Tema 1: Exerciţii de front şi deplasarea fără armă.
Şedinţa 1: Formaţiile şi conducerea lor. Principii generale.
Se definesc următoarele noţiuni:
Formaţie – dispunere a militarilor, subunităţilor şi unităţilor, pentru acţiuni în comun, pe jos sau
pe maşini.
Rând – formaţie în care militarii sunt dispuşi unul lângă altul, având umerii pe aceeaşi linie, la
intervale stabilite.
Linie de maşini – formaţie în care maşinile sunt dispuse una lângă alta pe aceeaşi linie.
Flanc – extremitatea dreaptă sau stângă a unei formaţii. La întoarcerea formaţiei, denumirile
flancurilor nu se schimbă.
Front – partea formaţiei spre care militarii sunt orientaţi cu faţa (maşinile – cu partea din faţă).
Spatele formaţiei – partea opusă frontului.
Interval – depărtarea pe linia frontului dintre doi militari (două maşini), două subunităţi şi unităţi.
Distanţă – depărtarea dintre doi militari (maşini) dispuşi unul în spatele celuilalt, dintre două
subunităţi sau unităţi dispuse una în spatele celeilalte.
Lăţimea formaţiei – distanţa între flancuri.
Adâncimea formaţiei – distanţa între primul rând (primul militar) şi ultimul rând (ultimul militar),
iar în cazul maşinilor – distanţa între prima linie de maşini (prima maşină) şi ultima linie de maşini
(ultima maşină).
Formaţie pe două rânduri – formaţie în care militarii unui rând sunt dispuşi în spatele altui rând
la distanţă de un pas (la o lungime de braţ cu palma pusă pe umărul militarului din faţă). Rândurile se
numesc primul şi al doilea. La întoarcerea formaţiei, denumirile rândurilor nu se schimbă.
Formaţia pe un rând şi formaţia pe două rânduri pot fi strânse sau rărite.
În formaţia strânsă, militarii sunt dispuşi în rânduri pe linia frontului, unul lângă altul, la
intervale egale cu lăţimea de un cot din partea stângă (cotul braţului stâng îndoit la jumătate) între
militari.
În formaţia rărită, militarii sunt dispuşi în rânduri pe linia frontului, unul lângă altul, la intervale
egale cu un pas sau la intervalele indicate de comandant.
Şir – doi militari care stau în formaţie pe două rânduri, unul în spatele celuilalt. Dacă după
militarul din primul rând nu se află militarul din spatele lui din rândul al doilea, un astfel de şir se
numeşte incomplet.
La întoarcerea formaţiei pe două rânduri la stânga împrejur, militarul din şirul incomplet trece în
rândul din faţă.
Coloană – formaţie în care militarii sunt dispuşi unul după celălalt, iar subunităţile (maşinile) –
una după cealaltă (în adâncime) la distanţele stabilite de prezentul regulament sau indicate de comandant.
Coloanele pot fi câte unul, câte doi, câte trei, câte patru şi mai mulţi.
Coloanele se folosesc pentru aranjarea subunităţilor şi unităţilor în formaţie de marş sau în linie.
Formaţie de adunare – formaţie în care subunităţile sunt constituite pe o linie a frontului în
formaţie pe un rând sau pe două rânduri (în linie de maşini) ori în linie de coloane la intervalele stabilite
de prezentul regulament sau indicate de comandant.
Formaţia de adunare se foloseşte pentru executarea verificărilor, numărătoarelor, revistelor,
paradelor, precum şi în alte cazuri.
Formaţie de marş – formaţie în care subunităţile sunt constituite în coloană sau subunităţile în
coloane sunt constituite una în spatele celeilalte la distanţele stabilite de prezentul regulament sau
indicate de comandant.
Formaţia de marş se foloseşte pentru deplasarea subunităţilor la efectuarea unui marş, pentru
defilare, pentru trecerea cu cântec, precum şi în alte cazuri.
Direcţional – militarul (subunitatea, maşina) care se deplasează în capul coloanei în direcţia
indicată. După direcţional îşi coordonează deplasarea ceilalţi militari (subunităţi, maşini).
Încheietor – militarul (subunitatea, maşina) care merge ultimul în coloană.
Conducerea formaţiei se realizează prin comenzi şi ordine, care se dau de către comandant cu
vocea, prin semnale şi prin exemplul personal, precum şi se transmit cu ajutorul mijloacelor tehnice şi al
agenţilor de legătură.
Comenzile şi ordinele pot fi transmise de-a lungul coloanei prin comandanţii de subunităţi (şefii
de maşini) şi observatorii numiţi.
Conducerea în maşină se realizează prin comenzi şi ordine date cu vocea şi cu ajutorul
mijloacelor de transmisiuni interioare.
În formaţie, comandantul superior se găseşte acolo de unde îi este mai comod să comande.
Ceilalţi comandanţi dau comenzile rămânând la locurile stabilite de regulament sau de comandantul
superior.
Comandanţii de subunităţi, de la companie în sus, în formaţia de marş a batalionului şi a brigăzii,
au voie să iasă din formaţie numai pentru darea comenzilor şi controlul executării lor.
Comenzile se împart în prevestitoare şi săvârşitoare; comenzile pot fi şi numai săvârşitoare.
Comanda prevestitoare se dă clar, cu voce tare şi puţin prelung, pentru ca cei aflaţi în formaţie să
înţeleagă ce acţiuni le cere comandantul. La orice comandă prevestitoare militarii, dacă se află în
formaţie, iau poziţia „drepţi”, dacă se deplasează, trec la pasul de defilare, iar dacă sunt în repaus, se
întorc cu faţa spre comandant şi iau poziţia „drepţi”.
Comanda săvârşitoare (în prezentul regulament este tipărită cu majuscule) se dă, după o mică
pauză, în continuarea comenzii prevestitoare, cu o voce mai puternică, cadenţat şi clar. După comanda
săvârşitoare urmează imediat executarea ei, energică şi precisă.
Pentru a atrage atenţia subunităţii sau a unui militar, în comanda prevestitoare, la necesitate,
comandantul rosteşte denumirea subunităţii sau gradul şi numele militarului:
De exemplu: „Pluton (Plutonul 3), STAI”; „Soldat Petrescu, la stânga împre-JUR”.
La executarea exerciţiilor cu arma, când în subunitate sunt mai multe tipuri de arme, în comanda
prevestitoare, la necesitate, se indică denumirea armei:
De exemplu: „Pistolul-mitralieră, la-PIEPT”, „Pe umăr – ARM” etc.
La darea comenzilor, intensitatea vocii trebuie să fie proporţională cu lăţimea şi adâncimea
formaţiei, iar raportul trebuie să fie pronunţat clar, fără ridicarea bruscă a vocii.
Militarul înainte de adunare şi în formaţie este obligat:
1) să verifice starea de funcţionare a armei sale, a armamentului şi tehnicii militare, a muniţiilor,
mijloacelor de protecţie individuală, uneltelor de săpat, starea îmbrăcămintei şi echipamentului care i-au
fost repartizate;
2) să aranjeze cu grijă îmbrăcămintea, să îmbrace şi să ajusteze corect echipamentul, să-şi ajute
camaradul la lichidarea lipsurilor depistate;
3) să-şi cunoască locul în formaţie, să ştie să-l ocupe rapid, fără agitaţie; pe timpul deplasării să
respecte alinierea, intervalul şi distanţa stabilite; să respecte regulile de securitate; să nu iasă din formaţie
(să nu coboare din maşină) fără aprobare;
4) în formaţie, să nu vorbească şi să nu fumeze, fără aprobare; să fie atent la ordinele şi comenzile
comandantului şi să le execute energic şi precis, fără a-i deranja pe ceilalţi;
5) să transmită (să dubleze) ordinele şi comenzile corect, cu voce tare şi clar.
Tema 2: Executarea comenzilor: „Adunarea”, „Drepţi”, „Pe loc repaus”, „Aranjaţi-vă”,
„Descoperiţi”, „Acoperiţi”, „La dreapta”, „La stânga” şi „La stânga împrejur”.
Poziţia „drepţi”
Poziţia „drepţi” se ia la comanda „ADUNAREA” sau „DREPŢI”. La această comandă, militarul
stă în picioare, drept, fără încordare, picioarele cu genunchii întinşi, dar neîncordaţi; pieptul uşor ridicat,
iar întregul corp aplecat puţin înainte; abdomenul tras; umerii traşi înapoi; braţele lăsate în jos, astfel ca
mâinile, orientate cu palmele în interior, să fie dispuse lateral şi la mijlocul coapselor, iar degetele semi
îndoite să atingă coapsa; capul ridicat şi drept, fără a înainta bărbia; privirea înainte; să fie gata de acţiune
imediată.
Poziţia „drepţi” de pe loc se ia şi fără comandă: când se dă şi se primeşte ordinul, la raport, în
timpul intonării Imnului de Stat al Republicii Moldova sau a imnului altui stat (la ceremonii
internaţionale), la executarea salutului militar, precum şi la darea comenzilor.
Poziţia „drepţi”
La comanda „Pe loc REPAUS”, militarul duce piciorul stâng lateral printr-o mişcare energică, la
distanţa de lăţimea umerilor (femeile militare îmbrăcate în fuste nu depărtează picioarele), lăsând
greutatea corpului pe ambele picioare. În acelaşi timp, braţele sunt duse energic la spate, uşor îndoite în
cot şi lipite de corp. O mână se aşează în palma celeilalte mâini, iar degetele rămân relaxate şi uşor
îndoite spre interior, însă nu părăseşte locul, nu slăbeşte atenţia şi nu vorbeşte.
Poziţia „pe loc repaus”
După această comandă urmează comanda: „ARANJAŢI-VĂ”, la care militarul, fără a-şi părăsi
locul în formaţie, îşi aranjează arma, îmbrăcămintea şi echipamentul; dacă este necesar să iasă din
formaţie, militarul se adresează pentru aprobare comandantului nemijlocit. Înainte de comanda
„ARANJAŢI-VA” se dă comanda „Pe loc REPAUS”.
Pentru descoperire se dă comanda: „Descope-RIŢI”, iar pentru acoperire – „Acope-RIŢI”. La
necesitate, militarii singuri execută descoperirea şi acoperirea fără comandă.
Coifura scoasă se ţine în mâna stângă, lăsată liber în jos, cu cocarda în faţă.
Fără armă sau cu arma în poziţia „la spate”, coifura se scoate şi se îmbracă cu mîna dreaptă, iar cu
arma în poziţiile „la umăr”, „la piept” şi „la picior” – cu mâna stângă. La descoperire, cu carabina în
poziţia „pe umăr”, carabina se trece în prealabil la picior.
a
a
b
c
d
Poziţia coifurii scoase
a – a chipiului de campanie din ţesătură de bumbac;
b – a chipiului; c – a căciulii; d – a beretei
Întoarcerile de pe loc se execută la comenzile: „La dreap-TA”, ”La stân-GA”, „La stânga împreJUR”.
Întoarcerile la stânga împrejur şi la stânga se execută în partea mâinii stângi pe călcâiul
piciorului stâng şi pe vârful piciorului drept; la dreapta – în partea mâinii drepte pe călcâiul piciorului
drept şi pe vârful piciorului stâng.
Întoarcerile se execută în două mişcări:
a) mişcarea întâi – întoarcerea, menţinând poziţia corectă a corpului şi fără a îndoi genunchii,
greutatea corpului se lasă pe piciorul din faţă;
b) mişcarea a doua – ducerea pe calea cea mai scurtă a piciorului din urmă spre cel din faţă.
Deplasarea. Pasul de manevră și de defilare.
Deplasarea se execută la pas sau alergând.
Cadenţa de deplasare la pas constituie 100-110 de paşi pe minut. Lungimea pasului este de 6070 cm.
Cadenţa de deplasare alergând constituie 160-180 de paşi pe minut. Lungimea pasului este de
80-90 cm.
Pasul poate fi de defilare şi de manevră.
Pasul de defilare se foloseşte la trecerea subunităţilor în marş solemn; la executarea de către
acestea a salutului militar din mers; la prezentarea militarului în faţa superiorului şi la plecarea din faţa
acestuia; la ieşirea din formaţie şi la înapoierea în formaţie, precum şi la şedinţele de instrucţie de
front.
Pasul de manevră se foloseşte în toate celelalte cazuri.
Pasul de defilare se execută numai cu formaţia pe timpul prezentării onorului dinmişcare.
Lungimea pasului este de 50-60 cm, iar cadenţa este de 118-120 paşi pe minut.La comanda
prevestitoare, militarii strâng pumnii ambelor braţe şi înclină uşor corpul înainte; la comanda
săvârşitoare, militarii încep deplasarea cu piciorul stâng, cuîndoirea genunchiului, înălţimea pasului
fiind de 8-12 cm; concomitent cu mişcareapiciorului stâng, braţul drept, cu pumnul strâns, se
duce înainte, până la înălţimeaumărului, cu podul palmei orientat către sol, iar braţul stâng
întins, cu cotul lipit decorp, având pumnul strâns, în prelungirea antebraţului, se ţine fix pe lângă
corp; o datăcu mişcarea piciorului drept înainte şi punerea sa pe sol, braţul drept se mişcă pe lângă
corp înapoi, atât cât permite încheietura umărului.
La deplasarea cu pas de manevră, la comanda „DREPŢI”, se trece la pas de defilare. La
deplasarea cu pas de defilare, la comanda „Pas de manevră – MARŞ”, se trece la pas de manevră.
Deplasarea cu pas de defilare
Deplasarea la pas alergător începe la comanda „Pas alergător – MARŞ”.
La pornirea de pe loc, la comanda prevestitoare, militarul înclină uşor corpul înainte, semi
îndoaie braţele, ducând puţin coatele înapoi; la comanda săvârşitoare, militarul porneşte cu
piciorul stâng şi execută pasul alergător; braţele îndoite le mişcă în mod natural pe lângă corp, în
cadenţa pasului alergător.
Pentru a trece de la deplasarea cu pas de manevră la pas alergător, la comanda
cm ducând puţin coatele înapoi. Comanda
prevestitoare, militarul semi îndoaie 8-12
braţele,
săvârşitoare se dă concomitent cu punerea piciorului stâng pe pământ. La această comandă,
militarul face cu piciorul drept un pas şi cu piciorul stâng începe deplasarea în pas alergător.
Pentru a trece de la pasul alergător la pasul de manevră, se dă comanda „Pas de
manevră – MARŞ”. Comanda prevestitoare se dă concomitent cu punerea piciorului drept
pe pământ. La această comandă, militarul face încă doi paşi alergători şi cu piciorul stîng
începe deplasarea cu pas de manevră.
Executarea pasului pe loc se face la comanda „Pe loc, pas de manevră – MARŞ” (din
mers – „PE LOC”). La această comandă, militarul începe a bate pasul ridicând şi lăsând în jos
picioarele; piciorul îl ridică la 15-20 cm de la pământ şi îl pune pe pământ cu toată talpa,
începând cu vârful; cu braţul drept face mişcări în cadenţa pasului. La comanda „ÎNAINTE”,
care este dată concomitent cu punerea piciorului stâng pe pământ, militarul face cu piciorul
drept încă un pas pe loc şi cu piciorul stâng începe mersul cu pas normal.
Pasul
pe loc
Pentru a opri deplasarea, se dă, de exemplu, comanda „Soldat Petrescu – STAI”. La
comanda săvârşitoare, care se dă concomitent cu punerea pe pământ a piciorului drept sau
stâng, militarul face încă un pas şi, alăturând piciorul, ia poziţia
„drepţi”.
Pentru a schimba viteza de deplasare, se dau comenzile: „MĂRIŢI CADENŢA”,
„MICŞORAŢI CADENŢA”, „Pas deplin – MARŞ”, „Pasul pe
jumătate –
MARŞ”,
„Măriţi – PASUL”, „Micşoraţi – PASUL”.
Pentru a deplasa militarii singuri cu câţiva paşi lateral, se dă comanda:
De exemplu: „Soldat PETRESCU, doi paşi spre dreapta (stânga) – MARŞ”.
La această comandă, militarul face doi paşi spre dreapta (stânga), alăturândpiciorul după
fiecare pas.
Pentru deplasare înainte sau înapoi cu câţiva paşi, se dă comanda:
De exemplu: „Doi paşi înainte (înapoi) – MARŞ”.
La această comandă, militarul face doi paşi înainte (înapoi) şi alătură piciorul. La
deplasarea spre dreapta, spre stânga şi înapoi, mişcări cu braţele nu se efectuează.
Întoarcerile din mers
Întoarcerile din mers se execută la comenzile: „La dreapta – MARŞ”, „La stânga –
MARŞ”, „Stânga împrejur – MARŞ”.
Pentru întoarcerea din mers la dreapta (stânga), comanda săvârşitoare se dă concomitent
cu punerea pe pământ a piciorului drept (stâng).
La această comandă, militarul face cu piciorul stâng (drept) un pas, se întoarce pe vârful
piciorului stâng (drept), concomitent cu întoarcerea, scoate înainte piciorul drept (stâng) şi continuă
mersul în noua direcţie.
Pentru întoarcerea din mers la stânga împrejur, comanda săvârşitoare se dă concomitent
cu punerea pe pământ a piciorului drept.
La această comandă, militarul face încă un pas cu piciorul stâng (mişcarea întâi), duce
piciorul drept jumătate de pas peste piciorul stâng, se întoarce la stânga împrejur pe vârful ambelor
picioare (mişcarea a doua) şi începe mişcarea cu piciorul stâng în direcţia opusă (mişcarea a treia).
La întoarceri mâina se mişcă în cadenţa pasului.
Regulamentul instrucţiei de front (de repetat și de studiat)!
Se definesc următoarele noţiuni:
Formaţie – dispunere a militarilor, subunităţilor şi unităţilor, pentru acţiuni în comun, pe jos
sau pe maşini.
Rând – formaţie în care militarii sunt dispuşi unul lângă altul, având umerii pe aceeaşi linie,
la intervale stabilite.
Linie de maşini – formaţie în care maşinile sunt dispuse una lângă alta pe aceeaşi linie.
Flanc – extremitatea dreaptă sau stângă a unei formaţii. La întoarcerea formaţiei,
denumirile flancurilor nu se schimbă.
Front – partea formaţiei spre care militarii sunt orientaţi cu faţa (maşinile – cu partea din
faţă).
Spatele formaţiei – partea opusă frontului.
Interval – depărtarea pe linia frontului dintre doi militari (două maşini), două subunităţi şi
unităţi.
Distanţă – depărtarea dintre doi militari (maşini) dispuşi unul în spatele celuilalt, dintre
două subunităţi sau unităţi dispuse una în spatele celeilalte.
Lăţimea formaţiei – distanţa între flancuri.
Adâncimea formaţiei – distanţa între primul rând (primul militar) şi ultimul rând (ultimul
militar), iar în cazul maşinilor – distanţa între prima linie de maşini (prima maşină) şi ultima linie
de maşini (ultima maşină).
Formaţie pe două rânduri – formaţie în care militarii unui rând sunt dispuşi în spatele altui
rând la distanţă de un pas (la o lungime de braţ cu palma pusă pe umărul militarului din faţă).
Rândurile se numesc primul şi al doilea. La întoarcerea formaţiei, denumirile rândurilor nu se
schimbă.
Formaţia pe un rând şi formaţia pe două rânduri pot fi strânse sau rărite.
În formaţia strânsă, militarii sunt dispuşi în rânduri pe linia frontului, unul lângă altul, la
intervale egale cu lăţimea de un cot din partea stângă (cotul braţului stâng îndoit la jumătate) între
militari.
În formaţia rărită, militarii sunt dispuşi în rânduri pe linia frontului, unul lângă altul, la
intervale egale cu un pas sau la intervalele indicate de comandant.
Şir – doi militari care stau în formaţie pe două rânduri, unul în spatele celuilalt. Dacă după
militarul din primul rând nu se află militarul din spatele lui din rândul al doilea, un astfel de şir se
numeşte incomplet.
La întoarcerea formaţiei pe două rânduri la stânga împrejur, militarul din şirul incomplet
trece în rândul din faţă.
Coloană – formaţie în care militarii sunt dispuşi unul după celălalt, iar subunităţile
(maşinile) – una după cealaltă (în adâncime) la distanţele stabilite de prezentul regulament sau
indicate de comandant.
Coloanele pot fi câte unul, câte doi, câte trei, câte patru şi mai mulţi.
Coloanele se folosesc pentru aranjarea subunităţilor şi unităţilor în formaţie de marş sau în
linie.
Formaţie de adunare – formaţie în care subunităţile sunt constituite pe o linie a frontului în
formaţie pe un rând sau pe două rânduri (în linie de maşini) ori în linie de coloane la intervalele
stabilite de prezentul regulament sau indicate de comandant.
Formaţia de adunare se foloseşte pentru executarea verificărilor, numărătoarelor, revistelor,
paradelor, precum şi în alte cazuri.
Formaţie de marş – formaţie în care subunităţile sunt constituite în coloană sau subunităţile
în coloane sunt constituite una în spatele celeilalte la distanţele stabilite de prezentul regulament
sau indicate de comandant.
Formaţia de marş se foloseşte pentru deplasarea subunităţilor la efectuarea unui marş,
pentru defilare, pentru trecerea cu cântec, precum şi în alte cazuri.
Direcţional – militarul (subunitatea, maşina) care se deplasează în capul coloanei în direcţia
indicată. După direcţional îşi coordonează deplasarea ceilalţi militari (subunităţi, maşini).
Încheietor – militarul (subunitatea, maşina) care merge ultimul în coloană.
Conducerea formaţiei se realizează prin comenzi şi ordine, care se dau de către comandant
cu vocea, prin semnale şi prin exemplul personal, precum şi se transmit cu ajutorul mijloacelor
tehnice şi al agenţilor de legătură.
Comenzile şi ordinele pot fi transmise de-a lungul coloanei prin comandanţii de subunităţi
(şefii de maşini) şi observatorii numiţi.
Conducerea în maşină se realizează prin comenzi şi ordine date cu vocea şi cu ajutorul
mijloacelor de transmisiuni interioare.
În formaţie, comandantul superior se găseşte acolo de unde îi este mai comod să comande.
Ceilalţi comandanţi dau comenzile rămânând la locurile stabilite de regulament sau de
comandantul superior.
Comandanţii de subunităţi, de la companie în sus, în formaţia de marş a batalionului şi a
brigăzii, au voie să iasă din formaţie numai pentru darea comenzilor şi controlul executării lor.
Comenzile se împart în prevestitoare şi săvârşitoare; comenzile pot fi şi numai săvârşitoare.
Comanda prevestitoare se dă clar, cu voce tare şi puţin prelung, pentru ca cei aflaţi în
formaţie să înţeleagă ce acţiuni le cere comandantul. La orice comandă prevestitoare militarii,
dacă se află în formaţie, iau poziţia „drepţi”, dacă se deplasează, trec la pasul de defilare, iar dacă
sunt în repaus, se întorc cu faţa spre comandant şi iau poziţia „drepţi”.
Comanda săvârşitoare (în prezentul regulament este tipărită cu majuscule) se dă, după o
mică pauză, în continuarea comenzii prevestitoare, cu o voce mai puternică, cadenţat şi clar. După
comanda săvârşitoare urmează imediat executarea ei, energică şi precisă.
1. Întoarcerile din mers
Întoarcerile din mers se execută la comenzile: „La dreapta – MARŞ”, „La stânga –
MARŞ”, „Stânga împrejur – MARŞ”.
Pentru întoarcerea din mers la dreapta (stânga), comanda săvârşitoare se dă concomitent
cu punerea pe pământ a piciorului drept (stâng). La această comandă, militarul face cu piciorul
stâng (drept) un pas, se întoarce pe vârful piciorului stâng (drept), concomitent cu întoarcerea,
scoate înainte piciorul drept (stâng) şi continuă mersul în noua direcţie.
Pentru întoarcerea din mers la stânga împrejur, comanda săvârşitoare se dă concomitent
cu punerea pe pământ a piciorului drept. La această comandă, militarul face încă un pas cu piciorul
stâng (mişcarea întâi), duce piciorul drept jumătate de pas peste piciorul stâng, se întoarce la stânga
împrejur pe vârful ambelor picioare (mişcarea a doua) şi începe mişcarea cu piciorul stâng în
direcţia opusă (mişcarea a treia).
La întoarceri din mers mâinile se mişcă în cadenţa pasului.
2. Mersul în componenţa formaţiei. Întoarcerile din mers în componenţa formaţiei.
Formaţia în linie a plutonului poate fi pe un rând sau pe două rânduri. Adunarea
plutonului în formaţie în linie se execută la comanda „Pluton, în linie pe un rând (pe două
rânduri) – ADUNAREA”.
OO
ASG
MC
OO
C
ASG
Fig. 14. Formaţia în
linie a grupei
C
MC
Fig. 15. Formaţia în linie a
grupei – pe două rînduri
grupei – pe un rînd
Dacă este necesar de a alinia grupa de pe loc, se dă comanda „V-ALINIAŢI” sau „Spre
stînga – V-ALINIAŢI”.
După ce a luat poziţia „drepţi” şi a dat comanda, comandantul de pluton se întoarce cu faţa
spre linia de front a formaţiei; grupele se aliniază la stânga de comandant. În formaţia pe două
rânduri, ultimul rând din fiecare grupă trebuie să fie complet.
Odată cu începerea adunării grupelor, comandantul de pluton iese din formaţie şi
supraveghează acţiunile subordonaţilor. Plutonul cu grupe a câte patru şi trei oameni se adună în
formaţie pe două rânduri.
Alinierea, întoarcerile, restructurările şi alte acţiuni ale plutonului în formaţie în linie se
execută după regulile şi comenzile indicate pentru grupă.
Formaţia de marş a plutonului poate fi în coloană câte trei, în coloană câte doi sau în
coloană câte unu. Adunarea plutonului de pe loc în coloană câte trei se execută la comanda
„Pluton, în coloană câte trei – ADUNAREA”.
Trecerea plutonului de la formaţia în linie pe un rând la formaţia în coloană câte unu (de la
formaţia pe două rânduri la formaţia în coloană câte doi) se execută prin întoarcerea plutonului la
dreapta.
Trecerea plutonului de la formaţia în linie pe două rânduri la cea în coloană câte unu (de la
formaţia pe un rând la cea în coloană câte doi) se execută la comenzile: „Pluton, la dreap-TA”, „La
umăr – ARM (pe umăr – ARM)”, „În coloană câte unu (câte doi), înainte – MARŞ (din mers –
MARŞ)”.
La comanda „MARŞ”, grupa întâi se restructurează din mers în coloană câte unu, (în
coloană câte doi), celelalte grupe, restructurându-se succesiv în coloană câte unu (câte doi),
urmează câte una după grupa întâi.
Trecerea plutonului de la formaţia în linie pe două rânduri la cea în coloană câte trei se
execută la comenzile „Pluton, la dreap-TA”, „La umăr – ARM (pe umăr – ARM)” şi „În coloană
câte trei (câte patru), înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.
La comanda „MARŞ”, grupa întâi merge în pas pe jumătate, restructurându-se din mers în
coloană câte unu, celelalte grupe ies pe linia grupei întâi la intervalul stabilit, de asemenea,
restructurându-se în coloană câte unu, după care comandantul de pluton dă comanda: „ÎNAINTE”
sau „Pluton, STAI”.
Trecerea plutonului de la coloana câte unu la formaţia în linie pe un rând (de la coloana câte
doi la formaţia pe două rânduri) se execută prin întoarcerea plutonului la stânga.
Trecerea plutonului de la coloana câte trei la coloana câte doi se execută la comanda
„Pluton, în coloană câte doi, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.
La această comandă, grupa întâi merge înainte, restructurându-se din mers în coloană câte
doi, celelalte grupe execută pasul pe loc, apoi trec succesiv în spatele grupei care merge în faţă,
restructurându-se în coloană câte doi.
Pentru restructurarea plutonului din coloana câte trei în formaţia în linie pe două rânduri,
plutonul trece, în prealabil, la coloana câte doi.
Trecerea plutonului de la coloana câte trei la coloana câte unu se execută la comanda
„Pluton, în coloană câte unu, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.
La această comandă, grupa întâi merge înainte, celelalte grupe execută pasul pe loc şi pe
măsura ieşirii grupelor din coloană, la comanda „ÎNAINTE” a comandanţilor lor, încep
consecutiv mersul în pas normal, trecând în spatele grupei care merge în faţă.
Trecerea plutonului de la coloana câte unu la coloana câte trei se execută la comanda
„Pluton, în coloană câte trei, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.
La această comandă, grupa întâi execută pasul pe loc, celelalte grupe, ieşind pe linia
grupei întâi, de asemenea, execută pasul pe loc până la comanda comandantului de pluton
„ÎNAINTE” sau „Pluton, STAI”.
Trecerea plutonului de la coloana câte doi la coloana câte trei se execută la comanda
„Pluton, în coloană câte trei, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”. La comanda „MARŞ”,
plutonul se restructurează în coloană câte trei.
Pentru a aduna plutonul, se dă comanda „Pluton, LA MINE”, la care grupele se adună
în fugă către comandantul de pluton şi la comanda suplimentară se aliniază.
Schimbarea direcţiei de deplasare a plutonului în formaţia de marş se execută la
comenzile şi după regulile indicate pentru formaţia de marş a grupei.
Pentru schimbarea direcţiei de deplasare a coloanei se dau comenzile:
1) „Grupă, ocolire spre dreapta (stînga) MARŞ”; direcţionalul execută ocolirea la dreapta (stînga)
pînă la comanda „ÎNAINTE”, iar ceilalţi îl urmează;
2) „Grupă, după mine – MARŞ (pas alergător – MARŞ)”; grupa urmează după comandant.
Exerciţii de front şi deplasarea cu armă.
Executarea comenzilor cu arma: „Drepţi”, „Pe loc repaus”, „La umăr – ARM”, „La
piept – ARM”, „La picior – ARM”, „La spate – ARM”, „Depuneţi – ARM”.
Poziţia „drepţi” cu arma
Poziţia „drepţi” cu arma este ca şi fără armă. Totodată, arma în poziţia „la umăr” se ţine
cu gura ţevii în sus, cu mâna dreapta atingând marginea superioară a centurii, iar pistolulmitralieră cu pat metalic rabatabil – cu gura ţevii în jos.
Puşca-mitralieră şi carabina (armamentul greu de companie) se ţin la picior cu mâna
dreaptă liber lăsată în jos, astfel ca patul să stea cu talpa pe pământ, atingând piciorul drept.
Aruncătorul de grenade în poziţia „la umăr” se ţine cu gura ţevii în sus, cu mâna dreaptă
atingând marginea superioară a curelei.
a
b
c
d
Poziţia „drepţi” cu arma:
a – cu pistolul-mitralieră cu pat de lemn; b – cu pistolul-mitralieră cu pat metalic rabatabil;
c – cu puşca-mitralieră; d – cu aruncătorul de grenade portativ.
Executarea mânuirilor armei de pe loc
Pistolul-mitralieră se trece din poziţia „la umăr” în poziţia „la piept”, la comanda „La piept –
ARM” în trei mişcări:
1) mişcarea întâi – mâna dreaptă se aduce pe curea puţin în sus, se scoate pistolulmitralieră de pe umăr şi, apucîndu-1 cu mâna stângă de uluc şi de apărătoarea mâinii, se ţine în
faţa corpului cu încărcătorul spre stânga, cu retezătura dinainte a ţevii la înălţimea bărbiei;
2) mişcarea a doua – cu mâna dreaptă se aduce cureaua spre dreapta şi se interceptează
cu palma, astfel încât degetele să fie semi îndoite şi îndreptate spre sine, trecând în acelaşi timp
cotul mâinii drepte pe sub curea;
3) mişcarea a treia – se trece cureaua peste cap; se apucă pistolul-mitralieră cu mâna
dreaptă de gâtul patului, iar mâna stângă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului.
Pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil se trece din poziţia „la umăr” în poziţia
„la piept” la aceeaşi comandă, în două mişcări:
1) mişcarea întâi – cu mâna dreaptă se scoate pistolul-mitralieră de la umăr, fără a scoate
cotul mâinii drepte de sub curea şi, apucând pistolul-mitralieră cu mâna stângă de uluc şi de
apărătoarea mâinii pe dedesubt, se ţine în faţa corpului, cu încărcătorul în jos, cu retezătura
dinainte a ţevii spre stânga;
2) mişcarea a doua – cu mâna dreaptă se trece cureaua peste cap, pe umărul stâng, se
apucă cu ea pistolul-mitralieră de cutia cu mecanisme, de lângă curea, iar mâna stângă se lasă cu
repeziciune de-a lungul corpului.
a
b
c
d
e
Mânuirea pistolului-mitralieră din poziţia „la umăr” în poziţia „la piept”
3) Pistolul-mitralieră se trece în poziţia „la piept” în aşa mod ca mânerul trăgaciului să
se afle la nivelul cataramei curelei, iar încărcătorul – în încheietura cotului stâng, mâna dreaptă
fiind lăsată liberă.
f
Mânuirea pistolului-mitralieră din poziţia „la umăr” în poziţia „la piept”
Pistolul-mitralieră se trece din poziţia „la piept” în poziţia „la umăr” la comanda „La umăr –
ARM”, în trei mişcări:
1) mişcarea întâi – cu mâna stângă se apucă pistolul-mitralieră de uluc şi de apărătoarea
mâinii pe dedesubt şi ducându-l în acelaşi timp puţin înainte şi în sus, se scoate mâna dreaptă de
sub curea şi se apucă cu ea gâtul patului şi se ţine pistolul-mitralieră;
2) mişcarea a doua – ridicând pistolul-mitralieră puţin în sus, se trece cureaua peste cap
şi se ţine pistolul-mitralieră în faţă vertical, cu încărcătorul spre stânga, cu retezătura dinainte a
ţevii la nivelul bărbiei;
3) mişcarea a treia – cu mâna dreaptă se apucă de partea de sus a curelei şi se trece
pistolul-mitralieră la umărul drept în poziţia „la umăr”, iar mâna stângă se lasă cu repeziciune
de-a lungul corpului.
Pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil se trece din poziţia „la piept” în poziţia „la
umăr” la aceeaşi comandă, în trei mişcări:
1) mişcarea întâi – cu mâna stângă se apucă pistolul-mitralieră de ţeavă şi de tubul de
gaze pe deasupra şi, ridicându-l puţin în sus, se scoate cotul mâinii drepte de sub curea; cu mâna
dreaptă, orientată cu palma în sus, se apucă cureaua de lângăcutia cu mecanisme;
2) mişcarea a doua – întorcând pistolul-mitralieră cu cutia închizătorului în sus, se trece
cureaua peste cap şi se ţine cu încărcătorul spre dreapta;
3) mişcarea a treia – se trece pistolul-mitralieră la umărul drept în poziţia „la umăr”, iar
mâna stângă se lasă cu repeziciune de-a lungul corpului.
a
b
c
d
Mânuirea pistolului-mitralieră din poziţia „la piept” în poziţia „la umăr”
Carabina (puşca-mitralieră) se trece din poziţia „la picior” în poziţia „la umăr” la comanda „La
umăr – ARM”, în trei mişcări:
1) mişcarea întâi – cu mâna dreaptă se ridică carabina (puşca-mitralieră) în sus, fără a o
depărta de corp, se întoarce cu încărcătorul (puşca-mitralieră – cu mânerul) spre stânga; carabina
se apucă cu mâna stângă de încărcător (puşca- mitralieră – de uluc) şi se ţine cu retezătura
dinainte a ţevii la nivelul ochilor;
2) mişcarea a doua – cu mâna dreaptă se apucă cureaua şi se întinde spre stânga;
3) mişcarea a treia – carabina (puşca-mitralieră) se trece repede la umăr; mâna stângă se
lasă în jos; mâna dreaptă se lasă pe curea în jos, astfel ca antebraţul
să fie în poziţie orizontală; carabina (puşca-mitralieră) se lipeşte uşor cu cotul decorp.
Carabina (puşca-mitralieră) se trece din poziţia „la umăr” în poziţia „la picior” la
comanda „La picior – ARM”, în două mişcări:
1) mişcarea întâi – deplasând mâna dreaptă pe curea puţin în sus, se scoate carabina
(puşca-mitralieră) de la umăr şi, apucând-o cu mâna stângă de uluc, cu dreapta se apucă carabina
(puşca-mitralieră) de partea de sus a apărătorii mâinii cu încărcătorul (puşca-mitralieră – cu
mânerul) spre stânga, cu retezătura de sus a ţevii la nivelul ochilor;
2) mişcarea a doua – mâna stângă se lasă în jos, iar cu cea dreaptă se aşează carabina
(puşca-mitralieră) încet pe pământ la picior.
Pentru a slăbi (a strânge) cureaua, se dă comanda „Slăbiţi (Strângeţi ) –
CUREAUA”.
La comanda „Slăbiţi (Strângeţi)”, pistoalele-mitralieră şi aruncătoarele de grenade
portative se iau în mâna dreaptă, carabinele şi mitralierele – la picior; la pistolul-mitralieră cu pat
metalic rabatabil, pe lângă aceasta, se rabatează patul. La comanda „CUREAUA”, se execută
jumătate de întoarcere la dreapta, concomitent se face cu piciorul stâng un pas spre stânga şi,
aplecând corpul înainte, se sprijină arma cu patul în talpa piciorului stâng, iar cu ţeava se pune în
îndoitura cotului drept; picioarele nu se îndoaie în genunchi; ţinând cu mâna dreaptă catarama
curelei, cu mâna stângă se strânge (slăbeşte) cureaua şi în mod independent se ia poziţia „drepţi”.
Înainte de a da comenzile: „La spate”, „La umăr” şi „La piept” – arma se asigură, în
prealabil, la comanda „Asiguraţi – ARM”.
Dacă e necesar să fie scoasă baioneta-cuţit (rabatată baioneta) sau să fie pusă, se dau
comenzile: „Scoateţi – BAIONETA” („Rabataţi – BAIONETA”) şi
„Puneţi – BAIONETA”.
Arma se trece din poziţia „la umăr” în poziţia „la spate” la comanda „La spate – ARM”,
în două mişcări:
1) mişcarea întâi – cu mâna stângă se apucă cureaua puţin mai jos de umărul drept, iar
cu mâna dreaptă se apucă, în acelaşi timp, de pat (pistolul- mitralieră cu patul metalic rabatabil şi
aruncătorul de grenade antitanc portativ –de ţeavă, lângă port cureaua de jos);
2) mişcarea a doua – cu mâna dreaptă se ridică arma puţin în sus, iar cu mâna stângă se
trece cureaua peste cap, pe umărul stâng; arma şi mâinile se lasăcu repeziciune în jos.
Pistolul-mitralieră se ia în poziţia „la spate” fără baionetă, iar carabina – cu baioneta
rabatată.
a
b
c
Poziţia armei „la spate”:
d
a – pistolul-mitralieră cu pat de lemn; b – pistolul-mitralieră cu pat metalic rabatabil;c
– puşca-mitralieră; d – aruncătorul de grenade portativ
Arma se trece din poziţia „la spate” în poziţia „la umăr” la comanda „La umăr – ARM”, în două
mişcări:
1) mişcarea întâi – cu mâna stângă se apucă cureaua puţin mai jos de umărul stâng, iar cu
mâna dreaptă se apucă, în acelaşi timp, de pat (de partea dinainte a ţevii);
2) mişcarea a doua – cu mâna dreaptă se ridică arma puţin în sus, iar cu mâna stângă se
trece cureaua peste cap, pe umărul drept; cureaua se apucă cu mânadreaptă, iar mâna stângă se lasă
cu repeziciune de-a lungul corpului.
Pentru a trece pistolul-mitralieră din poziţia „la piept” în poziţia „la spate” şidin poziţia „la
spate” în poziţia „la piept”, precum şi carabina din poziţia „la spate”în poziţia „la picior”, arma se
ia în prealabil, la comandă, în poziţia „la umăr”.
Pentru a trece pistolul-mitralieră cu patul metalic rabatabil din poziţia „la piept” în poziţia
„la spate”, pistolul-mitralieră se ia cu mâna dreaptă de partea dinainte a ţevii şi se trece în poziţia
„la spate”.
La executarea exerciţiului „la piept” din poziţia „la spate”, pistolul- mitralieră se ia cu
mâna dreaptă de partea dinainte a ţevii şi, trăgîndu-1 de partea dinainte a ţevii spre umărul stâng,
se trece în poziţia „la piept”.
Puşca-mitralieră se ia în poziţia „la spate” după cum este mai comod.
La comanda generală „La picior – ARM”, carabinele şi mitralierele se iau în poziţia „la
picior”, iar poziţia pistoalelor-mitraliere şi aruncătoarelor de grenade portative nu se schimbă.
Pentru corectarea poziţiei greşite a armei se dă comanda respectivă.
Întoarcerile cu arma de pe loc şi din mers.
Întoarcerile şi deplasarea cu arma
Întoarcerile şi deplasarea cu arma se execută după aceleaşi reguli şi comenzi ca şi cele fără
armă.
În cazul în care se execută întoarcerile de pe loc, cu arma la picior, la comanda prevestitoare,
militarul ridică puţin arma şi, în acelaşi timp, apropie baioneta (partea dinainte a ţevii) spre sine, iar
braţul drept îl strânge uşor de şoldul drept. După executarea întoarcerii, odată cu aducerea piciorului,
arma se lasă uşor pe pământ (mitraliera sau carabina).
Pentru deplasarea cu arma în poziţia „la picior”, la comanda prevestitoare „Înainte”, arma
se ridică puţin, iar la comanda prevestitoare „Pas alergător”, în afară de aceasta, mâna dreaptă se
îndoaie pe jumătate de la cot.
La deplasarea cu pas alergător, arma se ţine în mâna dreaptă puţin îndoită, astfel încât partea
dinainte a ţevii să fie dată puţin înainte. La alergare în formaţie strânsă, baioneta se apleacă spre sine.
La deplasarea cu arma în poziţia „la picior” şi în poziţiile „pe umăr”, „la umăr” şi „la piept”
– cu braţul liber, iar la deplasarea cu arma „la spate” – cu ambele braţe se fac mişcări libere lângă
corp în cadenţa pasului.
La deplasarea cu carabina în poziţia „pe umăr”, la comanda săvârşitoare „STAI”, se rămâne
pe loc şi, fără comandă, carabina se ia „la picior”.
În timpul deplasării, carabina se trece de la picior pe umăr în două mişcări, la comanda „Pe
umăr – ARM”, care se dă concomitent cu punerea piciorului stâng pe pământ. La comanda
săvârşitoare, se face un pas cu piciorul drept şi apoi în ordinea succesivă punerii piciorului stâng pe
pământ se execută fiecare mişcare.
În timpul deplasării, carabina se trece din poziţia „pe umăr” în poziţia „la picior” în trei
mişcări, la comanda „La picior – ARM”, care se dă concomitent cu punerea piciorului stâng pe
pământ. La comanda săvârşitoare, se face un pas cu piciorul drept şi apoi în ordinea succesivă punerii
piciorului stâng pe pământ se execută fiecare mişcare.
Executarea salutului (onorului) militar de pe loc şi din mers fără armă.
Salutul militar este semnul exterior de respect şi politeţe acordat reciproc şi normă de
conduită a militarilor. Se exprimă în ritualul executării, în modul stabilit, a onorului militar la
întâlnire (despărţire).
Onorul militar se execută cu sau fără armă, de pe loc sau din mers.
Salutul (onorul) militar se execută cu promptitudine şi vioiciune, respectând exact regulile
poziţiei „drepţi” şi ale deplasării.
Pentru a executa salutul (onorul) militar de pe loc în afara formaţiei, cu capul descoperit, la
unu-doi paşi de comandant (superior), militarul se întoarce cu faţa către acesta, ia poziţia „drepţi” şi îl
priveşte în faţă, întorcând capul după el.
Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, în plus, duce cu vioiciune, pe calea cea mai
scurtă, mâna dreaptă la coifură, astfel ca degetele să fie alăturate, palma întinsă, degetul mijlociu să
atingă partea de jos a acesteia (lângă cozoroc), iar cotul să fie pe linia şi la înălţimea umărului. La
întoarcerea capului către comandant (superior), poziţia mâinii la coifură rămâne neschimbată.
Când comandantul (superiorul) a trecut, militarul, care execută salutul, întoarce scurt capul
înainte şi lasă mâna dreaptă cu repeziciune în jos.
Executarea
salutului
militar de pe loc
Executarea
salutului
militar din mers
Pentru a executa salutul militar din mers în afara formaţiei, cu capul descoperit, la un pas de
comandant (superior), militarul, o dată cu punerea piciorului stâng pe pământ, opreşte mişcarea
mâinii, întoarce scurt capul spre cel salutat şi, continuând deplasarea, îl priveşte în faţă. După ce trece
de comandant (superior), militarul care salută întoarce capul înainte şi continuă mişcarea mâinii.
Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, odată cu punerea piciorului stâng pe pământ,
întoarce capul spre cel salutat şi duce mâna dreaptă la coifură, iar mâna stângă o ţine nemişcată lângă
coapsă; după ce a trecut de comandant (superior), odată cu punerea piciorului stâng pe pământ,
întoarce capul înainte, iar mâna dreaptă o lasă în jos.
La depăşirea comandantului (superiorului), salutul militar se execută începând cu primul pas
al depăşirii, începând cu pasul al doilea, capul se întoarce înainte şi mâna dreaptă se lasă în jos.
Dacă mâinile militarului sunt ocupate cu poveri, atunci salutul militar se execută prin
întoarcerea capului către comandant (superior).
Executarea salutului (onorului) militar
de pe loc şi din mers cu arma
Executarea salutului militar cu arma de pe loc în afara formaţiei se face ca şi fără armă;
totodată, poziţia armei, cu excepţia carabinei pe umăr, nu se schimbă şi mâna nu se duce la coifură.
La executarea salutului militar cu carabina în poziţia „pe umăr”, aceasta se ia, în prealabil „la
picior”.
Cu arma în poziţia „la spate”, salutul militar se execută prin ducerea mâinii drepte la coifură.
Pentru executarea salutului militar din mers în afara formaţiei cu arma în poziţia „la picior”
sau „la piept”, la unu-doi paşi de comandant (superior), se întoarce capul către acesta; cu arma în
poziţia „la spate” – în afară de aceasta, se duce mâna la coifură.
La executarea salutului militar cu carabina în poziţia „pe umăr”, mâna dreaptă continuă
mişcările.
Salutul militar la comanda „Pentru onor spre dreapta (stânga, centru), prezentaţi – ARM” cu
carabina în poziţia „la picior” se execută în două mişcări:
1) mişcarea întâi – cu mâna dreaptă se ridică carabina, se ţine vertical, cu ţeava în dreptul
mijlocului pieptului, cu foaia înălţătorului înspre sine; odată cu aceasta, cu mâna stângă se apucă
carabina de uluc (patru degete – dinainte pe magazie, iar degetul mare – sub foaia înălţătorului),
mâna stângă – la nivelul centurii;
2) mişcarea a doua – mâna dreaptă se trece pe gâtul patului şi se susţine cu ea carabina astfel
ca degetul mare să fie în partea din urmă, iar celelalte degete, alăturate şi întinse, să se afle diagonal
în faţă pe gâtul patului.
Concomitent cu executarea mişcării a doua, se întoarce capul spre dreapta (stânga) şi se
urmăreşte cu privirea comandantul, întorcând capul după acesta.
1. Executarea salutului (onorului) militar de pe loc şi din mers fără
armă.
2. Ieşirea militarului din formaţie şi apropierea decomandant.
1. Salutul militar este semnul exterior de respect şi politeţe acordat reciproc şi normă de
conduită a militarilor. Se exprimă în ritualul executării, în modul stabilit, a onorului militar la
întâlnire (despărţire).
Onorul militar se execută cu sau fără armă, de pe loc sau din mers.
Salutul (onorul) militar se execută cu promptitudine şi vioiciune, respectândexact regulile
poziţiei „drepţi” şi ale deplasării.
Pentru a executa salutul (onorul) militar de pe loc în afara formaţiei, cu capul descoperit,
la unu-doi paşi de comandant (superior), militarul se întoarce cu faţa către acesta, ia poziţia
„drepţi” şi îl priveşte în faţă, întorcând capul după el.
Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, în plus, duce cu vioiciune, pe calea cea mai
scurtă, mâna dreaptă la coifură, astfel ca degetele să fie alăturate, palma întinsă, degetul mijlociu
să atingă partea de jos a acesteia (lângă cozoroc), iar cotul să fie pe linia şi la înălţimea
umărului. La întoarcerea capului către comandant (superior), poziţia mâinii la coifură rămâne
neschimbată.
Când comandantul (superiorul) a trecut, militarul, care execută salutul, întoarce scurt
capul înainte şi lasă mâna dreaptă cu repeziciune în jos.
Pentru a executa salutul militar din mers în afara formaţiei, cu capul descoperit, la un
pas de comandant (superior), militarul, o dată cu punerea piciorului stâng pe pământ, opreşte
mişcarea mâinii, întoarce scurt capul spre cel salutat şi, continuând deplasarea, îl priveşte în faţă.
După ce trece de comandant (superior), militarul care salută întoarce capul înainte şi continuă
mişcarea mâinii.
Dacă militarul este cu capul acoperit, atunci, odată cu punerea piciorului stâng pe pământ,
întoarce capul spre cel salutat şi duce mâna dreaptă la coifură, iar mâna stângă o ţine nemişcată
lângă coapsă; după ce a trecut de comandant (superior), odată cu punerea piciorului stâng pe
pământ, întoarce capul înainte, iar mâna dreaptă o lasă în jos.
La depăşirea comandantului (superiorului), salutul militar se execută începând cu primul
pas al depăşirii, începând cu pasul al doilea, capul se întoarce înainte şi mâna dreaptă se lasă în
jos.
Dacă mâinile militarului sunt ocupate cu poveri, atunci salutul militar se execută prin
întoarcerea capului către comandant (superior).
Executarea
Executarea
salutului
salutului
militar de pe loc
militar din mers
2. Ieşirea militarului din formaţie şi apropierea de comandant (şef).
Prezentarea în faţa comandantului. Întoarcerea în formaţie.
Pentru ieşirea militarului din formaţie se dă comanda:
De exemplu: „Soldat PÎNTEA. În faţa formaţiei la „x” paşi – MARŞ” sau
„Soldat PÎNTEA. La mine (pas alergător) – MARŞ”.
Auzindu-şi numele, militarul răspunde: „Ordonaţi”, iar la comanda de ieşire (chemare)
din formaţie răspunde „Am înţeles”. La prima comandă, militarul, cu pas de defilare, iese din
formaţie, executând numărul de paşi indicaţi, numărând dela rândul întâi, se opreşte şi se
întoarce cu faţa spre frontul formaţiei. La comanda adoua, militarul face unu-doi paşi de la
rândul întâi înainte, se întoarce din mers spre comandant, pe drumul cel mai scurt, cu pas de
defilare (în fugă) se apropie de el şi, oprindu-se la doi-trei paşi, raportează despre prezentare:
De exemplu:„Domnule locotenent. Soldatul PÎNTEA s-a prezentat la ordinul
Dumneavoastră” sau „Domnule colonel. Căpitanul PETRESCU s-a prezentat la ordinul
Dumneavoastră”.
La ieşirea din rândul al doilea, militarul atinge uşor umărul stâng al militarului din faţa
lui, care face un pas înainte şi, fără a alătura piciorul drept, face un pas spre dreapta, lasă să
treacă militarul, care iese din formaţie, apoi îşi reocupă locul.
La ieşirea militarului din rândul întâi, locul lui este ocupat de militarulcare stă în
spatele lui din rândul al doilea.
Ieşirea militarului din formaţie şi apropierea de comandant (şef).
Prezentarea în faţa comandantului. Întoarcerea în formaţie. P.II
Pentru a ieşi din coloana câte doi, câte trei, militarul iese din formaţie în direcţia celui mai
apropiat flanc, întorcându-se în prealabil la dreapta (la stânga). Dacă alături se află alt militar,
atunci acesta face un pas lateral cu piciorul drept (stâng) şi fără a aduce piciorul stâng (drept), face
un pas înapoi, lasă să treacă militarul care iese din formaţie şi apoi îşi reocupă locul.
Dacă militarul iese din formaţie cu arma, poziţia armei nu se schimbă, cu excepţia
carabinei în poziţia „pe umăr”, care din mers se ia „la picior”.
Pentru întoarcerea militarului în formaţie se dă comanda:
De exemplu:„Soldat PÎNTEA, în formaţie – MARŞ” sau „Treceţi în formaţie”.
La comanda „Soldat PÎNTEA”, militarul, care stă cu faţa spre frontul formaţiei, auzindu-şi
numele, se întoarce cu faţa către comandat şi răspunde „Ordonaţi”, iar la comanda „în formaţie –
MARŞ”, dacă el este fără armă sau cu arma în poziţia „la spate”, duce mâna la coifură şi răspunde:
„Am înţeles”, lasă mâna în jos, se întoarce spre direcţia deplasării şi, pe cea mai scurtă cale, îşi
reocupă locul în formaţie.
Dacă se dă doar comanda „Treceţi în formaţie”, militarul revine în formaţie fără a se
întoarce în prealabil către comandant.
Când se acţionează cu arma, după reîntoarcerea în formaţie, arma se ia în poziţia în care se
află la militarii care stau în formaţie.
Dacă militarul se prezintă în faţa comandantului în afara formaţiei, atunci, la patru-cinci
paşi de acesta, el trece în pas de defilare, la doi-trei paşi se opreşte şi, concomitent cu alăturarea
piciorului, duce mâna dreaptă la coifură şi raportează despre prezentare. După terminarea
raportului, lasă mâna în jos.
La prezentarea în faţa comandantului cu arma, poziţia armei nu se schimbă, cu excepţia
carabinei în poziţia „pe umăr”, care se trece în poziţia „la picior” după oprirea militarului în faţa
comandantului. Mâna nu se duce la coifură, cu excepţia cazului când arma se află în poziţia „la
spate”.
La plecarea din faţa comandantului, militarul, primind permisiunea de plecare, duce mâna
dreaptă la coifură şi răspunde: „Am înţeles”, lasă mâna în jos, se întoarce spre direcţia deplasării,
face unu-doi paşi de defilare şi continuă deplasarea cu pas de manevră.
La plecarea din faţa comandantului cu arma, poziţia acesteia nu se schimbă, cu excepţia
carabinei, care din poziţia „la picior” se trece, la necesitate, de către militar în altă poziţie, după
răspunsul „Am înţeles”.
Dând comanda de reîntoarcere a militarului în formaţie sau dându-i acestuia permisiunea să
plece, comandantul duce mâna la coifură şi o lasă în jos.
FORMAŢIILE GRUPEI
Formaţia de adunare
Formaţia în linie a grupei poate fi pe un rînd sau pe două rînduri.
Adunarea grupei în linie pe un rînd (pe două rînduri) se execută la comanda „Grupă, în linie
pe un rînd (pe două rînduri) – ADUNAREA”.
După ce a luat poziţia „drepţi” şi a dat comanda, comandantul de grupă se întoarce cu faţa
spre frontul formaţiei în direcţia în care se constituie formaţia; grupa se aliniază, conform statelor
de organizare, în stînga comandantului, după cum este arătat la fig. 14 şi 15.
Odată cu începutul alinierii, comandantul de grupă iese din formaţie şi urmăreşte executarea
adunării grupei. Grupa cu un număr de patru persoane şi mai mic se adună numai pe un rînd.
OO
ASG
MC
OO
C
ASG
Fig. 14. Formaţia în linie a
grupei – pe un rînd
C
MC
Fig. 15. Formaţia în linie a
grupei – pe două rînduri
Dacă este necesar de a alinia grupa de pe loc, se dă comanda „V-ALINIAŢI” sau „Spre stînga
– V-ALINIAŢI”.
La comanda „V-ALINIAŢI”, toţi, cu excepţia militarului din flancul drept, întorc repede
capul spre dreapta (urechea dreaptă e ceva mai sus decît cea stîngă, bărbia – puţin ridicată) şi se
aliniază, astfel încît fiecare să vadă pieptul celui de al patrulea militar, pe sine însuşi considerînduse primul. La comanda „Spre stînga – V-ALINIAŢI”, toţi, cu excepţia militarului din flancul stîng,
întorc repede capul spre stînga (urechea stîngă e ceva mai sus decît cea dreaptă, bărbia – puţin
ridicată). În timpul alinierii, militarii se pot deplasa ceva mai înainte, înapoi sau lateral.
În cazul în care alinierea se execută cu carabinele (mitralierele) în poziţia „la picior”, în afară
de aceasta, la comanda săvîrşitoare, baioneta (partea dinainte a ţevii) se apropie şi se lipeşte de
partea dreaptă a corpului.
Cînd alinierea s-a încheiat, se dă comanda „DREPŢI”, la care toţi militarii întorc scurt capul
înainte, iar carabinele (mitralierele) le trec în poziţia iniţială.
La alinierea grupei, după întoarcerea ei la stînga împrejur, în comandă se indică direcţia de
aliniere:
De exemplu:„Spre dreapta (stînga) – V-ALINIAŢI”.
La comanda „Pe loc REPAUS” şi la comanda „ARANJAŢI-VĂ” de pe loc, militarii trebuie
să procedeze după cum este indicat.
La comanda „Grupă, RUPEŢI RÎNDURILE”, militarii ies din formaţie. Pentru adunarea
grupei se dă comanda „Grupă, ADUNAREA”, la care militarii se adună în fugă lîngă comandant şi,
la comanda lui suplimentară, se aliniază.
Întoarcerile grupei se execută concomitent de către toţi militarii, cu respectarea alinierii, la
comenzile şi după regulile indicate. După întoarcerea formaţiei grupei în linie pe două rînduri la
dreapta (la stînga), comandantul de grupă face o jumătate de pas spre dreapta (stînga), iar la
întoarcerea la stînga împrejur – un pas înainte.
Pentru a rări formaţia grupei de pe loc, se dă comanda „Grupă, spre dreapta (stînga, de la
centru) „n” paşi – RĂRIŢI RÎNDURILE (pas alergător – RĂRIŢI RÎNDURILE)”. La comanda
săvîrşitoare, toţi militarii, cu excepţia celui de la care se face rărirea, se întorc spre direcţia indicată,
concomitent cu alăturarea piciorului, întorc capul spre partea liniei de front a formaţiei şi merg în
pas pe jumătate şi îndesit (pas alergător), privind peste umăr la cel din spatele său şi fără a se rupe
de el; după oprirea celui care merge din spate, fiecare face încă „n” paşi, cîţi au fost indicaţi în
comandă şi se întoarce la stînga (dreapta).
În cazul în care rărirea se execută de la centru, se indică cine este centrul. Militarul numit
drept centru, auzindu-şi numele, răspunde: „Centru”, întinde înainte mîna stîngă şi o lasă în jos.
La alinierea grupei, intervalul stabilit la rărire se menţine.
Pentru strîngerea formaţiei grupei de pe loc, se dă comanda „Grupă, spre dreapta (stînga,
centru) – STRÎNGEŢI RÎNDURILE (pas alergător – STRÎNGEŢI RÎNDURILE)”. La comanda
săvîrşitoare, toţi militarii, cu excepţia celui spre care a fost indicată strîngerea, se întorc spre
direcţia strîngerii, după care în pas pe jumătate şi îndesit (pas alergător) se apropie la intervalul
stabilit pentru formaţia strînsă şi pe măsura apropierii, se opresc de sine stătător şi se întorc la
stînga (dreapta).
Pentru deplasarea grupei se dau comenzile: „Grupă, la umăr (pe umăr) – ARM”, „Înainte
(pas de defilare, pas alergător) – MARŞ”. Dacă este necesar, în comandă se indică direcţia
deplasării şi flancul de aliniere:
De exemplu: „Grupă, la umăr (pe umăr) – ARM”, „În direcţia _______, aliniere la dreapta
(stînga), înainte (pas de defilare, pas alergător) – MARŞ”.
La comanda „MARŞ”, toţi militarii încep deplasarea cu piciorul stîng, respectînd alinierea şi
distanţele.
Dacă direcţia de aliniere nu este indicată, alinierea se execută în direcţia flancului drept cu
privirea, fără a întoarce capul.
Pentru oprire se dă comanda „Grupă – STAI”.
Dacă militarii au tipuri diferite de arme şi este necesar de a trece una din ele dintr-o poziţie în
alta, în comandă se indică denumirea acestei arme:
De exemplu:„La piept – ARM”, „La umăr – ARM”, „Pe umăr – ARM” etc.
Pentru deplasarea la cîţiva paşi lateral în formaţie de pe loc, se dă comanda „Grupă, la
dreap-TA (stîn-GA)”, iar după întoarcerea formaţiei – „n” paşi înainte – MARŞ”. După ce militarii
fac numărul necesar de paşi, grupa, la comanda „La stîn-GA (dreap-TA)”, se întoarce în poziţia
iniţială.
Deplasarea înainte sau înapoi la cîţiva paşi se execută după cum este indicat.
În cazul în care este necesar de a nu merge în cadenţă (a merge în voie) se dă comanda „Pas
de voie – MARŞ”, iar pentru trecerea la pas de manevră sau la pas de defilare se dă comanda „Pas
de manevră – MARŞ” sau „Pas de defilare – MARŞ”.
Pentru a schimba direcţia de deplasare se dă comanda „Grupă, ocolire la dreapta (stînga),
înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.
La această comandă, grupa începe ocolirea la dreapta (stînga): primul militar din flancul care
ocoleşte, întorcînd capul de-a lungul liniei frontului, merge în pas obişnuit, coordonîndu-şi
deplasarea în aşa fel ca să nu-i împingă pe ceilalţi spre flancul fix; primul militar din flancul fix
execută pasul pe loc şi se întoarce lent la dreapta (stînga), în concordanţă cu deplasarea flancului
ocolitor; ceilalţi, respectînd alinierea de-a lungul frontului cu privirea în direcţia flancului ocolitor
(fără a întoarce capul) şi astfel ca să-l simtă cu cotul pe vecinul dinspre flancul fix, făcînd pasul cu
atît mai mic, cu cît ei sînt mai aproape de flancul fix.
Cînd grupa a făcut ocolirea îndeajuns, se dă comanda „ÎNAINTE” sau „Grupă – STAI”.
Pentru a trece grupa din formaţia în linie pe un rînd în cea pe două rînduri, în prealabil se
execută numărătoarea la comanda „Grupă, din dreapta cîte doi – NUMĂRAŢI”.
La această comandă, fiecare militar, începînd cu flancul drept, întoarce scurt, succesiv, capul
spre vecinul său din stînga, îşi spune numărul şi readuce capul înainte; militarul din flancul stîng nu
întoarce capul.
În acelaşi mod se execută numărătoarea comună la comanda „Grupă, pe rînd –
NUMĂRAŢI”.
În formaţia pe două rînduri, primul militar al flancului stîng din rîndul doi, după încheierea
numărătorii pe rînd în formaţie, raportează: „Complet” sau „Incomplet”.
Restructurarea grupei de pe loc din formaţia în linie pe un rînd în cea pe două rînduri se
execută la comanda „Grupă, în linie pe două rînduri – MARŞ”.
La comanda săvîrşitoare, militarii cu numerele doi fac cu piciorul stîng un pas înapoi şi fără a
alătura piciorul drept, fac un pas spre dreapta, pentru a se situa în spatele militarilor cu numerele
unu, şi alătură piciorul stîng.
Pentru restructurarea grupei de pe loc din formaţia pe două rînduri strînsă în formaţie pe un
rînd, grupa se răreşte, în prealabil, la un pas, după care se dă comanda „Grupă, pe un rînd –
MARŞ”.
La comanda săvîrşitoare, militarii cu numerele doi ies de pe linia celor cu numerele unu,
făcînd cu piciorul stîng un pas spre stînga şi fără a alătura piciorul drept, fac un pas înainte şi
alătură piciorul stîng.
Arma se pune pe pămînt la comanda „Grupă, depuneţi – ARM”. La comanda „Depuneţi”,
pistoalele-mitraliere şi aruncătoarele de grenade portative se iau în mîna dreaptă; carabinele şi
mitralierele – în poziţia „la picior”; în afară de aceasta, la mitraliere se desfac crăcanele. La
comanda „ARM”, rîndul întîi face doi paşi înainte şi alătură piciorul, apoi ambele rînduri,
concomitent, fac cu piciorul stîng un pas înainte şi pun armele pe pămînt cu mînerul închizătorului
(oblonul închizătorului) în jos, talpa patului la vîrful piciorului drept (piciorul drept nu se îndoaie
din genunchi), după care se aduce cu repeziciune piciorul stîng lîngă cel drept.
Aruncătoarele de grenade portative se pun pe pămînt cu mînerul spre stînga. Mitralierele se
pun pe crăcane.
În formaţia pe un rînd, la comanda săvîrşitoare, se execută numai ultimele două acţiuni.
Pentru luarea armelor de pe pămînt se dau comenzile „Grupă, LA ARME” şi apoi „Luaţi –
ARM”.
La prima comandă, grupa se adună în spatele armelor. La comanda a doua, militarii fac cu
piciorul stîng un pas înainte, iau arma în mîna dreaptă şi îndreptînd corpul, aduc cu repeziciune
piciorul stîng lîngă cel drept. Rîndul al doilea face doi paşi înainte, după care ambele rînduri,
concomitent, iau arma în poziţia „la umăr”. La mitraliere, se strîng în prealabil crăcanele.
Formaţia de marş
Formaţia de marş a grupei poate fi în coloană cîte unu sau în coloană cîte doi. Adunarea
grupei în coloană cîte unu (cîte doi) de pe loc se execută la comanda
„Grupă, în coloană cîte unu (cîte doi) – ADUNAREA”. După ce a luat poziţia
„drepţi” şi a dat comanda, comandantul de grupă se întoarce cu faţa spre direcţia deplasării, iar
grupa se adună în formaţie în conformitate cu statele de organizare, după cum este indicat.
Grupa din patru oameni şi mai puţini se adună în coloană cîte unu.
Restructurarea grupei din formaţia în linie în coloană se execută prin întoarcerea grupei la
dreapta, la comanda „Grupă, la dreap-TA”. La întoarcerea formaţiei pe două rînduri,
comandantul de grupă face un pas pe jumătate spre dreapta.
Restructurarea grupei din coloană în formaţie în linie se execută prin întoarcerea grupei la
stînga, la comanda
OO „Grupă, la stîn-GA”. La întoarcerea grupeiOO din coloana cîte doi,
comandantul de grupă face un pas pe jumătate înainte.
Restructurarea grupei din coloană cîte unu în coloană cîte doi se execută la comanda
„Grupă, în coloană cîte doi, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.
La comanda săvîrşitoare, comandantul de grupă (direcţionalul) merge în pas pe jumătate,
militarii cu numerele doi, ieşind spre dreapta, în cadenţa pasului îşi ocupă locurile în coloană,
după cum este indicat la fig. 17; grupa se deplasează în pas pe jumătate pînă la comanda
„ÎNAINTE” sau „Grupă, STAI”.
C
C
ASG
ASG
MC
MC
Fig. 17. Formaţia de
marş a grupei – în
coloană cîte doi
Fig. 16. Formaţia de marş a
grupei – în coloană cîte
unu
Restructurarea grupei din coloana cîte doi în coloană cîte unu se execută la comanda
„Grupă, în coloană cîte unu, înainte – MARŞ (din mers – MARŞ)”.
La comanda săvîrşitoare, comandantul de grupă (direcţionalul) merge în pas normal, iar
ceilalţi – în pas pe jumătate; pe măsura eliberării locului, militarii cu numerele doi trec în cadenţa
pasului în spatele celor cu numerele unu şi continuă deplasarea cu pas normal (fig. 16).
Pentru schimbarea direcţiei de deplasare a coloanei se dau comenzile:
1) „Grupă, ocolire spre dreapta (stînga) MARŞ”; direcţionalul execută ocolirea la
dreapta (stînga) pînă la comanda „ÎNAINTE”, iar ceilalţi îl urmează;
2) „Grupă, după mine – MARŞ (pas alergător – MARŞ)”; grupa urmează după
comandant.
Executarea salutului (onorului) militarîn formaţie de pe loc şi din mers
Pentru executarea onorului militar în formaţie de pe loc, cînd şeful se apropie la 10-15
paşi, comandantul de grupă dă comanda „Grupă, DREPŢI. Pentru onor spre, dreap-TA (stînGA, CENTRU)”.
Militarii grupei iau poziţia „drepţi”, concomitent întorc capul în direcţia indicată şi
urmăresc şeful cu privirea, întorcînd capul după el.
Cînd şeful se apropie din spatele formaţiei, comandantul de grupă întoarce grupa la stînga
împrejur, apoi dă comanda pentru executarea salutului militar.
După ce a dat comanda pentru executarea salutului militar, comandantul de grupă (dacă
este fără armă sau cu arma în poziţia „la spate”, duce mîna la coifură; dacă este cu arma în
poziţiile „pe umăr”, „la umăr” sau „la piept” – procedează după cum este indicat, continuînd
mişcarea cu mîna liberă), se apropie în pas de defilare de comandant (şef), se opreşte la doi-trei
paşi de acesta şi raportează:
De exemplu:„Domnule locotenent, grupa a doua execută..., sînt comandantul grupei,
sergent Petrescu”.
Comandantul (şeful), care este salutat, duce mîna la coifură după darea comenzii pentru
executarea salutului militar.
După darea raportului, comandantul de grupă, fără a lăsa mîna în jos de la coifură, face cu
piciorul stîng (drept) un pas lateral cu întoarcere concomitentă la dreapta (la stînga) şi lăsînd
comandantul (şeful) să treacă înainte, îl urmează la doi-trei paşi lateral dreapta (stînga).
După trecerea comandantului (şefului) sau la comanda acestuia „Pe loc REPAUS”,
comandantul de grupă dă comanda: „Pe loc REPAUS” şi lasă mîna în jos.
Dacă comandantul (şeful) se adresează unui militar din formaţie, pronunţîndu- i gradul şi
numele, acesta răspunde: „Ordonaţi”, iar dacă i se adresează, pronunţîndu-i numai gradul,
militarul răspunde, pronunţîndu-şi funcţia, gradul şi numele. Totodată, poziţia armei nu se
schimbă şi mîna nu se duce la coifură.
Pentru a executa salutul militar în formaţie din mers, la 10-15 paşi de comandant (şef),
comandantul de grupă dă comanda: „Grupă, DREPŢI. Pentru onor spre, dreap-TA (stîn-GA)”.
La comanda „DREPŢI”, toţi militarii trec la pas de defilare, iar la comanda „Pentru onor spre
dreapta (stînga)” întorc simultan capul spre comandant (şef) şi opresc mişcările mîinilor sau
mîinii care nu ţine arma. Cu carabina în poziţia „pe umăr”, mişcarea mîinii libere nu încetează.
Dacă comandantul de grupă este fără armă sau cu arma în poziţia „la spate”, acesta întoarce capul
spre comandant (şef) şi îl salută.
După trecerea comandantului (şefului) sau la comanda „LIBER” a acestuia, comandantul de
grupă dublează comanda „LIBER”, lasă mîna în jos şi se deplasează cu pas de manevră.
În cazul în care comandantul (şeful) salută sau aduce mulţumiri, militarii răspund simultan,
cu voce tare şi clar. Cînd grupa se află în mers, toţi militarii încep răspunsul odată cu punerea
piciorului stîng pe pămînt, pronunţînd cuvintele consecutiv în ritmul pasului.