(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de
interes public nu poate fi îngrădit.
(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie
a cetăţenilor sau siguranţa naţională.
Dreptul constituţional al cetăţeanului la
informaţie este un adevărat drept
fundamental, deoarece dezvoltarea materială
şi spirituală a omului, exercitarea libertăţilor
prevăzute prin Constituţie şi, mai ales, a
acelora prin care se exprimă gândurile,
opiniile, credinţele religioase şi creaţiile de
orice fel, implică şi posibilitatea de a putea
recepţiona date şi informaţii privind viaţa
socială, politică, economică, ştiinţifică şi
culturală.
ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 5, FURNIZORII DE INFORMAŢII,
ADICĂ POSESORI AI INFORMAŢIILOR OFICIALE, OBLIGAŢI SĂ LE
FURNIZEZE SOLICITANŢILOR ÎN CONDIŢIILE PREZENTEI LEGI, SUNT:
Este important de menţionat faptul că mass-media nu se limitează
numai la funcţia de difuzare a informaţiilor, dar şi la interpretarea
acestora, provocarea la discuţii şi la dezbaterea problemelor prin
implicarea cetăţenilor de rînd.
Libertatea presei oferă societăţii o modalitate obiectivă în vederea
formării opiniei despre orientările politice şi calităţile profesionale ale
liderilor formaţiunilor politice, ceea ce este foarte important în
perioada campaniilor electorale. Generalizînd cele expuse anterior
putem afirma că libertatea dezbaterilor politice constituie un segment
principal al noţiunii "societatea democratică". Astfel, limitele criticii
fondate în cazul politicienilor sînt extinse în raport cu persoanele
private.
În ansamblu, legislaţia Republicii Moldova cu privire la accesul la
informaţie corespunde principalelor standarde internaţionale în
domeniu, însă nerespectarea în masă a acestei legislaţii şi
necunoaşterea acesteia atît de cetăţeni, cît şi de funcţionarii publici,
împiedică realizarea de facto a dreptului cetăţenilor privind accesul la
informaţie.