Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
Capitolul 3
PROCESAREA DE DOCUMENTE
3.1. Microsoft Office şi OpenOffice
Microsoft Office este o suită de programe pentru birou dezvoltată de Microsoft.
Microsoft Office 2007, faţă de versiunea anterioară, Office 2003, are o interfaţă
pentru utilizator nouă şi serializată, care prezintă automat comenzile utilizate frecvent
conform sarcinilor.
Deşi Microsoft Office este cel mai utilizat pachet de aplicaţii, pe piaţă există un
competitor care câştigă din ce în ce mai mult teren: OpenOffice.org. Această suită de
programe are o cotă de piaţă de aproape 10% în acest domeniu. Oferind în mare parte
aceleaşi facilităţi ca şi Microsoft Office, marele atu al pachetului OpenOffice.org este
gratuitatea.
Ultima versiune de OpenOffice stabilă realizată este versiunea 2.4.1. În acest
moment
este
disponibilă
şi
versiunea
OpenOffice.org
3.0
beta
(http://www.openoffice.org/).
În acest capitol şi în următoarele vor fi prezentate o serie de lucrări practice
rezolvate folosind aplicaţii atât în Microsoft Office 2007 cât şi în OpenOffice 2.4.1,
oferind cititorului posibilitatea să compare modul de lucru cu cele două pachete. Vor fi
prezentate în comparaţie:
• Microsoft Word vs. OpenOffice.org Writer - procesoare de documente;
• Microsoft Excel vs. OpenOffice.org Calc - aplicaţii de calcul tabelar;
• Microsoft PowerPoint vs. OpenOffice.org Impress - aplicaţii de prezentări
multimedia;
• Microsoft Access vs. OpenOffice.org Base - sisteme de gestiune a bazelor de
date.
a)
6
b)
Fig.3.1. Meniurile a) OpenOffice.org 2.4 şi b) Microsoft Office
Tehnologii Informaţionale Computerizate
3.2. Microsoft Word şi OpenOffice.org Writer
Aplicaţiile Microsoft Word 2007 şi OpenOffice.org Writer sunt procesoare de
documente profesionale care asigură următoarele facilităţi:
• Crearea şi modificarea documentelor;
• Operaţii cu blocuri de texte;
• Inserarea tabelelor în document;
• Aranjarea textului în coloane;
• Inserarea obiectelor în document (diagrame, ecuaţii, desene etc.).
3.2.1. Interfaţa
Microsoft Word 2007, ca şi sistemul de operare Windows Vista vine cu o interfaţă
nouă. Meniul şi barele cu instrumente tradiţionale au fost înlocuite cu un set de tab-uri
de comenzi dispuse pe panglici ribbon. Prezentate grafic, tab-urile de comandă arată
comenzile care sunt esenţiale pentru fiecare dintre zonele de sarcini din Microsoft
Word. Aceste tab-uri de comenzi pot simplifica accesul la caracteristicile aplicaţiilor
pentru că organizează comenzile într-o modalitate ce corespunde direct cu sarcinile pe
care oamenii le îndeplinesc cu ajutorul acestor aplicaţii.
a)
b)
Fig.3.2. Interfaţa a) Microsoft Word 2007 şi b) OpenOffice.org Writer 2.4.1
Acest mod de organizare a primit o serie de critici: opţiunile de configurare ar
putea dificil de identificat, unele funcţii par aranjate arbitrar. Utilizatorii care au fost
obişnuiţi cu interfaţa clasică a versiunilor anterioare, de organizare pe meniuri, ar putea
avea dificultăţi în identificarea tuturor funcţiilor.
OpenOffice.org Writer 2.4.1 păstrează modul de prezentare asemănător cu cel al
versiunilor anterioare de Windows, de la care parţial a fost împrumutată. Acest lucru
prezintă avantajul că utilizatorii deja obişnuiţi cu vechea interfaţă Word vor lucra cu
uşurinţă în Writer (modul de lucru în Writer seamănă foarte mult cu cel din Word
2003).
În locul interfeţei de tip ribbon, Writer-ul include bare de unelte care apar în
funcţie de context.
O altă noutate în Word 2007, faţă de versiunile anterioare şi faţă de Writer este că
funcţiile aplicabile la nivel de fişier au fost grupate într-un buton (Office Button).
7
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
Fig.3.3. Butonul Office
3.2.2. Şabloane
Microsoft Word 2007 oferă zeci de documente şablon. Aceste şabloane sunt
folosite pentru a economisi timp în crearea unor tipuri comune de documente, precum
scrisorile sau rapoartele. Fiecare nou document în Word este creat pe baza unui şablon.
Dacă nu se selectează explicit un anumit şablon, atunci este utilizat automat Normal
Template. Şabloanele pot fi conţine elemente precum: text, text formatat, setări de
pagină (orientare, margini, dimensiuni etc.), stiluri, macrouri, autotexte, anteturi şi note
de subsol, elemente grafice, logouri, bare de unelte, meniuri şi combinaţii de taste
particularizate.
Fig.3.4. Documente şablon incluse în Microsoft Word 2007
8
Tehnologii Informaţionale Computerizate
Un şablon poate fi folosit de nenumărate ori în crearea unor noi documente. Pe
lângă şabloanele create de utilizator mai există şi şabloanele furnizate odată cu Wordul.
Pe lângă documentele şablon instalate odată cu Word-ul, utilizatorul poate utiliza
şi şabloane oferite online.
La acest capitol OpenOffice Writer este deficitar. Nu include documente şablon.
Pot fi găsite online numeroase documente şablon şi de asemenea permite creare de
şabloane de către utilizator.
3.2.3. Operaţii cu fragmente de text
Atât în Microsoft Word cât şi în OpenOffice.org Writer puteţi să efectuaţi operaţii
asupra unui fragment de text pe care trebuie să-l selectaţi în prealabil. Aceste operaţii
sunt: copiere, transfer, ştergere, asocierea unui format şi altele. Pentru a efectua o astfel
de operaţie trebuie să parcurgeţi doi paşi:
1) Selectaţi fragmentul de text asupra căruia doriţi să operaţi;
2) Lansaţi comanda care să opereze asupra fragmentului de text selectat.
Aceleaşi operaţii le puteţi efectua şi asupra unor obiecte incluse în document
(desene, imagini, cadre şi altele). Puteţi selecta obiecte independente pentru a opera
asupra lor, sau puteţi selecta combinaţii de obiecte cu fragmente de text vecine, dacă
vreţi să operaţi asupra acestor combinaţii.
Selectarea unui fragment de text se poate realiza fie cu ajutorul mouse-ului, fie cu
tastele săgeţi Ctrl, Shift, Home şi End. Selectarea unui cuvânt/rând/paragraf se poate
realiza cu mouse-ul plasând cursorul în faţa cuvântului/rândului/paragrafului şi trăgând
de mouse, ţinând butonul stâng al mouse-ului apăsat, până la sfârşitul cuvântului/
rândului/paragrafului (se poate realiza şi în sens invers - de la sfârşit către început).
Selectarea unui cuvânt sau a unui şir de cuvinte se poate realiza ţinând tasta Shift
apăsată şi tastele săgeţi. Selecţia se face literă cu literă, când se folosesc tastele stânga
← şi dreapta →. Dacă se folosesc tastele sus ↑ sau jos ↓ se selectează rând cu rând.
Dacă se ţin apăsate tastele Ctrl şi Shift, cu ajutorul tastelor săgeţi sus, jos, stânga şi
dreapta se poate selecta textul: paragraf cu paragraf, respectiv cuvânt cu cuvânt.
Combinaţia de taste Shift+Home selectează rândul de la indicatorul de inserare până la
începutul rândului, iar Shift+End, de la indicator la sfârşitul rândului. Combinaţia de
taste Ctrl+Shift+Home selectează documentul de la indicatorul de inserare până la
începutul documentului, iar Ctrl+Shift+End, de la indicator la sfârşitul documentului.
3.2.4. Obiecte speciale în documentele Word/Writer
Documentul Word/Writer poate fi îmbogăţit şi cu alte elemente, în afara
informaţiei de tip text:
• elemente de tip: imagine, sunet, secvenţe video, introduse cu comanda
Insert>Picture; aceste elemente sunt existente deja pe unul din suporturile de memorie
externă, în momentul inserării lor, ele fiind create cu aplicaţii specifice;
9
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
• altă posibilitate este de a genera elementul dorit, prin activarea unei aplicaţii
dedicate, selectate dintr-o listă de aplicaţii prezentată de comanda Insert->Object;
• legăturile de tip hyperlink, către alte fişiere, pot fi definite cu comanda Insert>Hyperlink; se precizează locaţia fişierului către care se defineşte legătura, eventual şi
un marcaj (Bookmark), în interiorul acestui fişier, către care se va face legătura; odată
definit un hyperlink în documentul Word/Writer, prin selectarea acestuia, se încarcă
automat fişierul spre care s-a definit legătura şi, dacă este cazul, se face localizarea
automată a marcajului, în interiorul acestui fişier; dacă fişierul spre care s-a definit
legătura nu este un document Word, atunci încărcarea acestuia se face prin activarea
aplicaţiei care l-a generat.
• pentru definirea unui marcaj în interiorul documentului Word/Writer se foloseşte
comanda Insert->Bookmark; se poate defini o listă de etichete, după care se asociază
fiecare etichetă din listă la un punct din documentul Word, care va putea fi localizat
astfel prin intermediul etichetei respective.
3.2.5. Tabele
Aplicaţiile Word şi Writer dispun de facilităţi asemănătoare de generare, gestionare
şi valorificare a structurilor de date tabelare.
Atât în Word cât şi în Writer pot fi introduse tabele folosindu-se opţiunea Insert
tabel sau folosind grila care permite selectarea formei tabelului (numărului de linii şi de
coloane). În Word există şi opţiunea de desenare a unui tabel, dar care s-a dovedit nu
foarte utilă.
Ambele aplicaţii includ o serie de tabele şablon accesibile cu Autoformat (Writer)
şi Quick Tables (Word). Dezavantajul Word-ului este ca aceste şabloane au dimensiuni
fixe, spre deosebire de Writer care, asemănător cu versiunile anterioare de Word, după
alegerea şablonului permite selectarea numărului de linii şi de coloane.
În aceste tabele pot fi introduse o serie de funcţii de calcul elementare. În Writer
modul de introducere a formulei de calcul este asemănător cu modul de lucru în
Microsoft Excel şi OpenOffice.org Calc ceea ce constituie un avantaj pentru cei deja
familiarizaţi cu aceste aplicaţii.
b)
a)
Fig.3.5. Crearea unui tabel folosind grila în a) Word 2007 şi b) Writer 2.4.1
10
Tehnologii Informaţionale Computerizate
3.2.6. Obiecte de desen
Un document Word/Writer are două straturi (layers): text - sinonim foii de hârtie
pe care scriem, desen - echivalentul unei foi de calc (transparente) pe care desenele pot
flota pe deasupra textului. Cele două straturi nu sunt total independente, în sensul că
desenele pot fi poziţionate în relaţie cu textul de pe stratul de text, pot să fie fixate întro poziţie etc.
Pentru ca imaginea domeniului să devină completă, se pot insera desene şi pe
stratul de text, echivalent unui simbol, caz în care interlinia se dimensionează încât să
poată fi afişat întregul desen.
Writer-ul are o bară de unelte de desen, Drawing, vizibilă prin executarea unui clic
, sau selectând opţiunea Drawing din meniul
pe bara de unelte pe instrumentul
View ->Toolbars. Această bară se află în partea de jos a ferestrei sau poate fi flotantă
pe ecran. În versiunile anterioare de Word, exista o bară de unelte similară, cu acelaşi
nume.
a)
b)
Fig.3.6. Uneltele de desen în a) Writer, b) Word
În Word 2007, ca în toate aplicaţiile din pachetul Microsoft Office 2007, această
bară de instrumente, a fost încorporată în ribbon-ul de comenzi (panglică de comenzi).
Comenzile sunt organizate în grupuri logice, în tab-uri. Fiecare tab are legătură cu un
anumit tip de activitate. Pentru a evita aglomerarea, unele tab-uri apar doar atunci când
este nevoie de ele. Ribbon-ul Drawing apare doar când este selectat un obiect de desen.
Introducerea elementelor de desen se poate face din tab-ul Insert.
Obs. Dacă bara Drawing nu este vizibilă, se poate executa dublu clic pe un obiect
desenat, şi atunci ea va apare pe ecran.
În mod uzual, crearea unui desen complex necesită parcurgerea următoarelor
etape:
• trasarea componentelor elementare ale desenului: linii, forme, casete de text;
• formatarea componentelor: aspect, dimensiuni, poziţie, ordine;
• gruparea componentelor;
• formatarea imaginii obţinute: poziţie, relaţia cu textul înconjurător.
Operaţiunea de grupare a componentelor permite tratarea unitară a imaginii,
poziţionarea etc. Dacă este nevoie de editarea imaginii grupate, este preferabil să se
spargă imaginea în componente, să se editeze componentele dorite şi apoi să se
regrupeze toate componentele pentru a reface imaginea.
11
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
3.2.7. Imagini şi diagrame
Prin imagine înţelegem o figură realizată într-o altă aplicaţie sau obţinută prin
scanare.
Trebuie să se facă distincţie între o imagine inserată ca un obiect OLE (care se
editează în aplicaţia de bază) şi imaginile scufundate ca obiecte de desen (pentru care
se pot efectua anumite editări). Imaginile se pot grupa cu obiecte desenate pentru a fi
plasate unitar.
Printr-o diagramă (chart) înţelegem o reprezentare grafică a unui tabel de date. Se
poate utiliza şi termenul de grafic, dar acesta este asociat, de obicei diagramelor care
reprezintă funcţii matematice.
Modulul de reprezentări grafice este foarte complex. Reprezentările disponibile în
Word sunt discutate doar în liniile generale.
O diagramă este formată din două entităţi:
• tabelul de date (datasheet);
• reprezentarea grafică propriu-zisă.
Între cele două entităţi este o relaţie de reciprocitate, în sensul că ansamblul
rămâne mereu consistent (datele din tabel corespund mereu reprezentării).
O diagramă este inserată într-un document ca un obiect scufundat (obiect OLE).
Editarea lui nu se efectuează în Word, ci în aplicaţia Microsoft Graph, care este
deschisă la crearea şi la modificarea unei diagrame.
3.2.8. Stiluri
Un stil conţine totalitatea atributelor de formatare ale unei entităţi de text. Stilurile
sunt identificate prin numele lor. Stilurile pentru titluri permit generarea rapidă a
cuprinsului.
Cu stiluri pentru caractere, paragrafe, liste, cadre şi pagini, aplicaţia Writer este
una dintre procesoare disponibile, orientate spre stilul de cuvânt, de multe ori forţând
utilizatorii să aplice stiluri pentru a putea profita de caracteristicile avansate. Writer are
un mod foarte uşor de aplicare a stilurilor din fereastra flotantă Styles and formatting.
Microsoft Word 2003 are propria sa fereastră flotantă de stiluri. În Word 2007,
dezvoltatorii au optat pentru introducerea stilurilor în jumătatea din dreapta a tab-ului
Home. Aceste stiluri sunt divizate în seturi de stiluri precum Elegant, Fancy, Formal,
Modern etc.
Word 2007 oferă o previzualizare imediată a stilurilor, dar dezavantajul de a accesa
mai multe nivele pentru a schimba stilul, necesitând mai mult timp decât selecţia
directă din cazul Writer-ului, face ca interfaţa Word să pară mult prea încărcată, la
capitolul stiluri, decât ar fi fost necesar. Un alt dezavantaj faţă de Writer este lipsa
stilurilor de pagină şi cadre.
12
Tehnologii Informaţionale Computerizate
a)
b)
Fig.3.7. Selectarea stilurilor în a) Writer 2.4.1, b) Word 2007
3.3. Lucrări practice I
1. Lansaţi în execuţie aplicaţia Microsoft Word/OpenOffice.org Writer.
a. Deschideţi meniul Start;
b. Executaţi clic pe opţiunea Microsoft Office Word 2007/OpenOffice.org
Writer.
Obs. Aceste opţiuni ar putea să apară direct în prima pagină a meniului Start (dacă
sunt printre ultimele aplicaţii utilizate) sau în submeniul All Programs, directorul
Microsoft Office, respectiv OpenOffice.org 2.4.
2. Salvaţi documentul deschis automat, cu numele dumneavoastră, în directorul My
Documents/Documents.
a. Executaţi clic pe meniul File;
b. Alegeţi opţiunea Save as…;
c. În fereastra de dialog deschisă, alegeţi în câmpul Save in: directorul My
Documents/Documents;
d. În câmpul File name: introduceţi numele fişierului şi apăsaţi butonul Save;
Obs. Fişierele create cu Writer au extensia implicită .odt, dar acestea pot fi salvate şi
în alte formate, inclusiv în formatele versiunilor anterioare de Word (.doc). Pentru a
salva în alt format se alege în fereastra Save as, în câmpul Save as type, formatul dorit.
Obs. Opţiunea Save as… este folosită şi pentru a salva fişierul sub un alt nume sau în
alt director. Opţiunea Save este folosită în timpul editării documentului, pentru a salva
eventualele modificări, de la ultima salvare.
a. Executaţi clic pe butonul Office;
b. Executaţi clic pe Save as dacă doriţi să salvaţi în formatul utilizat la ultima
salvare. Din fereastra Save as, în câmpul Save as type, se alege formatul dorit.
Dacă se selectează Word Document, atunci fişierul va fi salvat în formatul
13
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
Word 2007, când fişierele primesc extensia .docx. Se poate alege şi unul dintre
formatele versiunilor anterioare de Word;
Fig.3.8. Icon-urile fişierelor în formatele Word 2003, Word 2007 şi Writer 2.4.1
Obs. Icon-ul fişierului creat cu Writer-ul are imaginea conţinutului primei pagini a
fişierului.
3. Creaţi un antet cu numele şi prenumele dumneavoastră, şi un subsol al paginii,
gol.
Obs. Antetul şi subsolul paginii sunt zone speciale care pot conţine texte şi elemente
grafice. Aceste vor apare şi pe celelalte pagini care au acelaşi stil (Writer) sau care
sunt din aceeaşi secţiune (Word), în funcţie de setări.
a. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Header -> Default (pentru a înlătura un
antet se procedează în acelaşi mod) sau din meniul Format -> Page în tab-ul
Header se bifează opţiunea Header on, se stabilesc opţiunile pentru antet şi se
apasă OK;
b. În chenarul deschis, corespunzător antetului, introduceţi numele şi
prenumele dumneavoastră;
c. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Footer -> Default (pentru a înlătura un
subsol se procedează în acelaşi mod) sau din meniul Format -> Page în tab-ul
Footer se bifează opţiunea Footer on, se stabilesc opţiunile pentru subsol şi se
apasă OK;
Obs. Se pot aplica diferite tipuri de anteturi şi subsoluri prin aplicarea diferitelor
stiluri de pagină. Spre exemplu dacă se doreşte introducerea unui antet pe paginile
pare şi alt antet pe cele impare se procedează în modul următor:
- Din meniul Format se alege Styles and Formatting şi în pagina deschisă se execută
;
clic pe icon-ul Page Styles
- Se execută clic dreapta pe opţiunea Right Page şi se alege opţiunea Modify;
- Se execută clic pe tab-ul Header şi se selectează Header on;
- Se execută clic pe tab-ul Organizer şi în caseta Next Style se selectează Left Page şi
se apasă OK;
- În fereastra Styles and Formatting se execută clic dreapta pe opţiunea Left Page şi se
alege Modify;
- Se bifează opţiunea Header on din tab-ul Header şi se execută clic pe tab-ul
Organizer;
- În caseta Next Style se selectează Right Page şi se apasă OK;
14
Tehnologii Informaţionale Computerizate
- În fereastra Styles and Formatting se execută dublu clic pe opţiunea Right Page
pentru a aplica stilul paginii curente.
- În caseta corespunzătoare antetului din pagină introduceţi textul şi elementele
grafice dorite. Acest antet va fi cel pentru paginile pare. După adăugarea paginii
următoare se poate introduce şi antetul pentru paginile pare.
a. În tab-ul Insert, din categoria Header se alege stilul de antet dorit.
b. Introduceţi numele şi prenumele dumneavoastră.
Obs. În tab-ul Header&Footers Tools uneltele Go to Footer
permit saltul în zona de subsol, respectiv în zona de antet.
şi Go to Header
Fig.3.9. Listele de Header şi Footer în Word
4. Introduceţi numărul paginii în subsol, în partea dreaptă a paginii.
a. Executaţi clic în zona de subsol şi alegeţi din meniul Insert -> Fields,
opţiunea Page number;
b. Pe bara de unelte executaţi clic pe unealta Align Right
.
15
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
a. Executaţi clic pe tab-ul Insert, şi apoi pe unealta Page Number
;
b. Din lista Page Number, alegeţi Bottom of page şi executaţi clic pe şablonul
Plain Number 3.
Obs. Pentru a ieşi din zonele Header sau Footer executaţi un dublu clic în interiorul
paginii.
5. Setaţi marginile documentului la 2,5 cm.
a. Din meniul Format, alegeţi opţiunea Page;
b. În fereastra de dialog deschisă, selectaţi tab-ul Page şi, în zona Margins,
modificaţi dimensiunile: Top, Bottom, Left şi Right, corespunzătoare
marginilor de sus, de jos, din stânga şi din dreapta ale paginilor, la 2,5 cm.
Obs. În Writer unitatea de măsură în care sunt reprezentate dimensiunile poate fi
modificată din fereastra de dialog accesată din meniul Tools, opţiunea Options; se
selectează OpenOffice.org Writer şi apoi General. În câmpul Measurement unit se
selectează opţiunea dorită (Centimeter în cazul de faţă).
a. În tab-ul Page Layout se execută clic pe unealta Margins şi apoi pe Custom
margins.
b. Modificaţi dimensiunile: Top, Bottom, Left şi Right, corespunzătoare
marginilor de sus, de jos, din stânga şi din dreapta ale paginilor, la 2,5 cm.
Fig.3.10. Setarea unităţii de măsură în Word
16
Tehnologii Informaţionale Computerizate
Obs. În Word, unitatea de măsură în care sunt reprezentate dimensiunile poate fi
modificată urmând paşii:
- Se execută clic pe butonul Office;
- Se apasă butonul Word Options;
- Se execută clic pe categoria Advanced;
- În zona Display, în câmpul Show measurement in units of: se alege unitatea de
măsură dorită.
6. Tastaţi un paragraf de cel puţin 5 rânduri.
a. Verificaţi indicatorul de inserare să se afle în zona de editare;
b. Introduceţi textul specificat;
Obs. Majusculele se realizează ţinând tasta Shift apăsată şi tastând litera dorită. Dacă
se doreşte scrierea unui text mai lung cu majuscule este indicată folosirea tastei Caps
Lock (comută între scrierea cu minuscule şi cea cu majuscule). Nu este indicată
scrierea cu majuscule fiind mai dificil de citit decât cea normală. Între cuvinte se
tastează un singur spaţiu iar zonele în care sunt necesare mai multe spaţii (ex.
aliniatele) se realizează cu tasta Tab. Înaintea semnelor de punctuaţie (virgule, punct,
punct şi virgulă etc.) nu se lasă spaţii, dar după ele se tastează întotdeauna un spaţiu.
7. Transformaţi caracterele de pe ultimul rând introdus în majuscule:
a. Selectaţi ultimul rând;
În meniul Format -> Change Case se alege Uppercase;
Obs. O altă modalitate ar fi din meniul Format -> Character, în tab-ul Font Effects,
câmpul Effects, opţiunea Capitals. Aici se regăsesc şi alte opţiuni (Title, Small Capitals
etc.).
a. În tab-ul Home, în categoria Font, executaţi clic pe butonul Change Case
;
b. Din lista deschisă alegeţi opţiunea UPPERCASE.
Obs. În Word pentru a selecta foarte repede un rând poziţionaţi cursorul mouse-ului în
faţa rândului până cursorul se modifică într-o săgeată orientată dreapta şi se execută
un clic. Dacă se apasă butonul stâng al mouse-ului (când acesta este o săgeată
orientată dreapta) şi se ţine apăsat, deplasarea mouse-ului pe verticală duce la
selectarea tuturor rândurilor din dreptul zonei de deplasare. Pentru schimbarea din
majuscule în minuscule în stilul propoziţie etc. se mai poate folosi combinaţia de taste
Shift+F3 care comută între ultimele trei stiluri utilizate.
8. Modificaţi tipul literelor din document (fontul Impact), mărimea (12), culoarea
(Blue) şi efectul Shadow:
a. Selectaţi textul introdus ( puteţi folosi combinaţia de taste Ctrl+A);
b. În meniul Format, alegeţi opţiunea Character;
17
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
c. În tab-ul Font, în câmpurile Font şi Size se aleg opţiunile cerute pentru font
şi mărime;
d. În tab-ul Font Effect, în câmpurile Font color se alege culoarea Blue şi se
bifează Shadow;
e. Se apasă OK.
Obs. Modificarea fontului şi a dimensiunii caracterelor se poate face folosindu-se
comenzile Font name, respectiv Font size de pe bara de unelte. De asemenea, culoarea
textului poate fi modificată cu unealta Font color
a)
.
b)
Fig.3.11. Modificarea fontului în a) Writer, b) în Word
Fig.3.12. Fereastra Font din Word
18
Tehnologii Informaţionale Computerizate
a. Selectaţi textul introdus (puteţi folosi combinaţia de taste Ctrl+A);
b. În tab-ul Home, în secţiunea Font, selectaţi fontul Impact, din lista Font;
c. În dreapta câmpului Font se regăseşte câmpul Font Size unde puteţi căuta în
listă valoarea 12 sau puteţi tasta valoarea, după ce aţi executat clic în câmpul
respectiv;
pentru a modifica culoarea conform
d. Folosiţi unealta Font color
cerinţelor;
e. Executaţi clic pe butonul , din colţul din dreapta jos a secţiunii Font. Se
va deschide fereastra Font unde se regăsesc mai multe opţiuni. Bifaţi opţiunea
Shadow.
Obs. Dacă în câmpul Font se tastează o literă, se va face un salt automat în listă la
fonturile care încep cu litera respectivă.
În Word, stabilirea fontului, a dimensiunii fontului şi a culorii se poate face şi din
fereastra Font.
9. Aplicaţi primului caracter din paragraf efectul de Drop Cap (letrină coborâtă):
a. Poziţionaţi-vă cu indicatorul de inserare înaintea primului caracter;
b. În meniul Format, accesaţi opţiunea Paragraph;
c. În tab-ul Drop Caps, bifaţi opţiunea Display drop caps din zona Settings;
d. Apăsaţi OK.
a. Poziţionaţi-vă cu indicatorul de inserare înaintea primului caracter;
b. În tab-ul Insert, executaţi clic pe unealta Drop Cap, şi selectaţi opţiunea
Dropped.
a)
b)
Fig.3.13. Aplicarea efectului Drop Cap în a) Writer, b) Word
19
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
10. Subliniaţi ultimul cuvânt din paragraf:
a. Selectaţi cuvântul dorit prin una dintre metodele de selectare (dublu
clic pe cuvânt, cu ajutorul mouse-ului, cu Shift şi săgeţi etc.);
b. Alegeţi de pe bara de instrumente/tab-ul Home, opţiunea Underline
/
.
11. Scoateţi în evidenţă ultimul cuvânt aplecând literele spre dreapta (efectul
Italic):
a. Selectaţi cuvântul dorit;
b. Apăsaţi pe instrumentul Italic
Home;
/
de pe bara de instrumente/din tab-ul
12. Înlocuiţi în document toate apariţiile unui cuvânt cu un sinonim al său:
a. Alegeţi din meniul Edit, opţiunea Find&Replace…(sau tastaţi Ctrl+F);
b. În câmpul Search for tastaţi cuvântul pe care doriţi să-l înlocuiţi;
c. În câmpul Replace with tastaţi cuvântul sinonim;
d. Apăsaţi pe Replace All pentru a înlocui toate apariţiile;
a. În tab-ul Home executaţi clic pe opţiunea Replace (Ctrl+H)
b. În câmpul Find what: tastaţi cuvântul dorit;
c. În câmpul Replace with: tastaţi cuvântul sinonim;
d. Apăsaţi pe Replace All pentru a înlocui toate apariţiile;
Obs. Butonul Replace va înlocui prima apariţie din text, căutarea începând de la
indicatorul de inserare spre sfârşitul documentului şi ulterior de la început până la
indicator. Butonul Find/Find Next va selecta prima apariţie de după indicatorul de
inserare fără a face nici o modificare, permiţând modificări selective.
13. După prima frază din paragraf inseraţi o imagine, singură pe rând cu extensia
.jpg:
a. Poziţionaţi indicatorul de inserare la sfârşitul primei fraze executând un clic
în poziţia respectivă;
b. Apăsaţi tasta Enter de două ori;
Obs. La apăsarea tastei Enter şi realizarea unui nou paragraf se observă că cel de-al
doilea paragraf a păstrat stilul primului paragraf. Pentru a anula efectul de letrină
coborâtă, selectaţi paragraful al doilea, mergeţi în meniul Format -> Paragraph şi
debifaţi opţiunea Display drop caps din tab-ul Drop Caps;
d. Poziţionaţi indicatorul de inserare pe rândul gol dintre cele două paragrafe clic pe rândul gol şi din meniul Insert, alegeţi opţiunea Picture şi apoi From
file…;
e. Din fereastra de dialog deschisă, în Look in, alegeţi calea către fişierul .jpg
dorit, selectaţi şi apăsaţi OK.
20
Tehnologii Informaţionale Computerizate
a. Poziţionaţi indicatorul de inserare la sfârşitul primei fraze executând un clic
în poziţia respectivă;
b. Apăsaţi tasta Enter de două ori şi poziţionaţi indicatorul de inserare pe
rândul gol dintre cele două paragrafe - clic pe rândul gol;
din secţiunea
c. În tab-ul Insert, executaţi clic pe unealta Picture
Illustrations;
d. e. Din fereastra de dialog deschisă, în Look in, alegeţi calea către fişierul
.jpg dorit, selectaţi şi apăsaţi OK.
Obs. Pentru a micşora/mări imaginea, selectaţi-o executând un clic pe ea şi apoi
trageţi de unul din colţuri înspre interiorul/exteriorul imaginii.
14. Mutaţi ultima frază înaintea imaginii:
a. Selectaţi ultima frază;
b. Executaţi combinaţia de taste Ctrl+X (sau clic dreapta pe selecţie şi
opţiunea Cut);
c. Poziţionaţi indicatorul de inserare înaintea imaginii (la sfârşitul primei
fraze);
d. Executaţi combinaţia de taste Ctrl+V (sau clic dreapta pe selecţie şi
opţiunea Paste).
b
15. Introduceţi după ultimul paragraf, formula
V     f ( x)  dx
a
2
:
a. Poziţionaţi-vă cu indicatorul de inserare la sfârşitul documentului şi apăsaţi
tasta Enter;
b. Din meniul Insert -> Object alegeţi opţiunea Formula;
c. În zona deschisă în josul paginii tastaţi formula. Litera π poate fi introdusă
din meniul Tools -> Catalog. Caracterele speciale matematice le regăsiţi în
categoriile din fereastra Selection. Formula finală în fereastra de editare va fi:
V=%pi stack{alignl a # int (f(x))^2 # alignl b} dx
Fig.3.14. Introducerea unei formule matematice în Writer
21
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
a. Poziţionaţi-vă cu indicatorul de inserare la sfârşitul documentului;
;
b. În tab-ul Insert, executaţi clic pe unealta Object
c În fereastra Object selectaţi opţiunea Microsoft Equation 3.0 şi apăsaţi OK.
d. În chenarul deschis introduceţi formula folosind tastatura şi unelte de pe
bara de unelte Equation.
Fig.3.15. Bara de unelte Equation şi chenarul de inserare a formulei în Word
Obs. Combinaţia de taste Ctrl+End vă plasează indicatorul de inserare la sfârşitul
ultimul caracter din document. Spaţiile realizate cu tastele Space şi Tab, liniile noi
realizate cu Enter etc. sunt caractere.
16. Aliniaţi rândurile în document atât la stânga cât şi la dreapta (Justify):
a. Selectaţi întregul document folosind combinaţia de taste Ctrl+A;
b. De pe bara de instrumente alegeţi opţiunea Justified
/Justify
.
17. Măriţi spaţierea între rânduri („1,5 lines”) şi între caractere („Expanded”):
Fig.3.16. Schimbarea opţiunilor de spaţiere între rânduri în Writer
22
Tehnologii Informaţionale Computerizate
a. Selectaţi tot conţinutul documentului (Ctrl+A);
b. În meniul Format, alegeţi Paragraph…;
c. În tab-ul Indents and Spacing, în zona Spacing selectaţi din câmpul Line
Spacing, opţiunea 1.5 lines şi apăsaţi OK;
d. Având conţinutul documentului selectat, în meniul Format alegeţi opţiunea
Character…;
e. În tab-ul Position, alegeţi în câmpul Spacing, opţiunea Expanded;
f. În câmpul by selectaţi dimensiunea dorită a spaţiului dintre caractere (1.0pt)
şi apăsaţi OK.
a. Selectaţi tot conţinutul documentului (Ctrl+A);
, din secţiunea
b. În tab-ul Home, executaţi clic pe unealta Line spacing
Paragraph;
Obs. Modificarea spaţierii dintre rânduri mai poate fi realizată din fereastra
din colţul din dreapta
Paragraph, accesibilă prin executarea unui clic pe butonul
jos, a secţiunii Paragraph.
din colţul din dreapta jos a
c. În tab-ul Home, executaţi clic pe butonul
secţiunii Font;
d. În fereastra Font, în tab-ul Character spacing, alegeţi din lista Spacing,
opţiunea Expanded.
18. Centraţi formula:
a. Executaţi clic în dreapta sau în stânga formulei pentru a vă plasa pe
acelaşi rând cu ea;
b. Executaţi clic pe instrumentul Center
/
de pe bara de instrumente.
19. După ultimul paragraf tastaţi o enumerare cu elementele enumerării plasate
fiecare pe câte un rând:
a. Poziţionaţi indicatorul de inserare la sfârşitul documentului şi apăsaţi Enter;
b. Aliniaţi Justified şi din meniul Format, alegeţi opţiunea Bullets and
Numbering…;
c. Selectaţi tab-ul Bullets şi executaţi clic pe opţiunea Solid large circular
bullets;
d. Introduceţi elementele enumerării tastând Enter după fiecare. Observaţi că
au fost introduse automat caracterele sub formă de bulină şi în faţa celorlalte
elemente ale enumerării.
e. Tastaţi încă un Enter pentru a încheia enumerarea.
23
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
Obs. Puteţi folosi şi unealta Numbering On/Off
, dacă doriţi ca elementele
enumerării să primească în faţă litere sau cifre sau unealta
speciale (ex. buline).
, dacă doriţi caractere
a. Poziţionaţi indicatorul de inserare la sfârşitul documentului şi apăsaţi Enter;
şi
b. Aliniaţi Justified şi în tab-ul Home, executaţi clic pe unealta Bullets
din lista afişată selectaţi bulina dorită;
c. Introduceţi elementele enumerării tastând Enter după fiecare. Observaţi că
au fost introduse automat caracterele sub formă de bulină şi în faţa celorlalte
elemente ale enumerării:
e. Tastaţi de două ori Enter pentru a încheia enumerarea sau un singur Enter şi
executaţi un clic pe Bullets pentru a dezactiva enumerarea.
20. Înlocuiţi bulinele cu numere şi, apoi, cu romburi:
a. Selectaţi enumerarea;
b. Din meniul Format, alegeţi Bullets and Numbering;
c. Din tab-ul Numbering type selectaţi formatul dorit pentru enumerare.
Apăsaţi OK pentru a vizualiza efectul:
d. Din meniul Format, alegeţi Bullets and Numbering şi în tab-ul Bullets,
selectaţi elementul de tip romb. Apăsaţi OK.
Obs. Dacă se doreşte un caracter special care nu se află în opţiunile din tab-urile
Bullets şi Numbering Type, puteţi alege alte caractere din tab-ul Options, din câmpul
Character Style. De asemenea şi celelalte tab-uri oferă opţiuni importante pentru
realizarea enumerărilor (ex. enumerări pe nivele).
a. Selectaţi enumerarea;
şi alegeţi
b. În tab-ul Home, executaţi clic pe unealta Numbering
formatul dorit;
c. În tab-ul Home, executaţi clic pe unealta Bullets şi dacă romburile nu sunt
afişate executaţi clic pe Define New Bullet;
d. Executaţi clic pe Symbol şi identificaţi simbolul romb, selectaţi-l şi apăsaţi
OK.
21. Ştergeţi imaginea introdusă:
a. Selectaţi imaginea executând clic pe ea;
b. Apăsaţi tasta Delete.
Obs. În acelaşi mod poate fi şters orice alt element: selectând şi apăsând tasta Delete.
22. Aranjaţi textul pe două coloane:
a. Alegeţi din meniul Format, opţiunea Columns…;
b. Alegeţi formatul pe două coloane simetrice.
Obs. Ordinea de completare a coloanelor este de la stânga la dreapta.
24
Tehnologii Informaţionale Computerizate
a. În tab-ul Page Layout, executaţi clic pe unealta Columns
b. Din listă, selectaţi opţiunea Two.
;
23. Introduceţi o nouă pagină în document, chiar dacă prima nu a fost încă
completată:
a. Poziţionaţi indicatorul de inserare la sfârşitul documentului;
b. Alegeţi din meniul Insert, opţiunea Manual Break…;
c. În zona Type, selectaţi opţiunea Page break.
a. Poziţionaţi indicatorul de inserare la sfârşitul documentului;
b. În tab-ul Insert, executaţi clic pe unealta Page Break
.
24. Inseraţi un tabel cu două coloane şi patru linii care să arate conform exemplului
următor:
Nr. Crt. Nume, prenume
1
2
3
a. În meniul Table, alegeţi opţiunea Insert->Table;
b. În zona Size, în câmpul Columns tastaţi 2;
c. În câmpul Rows tastaţi 4 şi apăsaţi OK;
d. Introduceţi în tabel textul indicat în exemplu;
e. Plasaţi-vă cu mouse-ul pe linia ce desparte cele două coloane, executaţi clic
când mouse-ul s-a transformat în doua linii paralele cu săgeţi laterale, ţineţi
butonul stâng al mouse-ului apăsat şi trageţi de linie până la poziţia dorită.
a. În tab-ul Insert, executaţi clic pe unealta Table şi alegeţi opţiunea Insert
table sau selectaţi în grilă două coloane şi patru linii şi executaţi clic;
b. Dacă aţi ales Insert table, introduceţi în câmpul Number of Columns
valoarea 2 iar în câmpul Number of Rows valoarea 4;
d. Tastaţi textul indicat în model;
e. Plasarea liniei ce desparte cele două coloane mai în stânga se realizează ca
şi în Writer.
25. Introduceţi nume şi prenume de persoane în celulele goale:
a. Poziţionaţi indicatorul de inserare în prima celulă goală şi introduceţi
numele şi prenumele dorit.
Obs. Deplasarea între celule se poate realiza cu ajutorul tastelor săgeţi sau tasta Tab.
26. Aliniaţi textele din tabel în centrul celulelor:
25
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
a. În Word, selectaţi întregul tabel apăsând pe căsuţa
apărută în
colţul din stânga sus a tabelului. În Writer selectaţi întregul tabel executând
clic în colţul din stânga sus a tabelului, când cursorul mouse-ului se transformă
într-o săgeată orientată în dreapta jos, pe diagonala tabelului;
b. Executaţi clic pe bara de instrumente pe opţiunea de aliniere Centre.
27. Sortaţi liniile 2, 3 şi 4 în ordine invers alfabetică după numele introduse de
dumneavoastră:
a. Selectaţi cele trei linii;
b. Din meniul Table, alegeţi opţiunea Sort;
c. În dreptul opţiunii Key 1, care trebuie să fie selectată, alegeţi în câmpul
Column, valoarea 2 şi în câmpul Order, opţiunea Descending.
a. Selectaţi cele trei linii;
;
b. Din tab-ul Layout din Table Tools, executaţi clic pe unealta Sort
c. Alegeţi în câmpul Sort by, opţiunea Column 2 şi selectaţi Descending din
dreptul acestui criteriu;
d. Apăsaţi OK.
Obs. Sortarea se poate realiza după mai multe criterii şi se face la nivel de linie. În
Word sortarea se mai poate face prin selectarea întregului tabel, selectarea comenzii
Sort, bifarea opţiunii Header row şi apoi stabilirea criteriilor de sortare în funcţie de
numele coloanelor din capul de tabel (primul rând).
28. Transformaţi cele trei celule în care aţi introdus nume şi prenume într-una
singură:
a. Selectaţi cele trei celule;
b. Executaţi clic dreapta pe selecţie şi alegeţi opţiunea Merge Cells/Cell >Merge.
29. Modificaţi grosimea liniei ce desparte două celule adiacente:
a. Selectaţi cele două celule dorite;
b. Executaţi clic dreapta pe selecţie;
c. Alegeţi opţiunea Table;
d. În tab-ul Borders, executaţi clic pe linia orizontală conform figurii???;
e. În zona Line Style selectaţi grosimea dorită şi apăsaţi OK.
Obs. Din aceeaşi fereastră mai poate fi modificată culoarea liniei selectate, efecte de
umbrire asupra tabelului, dimensiunea spaţiilor de la linii până la text (separat pentru
cele patru laturi).
a. Selectaţi cele două celule;
b. Executaţi clic dreapta pe selecţie;
26
Tehnologii Informaţionale Computerizate
c. Alegeţi opţiunea Borders and Shading (opţiunea o găsiţi şi în meniul
Format);
d. În zona de Preview executaţi clic pe linia despărţitoare a celor două celule aceasta va fi ştearsă pe moment;
e. În câmpul Width alegeţi grosimea dorită şi executaţi clic în zona de Preview
între cele două celule (în centrul lor, unde a fost linia iniţial) sau apăsaţi pe
butonul ce indică linia dintre două celule.
Fig.3.17. Fereastra Table Format în Writer
27
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
Fig.3.18. Fereastra Borders and Shading din Word
28
Tehnologii Informaţionale Computerizate
3.4. Lucrări practice II
1. Creaţi un nou document:
a. Din meniul File -> New alegeţi opţiunea Text Document sau executaţi clic
pe unealta New
de pe bara de unelte;
a. Executaţi clic pe butonul Office
;
b. Selectaţi opţiunea New;
c. În fereastra New Document, selectaţi Blank Document şi apăsaţi Create.
2. Salvaţi documentul deschis cu numele dorit:
a. Din meniul File alegeţi opţiunea Save as…;
b. În câmpul File name introduceţi numele dorit şi apăsaţi Save;
a. Apăsaţi butonul Save
sau alegeţi opţiunea Save as din meniul Office;
b. În câmpul File name introduceţi numele dorit şi apăsaţi Save.
3. Introduceţi în document o porţiune de text dintr-un alt document, astfel încât să
aveţi completată prima pagină mai puţin ultimele trei rânduri:
a. Deschideţi un alt document pe care îl aveţi salvat în My
Documents/Documents sau pe alt disc, alegând opţiunea Open din meniul
File/Office; din fereastra de dialog deschisă, selectaţi fişierul dorit şi apăsaţi
butonul Open;
b. Din fişierul deschis selectaţi prima pagină, executaţi combinaţia de taste
Ctrl+c, reveniţi în documentul iniţial şi executaţi combinaţia Ctrl+v;
c. Mai ştergeţi din textul adus în document sau mai aduceţi text astfel încât să
aveţi prima pagină completată mai puţin ultimele trei rânduri (aproximativ).
4. Introduceţi un tabel cu 5 linii şi 3 coloane folosind unul dintre şabloanele
(template) oferite de aplicaţie. Tabelul va conţine un cap de tabel cu câte un prenume
pe fiecare coloană:
Alina
Cristi
Gabi
Fig.3.19. Exemplu de tabel
a. În meniul Table alegeţi Insert->Table;
b. Din fereastra de dialog deschisă apăsaţi butonul AutoFormat;
29
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
c. Vizualizaţi aspectul şabloanelor executând clic pe numele lor în lista
Format, şi după ce aţi hotărât şablonul pe care doriţi să-l folosiţi apăsaţi OK,
având numele şablonului dorit selectat;
d. Completaţi prima linie cu prenume.
a. În tab-ul Insert, executaţi clic pe unealta Table şi alegeţi opţiunea Insert
table sau selectaţi în grilă trei coloane şi cinci linii şi executaţi clic;
b. Dacă aţi ales Insert table, introduceţi în câmpul Number of Columns
valoarea 3 iar în câmpul Number of Rows valoarea 5 şi apăsaţi OK;
c. În tab-ul Table Tools, Design, în secţiunea Table styles executaţi clic pe
formatul dorit pentru tabel;
d. Completaţi prima linie cu prenume.
5. Modificaţi tabelul anterior adăugând: o coloană în dreapta tabelului, o coloană în
stânga tabelului, şi un rând la sfârşitul tabelului. Adăugaţi pe prima coloană datele
conform exemplului următor:
Nota1
Nota2
Nota3
Nota4
Media
Alina
10
5
9
8
Cristi
7
6
6
9
Gabi
9
10
7
10
Monica
6
6
8
5
Fig.3.20. Exemplu de tabel
a. Selectaţi ultima coloană a tabelului - vă poziţionaţi cu mouse-ului deasupra
primei celule a ultimei coloane până cursorul devine o săgeată orientată în jos;
executaţi clic şi ultima coloană va fi selectată;
b. Având ultima coloană selectată, alegeţi din meniul Table, opţiunea Insert->
Columns;
c. În fereastra deschisă, selectaţi opţiunea After (indică poziţia noii coloane după cea selectată) şi în câmpul Number trebuie să fie valoarea 1 (numărul de
coloane care vor fi adăugate). Apăsaţi OK;
d. Selectaţi prima coloană prin aceeaşi metoda prezentată mai sus şi procedaţi
ca la pasul anterior cu deosebirea că se va selecta poziţia Before (înaintea
celulei selectate) sau executaţi clic dreapta pe selecţie şi din submeniul
Column alegeţi opţiunea Insert, selectaţi Before şi apăsaţi OK;
e. Selectaţi ultima linie - poziţionaţi-vă cu mouse-ul în faţa ultimei linii şi
executaţi clic când acesta devine o săgeată oblică orientată dreapta (ca în cazul
selectării unui rând);
f. Din meniul Table - > Insert, alegeţi opţiunea Rows, selectaţi Number, 1,
Position, After şi apăsaţi OK;
g. Completaţi celulele asemănător cu exemplul dat.
30
Tehnologii Informaţionale Computerizate
Obs. În general completarea celulelor unui tabel se realizează foarte uşor dacă se
urmează paşii: se execută clic în prima celulă a tabelului, se introduce textul dorit, se
apasă tasta Tab care face un salt în următoarea celulă de pe aceeaşi linie. Se
procedează în acelaşi mod pentru completarea întregului tabel. Pentru deplasarea în
interiorul tabelului se mai poate folosi mouse-ul sau tastele săgeţi.
Fig.3.21. Fereastra de selecţia a numărului şi a poziţiei unor noi rânduri într-un
tabel (Writer)
Fig.3.22. Opţiunile din Word pentru inserarea de rânduri şi coloane
a. Selectaţi ultima coloană a tabelului - vă poziţionaţi cu mouse-ul deasupra
primei celule a ultimei coloane până cursorul devine o săgeată orientată în jos;
executaţi clic şi ultima coloană va fi selectată;
b. Executaţi clic dreapta pe selecţie şi din meniul de context alegeţi Insert->
Insert Columns to the Right;
d. Selectaţi prima coloană prin aceeaşi metodă prezentată mai sus şi executaţi
clic dreapta pe selecţie;
e. Din meniul de context apărut, alegeţi Insert-> Insert Columns to the Left;
31
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
f. Executaţi un clic pe marginea din dreapta a paginii în dreptul ultimului rând
şi apăsaţi tasta Enter sau selectaţi ultimul rând, executaţi clic dreapta pe
selecţie şi alegeţi Insert -> Insert Rows Below;
h. Completaţi celulele conform exemplului dat.
Obs. În cazul Word-ului, când se execută clic dreapta pe unul/una sau mai multe
rânduri/coloane selectate şi se alege una dintre opţiunile din Insert, va fi introdus un
număr de rânduri/coloane egal cu numărul de rânduri/coloane selectate.
O altă modalitate de introducere de noi rânduri şi coloane este de a selecta un rând
sau o coloană (care va fi adiacentă cu noile rânduri şi coloane) şi de a executa clic pe
opţiunile de inserare
din tab-ul Table tools, Layout.
, din secţiunea Rows & Columns
6. Poziţionaţi tabelul (dacă nu este deja astfel poziţionat) astfel încât trei rânduri să
treacă pe pagina următoare:
Fig.3.23. Folosirea opţiunii Heading Rows Repeat - Exemplu
a. Poziţionaţi-vă pe rândul dinaintea tabelului (clic în dreapta rândului);
b. Apăsaţi tasta Enter de câte ori este necesar.
7. Definiţi un antet pentru acest tabel astfel încât, să apară automat, prima linie
(capul de tabel, în care sunt introduse prenumele - informaţii legate de conţinutul
celulelor corespunzătoare fiecărei coloane) şi deasupra porţiunii de tabel de pe pagina
următoare:
a. Selectaţi prima linie;
b. În meniul Table selectaţi opţiunea Heading Rows Repeat.
32
Tehnologii Informaţionale Computerizate
Obs. Capul de tabel este doar afişat pe următoarele pagini pe care se întinde tabelul.
Nu sunt introduse noi rânduri în tabel. Numărul rândurilor este acelaşi, stabilit de
utilizator.
Această opţiune este utilă în cazul tabelelor mari care se întind pe două sau mai multe
pagini. Cititorul poate vedea, indiferent pe ce pagină se află, ce reprezintă datele din
tabel.
8. Introduceţi formule care să calculeze mediile pentru cei 4 elevi:
Obs. Celulele dintr-un tabel în Word şi Writer, ca şi în Excel şi Calc, au un nume, prin
care pot fi referite, în funcţie de poziţia lor în tabel - linia şi coloana la a căror
intersecţie se află. Coloanele sunt notate cu litere de la stânga la dreapta, iar liniile cu
numere de sus în jos. Prima celulă din stânga sus va fi celula A1. Următoarea pe
acelaşi rând va fi B1. A doua celulă de pe prima coloană va fi celula A2 şi aşa mai
departe.
a. Poziţionaţi-vă în ultima celulă a celei de-a doua coloane - B6 (unde va fi
introdusă prima medie);
b. Din meniul Table, alegeţi opţiunea Formula;
c. Dacă se cunoaşte formula aceasta poate fi introdusă direct în câmpul deschis
pe bara de unelte
, după
semnul egal. De asemenea se poate executa clic pe unealta formula
pentru a se selecta funcţia dorită: mean (funcţia care calculează media
valorilor ce vor fi introduse ca argumente);
Fig.3.24. Selectarea funcţiei de mediere (Writer)
d. Argumentele funcţiei sunt valorile din celulele de la B2 până la B5. Fie se
tastează după mean <B2:B5>, fie se selectează celulele respective, Writer-ul
introducând automat codul <B2:B5>, unde “:” indică totalitatea celulelor de la
prima celulă specificată şi până la ultima specificată;
e. Apăsaţi tasta Enter;
f. Procedaţi similar pentru a introduce şi celelalte medii.
33
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
a. Poziţionaţi-vă în ultima celulă a celei de-a doua coloane - B6 (unde va fi
introdusă prima medie);
b. În tab-ul Layout din Table Tools, executaţi clic pe unealta Formula
;
c. În fereastra de dialog deschisă, ştergeţi conţinutul câmpului Formula, tastaţi
=, alegeţi din câmpul Paste function, funcţia AVERAGE ();
d. În parantezele funcţiei AVERAGE () introduceţi cuvântul Above (Celulele de
deasupra);
e. Asiguraţi-vă că în câmpul Formula aveţi următorul conţinut: =AVERAGE
(ABOVE). De asemenea, în loc de Above se poate completa cu: B2:B5, având
astfel conţinutul câmpului Formula: =AVERAGE (B2:B5);
f. Procedaţi la fel pentru a introduce formule de calcul a mediei şi în celelalte
celule de pe ultima linie.
Fig.3.25. Fereastra de editare a formulei de calcul în Word
9. Modificaţi prima notă a primului student şi refaceţi media:
a. Poziţionaţi-vă în celula B2 (în care se află prima notă a primului student) şi
modificaţi valoarea notei;
b. Executaţi un clic în afara celulei.
a. Poziţionaţi-vă în celula B2 (în care se află prima notă a primului student) şi
modificaţi valoarea notei;
b. Poziţionaţi-vă în celula B6 (în care se află media primului student) şi
executaţi clic dreapta pe medie;
c. Din meniul de context deschis alegeţi opţiunea Update field.
Obs. În Writer, spre deosebire de Word, când este modificată o valoare dintr-o celulă,
folosită într-o formulă, rezultatul formulei este actualizat automat.
10. Introduceţi o diagramă care să reprezinte datele (notele şi mediile elevilor la
cele patru materii) din tabelul introdus anterior.
34
Tehnologii Informaţionale Computerizate
a. Selectaţi tabelul - executaţi clic în dreptul colţului din stânga sus a tabelului
când cursorul mouse-ului are forma unei săgeţi orientată pe diagonala
tabelului;
b. Din meniul Insert -> Object alegeţi opţiunea Chart;
c. În fereastra de dialog Chart Wizard, apăsaţi Next, selectaţi opţiunea Data
Series in columns, apăsaţi Next de două ori, introduceţi în câmpul Title Notele şi media per elev, în câmpul X axis - Elevi, în y axis - Valorile notelor,
apăsaţi Finish. Diagrama dumneavoastră va fi similară cu cea prezentată în
continuare.
Fig.3.26. Exemplu de diagramă în Writer
Obs. Realizarea unei diagrame pe baza datelor unui tabel se realizează în modul
următor:
- Se selectează tabelul;
- Se alege opţiunea Chart din meniul Insert -> Object;
- În fereastra deschisă se urmează 4 paşi: la pasul 1 se poate alege tipul de diagramă,
la pasul 2 pot fi făcute modificări legate de datele reprezentate (tabelul sursă,
reprezentarea seriilor de date de pe linie sau pe coloană), la pasul trei puteţi alege
domeniile datelor pentru seriile de date individuale iar la pasul patru puteţi introduce
nume pentru tabel, pentru datele de pe axa x, de pe axa y, modul de afişare al legendei
etc.
a. Selectaţi tabelul - executaţi clic pe pătrăţelul
, ce apare în partea stângă
sus a tabelului când sunteţi cu indicatorul de inserare în una dintre celulele
tabelului;
b. În tab-ul Insert, executaţi clic pe unealta Object şi alegeţi opţiunea
Microsoft Graph Chart;
d. Diagrama va fi una cu bare; Se va deschide şi fereastra Datasheet ce va
conţine datele din tabel; Orice modificare din Datasheet se va vedea şi în
diagramă;
35
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
e. Executaţi un clic în afară pentru a ieşi din modul editare a diagramei şi
dublu clic pe diagramă pentru a intra în modul editare;
f. Pentru a modifica tipul diagramei, intraţi în modul editare şi executaţi clic
dreapta în spaţiul alb al diagramei;
g. Din meniu alegeţi opţiunea Chart type - fereastra este asemănătoare cu cea
din Microsoft Excel.
Obs. De asemenea, se execută clic dreapta în spaţiul alb al diagramei, când aceasta se
află în modul editare, alegerea opţiunii Chart Options permite stabilirea proprietăţilor
diagramei.
care permite crearea unei
Obs. În Word, în tab-ul Insert, există unealta Chart
diagrame, doar că datele vor fi introduse după iniţierea procedurii de creare a
diagramei. După selectarea tipului diagramei, aceasta va fi introdusă în document
reprezentând o serie de date exemplu şi va fi deschisă şi o fereastră Excel ce conţine
datele sursă. Modificarea datelor în fereastra Excel deschisă va duce la modificarea
diagramei. Această unealtă Chart este mai bogată în opţiuni decât Microsoft Graph
Chart (aplicaţie împrumutată din versiunile anterioare de Word).
11. Introduceţi un cerc la sfârşitul documentului:
a. Plasaţi-vă la sfârşitul documentului folosind combinaţia de taste Ctrl+End;
b. Apăsaţi butonul
, dacă nu este deja apăsat, pentru a vizualiza bara de
unelte de desen Drawing (în partea de jos a ferestrei document);
;
c. Executaţi clic pe instrumentul Ellipse
d. Trasaţi un cerc apăsând butonul stâng al mouse-ului, la sfârşitul
documentului, şi ţinând apăsat, trageţi de mouse înspre colţul din dreapta jos a
ecranului până cercul are dimensiunea dorită şi eliberaţi butonul mouse-ului.
a. Plasaţi-vă la sfârşitul documentului folosind combinaţia de taste Ctrl+End;
b. În tab-ul Insert, executaţi clic pe unealta Shapes şi din grupajul de forme
;
Basic shapes alegeţi opţiunea Oval
d. Trasaţi un cerc apăsând butonul stâng al mouse-ului, la sfârşitul
documentului, şi ţinând apăsat, trageţi de mouse înspre colţul din dreapta jos a
ecranului până cercul are dimensiunea dorită şi eliberaţi butonul mouse-ului.
Obs. În funcţie de mişcarea mouse-ului cu instrumentul Oval puteţi desena şi elipse.
Pentru a desena numai cercuri, în timpul trasării obiectului, ţineţi tasta Shift apăsată.
Informaţia este valabilă şi în cazul trasării unui pătrat folosind instrumentul
Rectangle,
(Cu tasta Shift apăsată se trasează forme regulate).
12. Selectaţi cercul desenat:
a. Executaţi clic pe cerc - Obiectul, când este selectat, este delimitat de
mânere de dimensionare (pătrate/cercuri la extremităţile obiectului sau
dreptunghiului de încadrare).
36
Tehnologii Informaţionale Computerizate
Fig.3.27. Formele de desen (Shapes) din Word
13. Deplasaţi într-o nouă poziţie cercul:
a. Selectaţi obiectul;
b. Trageţi de obiect cu mouse-ul până la poziţia dorită, atunci când aveţi
cursorul pe obiect şi acesta are formă
.
14. Introduceţi elementul Smiley Face:
a. Pe bara de instrumente Drawing, apăsaţi unealta Symbol Shapes
executaţi clic pe elementul Smiley Face
b. Trasaţi desenul în poziţia dorită.
şi
;
a. În tab-ul Insert, executaţi clic pe unealta Shapes şi din grupajul de forme
Basic shapes alegeţi opţiunea Smiley Face
b. Trasaţi desenul în poziţia dorită.
;
15. Adăugaţi un efect de umbrire elementului desenat Smiley Face:
a. Selectaţi elementul;
37
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
b. În tab-ul Format din Drawing Tools executaţi clic pe unealta Shadow
şi selectaţi opţiunea dorită.
Effects
Obs. În Shadow Effects, opţiunea Shadow Color vă permite să modificaţi culoarea
umbrei.
În OpenOffice.org Writer lipsesc opţiunile de umbrire a obiectelor.
16. Introduceţi un text stilizat de tip Fontwork/WordArt:
a. De pe bara de instrumente Drawing, executaţi clic pe instrumentul
Fontwork Gallery
;
b. Alegeţi un stil şi apăsaţi OK;
c. Micşoraţi elementul şi executaţi dublu-clic pe textul Fontwork. Ştergeţi
textul negru apărut în centrul elementului, într-o zonă de editare, şi introduceţi
textul dorit de dumneavoastră;
Fig.3.28. Editarea textului stilizat (Fontwork) în Writer
d. Executaţi un clic în afara elementului.
Obs. Pe bara de unelte Fontwork,
, se regăsesc opţiuni
pentru modificarea stilului, formei, dimensiunii literelor, alinierii şi spaţierii dintre
caractere.
a. În tab-ul Insert, executaţi clic pe instrumentul WordArt
;
b. Executaţi clic pe stilul dorit;
c. În fereastra Edit WordArt Text, introduceţi textul dorit şi apăsaţi OK;
d. Folosiţi ribbon-ul WordArt ce apare când selectaţi obiectul, pentru a face
modificări ale setărilor (stil, culoare, formă, text, direcţie etc.).
Fig.3.29. Ribbon-ul WordArt Tools
17. Aplicaţi un efect 3D textului stilizat introdus anterior:
38
Tehnologii Informaţionale Computerizate
a. Selectaţi textul stilizat şi apăsaţi unealta Extrusion On/Off
Drawing.
a. Selectaţi textul stilizat şi executaţi clic pe unealta 3-D Effects
ul WordArt Tools;
b. Selectaţi tipul de efect dorit.
de pe bara
din tab-
şi
Obs. Barele de unelte 3D din Writer
din Word includ unelte pentru realizarea setărilor legate de efectul 3D: rotiri, opţiuni
de adâncime a obiectului, de direcţie, iluminare, aspect al suprafeţei şi culoare.
18. Tastaţi la sfârşitul documentului o propoziţie stabilind caracteristicile dorite
pentru dimensiunea caracterelor, font, culoare, aliniere etc.
19. Definiţi un stil de text care să includă setările stabilite de dumneavoastră:
a. Selectaţi propoziţia introdusă la punctul anterior;
c. Executaţi clic pe lista Apply Style
de pe bara de
instrumente (categoria Formatting);
d. Ştergeţi conţinutul casetei Apply Style (Default) şi introduceţi numele pe
care doriţi să-l daţi stilului (totalitatea setărilor aplicate textului
dumneavoastră) şi apăsaţi tasta Enter;
Fig.3.30. Crearea unui nou stil în Word
39
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
a. Selectaţi textul introdus;
c. Executaţi clic pe unealta Change Style
din tab-ul Home şi selectaţi
opţiunea New Style
;
d. În fereastra Create New Style from Formatting introduceţi în câmpul Name,
numele dorit sub care îl veţi regăsi pentru o ulterioară utilizare şi apăsaţi tasta
Enter.
Obs. Odată salvată această categorie de setări sub un stil, acesta poate fi aplicat
oricând altui text fără a mai fi nevoie parcurgerea paşilor iniţiali.
20. Aplicaţi stilul nou definit asupra altui text:
a. Selectaţi textul asupra căruia doriţi să aplicaţi stilul;
b. Din lista Apply Style/ Style selectaţi numele stilului creat de dumneavoastră.
Obs. Un stil, din lista implicită a aplicaţiei sau creat de utilizator, mai poate fi aplicat
unui text şi din lista deschisă la accesarea opţiunii Styles and Formatting, din meniul
Format sau prin executarea unui clic pe opţiunea More… din câmpul Apply Style de pe
bara de unelte;
21. Deschideţi un nou document Writer/Word sau prelucraţi documentul existent
pentru a obţine un material structurat pe trei nivele de capitole şi subcapitole (titluri şi
subtitluri):
Exemplu:
Capitolul 1…
Subcapitolul 1.1…
Subcapitolul 1.2…
Subcapitolul 1.2.1…
Subcapitolul 1.2.2…
Subcapitolul 1.3…
Capitolul 2…
….
22. Aplicaţi stilul Heading 1, pentru titlurile de pe nivelul de importanţă 1,
Heading 2 pentru cele de pe nivelul 2 şi Heading 3 pentru cele de pe nivelul 3:
a. Selectaţi titlul de pe nivelul de importanţă 1 şi din lista Apply
Style/Style, de pe bara de instrumente, alegeţi stilul Heading 1. Procedaţi în
acelaşi mod şi cu celelalte titluri de nivel 1 (Capitolul 1, Capitolul 2, Capitolul
3 etc.);
Obs. Pot fi selectate mai multe cuvinte neadiacente cu ajutorul tastei Ctrl şi a mouseului: ţineţi tasta Ctrl apăsată şi cu mouse-ul selectaţi cuvintele dorite. Cel mai simplu
mod de a selecta un cuvânt este executarea unui dublu clic pe el.
40
Tehnologii Informaţionale Computerizate
b. Procedaţi ca la pasul anterior şi cu titlurile de rang 2 şi 3 aplicând stilurile
Heading 2, respectiv Heading 3.
23. Generaţi cuprinsul materialului creat:
a. Poziţionaţi-vă cu indicatorul de inserare la sfârşitul documentului (sau
oriunde, în document, unde doriţi să inseraţi cuprinsul);
b. Din meniul Insert -> Indexes and Tables, alegeţi opţiunea Indexes and
Tables…;
c. În tab-ul Index/Table, în câmpul Title tastaţi Cuprins şi selectaţi în câmpul
Type, opţiunea Table of Contents (dacă nu e deja selectată);
d. Apăsaţi butonul OK;
Obs. În stânga ferestrei puteţi previzualiza cuprinsul. Writer permite crearea
cuprinsului unui capitol (se selectează în câmpul Create index/Tables for, opţiunea
Chapter).
a. Poziţionaţi-vă cu indicatorul de inserare la sfârşitul documentului (sau
oriunde, în document, unde doriţi să inseraţi cuprinsul);
b. În tab-ul References, executaţi clic pe Table of Contents
;
c. Alegeţi unul din cele trei tipuri predefinite de cuprinsuri sau executaţi clic
pe opţiunea Insert Table of Contents…;
d. După ce aţi stabilit setările dorite apăsaţi butonul OK.
Fig.3.31. Fereastra Insert Index/Table în Writer
Obs. În cuprins vor fi introduse toate şirurile de caractere cărora li s-a aplicat unul
dintre stilurile Heading. Dacă în cuprins apar şi alte şiruri de caractere decât titlurile
şi subtitlurile dorite, se identifică in text, pe rând, şirurile respective (executaţi clic pe
ele în cuprins), şi modificaţi-le stilul (eventual Normal).
41
Ana-Maria SUDUC, Mihai BÎZOI, Gabriel GORGHIU
24. Vizualizaţi documentul, în întregime, în forma printabilă:
a. Executaţi clic pe instrumentul Page Preview
de pe bara de instrumente
sau alegeţi opţiunea Page Preview din meniul File;
b. După vizualizarea documentului, apăsaţi butonul Close Preview.
a. Din meniul Office -> Print, alegeţi opţiunea Prin Preview;
b. După vizualizarea documentului, apăsaţi butonul Close Print Preview.
25. Deschideţi fereastra Print şi vizualizaţi opţiunile de imprimare:
a)
b)
Fig.3.32. Ferestrele a) Print şi a) Printer Options în Writer
a. Din meniul File, alegeţi opţiunea Print;
b. În câmpul Name selectaţi imprimanta pe care doriţi să o folosiţi la
imprimare. În zona Print range puteţi selecta paginile pe care doriţi să le
imprimaţi (All pages - toate paginile, Pages - se precizează paginile dorite). În
zona Copies se precizează numărul de copii şi ordinea lor.;
42
Tehnologii Informaţionale Computerizate
b. Butonul Properties deschide o fereastră cu o serie de opţiuni legate de
calitatea imprimării, tipul colii (transparentă, fotografică etc.), orientarea şi
dimensiunea colii;
c. Butonul Options deschide o fereastră cu alte multiple opţiuni: categoriile de
obiecte ce vor fi imprimate, paginile care vor fi imprimate (pare, impare etc.)
etc.
a. Din meniul Office, alegeţi opţiunea Print;
b. Câmpul Page Range vă permite să selectaţi paginile documentului pe care
doriţi să le imprimaţi;
b. Câmpul Print vă permite să selectaţi imprimarea numai a paginilor pare sau
impare;
c. Lista Pages per Sheet vă permite să alegeţi câte pagini din documentul creat
de dumneavoastră să fie imprimate de o coală de hârtie;
d. Lista Scale to paper size vă permite să stabiliţi tipul (dimensiunea) colii
astfel încât conţinutul unei pagini din document va fi mărit/micşorat pentru a
încape pe coala setată.
Fig.3.33. Fereastra Print din Word
Obs. Majoritatea opţiunilor de imprimare din Word se regăsesc şi în Writer.
26. Dacă aveţi o imprimantă, la dispoziţie, testaţi aceste opţiuni de imprimare.
43