele
proprii;
- verde – pentru obstacole, distrugeri şi câmpuri de mine proprii sau ale
inamicului;
- maro – pentru drumuri;
- - negru – pentru înscrisuri: antet, caracterul documentului, titulatură,
semnături, tabele etc.
Când întrebuinţează aceeaşi culoare pentru ambele părţi, conturul semnelor
convenţionale pentru inamic se reprezintă cu linii duble. Când această reprezentare nu
este posibilă.
Lângă semnul convenţional se redă “IN”.
Exemplu:
a)
Tanc inamic
IN
b)
Batalionul tancuri
al inamicului
Situaţia reală existentă la un moment dat (iniţială) se reprezintă prin semne
convenţionale trasate prin continue, iar acţiunile planificate, hotărâte de comandant
pentru trupele proprii şi apreciate de acesta ca probabile pentru inamic, se redau cu linii
întrerupte.
În cazul în care pe aceeaşi hartă (schemă) se trec mai multe situaţii succesive ale
forţelor proprii şi ale inamicului, pentru distingerea acestora, fiecare se particularizează
prin sublinierea abrevierilor şi dublarea conturului semnelor convenţionale, prin linii
întrerupte, punctate, haşuri etc. de aceeaşi culoare cu acestea sau prin tente de aceeaşi
culoare pentru ambele părţi.
Atunci când un element de dispozitiv nu îşi schimbă locul şi este necesar să se
reprezinte şi în următoarele situaţii, semnul convenţional al acestuia se reliefează, de
fiecare dată, corespunzător variantei alese pentru situaţia respectivă, fără să se şteargă
evidenţierile anterioare.
3. Întrebuinţarea abrevierilor
Abrevierile se întrebuinţează pentru completare informaţiilor şi a datelor
referitoare la un semn convenţional sau la redactarea unor documente sub formă de text.
Abrevierile (siglele) care completează semnul convenţional se înscriu cu culoarea
acestuia, fără însă a reprezenta punctul care marchează sfârşitul prescurtării. Abrevierile
sunt aceleaşi atât pentru singular şi plural, cât şi pentru cuvintele cu aceeaşi rădăcină, cu
condiţia ca sensul acestora să fie clar.
Exemplu:
Batalion, batalioane: B.
Denumirile date grupărilor de forţe constituite temporar şi cele onorifice ale
unităţilor nu se abreviază.
Exemple:
Gruparea tactică “FĂCĂRAŞ”: G.Ta. “FĂCĂRAŞ”.
Brigada 4 Motorizată “MIHAI VITEAZUL”: Bg. 10 Mc. “MIHAI
VITEAZUL”.
Pentru a indica mai multe unităţi ale unui eşalon, acestea se redau sub formă de
fracţie, înscriindu-se la numărătordenumirea acestora, iar la numitor, denumirea
eşalonului din care fac parte.
Exemple:
Batalioanele 2 şi 3 infanterie din Brigada 4 infanterie B.2,3 I.Bg. 4 I.;
Indicarea numărului de unităţi de aceeaşi valoare se redă prin cifre.
Exemplu:
Două batalioane din Brigada 5 infanterie moto: 2B./Bg.5 I.Mo.
În situaţia în care se indică valoarea aproximativă a unor forţe se scrie abrevierea
“Apx.”.
Exemplu:
Aproximativ două batalioane de tancuri: Apx. 2 B.Tc.
4. Înscrierea termenilor calendaristici
Ziua, luna, ora şi minutul se redau grupat, prin câte două cifre, înscriindu-se,
pentru numerele până la 10, cifra 0 în faţă fiecărui număr. Anul se reprezintă printr-o
grupă de 4 cifre.
Grupele de cifre se separă astfel:
- prin punct, între cele care reprezintă ziua şi luna, precum şi între cele care
reprezintă ora şi minutul;
- printr-un spaţiu de mărimea unui caracter, între grupurile de cifre care reprezintă
data (ziua şi luna)şi timpul (ora şi minutul), precum şi între acestea şi cele care
reprezintă anul.
Exemple:
8 martie, ora 10 şi 30 de minute: 08.03 10.30
În unele situaţii, când acţiunile se petrec în aceeaşi lună, aceasta nu se mai
redă.
Exemple:
Aliniament antitanc
care urmează să fie
ocupat în ziua de 15
a lunii curente, la
ora 04.30
5. Particularităţi de reprezentare
a) Pentru semnele convenţionale care nu se reprezintă la scara hărţii, dispunerea
(amplasarea) exactă este dată de mijlocul laturii inferioare sau a părţii inferioare a
acestora.
Dacă situaţia nu permite să se redea semnul convenţional în locul exact, acesta se
redă în alt loc şi se trasează o linie dreaptă sau frântă (curbă) până la locul real de
dispunere.
Exemple:
b) elementele componente ale unei unităţi (grupări) se pot reprezenta în interiorul
unei casete, în acoladă sau în axa de acţiune.
Exemple:
Grupare de forţe având în
compunere: în batalion de
infanterie, o companie de
trupe teritoriale, o baterie de
artilerie antitanc, o baterie de
artilerie şi un pluton de geniu
Brigadă mecanizată având în
compunere: două batalioane
mecanizate, două batalioane
de tancuri, un divizion de
artilerie şi o baterie de artilerie
antiaeriană;
x
Forţe navale compuse
din: un divizion de
fregate, un divizion de
vedere torpiloare şi un
divizion
de
vedete
purtătoare de rachete,
care
acţionează
pe
direcţia…
Forţe de infanterie
motorizată compuse din
o brigadă de infanterie
motorizară, o grupă
tactică de batalion şi o
companie de cercetare
care
acţionează
pe
direcţia
x
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA UNITĂŢILOR,ARMELOR,
SPECIALITĂŢILOR, CATEGORIILOR DE MILITARI ŞI FUNCŢIILOR ACESTORA
Semne convenţionale de bază
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Unitate
Punct de comandă
Punct (loc) în care se desfăşoară activităţi de verificare,
adunare, întâlnire, regrupare, odihnă, precum şi
activităţi care ţin de domeniul logistic
Militar (persoană)
Grupare de forţe constituită temporar
Post de observare
Punct (loc) pentru instalaţii şi acţiuni electronice
1. Semne convenţionale pentru reprezentarea rangului unităţilor
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Echipă (similar)
Grupă (similar)
Pluton (similar)
Companie (similar)
Batalion (similar)
Regiment (similar)
x
xx
xxx
xxxx
Brigadă (similar)
Divizie (similar)
Corp de armată (similar)
Armată (similar)
Exemple:
Pluton;
Brigadă.
x
Valoarea grupărilor de forme constituite temporar se reprezintă prin simbolul de
rang al unităţilor de mărime similară.
Exemplu:
Grupare de forţe de valoare brigadă.
x
Instituţiilor de învăţământ, de cercetare, formaţiunilor, detaşamentelor, centrelor
şi laboratoarelor nu li se atribuie semne pentru rang.
Exemple:
Bază de reparaţie.
Baza 123
XXXX
A.N.
2. Semne convenţionale pentru reprezentarea funcţiei, specialităţii, misiunii ţi
stării militarilor (persoanelor)
Funcţia de comandant (şef) se reprezintă printr-un simbol sub formă de unghi, iar
cea de şef de stat major (locţiitor), printr-o linie orizontală redate deasupra semnului
convenţional de militar.Când trebuie precizat şi eşalonul comandat, deasupra semnului
convenţional care reprezintă comandantul (şeful de stat major) se trece rangul unităţii
comandate.
Exemple:
Comandant de brigadă;
Locţiitorii comandantului de batalion.
Pentru a reprezenta arma (specialitatea, misiunea) unui militar, în interiorul
semnului convenţional se trece simbolul specific armei (specialităţii, misiunii).
Exemple:
Cercetaş:
Sanitar;
Agent de legătură.
Starea unui militar (persoane) – prizonier, rănit, mort etc. – se reprezintă printr-o
abreviere care se înscrie în câmpul H.
Exemple:
Cercetaş rănit;
Rnt.
Prizonier;
Pzn.
Infractor.
Infr.
3. Semne convenţionale specifice armei sau specialitîţii*
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Infanterie
Infanterie moto
Mecanizate
Tancuri
Trupe teritoriale
Cercetare
Cercetare în dispozitiv
Transmisiuni
Radio
W
Radioreleu
* În acest subcapitol, semnele convenţionale specifice armei sau specialităţii sunt înscrise în interiorul semnului
convenţional de bază de unitate.
Ce reprezintă
Semnul convenţional
Troposferice
Telefonie – Telegrafie
Construcţii linii
Secretizare
Z
Poştă
Luptă electronică
LE
Interceptare
Emisie
Goniometrare
Bruiaj
Informatică
Msc.
Mascare
Transporturi şi comunicaţii
Topogeodezie
Protecţia informaţiilor
Asigurare hidrometeorologică
Protecţie psihologică
Comenduire
Îndrumarea circulaţiei
Artilerie
Antitanc
Rachete
Geniu
Pionieri
Căi ferate
Poduri
Drumuri
Pontonieri
Construcţii (lucru)
Chimie militară
Protecţie N.B.C.
Mijloace incendiare
Decontaminare
Aviaţie şi apărare antiaeriană
Aviaţie
Apărare antiaeriană
Paraşutişti
Trupe aeromobile
Artilerie antiaeriană
Rachete antiaeriene
Radiolocaţie
Tehnică de rachete
Logistică
Aprovizionare
Transport
Asigurare tehnică
Întreţinere şi reparaţii
Evacuare
Medical
Veterinar
Salvare
Carburanţi-lubrifianţi
Muniţie
SEMNE CONVENŢIONALE PENTRU REPREZENTAREA
TEHNICII MILITARE
1. Infanterie
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Puşcă mitralieră
Puşcă cu lunetă
Mitralieră
Armament de infanterie prevăzut cu aruncător de grenade
Aruncător de grenade antitanc portativ (tip AG-7)
Aruncător de grenade antitanc (tun fără, recul) (tip AG-9)
2. Blindate
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Tanc
Maşină de luptă (MLI, MLD)
Transport blindat (transportor amfibiu blindat)
Autovehicul blindat
3. Artilerie şi rachete
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Aruncător de bombe
Tun
Tun-obuzier
Tun antitanc
Obuzier
Aruncător de proiectile reactive
Instalaţie de lansare a rachetelor
Instalaţie de lansare a rachetelor antitanc
Artilerie autopropulsată, aici obuzier autopropulsat
4. Geniu
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Pod mobil de asalt pe şasiu de tanc
Instalaţie de filtroventilaţie
Indicator pentru utilaj de geniu
Ponton
Portiţă
Bac
Mijloc improvizat de trecere
Puncte suspendată
Reflector poliedric
Mină:
a) antipersonal;
b) antiblindate;
c) cursă (surpriză);
d) cu acţiune comandată;
e) direcţională
f) ancorată;
g) de fund;
h) în derivă
i) de protecţie a barajelor;
j) de tip necunoscut
6. Transmisiuni
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Staţie radio
W
Staţie radioreleu
Receptor radio
W
Radiotelefon
W
Centrală telefonică
a)
Terminal:
a) Telefonic;
b)
b) Telegrafic, aici cu dispozitiv de secretizare;
c)
c) Fax;
FAX
d) Date (monitor, imprimantă, Tv)
d)
DATE
1. Luptă electronică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Staţie de interceptare (cercetare)
Staţie de goniometrare
Staţie de bruiaj electronic
Staţie pentru determinarea condiţiilor de compatibilitate
electromagnetică
Capcană termică
Reflector dipol
Senzor
Marcator radio de obiectiv
2. Informatică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Calcul electronic
3. Protecţia informaţiilor
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Dispozitiv pentru protecţia informaţiilor
Complex de protecţie a informaţiilor
1. Limite, aliniamente, misiuni
Limitele fâşiilor (zonelor de responsabilitate) unităţilor se reprezintă prin linii de
despărţire întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional al rangului eşalonului
la care se referă, iar dacă este cazul, în dreptul (lângă) acestuia se trece numerotaţia
unităţilor. În situaţia în care linia desparte două unităţi aparţinând unor state diferite din
cadrul Parteneriatului pentru Pace se poate reda abreviat şi numele acestora.
Poziţionarea
câmpurilor:
T
B
T
Exemple:
Linie de despărţire între Brigăzile 3 şi 5;
3
X
5
În situaţia în care este necesar să se redea şi natura unităţii, aceasta se înscrie
abreviat după numerotaţie.
Exemple:
Linii de despărţire în baterie situaţii
1.Între brigăzile 2 şi 3 2. În dispozitivul Bg. 3.
În
dispozitivul
de infanterie moto
I.Mo.
Cp.I.Mo.
Bg. 2 I.Mo.
X
X
1
2
X
Bg. 3 I.Mo.
X
1
3
În situaţia când se reprezintă unităţi de valoare diferită, pe linia de despărţire se
redă semnul convenţional al rangului unităţii cu valoarea mai mare, cu excepţia limitei
de spate, unde, întotdeauna, se foloseşte semnul convenţional al rangului unităţii din
faţă. Linia de despărţire se prezintă de la pluton în sus.
Aliniamentele de desfăşurare (apărare, atac, coordonare etc.) se redau printr-o
linie al cărei traseu urmează coordonatele sau punctele reale din teren. Linia poate fi
întreruptă de abrevieri sau alte semne convenţionale care să-i evidenţieze clar destinaţia.
Poziţionarea
W
(A)
A
(A)
câmpurilor:
H
Exemple:
Aliniamentul de
desfăşurare pe
coloane de companii,
care va fi atins la ora
11.15 în ziua de 15
octombrie
Aliniamentul antitanc
nr.1 al Brigăzii
1/Bg. Art.
Artilerie
Aliniamentul de contact se reprezintă, în general, prin semicercuri care au
concavitatea îndreptată spre dispozitivul propriu, respectiv, al inamicului.
Exemplu:
Aliniament de contact.
1
2
În situaţia când se organizează fâşie de siguranţă (poziţie înaintată sau siguranţă
de luptă), limita dinainte a apărării se redă prun semnul convenţional de aliniament, iar
limita dinainte a celor mai înaintate elemente, prin semicercuri care au concavitatea
orientată spre dispozitivul propriu.
Exemplu:
Limita dinainte a fâşiei de
siguranţă şi limita dinainte a
apărării Brigăzii 5 infanterie
LDA
X
5
X
5
5X
Aliniamentele (limitele) până la care se execută misiuni specifice armelor şi
specialităţilor (artilerie, cercetare, luptă electronică etc.) se reprezintă printr-o linie pe
care se redă, în funcţie de situaţie, semnul convenţional sau denumirea abreviată a armei
(specialităţii) respective.
Exemple:
Aliniamentul
distanţei maxime
de tragere cu
armamentul
de
artilerie;
aliniamentul până
la care se asigură
cercetarea N.B.C.
Limita maximă a
zonei de neutralizare prin bruiaj
a mijloacelor
electronice
Aliniamentele misiunilor urmează punctele reale din teren şi se redau prin linii
întrerupte la anumite intervale de semnul convenţional al rangului eşalonului la care se
referă.
Poziţionarea
câmpurilor:
W
B
H
Exemplu:
X
Misiunea brigăzii
de infanterie
În situaţia în care misiunea unităţii este împărţită în misiune imediată şi următoare
sau pe etape, aliniamentul misiunii imediate (etapei) se reprezintă cu semnul
convenţional al rangului unităţii şi abrevierea “Im” sau “Et…”.
Exemple:
Raionul de apărare al
Batalionului 3
Infanterie, ocupat la
25 octombrie, ora
17.00;
3I

Punctul de sprijin al
Companiei 1
Infanterie, reprezentat
pe plutoane.
3
1
3
2

Raioanele, punctele de sprijin, poziţiile de apărare fortificate se redau prin
amplasarea unor segmente scurte aşezate perpendicular pe conturul exterior al
aceastora.
Exemplu
Raionul fortificat al
Batalionului 2
Infanterie.
21 I

Câmpul T din afara raionului se completează în situaţia în care se impune
cunoaşterea unităţii care realizează lucrarea (amenajare genistică, aprovizionare,
transport etc.).
Exemplu:
Raionul fortificat al
Batalionului 3
Infanterie, amenajat
genistic de Plutonul 2
3I

Pionieri.
Pl 2Pi
Poziţiile de apărare (tragere) se reprezintă la scară sau schematic printr-o
linie având capetele orientate în unghi spre înapoi, la care se adaugă semnul
convenţional de unitate sau rangul şi/sau mijlocul de foc.
Exemple:
Poziţia de apărare a
Grupei 3 Infanterie;
3
Raionul batalionului
în apărare, unde sunt
reflectate sectoarele
de tragere şi sacul de
foc (S.Fc.)
S.Fc.
3
3


2


oziţia de tragere a
Bateriei 2 Obuziere;
Raionul poziţiilor de
tragere al
Divizionului Artilerie
din Brigada 5
Motorizată. dispus pe
baterii
2
3
1
5
5Mo
2
2. Direcţii
Semnul convenţional
Ce reprezintă
a.
Indicator pentru:
a) atac;
b.
b) atac principal
Direcţie de atac
Direcţie principală de atac
. Acţiuni de foc şi lovire
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Sector de tragere (lansare, observare,
bruiaj etc.)
Foc pe obiectiv punctiform
Foc pe obiectiv de suprafaţă
Foc liniar
Transmisiuni
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Centru de transmisiuni.
Tipul centrului se redă în câmpul H prin
abrevierile: N – nodal; S – sprijin; G – de
garnizoană
Linie de transmisiuni.
Numărul căilor (canalelor) se poate
reprezenta întrerupând linia cu grupe de
cifre despărţite prin punct, în ordinea:
- telefonice pe două fire;
- telefonice pe patru fire;
- telegrafice pe două fire;
- telegrafice pe patru fire;
- transmiteri de date
Staţie intermediară
SAED
Staţie de adunare
documentelor
şi
expediere
Staţie poştală militară
Centru de telecomunicaţii teritorial
a
Exemple:
Centrul de transmisiuni al
punctului de comandă al unei
brigăzii de infanterie având în
compunere:
- staţie telefonică centrală;
- staţie telegrafică;
- staţie de secretizare;
- staţie de comutare şi verificare
a căilor (liniilor);
- staţie de frecvenţă;
- staţie de alimentare electrică;
- grup de receptoare radio şi
telecomandă;
CV
Linie radioreleu care se
exploatează:
- 8 căi telefonice pe două fire;
- 2 căi telefonice pe patru fire;
- 4 căi telegrafice pe două fire;
- 0 căi telegrafice pe patru fire;
- una cale pentru transmiteri de
date
8.2.4.0.1.
2.2.1.1.0.
2.2.1.1.0.
6.2.3.2.1.
4.1.2.0.0.
2.2.1.1.0.
Centru
de
telecomunicaţii
teritorial având:
a) joncţiuni de abonare;
b)
b) tranzit de căi;
c) ramificarea căilor pe o direcţie
c)
0.2.0.2.0.
a)
8.7 Luptă electronică
Semnul convenţional
Ce reprezintă
Centru de luptă electronică
LE
Centru de interceptare - goniometrare
Post de bruiaj electronic
Centru de conducere şi dirijare a focului
din sistemul de cercetare-lovire
Sistem integrat de luptă electronică
Bază de goniometrare
Zonă de goniometrare