1. Serviciul interior este destinat pt mentinerea in unitate a
ordinii interioare si a disciplinei miliatre, care asigura capacitatea
operationala a unitatii, instruirea efectivului, indeplinirea corecta
de catre acesta a act-lor cotidiene. acesta e organizat in
conformitate cu prevederile Rgulamentului serviciului interior al
F.A.R.M. Serviciul interior intr-o unitate militara e condus de catre
cdtul acesteia, iar in locul de stationare a unei subunitati-de catre
cdtul de subunitate.Prin îndeplinirea de către militar a obligaţiilor
serviciului militar se are în vedere:Participarea la acţiuni militare;
exercitarea funcţiilor de serviciu; executarea serviciului de
alarmă; participarea la exerciţii şi antrenamente militare; aflarea
pe teritoriul unităţii militare pe durata stabilită de orarul zilnic sau
în orice timp, dacă aceasta este în interes de serviciu; aflarea în
misiune, participarea la operaţiuni de menţinere a păcii sau
aflarea la tratament; Durata serviciului militar este:
a) pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar în termen 12 luni; b) pentru militarii care îndeplinesc serviciul militar cu
termen redus – 3 luni;c) pentru militarii care îndeplinesc serviciul
militar prin contract - perioada indicată în contract; d) pentru
rezerviştii concentraţi – durata concentrărilor.
În caz de mobilizare, durata serviciului militar nu se stabileşte.
2.Serviciul de garda este destinat pazei si apararii magaziilor
cu munitii, tehnicii militare, obiectivelor militare de stat, altor
mijloace militare, precum si pazei persoanelor detinute in arest.
În componenţa gărzii sunt numiţi: şeful gărzii, militarii de gardă
după numărul posturilor şi schimburilor, caporalii de schimb,
ajutorul şefului de gardă, dacă e nevoie, ajutorul şefului de gardă
(operatorul) pentru mijloacele tehnice de pază sau schimbul
operatorilor (două - trei persoane, una dintre care poate fi numită
ajutor de şef de gardă pentru mijloacele tehnice de pază), şi
conducătorii mijloacelor de transport (după necesitate), iar în
componenţa gărzii de arest - însoţitorii. Sarcinile serviciului de
garda: paza obiectivelor utilate cu mijloace tehnice de pază; paza
statelor majore, pctelor de conducere si a institutiilor; paza
depozitelor, parcurilor aflate sub paza; paza arestului; paza
drapelelor.
3. Santinela este militarul de gardă înarmat, care execută
misiunea de luptă pentru pază şi apărare a postului încredinţat.
Santinela este obligată: să păzească cu vigilenţă şi stoicism
postul său ; să execute serviciul vioi, să nu se distragă, să nu
lase din mîini arma şi să nu o dea nimănui, inclusiv persoanelor
în subordinea cărora se afl ă; mişcîndu-se pe itinerarul
indicat sau aflîndu-se pe turnul de observaţie, să ţină sub
observaţie căile de acces la post, îngrăditurile şi să raporteze prin
mijloacele de legătură despre executarea serviciului în
termenele indicate de tabelele de posturi; să nu
părăsească postul pînă nu va fi schimbat sau scos, chiar
dacă viaţa sa se află în pericol; părăsirea fără voie a postului
este o crimă militară; să aibă la post arma încărcată,
întotdeauna gata de uz ; să nu permită la post, mai aproape de
distanţa indicată în tabelele de posturi şi marcată pe teren cu
semnele hotarului de interdicţie, accesul nimănui, excepţie
făcînd doar şeful de gardă, ajutorul şefului de gardă, caporalul
său de schimb şi persoanele care îi însoţesc ; să cunoască
itinerarul şi graficul de mişcare a mijloacelor de transport, de
asemenea, semnele de recunoaştere şi semnalele lor; să
poată aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor ; să cheme
şeful de gardă în caz de depistare a defectelor în
îngrăditurile obiectivului (la post) şi de încălcări de ordine
înapropierea postului său sau a postului vecin ; auzind
lătratul cîinelui de pază, să informeze fără întîrziere despre
aceasta la încăperea pentru gardă. Santinelei i se interzice :
să doarmă, să şadă, să se sprijine de ceva, să scrie, să
citească, să cînte, să vorbească, să mănînce, să bea, să
fumeze, să-şi satisfacă necesităţile fiziologice, să primească
de la cineva sau să transmită cuiva vreun obiect; să împingă
cartuşul în camera cartuşului, dacă nu e nevoie. Santinela
trebuie să răspundă doar la întrebările şefului de gardă,
ajutorului lui, caporalului de schimb al lui şi persoanelor
sosite pentru control.Santinela la post trebuie să aibă arma cu
baioneta pusă (pistolul-mitralieră cu pat pliabil - fără baionetăcuţit; baioneta-cuţit se află în teacă la centură): pe timp de
noapte - în poziţia de tragere în picioare; ziua - în poziţia „Arma
la umăr" sau în poziţia de tragere în picioare (anexa 9 la
prezentul Regulament); la posturile interioare pistoalele-mitralieră
cu pat din lemn - în poziţia „Arma la umăr", cu pat pliabil - „La
piept", carabina - „La picior", portîncărcătorul cu încărcătorul
plin va fi închis. Pistoalele vor fi în tocuri închise la centură.In caz
de stingere a incendiului sau lichidare a consecinţelor calamităţii
naturale santinela poate să ţină arma în poziţia „La spate".Toate
persoanele care se apropie de post sau de limita interzisă a
postului, în afară de şeful de gardă, ajutorul lui, caporalul de
schimb şi persoanele care îi însoţesc, santinela le va opri prin
somaţia „Stai, înapoi" sau „Stai, ocoleşte la dreapta
(stînga)".Dacă persoana ce se apropie de post sau de limita
interzisă a lui nu execută cerinţele santinelei, aceasta o va
soma prin „Stai, că trag" şi va chema imediat pe şeful de
gardă sau caporalul de schimb. Dacă infractorul continuă să
se apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela
împinge cartuşul în camera cartuşului şi trage un foc de
avertizare în sus. Dacă infractorul nu se supune nici acum
somaţiei şi încearcă să pătrundă la post (să treacă limita
interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceasta santinela face uz
de armă.In condiţiile de vizibilitate proastă, cînd santinela nu
poate identifica persoanele ce se apropie de post sau de
limita interzisă a lui, ea le va opri prin somaţia „Stai, cine
vine ?". Dacă nu primeşte răspuns, urmează somaţia „Stai, că
trag" — şi îl reţine pe infractor. Despre persoanele reţinute
santinela raportează la încăperea pentru gardă, ţine sub
control comportamentul lor şi, fără a le slăbi din ochi,
continuă paza postului său.Dacă infractorul continuă să se
apropie de post sau de limita interzisă a lui, santinela
execută un foc de avertizare în sus. Iar dacă infractorul nu se
supune nici acestei somaţii şi încearcă să pătrundă la post (să
treacă limita interzisă a lui) sau o ia la fugă după aceasta,
santinela face uz de armă. Dacă la somaţia santinelei
urmează răspunsul: „Şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă,
caporalul de schimb)", santinela ordonă : „Şeful de gardă
(ajutorul şefului de gardă, caporalul de schimb), la mine,
ceilalţi — pe loc", dacă e necesar, santinela cere ca
persoana ce se apropie să-şi lumineze faţa. Convingîndu-se că
persoana ce se apropie e într-adevăr şeful de gardă (ajutorul
şefului de gardă, caporalul de schimb), santinela permite
accesul la post tuturor persoanelor sosite.Iar dacă persoana
care s-a prezentat ca şeful de gardă (ajutorul şefului de gardă,
caporalul de schimb) este un necunoscut, iar persoanele ce
îl însoţesc nu execută somaţia santinelei să stea pe loc,
santinela îi va avertiza prin somaţia „Stai, că trag". Dacă
infractorii nu execută nici această somaţie, santinela face uz
de armă. Dacă e necesar să se angajeze la luptă corp la corp
pentru apărarea sa sau a obiectivului din pază santinela va
acţiona curajos cu baioneta şi cu patul armei.
Santinela execută salutul militar al şefilor, în subordinea cărora
se află şi a altor şefi sosiţi la post în însoţirea lor. Pistolulmitralieră din poziţia de tragere în picioare este pus în prealabil
în poziţia „la umăr", iar carabina —„la picior".Santinela la
postul de pază a Drapelului de luptă execută obligaţiile în
poziţia pe loc repaus. La darea onorului militar Drapelului de
luptă de către militari santinela ia poziţia drepţi.In timpul primirii
Drapelului de luptă sub pază santinela este obligată să controleze
integritatea husei (dulapului) şi a sigiliului. Predarea Drapelului
de luptă santinela o execută doar la ordinul personal al şefului
de gardă şi în prezenţa lui.
Dacă postul de pază al Drapelului de luptă se află în pericol
(incendiu sau calamitate naturală), santinela mută Drapelul de
luptă într-un loc ce nu prezintă pericol şi cheamă şeful de gardă.
4. Drepturile militarilor :Folosirea de către militari a drepturilor
lor nu trebuie să fie în detrimentul drepturilor şi intereselor
legitime ale societăţii, ale statului şi serviciului militar, precum şi
nici în detrimentul drepturilor altor militari şi cetăţeni.Statul
asigură protecţia socială şi juridică a militarilor, realizează măsuri
pentru a le asigura un nivel de viaţă suficient şi demn, pentru a le
îmbunătăţi condiţiile de serviciu şi de trai.Pînă la depunerea
Jurămîntului militar, militarul nu poate fi numit în funcţii militare,
antrenat în executarea misiunilor de luptă (în acţiuni de luptă, în
executarea serviciului de alarmă, serviciului de luptă, serviciului
de gardă), de asemenea, acestuia nu i se poate repartiza
armament, tehnică militară şi aplica sancţiune
disciplinară.Comandanţii (şefii), vinovaţi de neîndeplinirea
îndatoririlor privind realizarea drepturilor şi intereselor legitime
ale militarilor poartă răspunderea stabilită prin
legislaţie.Militarii aflaţi la îndeplinirea obligaţiunilor serviciului
militar au dreptul la păstrarea, purtarea, folosirea şi aplicarea
armei.
5. Postul constituie tot ce este încredinţat pentru pază şi
apărare santinelei, de asemenea, locul sau sectorul de teren,
unde îşi execută santinela obligaţiile. Posturile includ şi obiectele,
şi sectoarele de teren, unde sunt montate mijloacele tehnice de
pază ale gărzii.
Teritoriul din jurul postului tb sa fie curatat de tufari, copacii vor
taiati partial – crengile de jos pina la inaltimea de 2,5m, iarba –
cosita, obiectele de prisos inlaturate, limita interzisa ce determina
distanta minima a accesului persoanelor straine e marcata de
indicatoarele vizibile pt santinela ziua, noatea si in conditii de
vizibilitate redusa.
Pe teritoriile obiectivelor ce au cîteva posturi limitele fiecărui
post sunt marcate pe teren cu indicatoare, de exemplu: „Hotarul
(limita) postului nr. 2". Noaptea căile de acces la post va fi
suficient iluminate. Postul este utilat cu mijloace de legatura, ce
da posibilitate satinelei pt a raporta in corul de garda dp
executarea serviciului. Posturile interioare, vor avea împrejmuire
cu înălţimea de 0,7—1 m şi iluminaţie. . La fiecare post exterior
(în cazurile de necesitate şi la cel interior), nemijlocit în
apropierea depozitului, magaziei, etc., se vor afla mijloace de
stingere a incendiului: stingătoare de flăcări, lăzi cu nisip, butoaie
cu apă, căldări şi inventar (hîrleţe, topoare, răngi, căngi). La
postul exterior se va afla o umbrelă-ciupercă special utilată
pentru păstrarea îmbrăcămintei de post; la postul interior —
dulap sau cuier pentru scurta îmblănită ( manta ). Umbrelaciupercă este vopsită în culoarea obiectivului păzit sau a terenului
din jur.
6. Disciplina militară înseamnă respectarea strictă şi exactă de
către toţi militarii a ordinii militare şi a regulilor de comportare
obligatorii prevăzute de legi, de regulamentele militare, de alte
acte normative ce reglementează îndeplinirea serviciului
military.Disciplina militară pune în faţa fiecărui militar
următoarele obligaţii: să servească necondiţionat poporul, să fie
devotat Republicii Moldova, să apere suveranitatea,
independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a ţării pînă la
jertfire de sine; să respecte şi să îndeplinească prevederile
Constituţiei şi ale altor legi, să apere valorile democraţiei
constituţionale, să respecte acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte; să respecte jurămîntul militar şi
prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai şi la
timp ordinele comandanţilor (şefilor), fiind responsabil de modul
în care îndeplineşte misiunile încredinţate; să preţuiască onoarea
şi gloria de luptă a poporului, a unităţii militare, să fie demn de
gradul militar şi de uniforma militară pe care o poartă; sa fie
disciplinat, să păstreze cu stricteţe secretul de stat; să respecte
drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor; să cunoască şi să
întreţină regulamentar, în stare permanentă de luptă,
armamentul şi tehnica încredinţată, să păstreze şi să
administreze eficient patrimoniul militar din dotare; să respecte
regulile securităţii personale la manipularea şi întreţinerea
mijloacelor tehnice şi a armamentului; să aibă grijă de sănătatea
sa, să respecte regulile igienei personale; să fie cinstit, corect,
sincer şi principial; să-i stimeze pe comandanţi (şefi), pe superiori
şi inferiori, să-i apere în orice condiţii; să se comporte cu
demnitate atît în unitatea militară, cît şi în afara ei, să nu-şi
permită nici sie şi nici altora să încalce ordinea publică, să
contribuie pe toate căile la apărarea onoarei şi demnităţii
cetăţenilor, la menţinerea prestigiului Forţelor Armate.
- Disciplina militară se realizează: prin muncă educativă,
efectuată permanent de comandanţi (şefi) pentru a le forma şi
cultiva militarilor calităţi morale şi de luptă exemplare, necesare
în executarea obligaţiilor de serviciu; prin menţinerea, în unitatea
(subunitatea) militară, a ordinii regulamentare; prin exigenţa
comandanţilor (şefilor) faţă de subalterni, prin respectarea
demnităţii lor personale, prin grija permanentă faţă de ei, prin
îmbinarea iscusită a metodelor de convingere şi de constrîngere
şi prin aplicarea lor corectă; prin crearea, în unitatea
(subunitatea) militară, a unei atmosfere de responsabilitate, de
ajutor reciproc şi de mîndrie pentru colectivul de militari; prin
organizarea, la un nivel înalt, a pregătirii militare şi prin
încadrarea deplină a efectivului în acest proces.
7) Modul de aplicare a armei de catre militari
Militarii, ca măsură excepţională, au dreptul să aplice arma de foc
personal sau prin intermediul efectivului subunităţii: pentru
respingerea unui atac în grup sau atac armat asupra obiectivelor
de stat şi militare aflate sub pază, precum şi asupra locurilor de
dispunere a unităţilor şi subunităţilor militare (clădirilor,
încăperilor şi a altor obiecte), coloanelor auto, mijloacelor de
transport singulare şi gărzilor, în caz, dacă apărarea lor pe alte
procedee este imposibilă; pentru prevenirea capturării prin
violenţă a armamentului şi tehnicii militare în caz, dacă apărarea
lor pe alte procedee este imposibilă; pentru autoapărare,
apărarea militarilor şi persoanelor civile contra unor atacuri ce
prezintă un pericol evident pentru viaţa sau sănătatea lor, dacă
prin alte procedee este imposibil de a-i apăra; pentru eliberarea
ostaticilor; pentru reţinerea persoanei care opune rezistenţă
armată, care a săvîrşit sau a fost surprinsă în momentul săvârşirii
unei infracţiuni sau a delincventului care evadează de la arest,
precum şi a unei persoane înarmate care refuză să se supună
cerinţei legale de a depune arma, în cazul dacă este imposibilă
înfrângerea rezistenţei sau reţinerea delincventului pe alte căi şi
cu alte mijloace; militarii din componenţa gărzii au dreptul să
aplice arma de foc în cazurile şi în ordinea determinate de
Regulamentul serviciului în garnizoană şi de gardă al Forţelor
Armate ale Republicii Moldova; comandantul (şeful), pe lîngă
aceasta, are dreptul să aplice arma personal sau să ordone a o
aplica pentru restabilirea disciplinei şi ordinii în cazul nesupunerii
deschise a unui subordonat, cînd acţiunile acestuia sînt orientate
evident spre trădare de Patrie sau spre zădărnicirea realizării unei
misiuni în condiţii de luptă.Efectuarea unei împuşcături asupra
ţintei este considerată drept aplicare a armei.
8) Inviolabilitatea santinelei.Santinela este o persoană
inviolabilă. Inviolabilitatea santinelei constă în
următoarele:Apărarea deosebită de către lege a drepturilor şi
demnităţii personale a ei; subordonarea ei persoanelor strict
determinate - şefului de gardă, ajutorului şefului de gardă şi
caporalului de schimb; toate persoanele sunt obligate să execute
necondiţionat cerinţele santinelei legate de serviciul său;
santinela are dreptul să facă uz de armă în cazurile indicate în
prezentul Regulament.
9) Obligatiunile militarului.
Să înţeleagă datoria sa de militar al Forţelor Armate, să-şi execute
în mod exemplar atribuţiile de serviciu, să însuşească arta
militară; să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele şefilor
săi direcţi pînă la comandantul unităţii inclusiv; să stimeze
comandanţii (şefii) şi superiorii, să păstreze onoarea şi
demnitatea camarazilor, să respecte regulile de politeţe militară,
de conduită şi de executare a salutului militar; să se călească
zilnic, sa-şi perfecţioneze pregătirea fizică, să respecte regulile de
igienă personală; să respecte în permanenţă ţinuta
regulamentară şi să fie îngrijit; să cunoască la perfecţie şi să
întreţină în stare de funcţionare, curăţat, gata de luptă
echipamentul, armamentul şi tehnica militară încredinţată; să
poarte cu grijă echipamentul, să-l repare la timp şi îngrijit, să-l
cureţe zilnic şi să-1 păstreze în locurile stabilite; să respecte
întocmai prevederile de securitate la manipularea armamentului,
tehnicii şi în alte cazuri, precum şi cerinţele de siguranţă contra
incendiilor; la necesitatea de a pleca din subunitate, să ceară
aprobarea comandantului de grupă, iar la înapoiere să-i raporteze
despre sosire;permanent să aibă un comportament adecvat, să
nu admită încălcări ale ordinii publice şi fapte nedemne faţă de
populaţia civilă.
10) Obligatiile santinelei. Santinela are următoarele atribuţii:
Să păzească cu vigilenţă şi stoicism postul său; să execute
serviciul vioi, să nu se distragă, să nu lase din mîini arma şi să nu
o dea nimănui, inclusiv persoanelor în subordinea cărora se află;
mişcîndu-se pe itinerarul indicat sau aflîndu-se pe turnul de
observaţie, să ţină sub observaţie căile de acces la post,
îngrăditurile şi să raporteze prin mijloacele de legătură despre
executarea serviciului în termenele indicate de tabelele de
posturi; să nu părăsească postul pînă nu va fi schimbat sau scos,
chiar dacă viaţa sa se află în pericol; părăsirea fără voie a postului
este o crimă militară; să aibă la post arma încărcată după regulile
indicate în pct.97, întotdeauna gata de uz; să nu permită la post,
mai aproape de distanţa indicată în tabelele de posturi şi marcată
pe teren cu semnele hotarului de interdicţie, accesul nimănui, cu
excepţia şefului de gardă, ajutorul şefului de gardă, caporalului
său de schimb şi a persoanelor care îi însoţesc; să cunoască
itinerarul şi graficul de mişcare a mijloacelor de transport, de
asemenea, semnele de recunoaştere şi semnalele lor; să poată
aplica la post mijloacele de stingere a incendiilor; să cheme şeful
de gardă în caz de depistare a defectelor în îngrăditurile
obiectivului (la post) şi de încălcări de ordine în apropierea
postului său sau a postului vecin; auzind lătratul cîinelui de pază,
să informeze fără întîrziere despre aceasta la încăperea gărzii.
11. Stimularile repez un mijloc important de apreciere a act-tii
subalternului de catre commandant(sef), de educare si stimulare
a indeplinirii constiincioase a datoriei miliatre, de intarire a
discilinei militare si a ordinii regulamentare in toate situatiile.
Fiecare camandant este obligat sa stimuleze militarii din
subordine pt initiative rationala, sirguinta si distinctive in serviciu.
Pt barbatie si eroism manifestate in timpul indeplinirii datoriei
militare, pt indici inalti in pregatirea de lupta, pt insusirea
excelenta a tehnicii de lupta noi si comlexe, pt alte merite
deosebite fata de RM si fata de FA, comandantii de unitati
militare, de institutii, ce au autoritate dusciplinara, au dreptul sasi propuna subalternii pt a li se conferi distinctii de stat ale RM
12)Gradele militare si insemnele distincte.Fiecărui militar i
se acordă grad militar în condiţiile stabilite de legislaţia Republicii
Moldova.Gradul militar se acordă militarului în dependenţă de
pregătirea profesională, vechimea în serviciu, în funcţia deţinută
şi calitatea îndeplinirii obligaţiilor funcţionale. El poate fi retras în
cazurile prevăzute de regulamentele militare şi legislaţia
Republicii Moldova. Militarii care îşi fac studiile la instituţiile de
învăţămînt militar se numesc: acei care nu au grad militar studenţi, iar acei care au grad - conform gradului respectiv.În
dependenţă de situaţia de serviciu şi gradele militare pe care le
deţin, unii militari în raport cu alţii pot fi şefi sau
subordonaţi.Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să
ceară executarea lor. Şeful trebuie să fie pentru subordonat un
exemplu de atitudine plină de tact cu stăpînire de sine şi să nu
admită atît familiaritate, cît şi atitudine preconcepută. Şeful
poartă răspundere pentru acţiuni care înjosesc onoarea şi
demnitatea subordonatului.Subordonatul este obligat să
execute necondiţionat ordinele şefului. După executarea ordinului
el are dreptul să înainteze o reclamaţie, dacă consideră ca faţă de
el s-a procedat incorect.
Şefii, cărora militarii le sunt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi
temporar, se numesc şefi direcţi.Şeful direct, în funcţia imediat
superioară unui subordonat, se numeşte şef nemijlocit.
După gradele militare pe care le deţin, sunt şefi (daca aceştia se
află în serviciul militar):militarii în grad de „general” - pentru
ofiţerii superiori şi cei inferiori, pentru subofiţeri, sergenţi şi
soldaţi; ofiţerii superiori cu gradele militare colonel, locotenentcolonel, maior - pentru ofiţerii inferiori, pentru subofiţeri, sergenţi
şi soldaţi; ofiţerii inferiori - pentru subofiţeri, sergenţi şi
soldaţi;subofiţerii - pentru sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate
militară;sergenţii - pentru soldaţi din aceeaşi unitate militară.
Militarii, care după situaţia lor de serviciu şi gradului militar
deţinut (pct. 37,38) nu sunt în raport cu alţi militari şefi sau
subordonaţi, pot fi superiori, inferiori sau egali.
Superioritatea este determinată de gradele militare ale militarilor.
Superiorii după gradele militare, în cazul încălcării de către
inferiori a disciplinei militare şi ordinii publice, a regulilor de
conduită militară şi de port a ţinutei militare, sunt obligaţi să
ceară de la aceştia înlăturarea încălcărilor date. Inferiorii după
grad sunt obligaţi sa execute necondiţionat aceste cerinţe ale
superiorilor. În cazul îndeplinirii în comun a îndatoririlor de
serviciu de către militarii, care nu sînt subordonaţi reciproc şi cînd
relaţiile de serviciu între ei nu sînt determinate de comandant
(şef), şef este considerat - superiorul după funcţie, iar cu funcţii
egale - superiorul după gradul militar.
13. Interdictiile santineleiSantinelei i se interzice: să
doarmă, să şadă, să se sprijine de ceva, să scrie, să citească, să
cînte, să vorbească, să mănînce, să bea, să fumeze, să-şi
satisfacă necesităţile fiziologice, să primească de la cineva sau să
transmită cuiva vreun obiect; să împingă cartuşul în camera
cartuşului, dacă nu e nevoie.Santinela trebuie să răspundă doar la
întrebările şefului de gardă, ajutorului lui, caporalului de schimb şi
persoanelor sosite pentru control.
14. Stimularile acordate militarilor in termen
- Soldaţilor şi sergenţilor li se pot aplica următoarele stimulări:
ridicarea sancţiunilor disciplinare aplicate anterior; exprimarea de
mulţumiri; acordarea permisiei în afara locului de dispunere a
unităţii, a instituţiei, de pînă la 48 de ore (o dată pe lună);
înştiinţarea la domiciliu sau la locul de muncă (de studii) anterior
despre îndeplinirea exemplară a serviciului militar; acordarea de
diplome, cadouri de preţ sau bani; înmînarea fotografiei personale
executate lîngă Drapelul de Luptă desfăşurat al unităţii militare;
acordare soldaţilor a gradului militar de caporal; acordarea de
grade militare, pînă la cel de sergent-major inclusiv, sergenţilor;
înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a
instituţiei; acordarea concediului de stimulare cu durata de pînă
la 10 zile.
15. Obligatiile caporalului de schimb:să cunoască posturile
sale, amplasamentul şi hotarele lor, rutele de plecare la ele,
condiţiile de pază şi apărare (observarea, cîmpul de tragere,
îngrăditurile) şi atribuţiile speciale ale santinelei la fiecare post;să
primească de la caporalul de schimb al gărzii vechi amprentele de
sigilii (plumbului pentru sigilat), iar la instalarea santinelelor la
posturi să primească obiectivele pentru pază conform tabelelor
de posturi şi să raporteze despre aceasta şefului de gardă;să
controleze înainte de plecarea la posturi cunoaşterea de către
santinele a atribuţiilor sale, de asemenea, dacă au lăsat în
încăperea pentru gardă accesoriile de fumat şi de aprindere;să
urmărească corectitudinea încărcării armelor înainte de plecarea
la posturi şi descărcarea lor după sosirea de la posturi (pct. 96,
97);să raporteze la întoarcerea schimbului şefului de gardă
despre executarea schimbului, starea posturilor, despre toate neajunsurile şi măsurile luate pentru lichidarea lor;să controleze, cu
permisiunea şefului de gardă, serviciul santinelelor din subordine.
Caporalul de schimb al gărzii de arest, în afară de aceasta,
trebuie să cunoască numărul persoanelor arestate aflate sub paza
santinelelor din subordinea lui.
16. Drepturile comandantului de grupa
Pt barbatie si eroism manifestate in timpul indelinirii datoriei
militare, pt indci inalti in pregatirea de lupta, pr insusirea
excelenta a tehnicii de luta noi si conplexe, pt alte merite
deosebite fata de rm si fata de FA, comandantii de pluton au
dreptul sa-si propuna subalternii pt a li se conferi distinctii de stat
ale RM.
17. Comandantii si subordonatii. Superiorii si inferiorii
În dependenţă de situaţia de serviciu şi de gradele militare pe
care le deţin, unii militari în raport cu alţii pot fi şefi sau
subordonaţi. Şeful are dreptul să dea ordine subordonatului şi să
ceară executarea lor. Şeful trebuie să fie pentru subordonat un
exemplu de atitudine plină de tact şi de stăpînire de sine şi să nu
admită atît familiaritate, cît şi atitudine preconcepută. Şeful
poartă răspundere pentru acţiunile ce înjosesc onoarea şi
demnitatea subordonatului. Subordonatul este obligat să execute
necondiţionat ordinele şefului. După executarea ordinului,
subordonatul are dreptul să înainteze o reclamaţie, dacă
consideră ca faţă de el s-a procedat incorect. Şefii, cărora
militarii le sînt subordonaţi pe linie de serviciu, fie şi temporar, se
numesc şefi direcţi.Şeful direct, în funcţia imediat superioară unui
subordonat, se numeşte şef nemijlocit. După gradele militare pe
care le deţin, sînt şefi (daca aceştia se află în serviciul militar):
ofiţerii cu grade supreme - pentru corpul de ofiţeri cu gade
superioare şi cei cu gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri,
sergenţi şi soldaţi; ofiţerii cu grade superioare - pentru corpul de
ofiţeri cu gade inferioare, pentru efectivul de subofiţeri, sergenţi
şi soldaţi; ofiţerii cu grade inferioare - pentru efectivul de
subofiţeri, sergenţi şi soldaţi; subofiţerii - pentru efectivul de
sergenţi şi soldaţi din aceeaşi unitate militară; sergenţii - pentru
efectivul de soldaţii din aceeaşi unitate militară. Militarii, care
după situaţia lor de serviciu şi după gradul militar deţinut (pct.
45-48 ale prezentului regulament) nu sînt în raport cu alţi militari
şefi sau subordonaţi, pot fi superiori, inferiori sau egali.
Superioritatea este determinată de gradele militare ale
militarilor.Superiorii după gradele militare, în cazul încălcării de
către inferiori a disciplinei militare şi a ordinii publice, a regulilor
de conduită militară şi de port al ţinutei militare, sînt obligaţi să
ceară de la aceştia înlăturarea încălcărilor respective. Inferiorii
după grad sînt obligaţi sa execute necondiţionat aceste cerinţe
ale superiorilor.În cazul îndeplinirii în comun a îndatoririlor de
serviciu de către militari, care nu sînt subordonaţi reciproc, şi cînd
relaţiile de serviciu între ei nu sînt determinate de comandant
(şef), şef este considerat superiorul după funcţie, iar în cazul
egalităţii funcţiilor - superiorul după grad militar.
18. . Ajutorul şefului de gardă se află în subordinea şefului de
gardă.
El are următoarele atribuĘii: să cunoască sarcinile gărzii,
instrucţia pentru şeful de gardă şi atribuţiile tuturor militarilor din
gardă;să primească la schimbul gărzilor încăperea pentru gardă
şi, după listă, utilajul, inventarul şi bunurile materiale;în absenţa
sau în timpul de odihnă a şefului de gardă să exercite atribuţiile
lui;să trimită la ordinul şefului de gardă schimburile la posturi şi
să controleze serviciul santinelelor;să întocmească graficul de
schimb al santinelelor la intrarea în încăperea pentru gardă şi să
execute schimbul lor;să controleze alimentarea la timp a
personalului gărzii; starea de funcţionare a utilajului, inventarului
şi bunurilor materiale, curăţenia şi ordinea în încăperea pentru
gardă şi pe teritoriul adiacent, de asemenea, încălzirea sobelor la
timp şi iluminaţia;să însoţească la ordinul şefului de gardă
persoanele care execută controlul serviciului santinelelor.
19. MODUL DE APLICARE A STIMULĂRILor
La stabilirea tipului de stimulare, comandanţii (şefii) ţin cont de
meritele sau de evidenţierea în serviciu a militarului, precum şi de
atitudinea lui faţă de serviciu. În cazul în care comandantul
(şeful) consideră că autoritatea disciplinară ce i-a fost acordată
este insuficientă pentru aplicarea stimulării, el are dreptul să facă
un demers comandantului (şefului) superior în vederea stimulării
militarilor merituoşi. Stimulările se comunică verbal sau prin
ordin, în faţa formaţiei sau la adunarea (consfătuirea) militarilor.
Mulţumirea se exprimă pentru executare impecabilă a misiunilor
sau pentru atitudine exemplară faţă de obligaţiile funcţionale.
Mulţumirea poate fi verbală sau scrisă - pentru militarii prin
contract, în funcţie de importanţa meritului, şi numai verbală pentru militarii în termen, militarii cu termen redus şi studenţii
instituţiilor de învăţămînt militar. Permisia şi concediul de
stimulare se acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei,
pentru executarea impecabilă a cerinţelor regulamentelor
militare, pentru executarea întocmai a misiunilor. Permisia se
acordă militarilor în termen şi militarilor cu termen redus pentru o
durată de pînă la 48 de ore în zilele de sărbătoare sau de odihnă,
asigurîndu-se menţinerea stării permanente a pregătirii de luptă a
unităţilor militare. Concediul de stimulare cu durata de pînă la 10
zile poate fi acordat militarilor prin contract, militarilor în termen,
în perioada serviciului militar, pentru rezultate înalte în
îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, pentru disciplină militară
exemplară şi indici înalţi în pregătirea de luptă sau în executarea
serviciului de gardă ori de garnizoană. Concediul de stimulare se
acordă: militarilor prin contract - o dată pe an; militarilor în
termen, după trei luni de îndeplinire a serviciului militar - numai o
dată pentru perioada îndeplinirii serviciului militar. Studenţii
instituţiilor de învăţămînt militar care, pe parcursul anului de
studii, au susţinut sesiunile cu media cel puţin “bine” beneficiază
de concediu de stimulare cu durata de pînă la 10 zile.
Scrisoarea de mulţumire se expediază pentru indici înalţi în
pregătirea de luptă, pentru comportament impecabil atît în
unitate, cît şi în afara ei. Diplomele se acordă pentru indici înalţi
în pregătirea de luptă, la aplicaţii, competiţii sportive şi activităţi
cultural-educative, pentru succese în activitatea ştiinţifică şi de
raţionalizare în domeniul militar, precum şi la trecerea în rezervă
(retragere). Cadouri de preţ (inclusiv nominale) sau bani se
acordă pentru indici înalţi în exercitarea funcţiei, la aplicaţii şi
competiţii de specialitate, la activităţi sportive şi culturaleducative, precum şi la trecerea în rezervă (retragere). Înmînarea
fotografiilor militarilor executate lîngă Drapelul de Luptă
desfăşurat al unităţii militare se efectuează pentru serviciul
exemplar sau pentru executarea unor misiuni deosebite.
Înscrierea numelui în Cartea de Onoare a unităţii militare, a
instituţiei se efectuează pentru indici înalţi în pregătirea de luptă,
iniţiativă raţională în executarea unor misiuni deosebite, bărbăţie
şi eroism, participare activă la lichidarea consecinţelor
calamităţilor naturale. Se decorează cu armă albă sau armă de
foc nominală ofiţerii pentru merite deosebite în asigurarea
securităţii militare a Republicii Moldova. Decorarea se efectuează
de către conducătorul structurii militare. Ridicarea sancţiunii
disciplinare se efectuează numai în cazul în care ea şi-a produs
efectul educativ şi militarul şi-a schimbat atitudinea faţă de
îndeplinirea datoriei militare. Nu pot fi ridicate simultan mai
multe sancţiuni disciplinare.
20. modul de dare si executare a ordinilor
Ordinele se dau pe linie de subordonare. În situaţii deosebite,
şeful superior poate da ordin subordonatului peste şeful nemijlocit
al acestuia. În asemenea cazuri, el comunică despre aceasta
şefului nemijlocit al subordonatului sau ordonă acestuia ca el
însuşi să raporteze şefului său nemijlocit.Ordinul comandantului
(şefului) trebuie să fie în corelaţie cu prevederile legislaţiei în
vigoare, regulamentelor militare şi ale altor acte normative.
Comandantul (şeful), înainte de a da ordinul, este obligat să
analizeze minuţios situaţia şi să prevadă măsurile de asigurare a
executării ordinului. El poartă răspundere pentru ordinul dat şi
pentru consecinţele acestuia, pentru corespunderea ordinului
legislaţiei în vigoare, precum şi pentru abuz de putere şi exces de
putere sau pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în ordinul pe
care îl dă şi pentru neluarea măsurilor de executare a acestuia.
Ordinul trebuie să fie formulat clar, să nu admită interpretări
ambigue şi să nu provoace îndoieli subordonatului. Ordinul
comandantului (şefului) trebuie să fie executat necondiţionat,
exact şi în termen. Militarul, după primirea ordinului, răspunde
„Am înţeles” şi apoi îl execută. Dacă este necesar să se
convingă că ordinul dat a fost înţeles just, comandantul (şeful)
poate să ceară repetarea lui succintă, iar militarul care a primit
ordinul se poate adresa comandantului (şefului) cu rugămintea de
a i se repeta acesta. Despre executarea ordinului primit militarul
este obligat să raporteze şefului care a dat ordinul, precum şi
şefului său nemijlocit. Dacă militarul care execută ordinul
primeşte de la un alt şef superior după situaţia de serviciu un nou
ordin, care împiedică executarea primului, el raportează despre
aceasta şefului care a dat ordinul nou şi, în cazul în care acesta
este confirmat, îl execută pe ultimul.Cel care a dat noul ordin
comunică despre aceasta şefului care a dat primul ordin.
21. ordinea interioara in corpul de garda
In corpul de gardă trebuie să fie respectate liniştea şi ordinea. Se
interzice de a cînta şi interpreta la instrumente muzicale. Se
permite de a asculta radioul prin căşti, de a citi, scrie, juca şah,
dame şi narde. Fumatul şi curăţarea încălţămintei se permit doar
în locurile special amenajate. Efectivul care execută serviciul în
corpul de gardă peste 1-2 zile, se permite de a avea televizor şi
de a viziona programele televizate în timpul determinat de
instrucţia pentru şeful de gardă, pentru a nu crea dificultăţi în
executarea sarcinilor de către gardă şi somnului schimbului de
odihnă. Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sunt puse la rastel fără
încărcătoare, carabinele sunt puse la rastel neîncărcate, cu
trăgaciul apăsat. Rastelurile în corpul de gardă la necesitate se
închid sub lacăt.Cartuşierele cu încărcătoarele pline pentru
pistoalele-mitralieră (magaziile pentru carabine) şi tecile cu
baioneta-cuţit nu se scot de pe centuri. Încărcătoarele pentru
mitraliere se păstrează într-o ladă specială a rastelului închisă sub
lacăt, iar cheia se află la şeful de gardă.Personalului gărzii i se
permite în corpul de gardă să fie fără coifură şi mantale (scurte
îmblănite, scurte încălzite de campanie), dar echipat. Mantalele
scoase (scurtele îmblănite, scurtele de campanie încălzite) şi
coifurile vor fi în garderobă.Menţinerea în ordine a corpului de
gardă şi a teritoriului adiacent, de asemenea, de încălzirea
sobelor răspunde personalului de gardă.În afară de menţinerea
ordinii interioare zilnice, cel puţin o dată pe săptămînă în zilele
stabilite de comandantul comenduirii garnizoanei se execută
dezinfecţia profilactică a corpului de gardă.
22. responsabilitatea militarilor pt incalcarea disciplinei
militare..... În cazul în care militarul încalcă disciplina militară sau
ordinea publică, comandantul trebuie să-i amintească de
obligaţiile serviciului militar, iar în caz de necesitate, să aplice o
sancţiune disciplinară. În limitele autorităţii disciplinare acordate,
el are dreptul să aplice orice sancţiune care, în opinia sa, poate
avea un efect educativ maxim asupra militarului care a comis
încălcarea.Persoanele care încalcă disciplina militară şi ordinea
publică, la decizia comandanţilor, pot fi discutate în colectiv:
soldaţii - la adunarea efectivului; sergenţii - la adunarea
sergenţilor, subofiţerilor şi ofiţerilor; subofiţerii - la adunarea
subofiţerilor şi ofiţerilor; ofiţerii - la adunarea ofiţerilor. În afară de
aceasta, încălcările grave comise de militarii prin contract pot fi
examinate la consiliile de onoare, ale căror organizare şi activitate
sînt reglementate prin actele normative ale conducătorului
structurii militare. Hotărîrile acestor consilii au caracter de
recomandare pentru comandanţii (şefii) de unităţi militare, de
instituţii în vederea aplicării sancţiunilor disciplinare, în limita
drepturilor acordate.Comandantul (şeful) examinează hotărîrea
consiliului de onoare cu demersul pentru retrogradare în funcţie
cu o treaptă sau retrogradare cu un grad, pentru exmatriculare
din instituţia de învăţămînt militar, pentru eliberare din serviciul
militar şi ia decizia corespunzătoare în termen de 30 de zile de la
data primirii demersului. Pentru comiterea infracţiunilor, militarii
poartă răspundere penală conform legislaţiei în vigoare.Militarul
căruia i-a fost aplicată sancţiune disciplinară pentru comiterea
infracţiunii nu este scutit de răspundere penală. În cazuri
excepţionale, cînd luarea deciziei nu poate fi amînată, se admite
suspendarea din funcţie a sergenţilor, a subofiţerilor şi ofiţerilor
pe un termen de pînă la 30 de zile.
23. regulile de executare a salutului
Toţi militarii, la întîlnire (depăşire), sînt obligaţi sa se salute
reciproc, respectînd cu stricteţe regulile stabilite de Regulamentul
instrucţiei de front al Forţelor Armate ale Republicii
Moldova.Subordonaţii şi inferiorii în grad militar salută primii, iar
în cazul egalităţii gradelor militare - se salută reciproc.Militarii sînt
obligaţi să dea onorul militar: la intonarea Imnului de
Stat;mormîntului Soldatului Necunoscut;mormintelor comune ale
ostaşilor căzuţi în luptele pentru suveranitatea, independenţa şi
integritatea teritorială a Republicii Moldova;Drapelului de luptă al
unităţii militare;procesiunilor funerare, însoţite de subunităţi
militare.
Unităţile şi subunităţile militare aflate în formaţie salută la
comandă:Preşedintele Republicii Moldova - Comandant suprem al
Forţelor Armate;conducătorii (persoanele cu funcţii de răspundere
care conduc structura militară) structurilor militare;generalii şi toţi
şefii direcţi ai unităţii (subunităţii) militare.
Unităţile şi subunităţile militare, de asemenea, salută la
comandă:mormintele comune ale ostaşilor căzuţi în luptele
pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a
Republicii Moldova;Drapelul de luptă al unităţii
militare;procesiunile funerare, însoţite de subunităţi militare;una
pe alta, atunci cînd se întîlnesc.
. În timpul desfăşurării şedinţelor în clase (încăperi), comanda
„DREPŢI”, „Atenţiune, DREPŢI” sau „DOMNILOR OFIŢERI” se dă la
începutul şi la sfîrşitul fiecărei şedinţe.
24. ca la 16….
25. Despre politetea militara si conduita militarilor
Militarii sînt obligaţi să servească în permanenţă drept exemplu
de înaltă cultură, modestie şi cumpătare, să păstreze cu sfinţenie
onoarea militară, să-şi apere demnitatea şi să stimeze demnitatea
celorlalţi. E necesr de ţinut cont, că după comportamentul
militarilor se judecă nu numai despre ei în particular, dar şi
despre onoarea Forţelor Armate în ansamblu.Relaţiile între militari
se constituie pe baza stimei reciproce. Pe întrebări de serviciu ei
trebuie să se adreseze unul altuia prin „Dumneavoastră". La
adresarea personală, militarii îşi nominalizează gradul, fără a
indica genul de arma sau serviciul. Comandanţii şi superiorii, la
adresarea către subordonaţi şi inferiori pe linia serviciului, îi
numesc după gradul militar şi nume sau numai după grad, în
ultimul caz adăugînd înaintea gradului cuvîntul „domnule".
Studenţii instituţiilor de învăţămînt militar, care nu au grade
militare ale efectivului de sergenţi şi subofiţeri, în adresări sînt
numiţi: „Student Moraru" „Domnule student".Subordonaţii şi
inferiorii, la adresarea către comandanţi şi superiori, îi numesc
după grad, adăugînd înaintea gradului cuvîntul „domnule".La
adresarea la un grup de ofiţeri (la adunări, consfătuiri), se
foloseşte expresia: „Domnilor ofiĘeri".În afara orelor de serviciu
şi a formaţiei, ofiţerii pot să se adreseze unul altuia după grad sau
pe nume. În viaţa cotidiană, ofiţerilor li se permite folosirea
expresiei afirmative „cuvînt de ofiĘer", la întîlnire sau cînd îşi
iau rămas bun se admite să se spună „am onoarea să vă salut
domnule...".Denaturarea gradelor militare, folosirea cuvintelor
obscene, poreclelor, brutalitatea şi adresările familiare sunt
incompatibile cu noţiunile de onoare militară şi demnitatea
militarilor. În timpul aflării în afara formaţiei, dînd sau primind un
ordin, militarii sunt obligaţi să ia poziţia „drepţi", iar dacă sunt
acoperiţi, să ducă mîna la coifură şi s-o lase în jos.La încheierea
raportului, militarul lasă în jos mîna de la coifură. Dacă înainte de
raport s-a dat comanda „DrepĘi", cel care dă raportul, la
comanda şefului „Pe loc repaus" repetă comanda şi lasă mîna
în jos.La adresarea către alt militar în prezenţa unui superior în
grad, militarul trebuie să solicite permisiunea de la acesta.
. În locurile publice, precum şi în troleibuz, autobuz şi în trenurile
interurbane, dacă lipsesc locuri libere, militarul este obligat să-i
ofere locul său şefului (superiorului).În cazul întîlnirii cu un şef
(superior), cînd subordonatul (inferiorul) nu poate trece pe lîngă
acesta din cauza spaţiului îngust, el este obligat salutîndu-l să-i
cedeze trecerea; dacă e necesar ca un şef (superior) să fie
depăşit, subordonatul (inferiorul) trebuie sa-i ceară permisiunea:
„Domnule maior, permiteĘi-mi să trec".La adunări, concerte,
spectacole şi consfătuiri în cadrul unităţii (subunităţii) militarii
superiori în grad şi în funcţie ocupă locurile în sală, începînd cu
primele rînduri (dacă nu au fost alte dispoziţii).Militarii trebuie să
fie politicoşi faţă de populaţia civilă, să manifeste o deosebită
atenţie faţa de persoanele în etate, femei şi copii, să contribuie la
apărarea onoarei şi demnităţii cetăţenilor, precum şi să le acorde
ajutor în caz de accidente, incendii sau calamităţi. În cazul, cînd
pe lîngă un militar sau un grup de militari trece o unitate
(subunitate) militară în formaţie, cu Drapelul de luptă, chiar dacă
aceştia sunt în mişcare, se opresc cu faţa spre Drapelul de luptă
şi salută pe tot timpul trecerii. În cazul întîlnirii unităţii
(subunităţii) militare fără Drapel de lupta, aceştia salută pe
comandanţi fără a se opri.. Militarilor li se interzice: să ţină mîinile
în buzunare, să şadă sau să fumeze în prezenţa unui şef
(superior) fără permisiunea acestuia, precum să mănînce sau să
fumeze din mers în locurile nedestinate acestui scop.
26. Pastrarea armelor si munitiilor in corpul de garda
Pistoalele-mitralieră şi mitralierele sunt puse la rastel
fără încărcătoare, cu închizătoarele în poziţia
anterioară, carabinele sunt puse la rastel neîncărcate,
cu trăgaciul apăsat. Rastelurile în corpul de gardă nu
se închid sub lacăt. Cartuşierele cu încărcătoarele pline
pentru pistoalele-mitralieră (magaziile pentru carabine)
şi tecile cu baioneta-cuţit nu se scot de pe centuri. Şefii
de gărzi înarmaţi cu pistoale nu le scot, aflîndu-se în
postul de garda.încărcătoarele pentru mitraliere se
păstrează într-o ladă specială a rastelului închisă sub
lacăt, iar cheia se află la şeful de gardă.Pistoalele
caporalilor de la posturile de control se păstrează încărcate
în tocuri în ladă (safeu) metalică închisă sub lacăt, iar
cheia se află la şeful de gardă ; când acesta părăseşte
corpul de gardă şi în perioada de odihnă, o transmite
ajutorului şefului de gardă. Pistoalele sunt eliberate
militarilor de gardă înainte de intrarea în post după
fişe speciale.Arma din rastel se ia doar cu permisiunea
şefului de gardă sau a ajutorului lui. Curăţarea armelor se
face fără a le desface, sub conducerea şefului de gardă
sau a ajutorului lui.
27. Obligatiunile loctiitorului comandantului de pluton
Locţiitorul comandantului de pluton este obligat: să instruiască,
să educe soldaţii şi sergenţii plutonului şi să desfăşoare personal
şedinţe la indicaţia comandantului de pluton ; să cunoască
numele, prenumele, patronimicul, anul de naştere, naţionalitatea,
calităţile individuale, ocupaţia pînă la serviciul militar, situaţia
familială, succesele şi lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui
subordonat; să urmărească respectarea disciplinei militare şi
executarea serviciului de către comandanţii de grupe şi de către
întregul efectiv al plutonului; să întreţină în stare bună
armamentul, tehnica militară şi
alte mijloace materiale ale plutonului, să urmărească existenţa
acestora ; să se îngrijească de curăţenia încăperii, să
stabilească rîndul la executarea curăţeniei între grupe ; să ceară
de la subordonaţi să întreţină în stare bună şi curată
cazarmamentul, îmbrăcămintea şi încălţămintea ; să urmărească
că reparaţia curentă a echipamentului să se execute la timp cu
forţele proprii ale efectivului ; să efectueze inspecţia de dimineaţă
a efectivului plutonului; să se îngrijească de subordonaţi şi să le
studieze nevoile ; să numească soldaţi la serviciu şi la lucru, să
ţină tabelul cu rîndul la serviciu în pluton, evidenţa personalului,
armamentului şi a altor mijloace materiale ale plutonului; să
cunoască în orice moment răspîndirile subordonaţilor ;să
raporteze comandantului de pluton toate cererile subordonaţilor,
încurajările, abaterile şi pedepsele disciplinare aplicate ; cînd
rămîne în locul comandantului de pluton, să îndeplinească
îndatoririle acestuia.
28. Obligatiunile insotitorului si modul de indeplinire
practica a lor1.ObligaĘiile însoĘitorului şi indeplinirea
practică a lor .
Însoţitorul este răspunzător de paza persoanelor arestate
la însoţirea lor în limitele arestului. El se află în subordinea
şefului de gardă şi a ajutorului acestuia.
ÎnsoĘitorul este obligat: să păzească persoanele arestate
la comanda şefului de gardă sau a ajutorului acestuia la
toaleta matinală şi de seară, satisfacerea necesităţilor
fiziologice şi la plimbare, de asemenea, în timpul dereticării
camerelor şi încăperilor arestului, ţinând arma „la
umăr" ;să urmărească ca persoanele arestate să nu fumeze
şi să nu comunice cu persoane străine ; să prevină
persoana arestată ce evadează prin somaţia „Stai, că
trag", iar dacă aceasta nu se execută, să facă uz de
armă.Însoţitorului la paza persoanelor arestate i se
interzice să discute cu acestea, să primească de la ele sau
să le transmită lor ceva, de asemenea, să mănânce, să bea,
să fumeze, să cânte, să şa dă, să-şi satisfacă necesităţile
fiziologice şi să se distrag pe orice altă cale de la
executarea obligaţiilor de serviciu. Pentru însoţirea
persoanelor arestate însoţitorul le pune în formaţia de
coloană câte unul şi le urmează la doi-trei paşi dinapoia, puţin
la stânga (dreapta) de acestea. Toate comenzile le dă însoţitorul.
29. Modul de aplicare si executare a sanctiunilor
disciplinare
Orice sancţiune disciplinară, ca măsură de întărire a
disciplinei militare şi de educare a militarilor, trebuie să
corespundă gravităţii încălcării (abaterii) şi gradului de
vinovăţie. La aplicarea sancţiunii disciplinare, comandantul
(şeful) nu trebuie să admită grabă la stabilirea tipului de
sancţiune şi a severităţii acesteia şi nici lezarea demnităţii
subalternului. Orice sancţiune disciplinară trebuie să fie aplicată
pînă la expirarea a 10 zile de la data la care comandantul (şeful) a
aflat despre comiterea încălcării (abaterii), dar nu mai tîrziu de 30
de zile de la data constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării
militarului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii sau
în concediul medical. Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată
după expirarea a 6 luni din ziua comiterii încălcării (abaterii). În
termenul indicat nu se include durata desfăşurării procedurii
penale. Comandantul (şeful) care a făcut abuz de autoritatea
disciplinară acordată poartă răspundere în conformitate cu
legislaţia în vigoare. Comandantul (şeful) superior are dreptul să
anuleze sancţiunea disciplinară aplicată de comandantul (şeful)
inferior în cazul în care consideră că aceasta nu corespunde
gravităţii încălcării (abaterii) comise şi poate aplica o sancţiune
mai aspră sau mai blîndă. Prevenirea despre necorespunderea
parţială funcţiei se aplică numai o dată în perioada aflării
militarului prin contract în funcţie. Dacă această sancţiune nu a
avut efectul scontat, militarul prin contract este eliberat din
serviciul militar în modul stabilit de lege.
30. Obligatiunile comandantului de grupa1.ObligaĘiunile
comandantului de grupă Comandantul de grupă este
obligat:să instruiască şi să educe soldaţii grupei, iar cînd
execută misiuni de luptă — să comande cu pricepere
grupa ;să cunoască numele, prenumele, patronimicul, anul
de naştere, naţionalitatea, calităţile individuale, ocupaţia
pînă la serviciul militar, situaţia familială, succesele şi
lipsurile în pregătirea de luptă ale fiecărui
subordonat; să urmărească executarea orarului zilnic,
curăţenia şi ordinea interioară în grupă, să ceară
respectarea de către subordonaţi a disciplinei militare ;—
să cunoască materialul, regulile de exploatare a armamentului, tehnicii militare şi altor materiale ale grupei, să
urmărească existenţa acestora, să le controleze zilnic şi să
le întreţină în ordine şi stare bună; să le cultive
soldaţilor grupei ţinuta ostăşească şi rezistenţa
fizică;să se îngrijească de subordonaţi şi să le studieze în
amănunte nevoile ; să urmărească îngrijirea, starea bună a
îmbrăcămintei şi încălţămintei subordonaţilor, ajustarea
corectă a echipamentului, respectarea de către acestea a
regulilor de igienă individuală şi de port al ţinutei; să
urmărească zilnic curăţenia încălţămintei, îmbrăcămintei şi
uscarea obielelor, ciorapilor, precum şi reparaţia la timp a încălţămintei şi îmbrăcămintei;să urmărească ca după trageri şi
şedinţe la subordonaţi să nu rămînă cartuşe de război şi de
manevră, grenade, focoase şi substanţe explozibile ;să
raporteze locţiitorului comandantului de pluton toate
cazurile de îmbolnăvire, reclamaţiile şi cererile
subordonaţilor, abaterile şi măsurile luate în vederea prevenirii
acestora, încurajările şi pedepsele disciplinare aplicate,
precum şi cazurile de pierdere sau defectare a
armamentului şi a altor mijloace materiale ;să cunoască în
orice moment răspîndirile subordonaţilor.
31. Modalitatea de schimbare a santinelelor la posturi
.Santinela poate fi schimbată sau scoasă din post doar de
şeful de gardă, ajutorul şefului de gardă şi de caporalul de
schimb în subordinea căruia se află. Intrînd în post,
militarul de gardă în prezenţa caporalului de schimb
(şefului de gardă sau ajutorului lui) şi a santinelei ce se
schimbă, trebuie să examineze şi să controleze personal
prezenţa şi funcţionarea a tot ce trebuie luat sub pază
conform tabelelor de post; la intrarea în postul de pază a
persoanelor arestate el trebuie să controleze funcţionarea
zăvoarelor, zăbrelele şi numărul de persoane arestate ce
se află în camere.
32. Modalitatea de evidenta a stimularilor si sanctiunilor
disciplinareArt.82. - Şefii nemijlociţi sînt obligaţi să raporteze
ierarhic despre aplicarea stimulărilor şi sancţiunilor disciplinare
faţă de: soldaţi şi sergenţi - comandanţilor de companii şi celor
egali cu ei, zilnic; militarii prin contract - şefilor de state majore
ale unităţilor militare, săptămînal.b Evidenţa stimulărilor şi a
sancţiunilor disciplinare este ţinută în toate subunităţile (de la
companie în sus), în unităţile militare şi în instituţii. Toate
stimulările şi sancţiunile disciplinare inclusiv stimulările aplicate
de comandant (şef) pentru întreg efectivul subunităţii, unităţii
militare, instituţiei, sînt înscrise în fişa de serviciu în termen de cel
mult 5 zile. Fişele de serviciu se completează:în subunitate pentru soldaţi şi sergenţi; în statul major al unităţii militare pentru subofiţeri şi ofiţeri;în statul major ierarhic superior - pentru
comandanţii (şefii) unităţilor militare (instituţiilor), pentru ofiţerii
acestui stat major.
La expirarea termenului de acţiune a sancţiunii disciplinare, în fişa
de serviciu a militarului, la rubrica “Sancţiuni disciplinare”,
serviciul personal al unităţii notează expirarea acţiunii sancţiunii
disciplinare.
În cazul în care sancţiunea disciplinară se ridică, în fişa de serviciu
a militarului, la rubrica “Sancţiuni disciplinare”, serviciul personal
al unităţii notează cînd şi de către cine a fost ridicată sancţiunea.
Comandanţii de batalioane, de unităţi militare, şefii instituţiilor şi
cei egali cu ei sînt obligaţi să verifice, de 2 ori pe an, fişele de
serviciu pentru asigurarea aplicării corecte a stimulărilor şi
sancţiunilor disciplinare. Fiecare militar, cel puţin de 2 ori pe an,
precum şi în caz de transfer la un nou loc de serviciu, va lua
cunoştinţă de fişa sa de serviciu sub semnătură.În caz de transfer
al militarului, fişa de serviciu se expediază la noul loc de serviciu.
33.Obligatiunile soldatuluiObligaĘiunile soldatului
Soldatul pe timp de pace şi pe timp de război răspunde de
executarea întocmai şi la timp a îndatoririlor şi misiunilor ce-i
revin, precum şi de starea de funcţionare a armamentulu
său, a tehnicii încredinţate şi de integritatea materialelor ce i
s-au repartizat. El se subordonează comandantului de
grupă.
Soldatul este obligat:să înţeleagă profund datoria sa de ostaş al
Forţelor Armate, să-şi execute în mod exemplar îndatoririle de
serviciu, să însuşească totul ce-1 învaţă comandanţii
(şefii) ;să cunoască funcţiile, gradele militare şi numele
şefilor săi direcţi pînă la comandantul de brigadă
inclusiv ;să stimeze comandanţii (şefii) şi superiorii, să
păstreze onoarea şi demnitatea camarazilor, să respecte regulile
de politeţe militară, de conduită şi de dare a salutului
militar; să se călească zilnic, să-şi perfecţioneze pregătirea
fizică, să respecte regulile de igienă individuală; să respecte
în permanenţă ţinuta regulamentară şi să fie îngrijit;să
cunoască la perfecţie şi să întreţină în stare de funcţionare,
curăţate, gata de luptă armamentul şi tehnica militară
încredinţate ;să poarte cu grijă echipamentul, să-1 repare la
timp şi îngrijit, să-1 curăţe zilnic şi să-1 păstreze în locurile
stabilite ;să respecte întocmai prevederile de securitate la
manipularea armamentului, tehnicii şi în alte cazuri, precum şi
cerinţele de siguranţă contra incendiilor ;la necesitatea de a
pleca în limitele locului de dispunere a unităţii, să ceară
aprobarea comandantului de grupă, iar la înapoiere să-i
raporteze sosirea ;cînd se află în afara locului de dispunere a
unităţii, să se comporte cu demnitate şi cinste, să nu admită
încălcări ale ordinii publice şi fapte nedemne faţă de
populaţia civilă.
34.Modalitatea de pregatire a garzilor.Instruirea practica e
efectivului numit in seviciul de garda.Instruirea practică a
serviciului de gardă Comandanţii de unităţi şi subunităţi
militare, care asigură personalul de gardă, sunt
răspunzători de selectarea lui şi de pregătirea pentru
executarea serviciului, de asemenea, de starea bună a
armelor şi cartuşelor de război şi de prezentarea la timp a
gărzilor la apel. Se interzice de a numi în gardă militari care încă
n-au depus jurămîntul militar, n-au însuşit programele respective
de pregătire a contingentului nou-sosit, care au comis delincvente
ce pot nimeri sub anchetare penală, asupra cărora are loc
anchetarea penală, militarii bolnavi etc, care în momentul de faţă
după starea moral-psihologică nu pot executa serviciul de
gardă, de asemenea, cei ce sunt pedepsiţi disciplinar.
Şefii de state majore ale unităţilor militare, cu trei zile
înainte de începerea serviciului în garnizoană sau interior,
sunt obligaţi să înmîneze comandanţilor de subunităţi, care asigură
personalul de gardă, schemele de amplasare a posturilor,
tabelele de posturi şi instrucţiile pentru şefii de gărzi, pentru
studierea de către personalul gărzilor. După studiere aceste
documente sunt întoarse la statul major al unităţii
militare.In noaptea înainte de serviciu militarii numiţi în gardă
nu vor executa nici un fel de servicii sau instrucţiuni şi munci.
în ziua de intrare în serviciu, în orele indicate în regimul zilei
personalul de gardă va dispune de cel puţin 3 ore pentru pregătirea de serviciu, iar dacă se execută serviciul peste 24 de ore —
cel puţin 4 ore, inclusiv cel puţin o oră pentru odihnă
(somn).Pregătirea personalului gărzii acordat de companie (baterie) este organizată de comandantul de companie (baterie)
personal ; a gărzii acordată de batalion (divizion) — de
comandantul de batalion (divizion) personal, a gărzii acordate
de unitatea militară — de către unul dintre locţiitorii
comandantului de unitate.Pregătirea pentru serviciul de gardă se
execută în trei etape :prima — cu două-trei zile înainte de intrarea
în serviciu se face selectarea şi distribuirea personalului de
gardă conform tabelelor de posturi;a doua — în ziua ce
precedează intrarea în serviciu, în orele indicate în regimul
zilei, cu personalul gărzii se desfăşoară instrucţia de studiere
a tezelor de regulamente, tabelelor de posturi, precizîndu-se
pe machetele obiectivelor păzite obligaţiile speciale şi
variantele de acţiune a santinelelor la posturi, de asemenea,
a instrucţiilor respective şi a exigenţelor de securitate ; a treia
— în ziua de intrare în serviciu se desfăşoară instrucţiunea
practică cu însuşirea acţiunilor santinelelor la posturi.Instrucţia de
studiere a regulamentelor şi a obligaţiilor speciale ale santinelelor
se desfăşoară în clasa de pregătire a gărzilor, lecţia practică
pentru garda în garnizoană — în tabăra de gardă a comenduirii
militare, iar cea pentru garda interioară — în tabăra de gardă
a unităţii militare ,în caz de executare a serviciului de
gardă peste una-două zile de către acelaşi personal de gardă,
timpul de realizare a măsurilor etapelor întîi şi ^a doua de
pregătire a gărzilor este stabilit de comandantul unităţii
militare, astfel încît să nu fie în detrimentul calităţii de
pregătire a gărzii.Cu 15 minute înainte de prezentarea la apel
gărzile vor fi gata de executarea serviciului şi VOP trece în
subordinea şefului de gardă. Din orăşelul de gardă gărzile
pleacă cu armele neîncărcate, avînd încărcătoarele în
cartuşiere (în afară de militarii înarmaţi cu pistoale).Toate
gărzile de garnizoană din unitatea militară sunt trimise de
ofiţerul de serviciu pe unitate. Despre trimiterea gărzilor el
raportează comandantului (şefului de stat major al unităţii) şi
comandantului comenduirii garnizoanei.
45 Actiunile sergentului de serviciu pe companie in timpul
eliberarii si primirii armamentului si munitiilor militarilor
1. Armamentul este distribuit personalului de către sergentul de
serviciu pe companie numai din ordinul comandantului de
companie sau al plutonierului de companie. Cînd subunitatea iese
la anunţarea alarmei, la aplicaţii sau la şedinţe de pregătire,
precum şi atunci cînd se distribuie la curăţare, pentru armamentul
şi muniţia primite semnează în registru comandantul de pluton
sau locţiitorul acestuia, iar cînd intră în gardă - comandantul
gărzii. Militarilor singulari armamentul li se distribuie contra
semnătură personală.2. Muniţia pentru gardă se distribuie cu
aprobarea comandantului de companie, iar subunităţii de serviciu
- prin ordinul ofiţerului de serviciu pe unitate, personal de către
plutonierul de companie, tot el primeşte această muniţie şi
semnează în registru.3. În scopul urgentării distribuirii
armamentului şi muniţiei, în caz de alarmă, în registru se face din
timp o menţiune, care, la necesitate, se concretizează. Semnătura
pentru primirea armamentului şi muniţiei se face în timpul primirii
lor.
47 Aerisirea încăperilorAerisirea încăperilor în cazarmă se
face de către plantoane, sub supravegherea sergentului de
serviciu pe companie. în dormitoare, aerisirea se face înainte de
stingere şi după deşteptare, iar în sălile de clasă — înainte de
începerea programului şi în timpul repausului între orele de
curs. Pe timpul verii, podurile şi subsolurile clădirilor se
aerisesc în permanenţă. Iarna, aerisirea se execută după
programul aprobat de către comandantul de unitate.
Ferestruicile pentru aerisire pe timpul rece, iar ferestrele pe timp
de vară se deschid cînd oamenii se află în afara încăperilor. Dacă
oamenii nu ies din încăperi, ferestruicile sau ferestrele se
deschid numai pe o parte a încăperilor. Ferestrele deschise se
fixează în cîrlige. Pe timp de vară, ferestrele de la ospătarii,
punctele medicale, toalete se utilează cu reţele cu ochiuri
mărunte pentru protecţia contra insectelor. Instalaţiile de
ventilare existente trebuie să fie menţinute în stare de
funcţionare. Ventilarea aflux-aspiraţie se pune în
funcţiune în timpul stabilit de comandantul de unitate.
Modul de iluminare este determinat de comandantul de
unitate. Iluminatul cazărmilor se împarte în iluminat de
lucru şi iluminat de serviciu (lumină albastră-închisă
slabă).În dormitoare, în orele de somn se lasă iluminatul
de serviciu ; cînd iluminatul se face cu lămpi cu petrol,
lămpile de serviciu ard în mod normal. La intrarea în
cazarmă, în camerele pentru păstrarea armamentului, în
coridoare, pe scări şi în toalete, în-cepînd cu înserarea şi pînă
la luminarea de zi, se menţine iluminatul de lucru.
Supravegherea regimului de iluminare revine persoanelor de
serviciu şi plantoanelor.
Programul orar de funcţionare a fiecărui loc de lampă şi
persoana care răspunde de respectarea aces/uia, în scopul
economiei de energie electrică, se vor înscrie pe o etichetă
ce va fi aplicată sub comutator (întrerupător).Pentru
cazuri de avarie sau de întrerupere temporară a
iluminatului electric din alte cauze, sergenţii de serviciu pe
companii şi pe alte subunităţi trebuie să dispună de surse
de rezervă ale iluminatului, locurile de păstrare a
cărora sunt determinate de comandantul de unitate.În
încăperile unde efectivul acţionează la semnalul „Alarma",
la toate ferestrele este prevăzută mascarea luminii cu
materiale speciale.Răspunderea de starea bună şi
funcţionarea surselor electrice de iluminat o poartă şeful
serviciilor al unităţii, prin intermediul persoanelor instruite
special care îi sunt subordonate nemijlocit, iar de buna
funcţionare a lămpilor cu petrol şi a altor surse locale de
iluminare a încăperilor — plutonierul de companie şi
persoana de serviciu pe subunitate.
48 Pentru comiterea de crime, militarii poartă
răspundere penală conform legislaţiei în vigoare. Militarilor în
termen li se pot aplica următoarele pedepse
disciplinare:Observaţia,mustrare si mustrare aspra;numirea peste
rând de serviciu(cu exceptia serviciului de garda si de garnizoana)pina la 6 servicii(durata zilei de munca nu va depasi 8
ore);privarea de permisie in afara locului de dispunere a
unitatii militare, a institutiei;arest-pina la 5 zile(cu exceptia
femeilor militare);retrogradareinfunctiecuotreapta; retrogradarea cu
un grad; eliberarea din serviciul militar inainte de expirarea
contractului-pentru soldatii si sergentii prin contract.
50 Repartizarea timpului în unitatea militară se
face astfel încît să fie asigurată starea ei de pregătire
permanentă în vederea luptei şi să fie create condiţiile de
efectuare organizată a pregătirii de luptă a efectivului, de
menţinere a ordinii, disciplinei militare şi de educaţie a
militarilor, de ridicare a nivelului de cultură, de asigurare
comunală multilaterală, de odihnă şi servire a mesei la
timp.Durata totală a timpului săptămînal de serviciu al
militarilor prin contract nu trebuie să depăşească durata
timpului de muncă stabilit prin legislaţia muncii a Republicii
Moldova. Durata timpului de serviciu pentru militarii în
termen este determinată de orarul zilnic al unităţii
militare.Militarilor în termen, precum şi militarilor care
satisfac serviciul militar prin contract în instituţiile
militare de învăţămînt ale instruirii profesionale şi în
unităţile militare-şcoală li se acordă cel puţin o zi (24
ore) de odihnă săptămînal. Celorlalţi militari prin contract
li se acordă cel puţin o zi (24 ore) de odihnă săptămînal,
însă nu mai puţin de 6 zile de odihnă pe lună. Măsurile de
urgenţă, care sunt legate nemijlocit de starea de pregătire în
vederea luptei şi cea pentru mobilizare a unităţii militare, se
execută la ordinul comandantului acesteia pe orice timp
al zilei cu oferirea ulterioară a odihnei de cel puţin patru ore
pentru militarii implicaţi.Militarilor prin contract, antrenaţi
la executarea îndatoririlor serviciului militar în zilele de
odihnă şi de sărbătoare, odihna li se oferă în alte zile ale
săptămînii prin hotărîrea comandantului de unitate
(subunitate), ţinîndu-se cont de interesele de serviciu.
Durata odihnei nu trebuie să depăşească timpul de aflare
în serviciu în zilele de odihnă şi de sărbătoare. În cazul
antrenării militarilor prin contract la executarea îndatoririlor
serviciului militar peste durata stabilită a timpului
săptămînal de serviciu şi imposibilităţii de a-1 compensa
prin odihnă în alte zile ale săptămînii, atunci acest timp se
sumează şi se acordă militarilor ca zile suplimentare de
odihnă, care pot fi alăturate la concediul de
bază.Repartizarea timpului în unitatea militară în decurs
de 24 de ore, iar conform unor principii, şi în decurs de o
săptămînă se stabileşte de orarul zilnic şi regulamentul
timpului de serviciu.
52. DEŞTEPTAREA, INSPECŢIA DE DIMINEAŢĂ ŞI APELUL DE
SEARĂDimineaţa, cu 10 minute pînă la
semnalul „Deşteptarea”, sergentul de
serviciu pe subunitate înfăptuieşte
deşteptarea comandanţilor de grupe
(echipe) şi locţiitorilor comandanţilor de
plutoane, iar la ora stabilită (la
semnalul „Deşteptarea”) - deşteptarea
generală a subunităţii.După deşteptare,
se efectuează înviorarea de dimineaţă,
curăţenia încăperilor şi a teritoriului,
aranjarea aşternutului, toaleta de
dimineaţă şi inspecţia de dimineaţă.
Pentru inspecţia de dimineaţă, la
comanda sergentului de serviciu pe
subunitate „Companie, pentru inspecţie
– ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor
de plutoane (comandanţii de grupe)
adună în formaţie subunităţile lor la
locul stabilit. Sergentul de serviciu pe
subunitate, după ce a adunat
subunitatea, raportează plutonierului de
subunitate despre pregătirea subunităţii
pentru inspecţie. La comanda
plutonierului de subunitate, locţiitorii
comandanţilor de plutoane şi
comandanţii de grupe desfăşoară
inspecţia de dimineaţă. La inspecţiile de
dimineaţă se verifică prezenţa
militarilor, aspectul lor exterior şi
respectarea de către ei a regulilor de
igienă corporală. Militarii care necesită
asistenţă medicală sînt înscrişi de către
sergentul de serviciu pe subunitate
(unitate) în registrul de evidenţă a
bolnavilor (Anexa nr.18) pentru a fi
trimişi la punctul medical al unităţii.La
inspecţia de dimineaţă, comandanţii de
grupe ordonă înlăturarea neajunsurilor
depistate, controlează executarea şi
raportează locţiitorilor comandanţilor
de plutoane rezultatele inspecţiei, iar
aceştia - plutonierului de
subunitate.Starea picioarelor, ciorapilor
(obielelor) şi a lenjeriei de corp se
controlează periodic, de regulă, înainte
de stingere. După plimbare, la
comanda sergentului de serviciu pe
subunitate „Companie, pentru apel
ADUNAREA”, locţiitorii comandanţilor de
plutoane (comandanţii de grupe) adună
în formaţie subunităţile lor pentru apel.
Sergentul de serviciu pe subunitate,
după ce a adunat subunitatea,
raportează plutonierului de subunitate
sau persoanei care îl înlocuieşte despre
adunarea la apelul de seară.Plutonierul
de subunitate sau persoana care îl
înlocuieşte, după ce a dat comanda
„DREPŢI”, începe apelul. La începutul
apelului, el nominalizează gradele
militare, numele militarilor înscrişi pe
veci, pentru faptele lor de vitejie, în
lista subunităţii (unităţii) sau ca soldaţi
de onoare. La nominalizarea acestor
militari, se raportează: „Cutare (gradul
militar şi numele) a căzut cu moarte de
erou în luptele pentru libertatea şi
independenţa Patriei” sau „Soldatul de
onoare al companiei (gradul militar şi
numele) se află în rezervă”.După
aceasta, plutonierul de subunitate sau
persoana care îl înlocuieşte, controlează
efectivul conform listei nominale.
Auzindu-şi numele, fiecare militar
răspunde: „Prezent”. Pentru cei absenţi,
răspund comandanţii de grupe. De
exemplu: „În gardă”, „În
concediu”.După apel, plutonierul de
subunitate dă citire ordinelor şi
dispoziţiunilor pe care trebuie să le
cunoască toţi militarii, anunţă serviciul
de zi pentru ziua următoare şi stabileşte
(precizează) modalităţile de intervenţie
în caz de alarmă sau incendiu. Locţiitorii
comandanţilor de plutoane numesc
militarii de rînd pentru efectuarea
curăţeniei în ziua următoare. La ora
stabilită, se dă semnalul „Stingerea”, se
aprinde lumina de serviciu şi se
stabileşte liniştea deplină.
53 O f i Ęerul de s erv i ci u pe parc este o bl i ga t : să
controleze minuĘios la toate persoanele care intră în parc
permisele de intrare şi actele, notînd pe permisele valabile
o singură dată ora sosirii şi plecării din parc ; după
terminarea schimbului să transmită permisele în
subunitatea de servicii tehnice a unităţii militare ;să
permită deschiderea încăperilor şi depozitelor din parc
persoanelor desemnate prin - ordinul pe unitate,
notînd aceasta în registrele respective, să asiste la
deschiderea lor ; să dea aprobare personal
pentru
ieşirea din parc a maşi nilor şi de plasarea lor în
int er ior ul par culu i; sa completeze, după regulile
stabilite, registrul cu evidenţa ieşirii- înapoierii tehnicii
din şi în parc ; sa supravegheze înapoierea la timp în
parc a maşinilor din
cursă, iar în cazul cînd ele se reţin — să raporteze
ofi ţerului de serviciu pe unitate ;să controleze ieşirea
( intrarea) materialelor din parc ( în parc) conform celor
prevăzute în foaia de parcurs, să urmărească de asemenea,
ca pe teritoriul parcului să nu pătrundă personae
străine; sa ur mă r e as c ă r e s p e c t a r e a or ar ului z iln ic
în parc şi să cunoască ce lucrări se execută în parc şi
de care subunităţi, să nu permită executarea în parc a
lucrărilor care nu sunt legate de întreţinerea şi
repararea maşinilor şi altor categorii de tehnică sau de
amenajarea parcului; să cunoască în permanenţă
existentul, consumul, precum şi numărul maşinilor în
stare bună şi al celor cu defect, al altei tehnici şi
armamentului; să urmărească menĘinerea curăţeniei şi
ordinii în încăperi şi pe teritoriul parcului, precum şi
respectarea normelor de protecţie a mediului
înconjurător; în perioada de timp rece să urmărească
încălzirea corectă şi la timp a sobelor din încăperile parcului
şi din încăperile cu instăl aţii de încălzire a apei şi uleiului,
precum şi menţinerea temperaturii stabilite în toate
încăperile ; - în dep ozitele neîncălzite şi platformele
neacoperite ale parcului să verifi ce dacă s-a eyacuaţ apa
din sistemul de răcire a motorului, iar pe ger puternic să
verifice dacă au fost scoase de pe maşini acumulatoarele şi
dacă au fost puse tăbliţele respective să supravegheze
respectarea regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor
(anexa 15) şi să verifice existentul şi starea mijloacelor pentru
stingerea incendiilor, mijloacelor de semnalizare în caz de
incendiu, precum şi starea de pregătire a maşinilor de
t rac ţ iune pentru caz de incendiu ; să ia măsuri pentru
întreţinerea tehnică la timp a maşinilor şi altor cat egor i i
de t ehn ic ă înap o ia t e în parc ; să nu permită parcarea
maşinilor neprevăzute de program;să controleze ca seara,
după terminarea tuturor lucrărilor în parc, să fie stinse
luminile în încăperi şi lăsată numai iluminarea de serviciu, iar
în exteriorul parcului luminile să fi e aprinse ; să verifi ce
existenĘa şi starea lacătelor şi sigiliilor de la uşile
încăperilor (platformelor împrejmuite), destinate pentru
păstrarea lichidelor tehnice otrăvitoare ; la sosirea în
parc a şefilor direcţi, începînd de la locţiitorii comandantului
unităţii în sus, precum şi a ofiţerului de serviciu peunitate
să- i înt împ ine şi să le dea raport ul.
54. Serviciul de zi răspunde de menĘinerea ordinii
interioare, paza efectivului, armamentului, tehnicii militare şi
muniţiilor, încăperilor şi bunurilor materiale ale unităţii
(subunităţii) militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi
şi luarea la timp a măsurilor de prevenire a incidentelor,
infracţiunilor, încălcărilor grave de disciplină militară, precum şi
pentru executarea altor obligaţii ce ţin de serviciul
interior.Componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi
se anunţă în ordinul de bază pe unitate pe întreaga perioadă a
anului calendaristic şi se modifică în caz de necesitate.Este
prevăzută următoarea componenţă a personalului destinat pentru
executarea serviciului de zi al unităţii: ofiţerul de serviciu pe
unitate; ajutorul ofiţerului de serviciu pe unitate; garda; ofiţerul
(subofiţerul) de serviciu şi plantoanele pe parc, precum şi
mecanicii-conductori (conducătorii auto) la autovehiculele de
tracţiune de serviciu; sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe
punctul de control şi trecere; sergentul de serviciu pe statul major
al unităţii şi agenţii de legătură; serviciul de patrulă; serviciul de
zi pe subunitate; felcerul sau instructorul sanitar de serviciu;
pompierul de serviciu; subofiţerul (sergentul) de serviciu pe
cantină şi lucrătorii repartizaţi la cantină; subunitatea de
intervenţie (de serviciu); toboşarul-gornist de serviciu.
55. PLANTONUL PE PARCPlantonul pe parc se numeşte din
rîndul soldaţilor şi sergenţilor. El răspunde de respectarea ordinii
în parc, de corectitudinea ieşirii şi intrării autovehiculelor în parc.
Plantonul pe parc se subordonează ofiţerului (subofiţerului) de
serviciu pe parc.
Plantonul pe parc are următoarele obligaţii: să permită accesul
militarilor în parc, precum şi ieşirea din parc şi intrarea în parc a
autovehiculelor şi a altei tehnici numai cu aprobarea ofiţerului
(subofiţerului) de serviciu pe parc;să urmărească menţinerea
ordinii în parc;să nu permită fumatul şi aprinderea focului în
încăperi şi pe teritoriul parcului, cu excepţia locurilor special
stabilite şi amenajate pentru aceasta;să supravegheze ca
autovehiculele să fie scoase (aduse) de la (la) locul de parcare
numai cu aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc;în
cazul izbucnirii unui incendiu, să raporteze imediat ofiţerului
(subofiţerului) de serviciu pe parc şi să întreprindă măsuri pentru
stingerea lui;să raporteze imediat despre toate încălcările de
ordine în parc ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe
parc.Plantonul execută serviciul la intrarea în parc, iar plantonul
din schimbul liber, pe timpul lucrărilor în parc, se află pe teritoriul
parcului şi urmăreşte respectarea ordinii interioare în parc, a
regulilor de prevenire a incendiilor şi nu părăseşte locul său de
aflare fără aprobarea ofiţerului (subofiţerului) de serviciu pe parc.
56. MODUL DE NUMIRE A PERSONALULUI PENTRU
SERVICIUL DE ZI Subunităţile (în limita posibilităţilor) sînt
numite la serviciu împreună cu comandanţii (şefii) lor.
Graficul privind rîndul la serviciu al subofiţerilor, ofiţerilor şi
subunităţilor unităţii este elaborat de statul major de comun
acord cu şeful statului major şi aprobat de comandantul unităţii.
Rîndul la serviciu în subunitate al plutoanelor îl stabileşte
plutonierul de subunitate (unitate), iar în pluton - locţiitorul comandantului de pluton.Din punct de vedere numeric serviciile de
rînd urmează a fi repartizate militarilor uniform şi echitabil.
Tabelele cu rîndul la serviciu al personalului sînt ţinute separat
pentru fiecare lună: pentru efectivul de soldaţi - de către locţiitorii
comandanţilor de plutoane; pentru efectivul de sergenţi - de către
plutonierul de subunitate; pentru subofiţeri şi ofiţeri - de către
statul major al unităţii.Tabelele cu rîndul la serviciu se păstrează
timp de un an, apoi se nimicesc în modul stabilit.
57. AcĘiunile personalului serviciului pe parc la accesul
militarilor în parc, ieşirea (întoarcerea) maşinilor în
parcOfiţerul (subofiţerul) de serviciu pe parc permite ieşirea
autovehiculelor din parc în modul stabilit la pct.319.La sosirea
autovehiculului în parc şi după controlul executat de şeful
punctului de control tehnic, ofiţerul (subofiţerul) de serviciu pe
parc notează în foaia de parcurs şi în registrul de evidenţă a
ieşirii-înapoierii autovehiculelor timpul, indicaţiile privind
kilometrii parcurşi, iar după întreţinere, autovehiculul se
parchează şi se organizează paza în modul stabilit.
58. Destinatia, componenta personalului serviciului pe zi
Serviciul de zi se numeşte pentru menţinerea ordinii
interioare, paza efectivului, armamentului, tehnicii militare şi
muniţiilor, încăperilor şi materialelor unităţii(subunităţii)
militare, pentru controlul stării de lucruri în subunităţi şi luarea la
timp a măsurilor de prevenire a infracţiunilor, precum şi pentru
executarea altor îndatoriri ce ţin de serviciul interior.ComponenĘa
personalului destinat pentru serviciul de zi se anunţă în ordinul
de zi pe unitate pe perioada de instrucţie.Este prevăzută
următoarea componenţă a personalului destinat pentru serviciul
de zi al brigăzii (unităţii): ofiţerul de serviciu pe unitate;ajutorul
ofiţerului de serviciu pe unitate;subunitatea de
intervenţie;garda;ofiţerul de serviciu şi plantoanele pe parc;
precum şi mecanicii-conductori(şoferii) la maşinile de tracţiune
de serviciu;felcerul sau instructorul sanitar de serviciu şi plantoanele
pe punctul medical;sergentul de serviciu şi ajutorii acestuia pe
punctul de control;sergentul de serviciu pe bucătărie şi sala de
mese şi muncitorii în ospătărie;sergentul de serviciu pe statul major
al unităţii;toboşarul-gornist de serviciu;agenţii de legătură;echipa de
pompieri;plantonul în serviciul special.Zilnic, prin ordinul de zi pe
brigadă (unitate), se numesc: ofiţerul de serviciu pe unitate,
ajutorul ofiţerului de serviciu pe pare, subunitatea de intervenţie,
precum şi subunităţile de la care se numeşte personalul pentru
serviciul de zi şi personalul pentru lucru. La necesitate,
comandantul de brigadă (unitate) arc dreptul să reducă
componenţa personalului destinat pentru serviciul de zi.In serviciul
de zi pe companie sunt numiĘi:sergentul de serviciu pe
companie;plantonul pe companie. In locul sergenĘilor de
serviciu pe companii în unele batalioane, în funcţie de
efectivul lor şi de condiţiile de instalare, la decizia comandantului de
unitate, poate fi numit un sergent de serviciu pe unitate, iar în
subunităţile de asigurarea unităţii, cînd acestea sunt amplasate
împreună - o persoană de serviciu pe aceste subunităţi. Numărul
de plantoane în cazurile menţionate este stabilit în funcţie de
condiţiile de amplasare a subunităţilor, de asigurarea pazei şi
menţinerea ordinii interioare.Toate persoanele de serviciu şi
ajutorii lor trebuie să poarte pe partea stângă a
pieptului (pe mână stângă) o insignă (banderolă din pânză) cu
inscripţia respectivă de diferiţi militari în perioade anumite,
numărul de servicii pentru ofiţerii şi plutonierii mai ocupaţi
pentru timpul acesta poate fi redus de către comandantul de unitate.
59. PREGĂTIREA PERSONALULUI SERVICIULUI DE ZIStatul
major al unităţii militare, cu patru-cinci
zile pînă la începutul lunii următoare,
comunică comandanţilor de subunităţi
zilele de intrare şi componenţa
personalului destinat pentru executarea
serviciului de zi pentru luna
următoare.Comandanţii subunităţilor,
din partea cărora se numeşte
personalul pentru serviciul de zi,
răspund nemijlocit de selectarea
efectivului şi de pregătirea acestuia
pentru executarea serviciului, de
sosirea la timp a personalului la şedinţă
(instructaj) la persoanele cu funcţii de
răspundere ale unităţii şi la apel.. În
noaptea care precede serviciul,
persoanele numite în serviciul de zi vor
fi scutite de toate şedinţele şi lucrările.
Pompierii numiţi din partea echipei de
pompieri, care execută serviciul în locul
de dispunere a unităţii, nu sînt scutiţi
de şedinţe şi lucrări.La orele indicate în
programul zilnic, personalului i se
acordă obligatoriu cel puţin 3 ore
pentru a se pregăti de executarea
serviciului, inclusiv pentru desfăşurarea
şedinţei practice. Pregătirea
personalului din componenţa serviciului
de zi este efectuată de către plutonierul
(sau persoana ce-l înlocuieşte)
subunităţii. Pregătirea personalului
numit pentru executarea serviciului de
zi din partea batalionului sau unităţii
militare este organizată de către
comandanţii corespunzători şi
executată de către locţiitorii
acestora.Personalul din componenţa
serviciului de zi, stabilit prin ordin pe
unitate, în funcţie de destinaţia
serviciului, soseşte la ora stabilită la
şedinţă (instructaj) la şeful statului
major al unităţii, la locţiitorii
comandantului de unitate sau la o altă
persoană cu funcţii de răspundere,
numită de către comandantul unităţii în
acest scop.Cu 15 minute pînă la apel,
personalul destinat serviciului de zi
trebuie să fie gata pentru executarea
serviciului şi primit în subordine de
către sergenţii (ofiţerii, subofiţerii) de
serviciu, precum şi de către şeful gărzii
unităţii.
60. Regulile activitatii incendiare in parcuri regulile
activitatii incendiare in parcuriTehnica militară (aeronavele)
se dispune astfel încît între ele să rămână culoare de trecere,
necesare pentru evacuarea lor rapidă în caz de incendiu.Pentru a
preveni izbucnirea unui incendiu în parcuri şi hangare, se interzice
categoric:alimentara cu carburanţi a maşinilor aflate pe locuri
de parcare şi păstrarea maşinilor (navelor aeriene) care au
rezervoare şi conducte cu scurgeri de carburanţi;păstrarea
carburanţilor, lubrifianţilor şi a ambalajelor goale în locurile
de parcare a maşinilor;spălarea şi curăţarea huselor, capotelor şi
îmbrăcămintei cu petrol iampant, benzină şi alte lichide
combustibile;păstrarea în maşini a unor obiecte străine, mai
ales a cîrpelor, huselor, îmbrăcămintei speciale îmbibate cu
ulei;păstrarea cisternelor cu carburanţi în parcuri şi
hangare;folosirea încălzitoarelor care prezintă pericol de
incendiu;folosirea mijloacelor de iluminat care au flacăra
neprotejată şi a felinarelor oarbe, în locurile de parcare şi pe
timpul alimentării cu carburanţi;executarea lucrărilor de sudură în
încăperile destinate pentru parcarea maşinilor;alimentarea cu
combustibil a navelor aeriene care nu au priză la pământ;accesul pe
aerodrom a tehnicii fără mijloace de stins incendiul;menţinerea
navelor aeriene fără teren de aterizare;blocarea uşilor de la
încăperile destinate pentru parcarea şi păstrarea maşinilor,
amenajarea de magazii, ateliere şi locuinţe în aceste
încăperi;închiderea uşilor de ta încăperile destinate pentru parcarea
şi păstrarea maşinilor (navelor aeriene) cu zăvoarele
interioare.Pentru a asigura evacuarea imediată a maşinilor în
caz de incendiu, zilnic se destină tractoare de serviciu,
prevăzute cu dispozitive de remorcaj şi personalul de
serviciu necesar.
62. Masurile si regulile sanitaro-igieniceCurăţarea zilnică a
încăperilor se face de către personalul numit, sub
supravegherea directă a sergentului de serviciu pe companie.
Personalul destinat pentru curăţenia de rînd nu este scutit
de programul de instrucţie.Personalul care execută curăţenia
este obligat să măture gunoiul de sub paturi şi noptiere, în
trecerile dintre paturi, la necesitate, să şteargă podelele cu o
perie sau cu o cîrpă umedă, să scoată gunoiul în locul stabilit, să
şteargă praful de pe ferestre, uşi, dulapuri, lăzi şi de pe alte
obiecte, de cu seară să umple spălătoarele cu apă, să
golească urnele, iar în locurile pentru fumat, pe lîngă
aceasta, să toarne apă sau lichid dezinfectant. Menţinerea
curăţeniei în încăperi pe timpul desfăşurării şedinţelor se află în
funcţia plantoanelor. Pe lîngă curăţenia zilnică, o dată pe
săptămînă se execută curăţenia generală a tuturor încăperilor
sub conducerea plutonierilor de companie. Pe timpul curăţeniei
generale cazarmamentele (saltelele, pernele, păturile) pot fi
scoase în curte pentru aerisire. Pînă la lustruirea podelelor cu
mastic, acestea se curăţă de murdărie şi se freacă cu cîrpe
umede. Dacă podelele nu se lustruiesc cu mastic, atunci
spălatul lor se execută cel puţin o dată pe săptămînă. Turnarea
apei pe podele este interzisă.La bucătării şi sălile de mese tot
utilajul şi inventarul se marchează, se menţine în curăţenie şi
ordine ; vesela după servirea mesei trebuie să fie curăţată,
spălată, opărită cu apă fiartă, uscată şi păstrată pe stelaje
sau în dulapuri speciale.Pe timp de iarnă, lucarnele clădirilor
trebuie să fie închise, iar pe timp de vară — deschise, dar
protejate cu reţele speciale.Toaletele se amenajează
calculînd o cabină cu scaun (un ochi) şi un pisoar la 10—
12 oameni.
W. C.-urile exterioare se amenajează cu haznale impermeabile
la distanţa de 40—100 metri faţă de încăperile locuite, ospătarii
şi brutării. Aleele care duc spre acestea pe timp de noapte se
iluminează.
63. SERGENTUL DE SERVICIU PE COMPANIE Ia sosirea în
companie a şefilor direcţi, începînd de la comandantul de
companie în sus, a ofiţerului de serviciu pe unitate, precum şi a
persoanelor din comisia de inspecţie (control) să dea comanda
„Drepţi", să le raporteze şi să-i însoţească prin sectorul
companiei.De exemplu : „Domnule maior, în timpul serviciului
meu nu s-a întîmplat nimic deosebit (dacă s-a întîmplat ceva,
raportează ce anume). Compania este la instrucţie în raionul
poligonului de tragere. Sunt sergentul de serviciu pe companie,
sergent Solonari".Altor ofiţeri, plutonieri şi plutonierului de
companie sergentul de serviciu pe companie nu raportează, dar
numai se prezintă.La sosirea ofiţerilor din alte subunităţi sergentul
de serviciu pecompanie, de asemenea, li se prezintă şi îi însoţeşte
la comandan¬tul de companie. în cazul în care comandantul
(şeful) sosit este întîmpinat de către comandantul de companie şi
îi raportează, sergentul de ser¬viciu pe companie, care este de
faţă, nu mai raportează, ci doar se prezintă.
64. După primirea serviciului, noul sergent de serviciu,
împreună cu cel vechi, se prezintă la comandantul de subunitate
(la persoana ce-l înlocuieşte), iar în lipsa acestuia - la plutonierul
de subunitate, cu raportul despre predarea şi luarea în primire a
serviciului.
De exemplu: „Domnule căpitan, sînt sergent Stratan. Am predat
serviciul pe companie”. „Domnule căpitan, sînt sergentul inferior
Cobzari. Am primit serviciul pe companie”.
65. modul de prezentare a sergentului de serviciu
Sergentul de serviciu pe punctul de control şi trecere întîmpină
ofiţerii din alte unităţi militare şi li se prezintă.De exemplu:
„Domnule căpitan, sînt sergentul de serviciu pe punctul de
control, sergent Laur”. Apoi, raportează imediat despre cei sosiţi
ofiţerului de serviciu pe unitate.
66. La punerea santinelelor la posturi sau schimbarea lor
caporalul de schimb este obligat: să respecte cu stricteţe ruta de
plecare a schimbului la posturi şi de la posturi, indicată în schema
de amplasament al posturilor ; să controleze ca santinela şi
militarul de gardă ce ia în primire postul să execute corect
predarea şi primirea postului, să controleze personal împreună cu
santinela şi cu militarul de gardă, care ia în primire postul,
iluminaţia, îngrăditurile, uşile (porţile), geamurile şi zăbrelele,
pereţii magaziilor (depozitelor), starea lacătelor, şnururilor,
sigiliilor (plumbului pentru sigilat) şi corespunderea lor
amprentelor, sau numărul de maşini de luptă (alt armament şi
tehnică militară) aflate sub pază, de asemenea, starea mijloacelor
tehnice de pază, mijloacelor de legătură, de stingere a incendiilor
şi îmbrăcămintea pentru post; să indice santinelei, care ia în
primire postul, căror momente trebuie să le acorde o atenţie
deosebită, unde se află posturile învecinate, cele mai periculoase
căi de acces la obiectivul păzit; să indice pe teren hotarele
postului şi hotarul de interdicţie marcat pe teren în
conformitate cu distanţele indicate în tabelele de posturi pînă la
care santinela poate permite accesul la post al persoanelor
străine ; să controleze dacă santinela ştie cum să procedeze în
caz de atac asupra ei, asupra obiectivului păzit sau asupra
postului învecinat, de asemenea, în caz de incendiu ; să
controleze cunoaşterea de către santinelă a modului de
prezentare a raportului şi legăturii cu încăperea pentru
gardă.Schimbînd santinela la postul Drapelului de luptă, caporalul
de schimb este obligat să controleze integritatea husei (dulapului)
şi a sigiliului, să confrunte sigiliul cu amprenta lui. In caz de
descoperire a defectelor la husă (dulap) sau la sigiliu, caporalul
de schimb cheamă şeful de gardă şi îi raportează despre
aceasta.La deschiderea magaziei (depozitului, parcului) caporalul
de schimb soseşte la post, avînd amprentele de sigilii (plumbul
pentru sigilat) şi împreună cu persoana sosită pentru deschidere
examinează magazia (depozitul, parcul). Dacă santinela
conform tabelului de post trebuie să se afle la post, caporalul de
schimb îi va aminti obligaţiile speciale prevăzute de tabelul de
post pentru acest timp. Accesul în magazie (depozit) caporalul de
schimb îl permite, respectînd cu exactitate cerinţele indicate în
tabelul de posturi.
În timpul schimbării santinelei la magazia (depozitul, parcul)
deschisă caporalul de schimb indică santinelei, care a luat în
primire postul, cine a deschis-o sau cine are acces la locul de
staţionare a maşinilor de luptă (alt armament şi tehnică
militară).La închiderea magaziei (depozitului, parcului) caporalul
de schimb este obligat să sosească la post cu amprentele de
sigiliu (plumbul pentru sigilat) şi personal, în prezenţa santinelei
şi a persoanei care predă magazia (depozitul, parcul) sub pază, să
controleze sigiliile (plumbul pentru sigilat) şi starea geamurilor,
zăbrelelor, uşilor, pereţilor : la primirea sub pază a maşinilor de
luptă (alt armament şi tehnică militară) în locurile de staţionare
să controleze numărul lor, iar dacă sunt sigilii (plumbul de sigilare), să le confrunte cu amprentele.
68.Infractiunile contra modului de subordonare: art. 364
„neexecutarea intentionata a ordinului”, art. 365 „opunere de
rezistenta sefului sau constringerea acestuia la incalcarea
obligatiilor de serviciu”. Ordinul (indicatia, dispozitia) – cerinta a
sefului obligatorie pentru executare, referitoare la savirsirea sau
nesavirsirea de catre subaltern a unor actiuni in legatura cu
serviciul. El poate fi adresat unuia sau unui grup de militari si are
drept scop atingerea rezultatului concret. Ordinul poate sa fie
verbal, in scris sau prin alte modalitati, transmis nemijlocit sau
prin alti subalterni, inclusiv prin telefon, fax, etc.
Neexecutarea intentionata poate sa fie manifestata prin refuzul
deschis sau tacit de a indeplini cerintele ordinului. Refuzul de a
indeplini ordinul poate sa fie facut public sau declarat personal
comandantului. Alta neexecutare a ordinului consta in aceea ca
subalternul aparent a primit a primit spre executare ordinul, dar in
realitate nu-l executa.
Neexecutarea ordinului se considera consumata in momentul
survenirii urmarilor prevazute de art. 364 „daune in proportii
considerabile intereselor de serviciu”. Aici se cere o observatie.
Consider ca aceasta infractiune trebuie sa fie considerata
consumata indiferent de cauzarea daunei, intrucit intreg sistemul
militar este intemeiat pe o ierarhizare stricta si subordonarea
neconditionata a subalternilor sefilor. Cred ca ar fi benefica o
modificare in acest sens a art. 364 CP.Opunerea de rezistenta
sefului consta in impiedicarea sefului de a-si indeplini obligatiunile
de serviciu. In acest caz faptuitorul incearca sa nu permita sefului
sa-si exercite obligatiunile de serviciu, sa nu-i permita actionarea
in conformitate cu legislatia si cu regulamentele
militare.Opunerea de rezistenta, de regula, este precedata de o
oarecare incalcare a disciplinei militare din partea militarului iar
opunerea de rezistenta este o reactie la actiunile legitime ale
sefului, idreptate spre restabilirea ordinii.
Aceasta infractiune se consuma indiferent de faptul daca seful sia indeplinit obligatiunile de serviciu sau nu, iar in cazul
constringerii daca si le-a incalcat sau nu.
69 Opunerea de rezistenĘă şefului sau constrîngerea
acestuia la încălcarea obligaĘiilor de serviciuOpunerea de
rezistenţă şefului, unei alte persoane care îndeplineşte obligaţiile
legate de serviciul militar sau constrîngerea lor la încălcarea
acestor obligaţii, însoţite de aplicarea violenţei,se pedepseşte cu
închisoare de pînă la 5 ani.
Aceleaşi acţiuni: săvîrşite de două sau mai multe
persoane;săvîrşite cu aplicarea armei; soldate cu urmări grave se
pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani. Acţiunile prevăzute la
alin.(1) sau (2): săvîrşite pe timp de război; săvîrşite în condiţii de
luptă,se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 13 ani.
70Infractiuni privind relatiile regulamentare dintre
militari: art. 366 „insultarea militarului”, art. 367 „amenintarea
sefului”, art. 368 „acte de violenta savirsite asupra sefului”, art.
369. „incalcarea regulilor statutare cu privire la relatiile dintre
militari, dintre persoanele care trec pregatirea militara obligatorie
si dintre rezervisti, daca intre ei nu exista raporturi de
subordonare”.Prin insultare se are in vedere lezarea intentionata
a onoarei si demnitatii, exprimata in forma indecenta. Insultarea
incalca ordinea stabilita a relatiilor dintre militari, stabilita in
regulamentele militare. Este de mentionat ca in Codul Penal al RM
din 24 martie 1961, era incriminata insulta adusa printr-un act de
violenta. In prezent, pentru consumarea acestei infractiuni nu se
cere savirsirea unui act de violenta.Amenintarea se
caracterizeaza prin insuflarea sefului ideii ca i se va provoca rau,
anume moartea, vatamare corporala sau a sanatatii ori bataia.
Alte amenintari nu pot constitui latura obiectiva a acestei
infractiuni. Pentru consumarea infractiunii nu are importanta daca
subalternul intr-adevar a avut sau nu de gind sa-si infaptuiasca
amenintarile.Actele de violenta asupra sefului se caracterizeaza
prin provocarea acestuia a vatamarii usoare a integritatii
corporale sau a sanatatii ori lovirea sefului in timpul cind acesta
indeplineste obligatiile legate de serviciul militar. Daca au fost
provocate urmari mai grave, de exemplu, moartea sefului, atunci
actiunile infaptuitorului urmeaza a fi calificate condform
articolului 145 alin. (2) lit. d).Latura obiectiva a infractiunii
prevazuta de art. 369 CP este realizata prin incalcarea regulilor
statutare cu privire la relatiile dintre militari, manifestata prin acte
de violenta aplicate de un militar fata de altul. Incalcarea regulilor
amintite fara aplicarea violentei nu constituie latura obiectiva a
acestei infractiuni.
71AmeninĘarea militarului de către şef sau subaltern cu
moartea, cu vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii ori cu
bătaia în timpul îndeplinirii obligaţiilor legate de serviciul militar
se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de
la 60 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani.Aceeaşi
acţiune săvîrşită: a) pe timp de război; b) în condiţii de luptă se
pedepseşte cu închisoare de la 3 la 8 ani.
72 Încălcarea regulilor statutare cu privire la relaĘiile
dintre militari dacă între ei nu există raporturi de
subordonare
Încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari,
în timpul îndeplinirii serviciului militar, dacă între ei nu există
raporturi de subordonare şi dacă această încălcare s-a manifestat
prin acte de violenţă, se pedepseşte cu muncă neremunerată în
folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore sau cu închisoare de
pînă la 3 ani.
Aceeaşi acţiune:săvîrşită asupra a două sau mai multor
persoane;soldată cu vătămarea uşoară sau medie a integrităţii
corporale sau a sănătăţiise pedepseşte cu închisoare de pînă la 5
ani. Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2): săvîrşite de două sau
mai multe persoane; săvîrşite cu aplicarea armei;soldate cu
urmări grave, se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani.
73Infractiuni privind efectuarea serviciului militar: art. 371
„dezertarea”, art. 372 „eschivarea de la serviciul militar”.
Latura obiectiva a dezertarii este realizata prin parasirea unitatii
militare, a centrului de instruire sau a locului de serviciu in scopul
eschivarii de la serviciul militar, de la pregatirea militara
obligatorie sau de la concentrari, precum si neprezentarea din
aceleasi motive la serviciu sau la concentrare in cazurile permisiei
din unitatea militara sau din centrul de instruire, repartizarii,
transferarii, intoarcerii din misiune, din concediu sau dintr-o
insitutie curativa.
Important este si faptul ca militarul se afla in afara unitatii, locului
de serviciu in general, intr-un anumit timp, avind scopul de a se
eschiva de la serviciu. Dupa cum se vede aceasta ifractiune poate
fi atit comisiva cit si omisiva. Latura obiectiva a infractiunii
prevazute de art. 372, militarul in esenta avind acelasi scop, se
realizeaza in alt mod si anume prin automutilare sau prin
simularea unei boli, prin falsificarea documentelor sau prin alta
inselaciune.
74Eschivarea de la serviciul militar
Eschivarea militarului sau a rezervistului de la îndeplinirea
obligaţiilor serviciului militar sau de la concentrare ori mobilizare
prin automutilare sau prin simularea unei boli, prin falsificarea
documentelor sau prin altă înşelăciune se pedepseşte cu muncă
neremunerată în folosul comunităţii de la 60 la 240 de ore.
Aceeaşi acţiune săvîrşită:pe timp de război; b) în condiţii de
luptă se pedepseşte cu închisoare de pînă la 5 ani.