Allan este un tanar inginer englez care, atras de exotismul Indiei, dar si dornic de a-si face o cariera,
se angajeaza in Callcuta, la o societate de canalizare a deltei.
Mai intai desenator tehnic, apoi insarcinat sa supravegheze lucrarile la Tambuk si la Assam, in jungla,
se imbolnaveste de malarie si este spitalizat. Inginerul hindus Naredra Sen, cu studii stralucite la
Edinburgh, il invita pe Allan sa locuiasca in casa lui, in timpul convalescentei. Pe langa ajutorul pe care
i l-ar da tanarului englez faptul de a locui intr-o familie, Narendra Sen intentioneaza sa il adopte ca fiu
pe Allan, iar apoi sa se mute cu toata familia in Anglia, pentrru ca in India incepuse revolutia. Dar
Allan afla mul mai tarziu de la Maitreyi adevaratele intentii ale inginerului, dupa ce crezuse la inceput
ca Sen voia sa-l insoare cu fiica lui.
Cand o vede pentru intaia oara, in timp ce alegea carti pentru vacanta de Craciun impreuna cu tatal
ei, mult inainte de a se muta in casa inginerului hindus, Allan nu este impresionat de Maitreyi, ba
dimpotriva, adolescenta bengaleza i se pare chiar urata. Aceasta prima impresie a englezului se
modifica intr-o oarecare masura in momentul in care merge impreuna cu un prieten ziarist francez,
Lucien Metz, care scria o carte despre India, la o cina in casa familiei Sen. Si cand Maitreyi vine sa il
viziteze la spital impreuna cu tatal ei, Allan se simte tulburat in prezenta fetei, desi nu-si explica
motivul acestei reactii.
Cand se muta in casa lui Sen, Allan recepteaza realitatea ca un european si crede in complotul
familiei Sen care ii incurajeaza apropiera de Maitreyi. In primele luni nu se gandeste la dragoste, dar
se simte atras de misterul fetei. Treptat, tanarul englez este fascinat de viata familiei bengaleze, dar
si de complexitatea sufletului Maitreyiei, adolescenta senzuala si inocenta in acelasi timp.
Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maitreyi, iar el o invata in schimb franceza. Cu floarea rosie
pe care i-o ofera tanarului, Maitreyi declanseaza involuntar jocul seductiei. Seductia continua cu jocul
cartilor, in biblioteca, jocul privirilor, al mainilor, al aingerilor si al picioarelor. Misterul eroinei este
infinit, iar imposibila clarificare pe calea luciditatii si autoanalizei intretine interesul lui Allan pt ea.
Diferenta dintre cele doua mentalitati, orientala si occidentala, este pusa in evidenta de conceptia
despre iubire a celor doi tineri, exponenti ai acestor mentalitati.
Maitreyi ii marturiseste lui Allan ca a fost mai intai indragostita de un pom cu sapte frunze, asa cum
este acum si sora ei mai mica, Chabu, apoi a iubit ani in sir un tanar care i-a daruit o coroana de flori
intr-un templu, pentru ca in cele din urma sa se lege cu juramant de Tagore, modelul ei spiritual si
„guru” al sau. In schimb, iubirile lui Allan fusesera doar trupesti, fara spiritualitate.
Desi initial isi neaga sentimentele, autoanalizandu-se cu luciditate, Allan se lasa prins in mrejele
jocurilor Maitreyiei, traversand toate etapele iubirii: inceputul(„eu n-o iubesc”), instalarea(„ma amuz
doar”), cresterea(„nici o femeie nu m-a tulburat atat”), apoteoza(„suferinta mea”). Allan parcurge
drumul cunoasterii prin eros, avand-o ca initiatoare pe Maitreyi. El se muleaza dupa preferintele ei
spirituale, este initiat si convertit; e gata sa-si abandoneze religie si sa treaca la hinduism, crezand ca
asa se va putea casatori cu Maitreyi.
Maitreyi crede ca unirea lor „a fost poruncita de cer”. Inainte de a se darui lui Allan si pentru a evita
pacatul iubirii fara rod, tanara oficeaza o legatura mistica, savarseste un juramant cosmic legamantul dragostei - la Lacuri, in fata pamantului, a apei, a padurii, a cerului si ii daruieste lui Allan
un inel.
Insa fericirea indragostitilor nu dureaza, fiindca sora Maitreyiei, Chabu, tradeaza involuntar secretul
lor. Narendra Sen il alunga pe Allan, care abia acum afla ca o casatorie cu Maitreyi era imposibila,
deoarece ea apartine celei mai nobile casta indiene, a brahmanilor, iar casatoria cu cineva din afara
castei sale ar fi adus dizgratia intregii familii.
Ruptura aduce supliciul, boala, martirajul in casa inginerului Sen: tatal orbeste, Chabu moare in urma
unor crize de nebunie. Brutalizata de tata, Maitreyi ia asupra-si toata vina. In incercarea de a-l regasi
pe Allan, sperand ca va fi alungata din casa, ea se da vanzatorului de fructe, dar sacrificiul este inutil.
Disperat, Allan rataceste o vreme pe strazile din Calcutta, iar apoi se retrage in Himalaya pentru o
dezintoxicare sentimentala, unde traire in plan contemplativ i-ar permite purificarea. Episodul iubirii
pasagere cu Jenia Isaac ii confirma faptul ca traise alaturi de Maitreyi iubirea absoluta. Plecarea din
India ii apare ca o izbavire. La Singapore, unde obtinuse o slujba, se intalneste dupa un timp cu J.,
nepotul doamnei Sen, care ii povesteste de incercarea disperata si inutila pe care o facuse Maitreyi
pentru a fi alungata de acasa.
Maitreyi ramana pentru europeanul rational o eterna obsesie si enigma. Framantarile lui Allan pentru
s o intelege pe Maitreyi fac ca romanul sa aibe un final deschis.